www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-02-28 08:52:36

CCR: Competenta presedintelui de a numi presedintele si vicepresedintii ÎCCJ

încalca competenta constitutionala a CSM (motivare)

Competenta presedintelui României de numi judecatorii în functiile de presedinte si vicepresedinte al

Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ) încalca competenta constitutionala a Consiliului Superior al

Magistraturii (CSM), se arata în motivarea deciziei Curtii Constitutionale a României (CCR) cu privire la

modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Concluzia a survenit analizarii criticilor de neconstitutionalitate ale art.I pct.87 din lege, în sensul ca reduc sau

restrâng atributiile presedintelui în procedura de numire în functiile de presedinte, vicepresedintelui si presedinti

de sectie de la ÎCCJ.

Articolul în cauza prevede, printre altele, ca presedintele si vicepresedintii ÎCCJ sunt numiti de presedintele

României, la propunerea Sectiei pentru judecatori a CSM, iar seful statului nu poate refuza numirea în aceste

functii. În schimb, presedintii de sectii sunt numiti de Sectia pentru judecatori a CSM, la propunerea presedintelui

ÎCCJ.

"Curtea constata ca autorii obiectiei de neconstitutionalitate pornesc de la premisa ca numirea în aceste functii este

o atributie a Presedintelui României; în acest context, se apreciaza ca eliminarea Presedintelui României din

aceasta procedura de numire pentru presedintii de sectie de la Înalta Curte de Casatie si Justitie încalca art.94 lit.c),

art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie. (...) Curtea retine ca art.125 alin.(2) din Constitutie prevede ca

'propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta

Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice'. Prin urmare, se constata ca textul

constitutional este univoc si ofera o unica solutie normativa în privinta autoritatii competente sa dispuna

promovarea judecatorilor în functii de conducere, fara a face distinctie în functie de ierarhia instantelor

judecatoresti", se precizeaza în motivarea publicata marti pe site-ul CCR.

CCR a retinut, de asemenea, ca potrivit art.134 alin.(1) din Constitutie, CSM propune presedintelui României

"numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii", textul

constitutional referindu-se la propunerea de numire în functia de judecator sau procuror, si nu în functia de

conducere.

"Prin urmare, coroborând art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie, Curtea constata ca promovarea

judecatorilor atât în functii de executie, cât si în functii de conducere, se realizeaza de Consiliul Superior al

Magistraturii. În aceste conditii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege, normativizând

competenta Presedintelui României de a promova judecatorii, respectiv de a-i numi în functiile de presedinte si

vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, încalca competenta constitutionala a Consiliului Superior al

Magistraturii de a dispune promovarea în functie a judecatorilor, astfel cum aceasta rezulta din coroborarea art.125

alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie", se arata în motivare.

În consecinta, CCR a constatat ca art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege este

neconstitutional, fiind contrar art.125 alin.(2) din Constitutie. În schimb, promovarea si numirea judecatorilor în

functia de presedinte de sectie a Înaltei Curti de Casatie si Justitie de catre CSM, reglementata de art.I pct.87 [cu

referire la art.53 alin.(9) teza întâi si alin.(10)] din lege, nu încalca art.94 lit.c) din Constitutie.

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate referitoare la modul de numire în functiile de conducere de la

Parchetul General, DNA si DIICOT, instanta constitutionala a constatat ca presedintele "nu are nicio atributie

constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto în aceasta materie".

page 1 / 2

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-02-28 08:52:36

"Având în vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura în cadrul careia

Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central în aceasta ecuatie îl are însa ministrul justitiei, sub autoritatea

acestuia functionând procurorii constituiti în parchete. (...) Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea

procedura de numire, mentinând un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în

functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei

în raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire în considerarea solemnitatii actului si a

necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se

poate sustine încalcarea art.94 lit.c) din Constitutie", mai arata CCR.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul

judecatorilor si procurorilor este, în ansamblul sau, constitutionala în raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Plenul CCR a respins, ca neîntemeiata, obiectia de

neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile mai multor articole din Legea pentru modificarea si

completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si legea, în ansamblul sau,

sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Conform aceleiasi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate privind

dispozitiile art.I pct.77 (cu referire la art.52 alin.(3)), pct.108 (cu referire la art.62 alin.(12) si (13)) si pct.112 )(cu

referire la art.623) din acelasi act normativ.

Pe de alta parte, Plenul CCR a constatat ca mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele "comisiile

speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii", "informare conforma", "precum si

procedurile judiciare", "ori la alte autoritati publice, în orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite",

"precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei", "nu

îi sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8" si "functia

de ministru al Justitiei" sunt neconstitutionale.

În comunicat se precizeaza ca mai multe decizii, printre care si cea privind constitutionalitatea legii în ansamblul

sau, au fost luate cu majoritate de voturi, în cazul altor texte fiind înregistrata unanimitate de voturi.

page 2 / 2