"q8 -; "t.ir-*.

r^i

r-g:lr'1:F

ARHIVETE NATIONALE ALE ROMANIEI

ALEXAND RINA CANTACUZIN O

$I MI$CAREA FEMINISTADIN ANII INTERBETICI

vot. II

-- Edilie de documente elaborati de:

ANEMARI MONICA NEGRU

CETATEADE SCAUN

bV*p*:

fficr!a.-ptuo"i$t ,

I f r

{t\lffis7a1t<

rcit sfurea ne aut o rizatd t n

ffior.

CUPRINS

STUDIU INTRODUCTIV

Documente privind activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzinoin cadrul organizafiilor:

I. Uniunea Intelectuali Romini

Despre istoria Uniunii Intelectuale RomAne (UIR) se cunosc pufine aminunte,de aceea informaliile furnizate de documentele pistrate in fondul familialCantacuzino la Arhivele Nalionale ale RomAniei sunt deosebit de valoroase. inspecial dosarele Bg qi 2ry, care integreazi procesele verbale originale ale gedinqelor

UIR, de la intemeiere (4 octombrie 19z6), pAni in 1937, constituie izvoarelereprezentative ale istoriei asociafiei. Pe baza acestor surse arhivistice, am incercat sireconstitui, cronologic, uneori fragmentar, activit5lile gi evolufia UniuniiIntelectuale RomAne.

Uniunea IntelectualS RomAni a fost infiinlati la 4 octombrie 1926, cAnd s-au

reunit in casele principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino din Calea Victoriei nr. zz4(vezi Anexa Nr. r), intelectuali de prestigiu. Atunci s-a stabilit la conducerea UIR uncomitet de patronaj . Pregedinte de onoare a fost desemnatd Regina Maria a RomAniei,

iarin calitate de membrii erau invitali prelafi - Patriarhul Miron Cristea, MitropolitulSuciu al Blajului -, feministe active precum Elena Vicirescu, Adela Xenopol, CallpsoBotez, Sabina Cantacuzino, academicienii Vasile PArvan, vice-presedinte al

Academiei RomAne, Ioan A1. Britescu-Voinegti, Ion Nistor, Iacob Negruzzi,finanfigtii Mihail Oromolu, guvernatorul Bincii Nafionale, Gheorghe Buzdugan,

prezident la Curtea de Casalie, scriitorii Mihail Sadoveanu, Octavian Goga,

politicienii Nicolae Titulescu, Ministru plenipotenfiar, delegat al RomAniei la

Societatea Nafiunilor, P. P. Negulescu, profesor universitar, pregedintele Camerei

9.a., deci elita intelectualS a RomAniei interbelice.Comitetul de acfiune era format din academicieni qi profesori universitari,

precum Constantin Ridulescu-Motru, filozof, pregedintele Academiei RomAne inanii r938-r94r, Gheorghe lileica (agregat la Sorbona), Dragomir Hurmuzescu,directorul Institutului Electro-tehnic, Gheorghe Mironescu, decanul Facultigii de

Drept din Bucuregti, senator, Gheorghe Tagc5, profesor universitar, Mircea Djuvara,profesor la Universitatea din Bucuregti. Din comitet mai fhceau parte gi ConstantinBeldie, redactor la revista Ideea Europecnd, Constantin Hamangiu, consilier laCurtea de Casafie, Alexandru Hodo:. directorul Teatrului Nafional, deputat, EmilRiegler, scriitor, Alexarldrina Gr. Cantacuzino, vice-prezidenta ConsiliuluiInternafional al Femeilor. Cahp.o Botez, pregedinta secliei feminine la Institutul

8 Alexandrina cantacuzino Ei miscarea feministd din anii interbeiici, vol. IISocial, principesa Ioana Ghica, Zoe Caribol, Lia Dobrescu, avocat, \icorae Dianu,directorul presei din Ministerul de Externe - vezi Anexa nr. 2.

Biroul era prezidat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, iar membrii erau doisecretari generali: Ion Pillat gi Emil Riegler si o secretari: Lia Dobrescu. Sediul UIR afost organizat la casele Alexandrinei Cantacuzino din Calea victoriei nt. zz,,la caseiFemeii din str. Dem. I. Dobrescu, Splaiul Independenfei nr. 40, t" rrrrrdagia caror Idin str' Dem. I. Dobrescu (acum Bibrioteca Centrali universitari).o asemenea componenfr intelectuari valoroasi creeazi imaginea uneisocietSgi moderne, dinamice, creative in anii interbelici. Dar, sd nu uitim totugi, cimajoritatea acestor membrii ai uIR erau birbali. Raportul net favorabil membrilorbirbaqi ai societSlii evidenfiazi situaqia femeilor romane in epoci, ele fiind finute ladistanfi de activitatea intelectualS, dar si inceputurile afirmirii lor sociale siculturale. De exemplu, in anii ,zo, femeile erau exclus" d" h ;";;;il;;;privind o temi la modi: federalismur european. o grupare exclusiv mascurini, infrunte cu filozoful constantin Ridulescu-Motru, a editat la Bucuresti, in perioada

19L9-1927, revista ldeea europeand. in articorere revistei, chiar qi Alexandrinacantacuzino era mentionatS o singurS dat5, ca participanti la Federalia UniunilorIntelectuale, asociatie pro-europeanS, infiintati in anii 'zo de l(arl Anton Rohan'.

Fondul familiar Cantacuzino nu pdstreazd gi alte informafii cu privire lainfiintarea gi organizarea UIR. Mai aflim doar unele aspecte privind finanteresocietiqii, care proveneau, probabil, din cotizafiile membrilor qi din diferitesubventii, de exempluin anii Lg27'r92ga obflnut asemenea ajutoare de la Ministerelede Interne gi de Externe, precum;i de la Banca Naqionali,.

UIR a reugit si organizeze anual adunare generali gi congres, de asemeneadiverse conferinte ;tiinEifice cu tematici prestabilitr ,viziteale unor personalitiqi dinstriinitate.

Un obiectiv important al UIR era afirmarea pe plan international gi stabilireade legituri cu asociatii similare europene. i.r

"""*i scop, UIR a organizat cilitorii,receptii, conferinfe si congrese ale unor scriitori striini ?n Romania gi aleintelectualilor romani in diferite tiri, precum si numeroase manifestrri gtiinEifice giartistice. in ;edinqa urR din 13 octombrie ry26 s-a hotdrat aderarea la FederafiaIntelectuald Internationali, iar in zilele de rg, r9 si zo octombrie t926, ConstantinPillat a participat la congresul Federagiei Intelectuale Internafionale de la viena.inifiativi prolifici a UIR a fost infiinrarea secqiei ,,prietenii Muzeelor,,("Amicii Muzeelor"), sub conducerea profesorului universitar Alexandru Tzigara-Samurcas' Astfel, la r9 ianuari et927 s-au intrunit, sub auspiciile Uniunii IntelectualeRomane, membrii secfiei ,,Amicii Muzeelor", la casele Arexandrinei cantacuzino din

' Alexandru Murad-Mironov, Diferenpe de gen in actisimul romdnesc ptoeuropean interbelic, incadrul proiectuluivalorificareaidentitdsiloi culturale.in procesele globale, 2oo7-2ot3,posDRu -l ^,q,{l1wy..ultura.postioc."cud.ro/",r.*",i7"i.r""a*_murad%zJmironov.pdf'Arhivele Nafionale ale Rom6niei (ANR), Seniciui -{rl.'i'eror N"tio"J; i;;rice centrale (5ANIC),fondfamilial Cantacuzino, dosar g9, f, rz.f, manusciis.

-:: -::rici. vOI. II

_::r, \icolae Dianu,

-:: rembrii erau doi-.'- :rescu. Sediul UIR a-,:::'lei

nr. 2z4,la Casei': ia Fundafia Carol I

:-,-,.1 i

:_ ==aza imaginea uneisa nu uitim totusi, cE

-:ci lalorabil membrilor:l,lca, ele fiind finute laairmarij lor sociale gi: la dezbaterile oficiale: e-rclusit- masculinl, inBucurepti, in perioadachiar si Alexandrina

la Federaqia Uniunilor: Karl Anton Rohan'.iiormatii cu privire laecre prir-ind finanfelerbrilor ;i din diferite:roare de la Ministerele

congres, de asemenear unor personalitili din

ernational gi stabilireaI a orgarizat c5ldtorij. in RomAnia gi ale:ai-rifestari ;tiinf ifi ce ;iaderarea la Federafia:re 19:6, Constantin:-:,le de Ia Viena.-!::elenii Muzeelor,'- ,r-erandru Tzigara_

= - :.::-li Intelectuale-__;- LiltrdCUZrnO din

-:rerbelic, inF,OSDRU -

Alexandrina Cantacuzino;i mi;carea,ieministd din anii interbelici, vol. lI 9

Calea Victorieinr. zz4 -veziAnexaNr. r, pentru a se constitui intr-o asociafie, avAndca scop prop5girea gi imbogilirea muzeelor nationale, dezvoltarea cunogtintelor cuprivire la arta romAneasci prin propagandi susfinuti in striinitates. Din biroulsecfiei ,,Amicii Muzeelor" frceau parte: Alexandru Tzigara-Samurcag - pregedinte,Zoe Caribol - vice pregedintS, Ecaterina Cerchez si principele BrAncoveanu -secretari, iar I. Lugosianu- casier. secfia ,,Amicii Muzeelor" a aderat la oficiulInternafional al Muzeelor Cooperafiei Intelectuale, a organizat diferite conferinte,de exemplu despre arta icoanelor.

Un alt obiectiv urmirit cu perseverenti de UIR qi Alexandrina Gr. Cantacuzinoa fost rezolvarea problemei minoritifilor. S-a decis gi a se da mandat lui I. Lugo;ianugi lui Nicolae Dianu si intemeieze in Ardeal, la Cluj gi Sibiu, secfii ale uniuniiIntelectuale Romdne, care si stabileasci legituri cu intelectualii minoritari. Cu acestscop, delegati ai societetii - Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexandru Tzigara-samurcaE gi Emil Riegler - au participat in perioada 20 - 22 octombrie rgzT lacongresul de la Heidelberg a Federafiei Internafionale a Uniunii Intelectuale.Tematica congresului a fost: Rolul rstoriei in con;tiinfa nafiunilora . La congres,Alexandrina Gr. Cantacuzino a luat cuvAntul impotriva ,,iegirii nedreptiqite" a luiEchardt, delegatul Ungariei. Ea a evidenfiat rolul istoric al RomAniei in apirareacregtinitilii, in conservarea traditiei mediteraneene qi lipsa de tact a delegatuluiUngariei, care, la o intrunire meniti a apropia popoarele, punea in discufie chestiunipolitice ce nu aveau rost in dezbaterile Uniunii. TotodatS, printesa Cantacuzino a

afirmat ci nu se puteau stabili relafii intelectuale, cAt timp cirfile erau foartescumpe, iar intelectualii din lirile cu valuti micd nu reuteau s5-si procure lucriristriine. Ea cerea ca Federafia Uniunilor Intelectuale si intervind pe lAngi marile case

de edituri mondiale, ca acestea si inlesneasci vAnzarea de cdrti gi reviste cu un prefmai redus5.

Tot in anttl t927, Maria Glogoveanu evidenliazi succesul AlexandrineiCantacuzino la congresul Federaliei Internafionale a Uniunilor Intelectuale de laPraga. Alexandrina Cantacuzino a rostit discursuri in cadrul lucririlor ComitetuluiEconomic qi al Artelor Populare. Meritele prinfesei Cantacuzino au fost apreciate,iar Ministerul Instrucfiunii Publice din Praga i-a oferit crucea ordinului Leul Alb6.

La 3 martie r9z8 a amt loc prima adunare generalS a UIR, cu raportarearealizlrilor Ei problemelor cu care s-a confruntat asociafia de la infiingareT. Totodatis-a decis organizarea anualS a unor conferinfe gtiinfifice, cu tematici stabiliti decdtre asociatie, aceasta fiind o activitate constanti a UIR. Astfel, s-a decis pentrutoamna anului r9z8 desfhgurarea unui ciclu de conferinte cu tema: Influenta

3 lbidem, dosar 89, f. ro, manuscris: dosar4 lbidem, dosar 89, f. ryv-4f , manuscris.5 lbidem. f . 6-t7, manuscris.6 ANR, SANIC, fond Societatea Ortoriaxamanuscris.7 ANR, SANIC, fondfamilial Conrcci-2.r:

88, f. 29, manuscris.

\arionold a Femeilor Romrine (SONFR), dosar n1g, f.34,

Cosar 89, f. z7-28f, manuscris.

S|\IC),

to Alexandrina cantacuzino si miscarea feministd din anii interbelici, vol. IIoccide^ntului ;i orienturui in dezvortarea curturii romdne.

in vederea informdrii gi stabilirii de relaqii intelectuale internationale, UIR ainvitat in Romania numerogi conferentiari renumili, precum: Giuseppe Gailawesi,prozator italian, Franqois Zakavec, profesor universitar la Bratislava. in paralel,profesorul dr' Gheorghe Marinescu, trimis la Praga ca delegat al uniunii, a vorbit, la16 februarie rgz8, despr e: senilitate si tntineriies. s-" ;ir;at si despre invitaqiaadresatd lui Paul valery pentru o conferin;i. La zB septembrie r9zg, paur Leon,direcrorul general al arteror din paris a vorbit la Funda;iaiJ"r";r,Jft"ffia#;Arta decorqtivdfrancezde. De asemenea, Henri Focillon, profesor la Universitatea dinParis, a fost programat cu o conferingi la Fundafia carol, la 4 noiembrie rgrg, d"rpr"lOccident gi Orient. Viitorul umanismului.

Numeroasele personalitdfi au rSspuns invitaqiei uniunii Intelectuale Romanede a conferenfia in Romania, precum: Raoul Ailier, decanul Facultilii de teologieprotestanti de la paris, contere Hermann I(eyserling din Darmstadt, filozof german,Hodac gi Zakavec, profesori ai universitifilor din Cehoslovacia, scriitorul Gallawesi,, care a amintit despre legiturile dintre fara noastri gi Italia, abatele Zavoral, paulLe3n,

,Henri. Focillon, pedagogul vestit Adolphe Ferridro, J""r, capart, distinsegiptolog, principele de Rohan, pregedintele Feieragiei uniunil Intelectuale.

, La r martie tgz9, s-a ginut la Casei Femeii, Spraiur Independen tei nr. 46,adunarea generali a Uniunii Intelectuale Romane gi a secfiei sale,,Amicii Muzeelor,,,unde s-au analizat activitdgile asociatiei din anul rgzg gi diferite iniliative pentru anulrg2g'o.

Alexandrina Cantacuzino a prezentat activitatea Uniunii Intelectuale RomAnegi in foruri internafionale, de exemplu la congresul din Barcelona din 16-19 octombrie1929"' la al vll-lea congres anual al Federatiei Internafionale a Uniunilor Intelectualede la Cracovia din z3-25 octombrie i93o (a participat gi Nicolae lorga, invitat oficialde principele de Rohan, cu comunicarea res attitudesfondamentares de l,esprit),,.

in anul r93o, uIR a reugit si organizeze conferinf a inceputul prieteniei jlanco-romdne, suslinuti de Gabrier puaux, ministrur Franfei la Bucuregti,raz3ianuarie,precum gi cilitoria profesorului ragci la praga, la 6 aprilie, cu o comunicare:Necesitatea unei ofensive a poriticii pdcii prin tnreregeri

""oro^ir".De asemenea, Emil Riegler, un alt membru activ al UIR, a cilitorit qi aconferenfiat la venegia, Milano si Roma, in perioada 5 aprilie-5 mai 1932. Laintoarcere in fari, el a prezentat o dare de seamr, unde a menfionat ci s_a oprit lavenefia' fiind invitat ca reprezentat al Romaniei la congresul internafional de artimoderni' A luat parte la dezbaterile acestui congres ;i a fHcut o excursie pe Brenta

Ibidem, f. z3v.-24, manuscris.

:ANR,SANIC, fond SONFR, dosar 59r, f. 5o. manuscris.]: ANR, SANIC, fond familial c""to"7ri"i,;;;;r, t.37_4o,manuscris." Ibidem,dosar ro9, f. z7-46.'' lbidem, dosar 89, f. 5g, manuscris.

: - -:: -,-.,'ici, vol, II

.: : .---:.tiationale, UIR a

r *ieppe Gailavresi,.: l::n-.lar-a. in paralel,::: .' :iniunii,

a vorbit, la,:-:-: .:i despre invitalia:::t]ite r9z8, PaUl LeOn,::-, e:s:rard Carol I despre:c;-,r ia Unit'ersitatea din. ::,:rembrie r9zg, despre:

r'i lnrelectuaie RomAne:1 Facllugii de reologier:rsradt. filozof german,--:. scriitorul Gallavresi,i. abatele Zavoral, paul

'. Jean Capart, distinsrii Intelectuale.Independenfei nr. 46,

saie .-{micii Muzeelor',:e iniriatir.e p".rt.r, u.r.ri

ri inrelectuale Romdne,na din r6-19 octombrieUniurulor Intelectualeae lorga, invitat oficialen rqles de l'esprit)," .

t utu I p rie te niei fro n c o_:uresd, la z3 ianuarie,ie, cu o comunicare:rice.

UIR" a caldtorit gi arrilie-; mai 1932. Lanrionar ca s-a oprit lainrernarional de artd

. o excursie pe Brenta

Alexandrina Cantacuzino Ei miEcarea -ie*.:=-.s:L: din anii interbelici, vol. II lrt,

si la casa lui Petrarca, legAnd noi si valoroase arnicilii'r.in anul 1933, Uniunea Intelectuala RomAni a continuat organizarea de

conferinte ;tiinfifice prin noi cicluri: Figuri din trecut ;i Vie;i paralele contemporene,care au dat ocazia evocdrii unor personalitafi istorice. Regina Maria a primit siprezideze prima conferintS, cAnd profesorui Constantin Ridulescu-Motru a ficut unremarcabil portret al marelui filozof 9i om de stat Ziru Maiorescu.Au conferengiat gijurnalista Aida Vrioni, care a vorbit despre Regina Elisabeta, in calitate de artistS,profesorul Hurmuzescu despre Spiru Haret, Gheorghe Cantacuzino despre VasilePdruan, Emil Riegler despre Eminescu, George Fotino despre Vqsile Alexandri'a. inciclul Viepi paralele contemporane, Radu Budisteanu a vorbit despre Carp ;iClemenceau, Alexandru Rally: Iorga - Masaryk, Mihail Polihroniade: I. Britianu -Giolitti, Alexandru Tzigara-Samurcag: Goga - d'Annunzio, Petre Comirnescu: Manu- Mac Donald, Toma VlSdescu:A. C. Cuza - Maurras.

'... Seqia,Amicii Muzeelor" a promovat continuu valorile artei nationale, astfel la z4

mai rS33, la Muzeul National de ArtI Popular5, Alexandru Tzigara-Samurca; a sustinuto comunicare despre valorile artei romAneqti decorative, ale artei populare. Au luat partela aceastSrrnanifestafie membrii Corpului Diplomatic, un numeros public'5.

Un lalt tip de iniliative culturale ale UIR a fost serata literarS, de exemplu ceadin toamna anului 1933,la care au participat qi Regina Maria. Cu acest prilej, actrigaAgepsina Eftimiu a recitatversuri traduse in limba ffancezi de scriitoarele: MirgiritaMiller Verghi, Ecaterina Cerchez, din marii poefi romAni: Alexandri, Eminescu,Goga, Pillat. UIR a organizat gi acfiuni festive gi conferinfe in vederea omagieriipersonalitifilor viefii gtiinfifice, literare, artistice, de exemplu, pe prozatorulBritescu-Voinegti (ianuarie r9z8), pe maestrului Enescu (u decembrie r93r), pe

doctorul Gheorghe Marinescu (tglZ), dar Ei centenarul mortii marelui poet german

Johann Wolfgang Goethe'6.

in luna februarie 1934, UIR a organizat conferinge cu tema: Tendin;ele zilei de

astd.zi, care s-au desfbsurat la Fundafia Carol I. Subiectele au fost tratate incontradictoriu de citre membrii Uniunii Intelectuale gi cei ai Tinerilor Intelectuali,astfel, Mihail Manoilescu gi Mircea Vulcinescu au dezbitut situagia socialS

contemporanS, Ion Petrovici gi Radu Budigteanu au analizat tendinfele politice,Constantin Rddulescu-Motru gi Mircea Eliade au definit rolul intelectualismului instat, iar Emanoil Bucufa 9i Ion Cantacuzino au vorbit despre generafia contemporanidin punct de vedere literar gi cultural. Aida Vrioni a prezentat referatul: Genera;ia de

astdziprivitd, de generatia de ieri, iar Mehedinli Ei Riegler: ldranulinfdptuitor. in fine,a avut loc o a doua serati dati de Uniunea IntelectualS RomAnS, in care Radu

Budigteanu gi Mircea Vulcinescu, au discutat asupra opiniilor qi nizuinfelor tinerei

'3 lbidem, f.65v-7o, manuscris.'4 lbidem, dosar r83, f.266-283, malu-<€:rs.'5 lbidem, dosar r89, f.zo-23. maru;ci=.'6 ANR, SANIC, fond SONFR, do-,- :;-. l. -9.

tz Alexandrina Cantacuzino si miEcarea feministd din anii interberici, vor. IIgenerafii fai5 de situaqia sociala gi politici din Rom6nia'7.

un alt ciclu de conferinle s-a desfhgurat in lunile martie gi aprilie ale anuluit934, cu subiectur: Dorinfi pentru Romdniq de m6ine, implicand referate despre:spiritualitate, economie, drept, poritica externi, politica interni gi arti. Acesteconferinfe s-au organizat siptiminal?n salaAcademiei de inalte studii Comerciale'8.Uniunea a editat planul demografic al Basarabiei, cu evidenfierea entitigii saleetnice, care a fost rispandit gi in ,t.iirr5tut". sir Eryk Drumond, fostul secretargeneral al societSlii Naliunilor a scris Alexandrinei cantacuzino cd este opera ceamai prefioasi pentru limurirea opiniei publice mondiale,e.in anul 1935, UIR a invitat in Romania pe conferenfiarul turc, E. Mamboury,profesor la Liceul Galata-saray din Istanbul, care a linut doui conferinfe la Fundafiauniversitari Carol I. prima conferinli a ar.ut roc ra z3 martie, profesorul vorbinddespre: Arfa turcd, iar a doua in ziua de z6 martie, cand a prezentat evorufia artei inTurcia, vorbind despre arta persani, arabi, bizantini Fi tu;ci"o.Pentru iarna anuluiry35-r936s-a decis organizarea unui ciclu de conferinte cusubiectul: Pqrqdoxele vierii de astdzi. conferinfere din decembrie 1935 au fost:Paradoxele spirituale (Mircea Vulcrnescu ;i Constantin Rddulescu-Motru),Paradoxele culturale (Mircea Eriade gi Emanoil Bucu{a), paradoxere viegii sociare(Petre Comirnescu Ei Ralea), paradoxur vie{ii politice (iunian gi Radu Budigteanu),Paradoxele vie;ii interna;ionale (corbu Adrian gi Grigore Gafencu), paradoxele vietiieconomice (Gheorghe Tagci gi Lucian Burchi), paradoxere";r;:rir""*";'r;r;;

(constantin Enescu gi v. slSves cu), Paradoxele vie:;.ii juridice (petre viforeanu si I.Micescu sau A. Ridurescu), pqradoxere vielii artistrce (Aida vrr""r'il;""#r;Tzigara-samurcag), Paradoxele educafiei de astdzi (Alexandrina Gr. Cantacuzino),..La desemnarea conferentiarilor pentru Pqradoxele vielii spirituale, Alexandrinacantacuzino a propus pe senatorul Grigore Gafencu, din partea generafiei varstnice,gi pe Adrian Corbu, doctor in drept gi diplomat al Institutului de inalte studiiInternafionale de la paris, reprezentatul tineretului,,.

la z9 mai ry36 a avut roc adunarea generali a uIR, iar membrii sectiei ,,Amicii

Muzeelor Regale din Bruxelles, care a prezentat la Fundaqia carol I, in ziua de r9 aprilie,comunicare a L Art des -primitfs

framands, iar runi, zo aprilie, Le genie de Rubens'3.uc t\uugr ID .

:::Tl ?::,_Yll 1, d:'fb*",:, i" :o"i"rinte, prima in ze noiembrie re36,apoi in fiecare duminicd dimineafa, pini la finere runii -ui ,9rr. c-J.rCrii';";; J#ca temi Regele caror I gi timpur sdu, iar referatel" p."r".ra"aJJ,rprirrae",, aspecte dinviafa de la Curte, atmosfera strdzii, a orageror, a satelor, schige ale personalitililor

'7 ANR, SANIC, fond familial Cantacuzino,dosar rg7, f. r_r9, manuscris'o lbidem,dosar zr7, f. r-4, manuscris.'e lbidem.'" Ibidem, f. t4-t5, manuscris."' Ibidem, f. zl.zz, manuscris." Adrian c' Corbu, parad.:11le^viefii internafionale, Cartea Romaneasci, Bucuregti, 1936.'3 ANR, SANIC, fondfamilial Canro"rrino, jorui

zt7, f 33v_36,manuscris.

- - -:i -t:tici, vol. II

: _.: :. apnlte ale anului:_::*af, referate despre:

i ._,::--:-ia si arte. Aceste- -:- :: S::dii Comerciale'8.

=', -:.:rierea entitifii sale_ ___. - .:u. rostul secretar

----llll,ll Ca e$e Opera Cea

::-j- :.i_rc. E. Mamboury,:: ::,.:r-ennfe la Fundaqia,=e. profesorul vorbind:izentar er.olutia artei ina-

;i ciclu de conferinle cuerembrie 1935 au fost:ln Radulescu-Motru),)cradoxele vie;ii socialein si Radu Budisteanu),''encu

), Paradoxele vie;iioxele viefii fnanciaree lPetre Viforeanu gi I.Ia \-rioni ;i Alexandruina Gr. Cantacuzino)".;pirituale, Alexandrinaea generatiei vArstnice,rrului de inaite Studii

nembrii secliei,,Amicii-l Purlelde, directorulil I. in ziua de r9 aprilie,:nie de Rubens'3.

in z9 noiembrie 1936,

;. Conferinqele, avAndrprindeau aspecte dinre ale personalititilor

Alexandrinq Cantacuzino si misco ree .e:- sta din anii interbelici, vol. Il t3

contemporane, diferite evenimente'a.in anii ce au urmat, problemele UIR s-au inmulgit, astfel, in1937, prinfesa

Cantacuzino informa ci a primit o adresi de la Corpul II Armat5, prin care se

interzicea desfHgurarea conferintelor Uniunii in sala Fundagiei Universitare Carol I.Ea a propus si se faci o noui cerere ministrului Luca ;i premierului, revendicAndsala Dalles. Daci rispunsul era negativ, atunci ciclul trebuia organizat in salonulprincipesei Cantacuzino. Pregedinta a amintit de Secfia Amicii Muzeelor, care subpre;edinfia lui Alexandru Tzigara-Samurcas a propus sd se organizeze conferinfeasupra artei tradilionale religioase, in muzee gi in biserici ;i in prezenfa CorpuluiDiplomatic'5. Totugi, UIR a continuat si funcgioneze, astfel la B decembrie 1937 aorganizat adunarea general, la Casei Femeii, iar la r5 decembrie tg37 s-a desfHEuratconferinfa lui Constantin Ganea despre: Petre Carp gi la rB martie, a lui D. V.Barnoschi despre Cenusereasa Romdniei.

Beneficiind de o conducere intelectuald prestigioasS, numeroasS, diversificatS,UIR nu a a'urrt in realitate o activitate de risunet, pe plan intern sau internafional.Desigur, aceste personalit5li au evitat si se implice in activitigile organizate de UIRsi, in contextul mentalitifilor epocii, au preferat alte institugii.

in contextul izbucnirii gi generalizirii celui de-al Doilea Rizboi \{ondial.decesul Alexandrinei Cantacuzino in octombrie 1944, a instalirii regimului comurisrin RomAnia, documente despre UIR nu s-au mai pistrat, probabil asociatia a incetatsi mai funcfioneze.

II. Gruparea Femeilor RomAne

Gruparea Femeilor RomAne (GFR) s-a infiinfat la 15 februarie t929, cu scopulde a lupta pentru emanciparea politici, socialS gi economici a femeilor, de a lepregiti ,,pentru a deveni bune cet5lence, constiente de datoriile lor"'6. Doctrinaorganizafiei susfinea ca femeile si nu se inscrie in partidele politice existente, pAnicAnd nu vor obtine drepturile civile gi drepturile politice integrale gi ,,de a scoate

politica din administrafie, politica nu are ce ciuta la comuni gi judeg"'7. GFR, prinobiectivele gi activiteFle intreprinse, poate fi considerat primul partid politic alfemeilor din RomAnia.

Alexandrina Cantacuzino nega ideea ci prin GFR ar fi constituit un partid alfemeilor, Gruparea avAnd doar rol de educator, indrumitor si sustinea doctrinaconform clreia femeile trebuie si refuze si intre in partidele politice inainte de aavea drepturi politice depline'8. Chiar in Statutele GFR se prevedea ca membrele sIfie femei romAne, majore, de diferite clase sociale, etnii gi religii, sI nu fie inscrise in

'a lbidem, f.39.'5 lbidem,f.4t.'6 ldem, dosar 59, f. r3.

'7 lbidem.'8 Alexandra Petrescu, Femeia in irncc.:r.ri politic, Editura Ars Docendi, Bucureqti, zoo8, p. rz5.

_:-_-=: -;;o.

t4 Alexandrina cantacuzino gi migcarea feministd din anii interbelici, vol. IInici un partid politic.e.

intemeierea GFR are legiturd qi cu inclinaqia Alexandrinei Cantacuzino spreextrema dreapti, spre fascism, orientare demonstratd qi prin legiturire ce s_austabilit intre feministele din Romania gi cele din ltalia, in contextul unor evenimente,precum congresul Alianqei Internafionale pentru sufragiul Femeilor, organizat laRoma int9z3' in spiritul feminismului latin, Alexandrina cantacuzino considera ciatribugiile femeii-mamd impun femeile qi in viala politici. sacrificiul femeilor intimpul Primului Rizboi Mondial sta la baza cetigeniei politice a romancelor, iar legeaelectorala dinryz9 a reglementat aceasti situafie acordand dreptul de vot viduvelorde rizboi gi femeilor decorate pentru servicii excepfionale. Influenfati de ideologiade dreapta, Alexandrina Cantacuzino a revendicat in 1936, o lege pentrureglementarea activitdlii femeilor de apirare a firii. Ea susfinea cd femeile trebuiausi inlocuiasci brrba;ii in serviciile auxiliare gi astfel numirul combatanlilor activiurma sd se dubleze.Analiza statutului GFR demonstreazd existenfa unor trisituri autoritare aleGrupirii, de exemplu articolul29, privilegia centrul gi decizia sa, comitetul Central

executa programul Ei statutul, stabilea doctrina gi o rispAndea in toate filialele, dirija,supraveghea gi controla organizafiile regionale, judeglne si comunale, intirea sauanula hotirarile acestorato. Acest contror ierarhic, ia nivel regional, judefean gicomunal a fost caracteristic ;i structurii Legiunii Arhanghelului Mihail. comitetulcentral organiza propaganda gi decidea atitudinea Grupirii in aregeri, dirijandacfiunea electorali.Gruparea avea la bazi organizafia comunali (sub-firiala), organizagiajudegeani (filiala) ;i organizafia centrali3.. organele de conducere ale GFR eraucomitetele locale ;i adunirile generale, iar la nivel central Biroul, Comitetul Central,

Adunarea generald gi Congresul. comitetur Centrar era format din z5-3o membre,grupate in diferite comisii: de studii gi propagandi, probleme sociale, economice sifinanciare, culturale, a publicitilii, politici gi electoralir,. ir, t;;ril;;ffir;comitete pe sectoare, fiecare sector avand preqedintS, vicepregedintS, secretarS gicasier;' Membrele Biroului provizoriu din Capitald erau: Alexandrina Cantacuzino -pregedinti, Calypso Botez -vicepre;edinti, Elena g-ral stangaciu gi MargaretaPaximade-Ghelmegeanu - secretare33. Din GFR au mai f5cut parte gi AlexandrinaFloru (profesoari, vicepregedinti), Ana Filitti (pregedinta sectorurui 4 a GFR), Mariag-ral Anastasiu (secretari generali a GFR), Tereza Bany (profesoari, vicepreqedinta

a Gruparea Femeilor Romdne, Statut,Tipografia de Arti gifondfamilial Cantacuzino,dosar zo7, f

"","a"r* ,rS, f. ,.T Gruparea Femeilor Romdne, Stot"t,fipog^nu a" a"U qifondfamilial Cantacuzino,dora" ,o7, f, 5.

"3' Ibidem, f. zv.3' Ibidem,dosar zr5, f. z-5.t Ghizela Cosma, Femeile qi politica in Romdnrs, EvoluSiaPresa Universitarl Cluieani, tlrry_Nupocu, zooz,'p. 6o.

Editur;, Bucureqti, 1935 inANR, SANIC,

Edituri, Bucuregti, 1935 inANR, SANIC,

dreptului de vot in perioada interbelicd,

- :-_-: "ci, vol. II

- : -__- :, -::iaCUzinO spre, : r._: -=.iruriie ce s_au- ,: ,,.:-- *]r:)f e\-enimente,

:'- -r-^-_ .- : - =- : r. organizat la_:-. :i: _zino considera c5: j.:::-iciul femeilor in::: - _:t:ncelol, iarlegea::=:::- cle t-ot r.iduvelor-, ---- _e_rrard de ideologia

-, -,;:. o lege pentru:--..: :3 ;emeile trebuiau:- -- :_,nbatanfilor activi

. :::_<!l';ri autoritare ale-= =l Comitetul Central:: -:t :1:raie filiaieie, dirija,- -:::unale, intdrea sau

=- :egional. judefean gi,.:--:i \lihail. Comitetulr--: in aiegeri, dirijAnd

_ _ -. _. rdrd r. Orga nt Za fla::'irere aie GFR erau:'::-" Comitetul Central,:a: ciin z.;-3o membre,

= ;:ciaie. economice gi:: iucuresti erau alese'. =:elinrd. secretari gi--i-:_- -:.,L. Ltd LanlaCUZtnO _

alEaciu si Margareta: :irre Si Alexandrina.,i-jr'JaaGFR),Maria:s,rara. ricepreqedinta

=s-,. -y-l_i in-l\R, SANIC,

=s:-. --_3r .: -r\R, SANIC,

Alexandrina Cantacuzino si miscc -:: ., * :: :in anii interbelici, vol. II t5

Secfiei Auxiliare Feminine RomAne ..FID --: r-. \largareta Hera (vicepregedintasectorului 4 al GFR)35. Membrele acrile a-r r-iR. erau obligate si plSteasci anualminimum 5o lei, iar cele firi mijloace erar.r scu:irs:.

Sediul central al GFR era in Bucuresri. la Casei Femeii, inilial pe SplaiulImprimerii nr.6)7, ulterior Splaiul Independentei nr. 46, unde aveau loc, in fiecaresiptimAni intrunirile asociafiei. in proiincie, GFR avea filiale in orasele: Ploiegti,Oradea, Cluj, Chiginiu, CAmpeni, Brasor'. Fagara;, Zaldt, Buziu, Craiova, Calafat,Constanta, ajungAnd in anul 1938 la 13 fi1ia1es. GFR a urmirit atragerea elitelor ruralesi a creat in acest scop, cu diverse dificultagi, organizalii comunale-subfiliale, deexemplu in anul 1936 ele fiinfau in judefele Prahova, Buziu, Dolj.

Nu definem date privind numi.rul total de membre ale Grupirii, doarinformalii de la unele filiale. De exemplu, in r93r, filiala Buziu raporta un numir de

4oo-5oo de membrde.Principala publicalie care a promovat GFR a fost revista Graiul femeii. Organ

al Casei Femeii gi Grupdrii Femeilor Romdne.GFR poate fi considerati primul partid exclusiv feminin, asociafie cu idei

inovatoare privind autonomia actului legislativ gi un alt statut al femeii. Se dorea caun grup politic feminin independent de partidele politice, si desf5goare activitiliproprii in comisiile judefene, municipale, si oblini realiziri in sfera asistentei socialegi edilitare. GFR a deschis aseziminte de asistenti si ocrotire, de educatie, deasemenea un Ateneu, cu scopul culturalizdrii maselor, in comuna Colentinaao.

Membrele GFR s-au angajat Ia realizarea unui program care viza gase direclii:,,r) - Educarea civic5 ;i socialS a femeii prin conferinfe gi cursuri, in care

diferitele chestiuni politice gi sociale sunt explicate si dezvoltate.z) - Studierea chestiunilor feministe. Si se organizeze un ciclu de conferinle

in care si se explice pentru ce femeile au cerut drepturi de vot, si ce au f5cut in qdrileunde li s-au dat aceste drepturi. Si se explice toati miqcarea feministi din lumeaintreagi si orice chestiune in legituri cu aceasti miscare. SI se infiinfeze cAte o

biblioteci feministi.

3) - Casa de sfat a femeilor in care si se adune femeile gi si li se dea nofiuni depuericulturi, sfaturi cum si ingrijeascl de sinitatea copiilor Ei a lor proprie de cdtreo doamni medic. Si se invete femeile s5-qi intrefini gospodiria curat qi frumos, si

y FIDAC - Fdderation Interallies des anciens combatants (Federaqia Interaliati a fogtilorcombatangi). in septembrie r9z5 a fost fondati Seclia Auxiliara Feminind FIDAC (zz organiza{ii dinro ldri aliate). Membre erau femei care au servit in Forfele Aliate, viduve sau membre a diferiteasocia;ii active in r5zboi. Auiliara era non-politicd qi avea ca obiective pacea mondiali, asigurareadrepturilor fogtilor militari, a familiilor lor, a r.dduveior gi orfanilor.35 http://enciclopediaromaniei.ro//rrih,,Alerandrina_Cantacuzinot6 Gruparea Femeilor Romdne, statut. Tipografia de Artd gi Edituri, Bucuregti, 1935 in ANR, SANIC,fond familial Cantacuzino, dosar zo;. f. zr.

'l ANR, SANIC, fond familial Cantacuzino. dosar .19, f. 13.r8 Ghizela Cosma, Femeile pi poliilcc.... f -r--lre ANR, SANIC, fondfamilial Cantac,.slta. crsa-r ;9. f. r93.ao Ghisela Cosma, op. cit., p.79.

t6 Alexandrina cantacuzino Ei mrgcarea feministd din anii interberici, vor. IIgtie si pregiteasci o mancare buni, si li se dea nofiuni de croitorie qi lenjerie.

4) - Pdstrarea portului nationar, a cantecelor ;i a datinilor nafionale. La farisi se faci o propagandi in acest sens, infiintandu-se coruri mixte cu tineretul satului,instituindu-se premii pentru girincile care au cel mai ilumos costum si cea maicurati gospodirie.

5) - cultura Ei educarea poporului prin infiinfarea la sate gi periferiile orasuluide atenee populare, unde si se find conferinfe cu caracter educativ gi cultural.infi inqarea de biblioteci.6) - Pregdtirea qi indrumarea tinerelor fete pentru viafi prin conferinte,

sfaturi, infiin15ri de ateliere industriare, birouri de plasare, etc.,,4'in vederea realizirii acestor obiective, membrele GFR au organizat conferinte,

cercuri de studii cu tematicd urbanistici, administrativd, feministi. Membra GRF,Isabela sadoveanu' a propus si cursuri de studii pedagogicea'. in anii interbelici, GFRa organizat diverse activitigi: prima reuniune pubhcl a asocialiei, la Funda;ia CarolI, in ziua de 6 decembfie ry29 (vezi AnexaN.. 5), intruniri ale femeilor din cartierelebucurestene Negru Ei verde si ale celor din provincie pentru ieftinirea traiului la z5ianuarie qi r februarie 1930. Tot in ianuarie r93o, Alexandrina Cantacuzino a tinut oconferinli la Oradea, in sala Primdriei, unde a explicat rolul GFR si a continuat laliceele din Ploiegti gi Chiginiua3. in primivara anului r93o, ea a organizat cercul destudii administrative si urbanistice, unde au fost invitati la conferinge profesori,oameni politici.

Gruparea a participat ra alegerile comunale gi judefene din 15 martie r93o, cu douicandidate in fiecare sector bucurestean, cu un program care propunea autonomiaserviciului de asistenli a Bucurestiului, inmulqirea matemitdgilor, rispandirea instructieiprimare gi profesionale, infiintarea de locuri de joc pe sectoare, inmultirea de biicomunale q'a'aa De asemenea, GFR susfinea gi dreptul femeilor de a participa la alegerilepentruAdunarea Deputafilor gi senat, in anumite condi$i - studii primare si secundare,funcfionare la stat, viduve de rdzboia5. singurul succes poritic obfinut de GFR panr inrg33 a fost accesul Alexandrinei Cantacuzino in consiliul primdriei Bucurestiului.Gruparea a promovat un program electoral, cu obiective privind ieftinirea traiului,asistenla social5, igiena publici, educatiaa6.

in anii ry32-1g33 s-au organizat din nou reuniuni cu obiectir,rrl ieftiniriitraiului, iar la gedinfa din z iunie r93z s-a redactat o motiune in acest scop. Totodatr,in august 1932, GFR a adresat deputafilor numeroase cereri, prin care incerca silimiteze criza economici, precum: scdderea diurneror parramentariror gi aimpozitelor,organizareadesfaceriiproducfieia

l,tNl, SANIC, fondfamilialAlexqndrina Cantacuzino dosar 254, f. 5_6, manuscris4' Ibidem, dosar 59, f. r4.43 lbidem, f. :,1.-r4.a,,Universul",

zB februarie r93o.

1l ll Oyl"".t.lopediaromaniei.rol/wiki/Alerandrina_Cantacuzino'_ (Jrzela Losma, op. cit., p. u5, t16.47 AN& SANIC, fond familial Cantacuzino, dosar r;;. f. r_2, manuscris.