Alegoria de-A v-Ati Ascuns de t Arghezi (1)
2
In poezia "De-a v-ati ascuns", aparuta in primul volum de versuri la lui Tudor Arghezi, "Cuvinte potrivite" , jocul cu moartea, mai bine zis "de-a moartea", este, ca si in "Miorita", un joc al destinului uman, pornit din realitatea neiertatoare a lumii. Alegoria este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Arghezi inlocuieste inevitabilul cu joc domestic, aparent inofensiv, ideea jocului misterios aparand inca din prima strofa : "Dragii mei, o sa ma joc odata/ Cu voi, de-a ceva ciudat./ Nu stiu cand o sa fie asta, tata,/ Dar, hotarat, o sa ne jucam odata,/ Odata poate dupa scapatat". Fiecare cuvant care se repeta aici obsedant, "odata", "o sa ma joc", "o sa ne jucam", fixeaza o proiectie incerta, nestiuta, dar oricum hotarata, in cealalta margine a timpului uman, "dupa scapatat".In cea de-a doua strofa autorul ne arata ca jocul "de-a moartea" este un joc de neevitat, de care nimeni nu poate scapa, "un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi, cu fetite, ca tine,/ Joc de slugi si joc de stapani,/ Joc de pasari, de flori, de cani,/ Si fiecare il joaca bine". In urmatoarea strofa intalnim numeroase personifcari, cum ar fi : "Intr-o zi piciorul va ramane mai greu", ce simbolizeaza apasarea vietii care-l cuprinde pe omul aflat in pragul mortii. Cele cateva "sfinte tremuraturi", din a 5-a strofa, frigurile si caldurile, reprezinta esenta vietii pamantene.Despartirea de viata este momentul cel mai dureros, pentru ca omul nu mai poate fi regasit decat in memoria celor ce l-au cunoscut: "Voi sa nu va mahniti tare/ Cand ma vor lua si duce departe/ Si-mi vor face un fel de inmormantare/ In lutul afanat sau tare./ Asa e jocul, incepe cu moarte". Lutul omului, se intoarce in lutul funerar, al pamantului impersonal care-i adaposteste pe toti cei ce-au murit de la inceputurile lumii. In a 8-a strofa observam ca dupa moarte, in mod banal, mereu la fel, numai raman in urma decat bunurile materiale dobandite in timpul vietii, care nu mai pot sa aduca aminte de raposat,iar din aceasta cauza ziua invierii este mult asteptata. In ultima strofa vedem ca moartea fiintei individuale se traduce tocmai printr-o ireversibilitate a fiecarui om care pleaca pe "drumul fara intoarcere", din care se deduce revolta poeziei argheziene: "Puii mei, bobocii mei, copiii mei!/ Asa este jocul./ Il joci in doi, in trei,/ Il joci in cati vrei,/ Arde-l-ar focul!".
-
Upload
liliionela -
Category
Documents
-
view
316 -
download
20
Transcript of Alegoria de-A v-Ati Ascuns de t Arghezi (1)
In poezia "De-a v-ati ascuns", aparuta in primul volum de versuri la lui Tudor Arghezi, "Cuvinte potrivite", jocul cu moartea, mai bine zis "de-a moartea", este, ca si in "Miorita", un joc al destinului uman, pornit din realitatea neiertatoare a lumii. Alegoria este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metaore, personiicari, comparatii, ormand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul aptelor, intamplarilor, lucrurilor.Arghezi inlocuieste inevitabilul cu joc domestic, aparent inoensiv, ideea jocului misterios aparand inca din prima stroa ! "Dragii mei, o sa ma joc odata" Cu voi, de-a ceva ciudat." #u stiu cand o sa ie asta, tata," Dar, hotarat, o sa ne jucam odata," $data poate dupa scapatat". %iecare cuvant care se repeta aici obsedant, "odata", "o sa ma joc", "o sa ne jucam", i&eaza o proiectie incerta, nestiuta, dar oricum hotarata, in cealalta margine a timpului uman, "dupa scapatat".In cea de-a doua stroa autorul ne arata ca jocul "de-a moartea" este un joc de neevitat, de care nimeni nu poate scapa, "un joc viclean de batrani" Cu copii ca voi, cu etite, ca tine," 'oc de slugi si joc de stapani," 'oc de pasari, de lori, de cani," (i iecare il joaca bine".In urmatoarea stroa intalnim numeroase personicari, cum ar i ! "Intr-o zi piciorul va ramane mai greu", ce simbolizeaza apasarea vietii care-l cuprinde pe omul alat in pragul mortii. Cele cateva "sinte tremuraturi", din a )-a stroa, rigurile si caldurile, reprezinta esenta vietii pamantene.Despartireade viata este momentul cel mai dureros, pentru ca omul nu mai poate i regasit decat in memoria celor ce l-au cunoscut! "*oi sa nu va mahniti tare" Cand ma vor lua si duce departe" (i-mi vor ace un el de inmormantare" In lutul aanat sau tare." Asa e jocul, incepe cu moarte". +utul omului,se intoarce in lutul unerar, al pamantului impersonal care-i adaposteste pe toti cei ce-au murit de la inceputurile lumii.In a ,-a stroa observam ca dupa moarte, in mod banal, mereu la el, numai raman in urma decat bunurile materiale dobandite in timpul vietii, care nu mai pot sa aduca aminte de raposat,iar din aceasta cauza ziua invierii este mult asteptata. In ultima stroa vedem ca moartea iintei individuale se traduce tocmai printr-oireversibilitate a iecarui om care pleaca pe "drumul ara intoarcere", din care se deduce revolta poeziei argheziene! "-uii mei, bobocii mei, copiii mei." Asa este jocul." Il joci in doi, in trei," Il joci in cati vrei," Arde-l-ar ocul.". Deoarece numeroasele personiicari, comparatii, metaore ormeaza os singura imagine uinatara, imaginea mortii, putem spune ca poezia /De-a v-ati ascuns...0 de T. Arghezi este o alegorie .
