ALEGEREA PREŞEDINTELUI ŞI MANDATUL PREZIDENŢIAL

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,

prin scrutin uninominal majoritar, în două tururi. Este declarat ales candidatul care a întrunit,

în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul

în care nici unul dintre candidaţi nu obţine un asemenea rezultat, se organizează cel de-al

doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii plasaţi pe primele două locuri în primul

tur. Va fi declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi (majoritate

relativă).

Pentru a putea candida pentru funcţia de Preşedinte, o persoană trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

1. să aibă cetăţenia română

2. să aibă domiciliul în ţară

3. să fi împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani

4. să aibă drept de vot

5. să nu fi deţinut deja două mandate prezidenţiale în România

6. să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice

Se pot prezenta la alegeri persoane propuse de partide politice sau alianţe politice ori

candidaţi independenţi.

Propunerile pentru candidaturi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu

30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile se depun în scris şi trebuie semnate de

preşedintele partidului politic sau al alianţei politice ori de candidat, dacă este independent.

Trebuie însoţite de declaraţia de acceptare a candidatului, de declaraţia de avere, de declaraţia

pe propria răspundere de apartenenţă sau neapartenenţă ca agent sau colaborator al organelor

de securitate, ca poliţie politică şi lista susţinătorilor a căror număr nu poate fi mai mic de

200.000 de alegători.

Candidaturile înregistrate pot fi contestate, soluţionarea unei asemenea contestaţii

fiind dată în competenţa Curţii Constituţionale.

Rezultatele finale ale alegerilor sunt confirmate şi validate de Curtea Constituţională,

care întocmeşte şi actul de validare necesar depunerii jurământului. Jurământul se depune în

faţa Camerelor Parlamentului reunite în plen.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi începe din momentul depunerii

jurământului de către candidatul desemnat câştigător al alegerilor, în faţa Camerei Deputaţilor

şi a Senatului, în şedinţă comună şi durează (ca regulă generală) până la depunerea

jurământului de noul Preşedinte.

Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Mandatul încetează prin:

- ajungere la termen sau

- înainte de termen prin demisie, demiterea din funcţie, în cazul imposibilităţii

definitive de exercitare a atribuţiilor, deces - situaţii în care intervine vacanţa

funcţiei.

Interimatul funcţiei intervine în cazul suspendării sau al imposibilităţii temporare de

exercitare a atribuţiilor.

Preşedintele poate fi suspendat din funcţie, în condiţiile art. 95 din Constituţie, de

către Parlament în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă Constituţia1. Propunerea

de suspendare din funcţie trebuie să provină de la cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi

al senatorilor şi se aprobă cu votul majorităţii parlamentarilor, după consultarea Curţii

Constituţionale. Dacă propunerea de suspendare este aprobată de Parlament se va organiza

referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui. Preşedintele va fi demis din funcţie doar

în situaţia în care corpul electoral aprobă această măsură în cadrul referendumului.

Mandatul se suspendă de drept în cazul punerii sub acuzare a Preşedintelui pentru

„înaltă trădare”, în condiţiile art. 96 din Constituţie. Punerea sub acuzare poate fi iniţiată de

majoritatea deputaţilor şi a senatorilor şi trebuie aprobată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul

parlamentarilor. Competenţa de judecată aparţine doar instanţei supreme (Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie). Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare.

În caz de interimat sau de vacanţa a funcţiei, atribuţiile Preşedintelui, cu excepţia celor

reglementate în art. 88-90 din Constituţie (art. 98 alin. 2: adresarea de mesaje Parlamentului,

dizolvarea Parlamentul, atribuţia de a cere organizarea unui referendum), vor fi exercitate de

preşedintele interimar, care va fi, în ordine, preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei

Deputaţilor (art. 98 alin. 1).

În termen de 3 luni de la intervenţia vacanţei funcţiei prezidenţiale, Guvernul va

organiza alegeri pentru desemnarea unui nou Preşedinte.

1 S-a considerat că ar fi o faptă gravă prin care se încalcă Constituţia refuzul Preşedintelui de a numi în funcţie Guvernul care a obţinut votul de încredere din partea Parlamentului – a se vedea Mihai-Constantin Eremia, Daniel Mihai Dragnea, Introducere în dreptul constituţional, p. 165.

Incompatibilităţi: Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid politic şi

nu poate deţine nici o altă funcţie publică sau privată.

Protecţia mandatului prezidenţial

Protecţia mandatului Preşedintelui Republicii este asigurată prin imunitatea de care se

bucură, prevederile art. 72 alin. 1 privind imunitatea parlamentară aplicându-se în mod

corespunzător, atât sub aspectul iresponsabilităţii, cât şi al inviolabilităţii.

IRESPONSABILITATEA

Preşedintele României nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau

opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Astfel, Preşedintele nu va răspunde juridic sub

nici o formă – penală, civilă, comercială, contravenţională – pentru actele şi faptele săvârşite

în timpul mandatului în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. Iresponsabilitatea operează atât în

timpul mandatului, cât şi după terminarea acestuia

INVIOLABILITATEA

Pentru actele şi faptele ilegale săvârşite de Preşedintele Republicii care nu au legătură

cu exercitarea atribuţiilor va răspunde juridic, în condiţiile dreptului comun, dar numai după

încetarea mandatului, bucurându-se, în timpul mandatului, de inviolabilitate. De la această

regulă, există o excepţie: punerea sub acuzare pentru „înaltă trădare”.