ALEGAdolescenți Lideri pentru

Egalitatea de Gen

Înființată în 1960, Terre des hommes (Tdh) este cea mai mareorganizație elvețiană de ajutorare a copiilor. Terre des hommescontribuie la asigurarea unui viitor mai bun copiilor defavorizați șicomunităților din care provin aceștia, adoptând o abordareinovatoare și aplicând soluții practice și sustenabile. Activă în peste35 de țări, Tdh dezvoltă și implementează proiecte în domeniulsănătății și protecției sociale, menite să ofere un trai mai bun pentrumai mult de 2,1 milioane de copii și familiile acestora anual .

Tdh activează în Republica Moldova începând cu anul 2004 și aredrept scop major protecția copiilor și realizarea drepturilor copilului.Prin activitățile sale organizaţia contribuie la îmbunătățireasistemului de protecție a copilului, astfel încât acesta să își asumeîntreaga responsabilitate față de copii și să fie capabil să asigurefără nici o discriminare apărarea drepturilor lor.

ALEG

Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor tinerilor în

domeniul egalității de gen, leadership și prevenire a

violenței.

• Ce este educația de la egal la egal;• Cum să pregătești o activitate;• Particularitățile de gen și

egalitatea de gen;• Cum poți schimba lucrurile în

comunitatea ta.

2

Modulul I

1. Ce este Educația de la Egal la Egal

2. Semnificația Cuvântului

3. Exemple de activități de la Egal la Egal

4. De ce Educația de la Egal la Egal ?

5. Avantaje și Dezavantaje

Modulul II

1. Elementele de bază ale unei activități

2. Icebreakers

3. Recomandări pentru desfășurarea unui Icebreaker

4. Reguli de activitate în grup

5. Reguli de bază comune

6. Pregătirea prezentării

7. Elaborarea planului discursului

8. Promovare, postere, media de socializare

9. Jocuri energizante

Modulul III

1. Atelier 1. Particularitățile de gen 2. Atelier 2. Particularitățile de gen și vârstă 3. Atelier 3. Evaluare. Body Mapping

3

Ce este Educația de la Egal la Egal?

Educația de la Egal la Egal (EEE) este un program în cadrul căruia tineri motivaţi şi bineinstruiţi desfăşoară activităţi educative informale, organizate cu semenii lor (persoane deaceeaşi vârstă, care au aceleaşi interese şi experienţă) pe parcursul unei perioade de timp,având drept scop cultivarea şi formarea cunoştinţelor, atitudinilor, convingerilor şideprinderilor, determinându-i să fie mai responsabili şi mai activi.

Activitățile EEE pot fi desfăşurate prin antrenarea unor grupuri mici sau prin contactindividual, în diferite circumstanţe: în şcoli, universităţi, biblioteci, cluburi, biserici,organizaţii, pe stradă sau în orice loc unde se întâlnesc tinerii.

4

CINE ESTE EDUCATORUL PEER?

Persoana care desfășoară activități de la egal la egalse numește ”educator peer”Un peer (semen, egal – engl.) este o persoană ceaparţine aceluiaşi grup social din care fac parte şialte persoane sau grupuri. Grupul social poate fibazat pe vârstă, sex, orientare sexuală, ocupaţie,statut socioeconomic şi/sau hobby etc.

Educaţia pentru

presupune un ansamblu de măsuri dezvoltarea cunoştinţelor, atitudinilor,

convingerilor şi a comportamentului unei persoane.

5

Exemple de activitățide la Egal la Egal pentru tineri

• Ședințe organizate cu elevii în cadrul şcolilor, ludotecilor, cu aplicarea tehnicilor interactive, cum ar fi

jocurile, dezbaterile, brainstorming-urile etc.;

• Prezentarea unei piese de teatru într-un club de tineri, urmată de discuţii în grup;

• Conversații informale cu tinerii la o discotecă, club etc.

• Programul EEE poate cuprinde diferite grupuri de populaţie (şi de vârstă) în vederea atingerii diferitelor

obiective. În ultimul timp programul EEE s-a răspândit în toată lumea, devenind tot mai popular.

6

DE CE EDUCAŢIA DE LA EGAL LA EGAL? (1)

Un grup de tineri din aceeaşi generaţie are o influenţă majoră asupra comportamentului unuitânăr. Această afirmaţie este adevărată atât în cazul unui comportament riscant, cât şi în cazul unuicomportament sigur. Educaţia de la egal la egal are, astfel, un impact pozitiv deosebit de eficient.

Câştigarea încrederii grupului-ţintă de către peer-educatori constituie un fundament durabil, pecare poate fi construită EEE. Conform afirmaţiilor unor tineri care au participat la activităţileiniţiate de EEE, informaţia este transmisă mult mai uşor datorită experienţei şi intereselor comuneale educatorilor şi participanţilor în astfel de domenii cum ar fi preferinţele muzicale şi atitudineafaţă de personalităţile celebre, limbajul folosit, temele ce ţin de familie (problemele dintre fraţi, luptapentru independenţă etc.) şi exigenţele faţă de ei în funcţie de statutul social (student, membru alunei echipe etc.). Este puţin probabil ca peer-educatorii să fie trataţi de tineri ca autorităţi tipice,care recurg la critică atunci când vorbesc despre comportamentul celorlalţi.

7

DE CE EDUCAŢIA DE LA EGAL LA EGAL? (2)

Programul EEE este perceput mai degrabă ca acordarea unui sfat de către un prieteninformat, care înțelege bine preocupările și problemele unui tânăr, pentru că seconfruntă cu probleme similare.

Nu este deloc surprinzător faptul că tinerii obțin mult mai multe informații de la semeniilor, în special, despre problemele sensibile sau care din punct de vedere culturalreprezintă un subiect tabu.

EEE este, de asemenea, o modalitate de afirmare a tinerilor, oferindu-le posibilitatea de aparticipa la activitățile care îi privesc în mod direct și acordându-le acces la informațiileși serviciile de care aceștia au nevoie pentru a-și proteja sănătatea.

8

AVANTAJE DEZAVANTAJE

• Tinerii îşi asumă responsabilităţi;• Educatorii şi grupurile-ţintă vorbesc aceeaşi limbă;• Peer-educatorii cultivă deprinderi importante

pentru dezvoltarea personală ulterioară a tinerilor;• Peer-educatorii pot interveni suplimentar cu alte

măsuri educative, desfăşurate de profesori, asistenţisociali, lucrători medicali ş.a.;

• Educația de la egal la egal se efectuează la nivelulîntregii comunităţi, realizându-se o conexiune cualte activităţi desfăşurate la acest nivel;

• Peer-educatorii pot obţine acces la grupuri depersoane care, în alte situaţii, ar fi foarte dificil deabordat;

• Educația de la egal la egal este o activitate relativnecostisitoare.

• Odată cu maturizarea educatorilor, rolul acestoraeste preluat de alte persoane, în acest scop fiindnecesară recrutarea şi instruirea permanentă anoilor educatori;

• Este dificil de a evalua impactul educaţiei de la egalla egal;

• În cazul în care educatorii nu posedă instruireanecesară, EEE poate avea un efect negativ(informare greşită, sfaturi neprofesionale etc.).

9

MODUL II

Elementele de bază ale unei activități

Pentru desfăşurarea unei activități sunt necesare următoarele etape:

Stabilirea obiectivelor Cunoașterea participanților Spargerea gheţii Stabilirea unor reguli de activitate în grup Compartimentul de bază al activităţiiDezbateri, opinii (feedback) Temperarea spiritelor (cool down)

10

Elementele de bază ale unei activități

Icebreak-urile sunt aplicate la începutulinstruirii pentru a încuraja participareaactivă a membrilor grupului, interacțiunealor, înviorarea şi crearea unei atmosferedeschise, facilitarea activităţii în grup, acomunicării şi cooperării. Cu ajutorul lor seidentifică şi temerile şi aşteptărileparticipanţilor, se descoperă nivelul optim dedesfăşurare a activităţii.

Icebreak-urile pot impulsiona studiul și discuțiile în cadrul unui grup micprin:• Încurajarea membrilor de a se cunoaște reciproc;• Acordarea de ajutor noilor membri să se integreze în grup;• Susținerea tinerilor să se simtă confortabil împreună;• Încurajarea cooperării;• Încurajarea ascultării altora;• Încurajarea activității în comun;• Încurajarea tinerilor de a ieși din zona de confort;• Dezvoltarea abilităților sociale;• Constituirea unor relații de încredere între membri și lideri;• Crearea unei atmosfere favorabile instruirii și participării

active.

ICEBREAKERS

11

Recomandări pentru desfășurarea unui icebreaker:• Păstrează-ți entuziasmul, indiferent de ce se întâmplă;• Alege voluntarii și activitățile cu atenție ca să nu provoci

antipatia și disconfortul membrilor grupului;• Daca ceva nu-ți reușește, treci fără ezitare la activitatea

următoare;• Timpul este important. Nu planifica prea multe. Recurge numai

la 2 sau 3 activități ca o introducere de 20-30 minute pe program. Finalizează fiecare activitate înainte ca tinerii să se plictisească. Alege activități potrivite grupului. Fiecare grup este diferit și înțelegerea ce activitate va avea priză la grupul instruit este o abilitate de bază.

12

Elementele de bază ale unei activități

La începutul unei şedinţe de instruire, membrii grupului trebuie săstabilească, de comun acord, o serie de reguli de bază, care suntnecesare pentru desfăşurarea activităţilor, şi să înţeleagă importanţalor. Formatorul trebuie să se asigure că regulile esenţiale au foststabilite (vezi regulile expuse alăturat).

În special, o regulă importantă a unui seminar ce abordează aspectesensibile este de a respecta intimitatea participanţilor şiconfidenţialitatea informaţiilor şi datelor personale. Trebuie să sefacă bine înţeles faptul că nimeni nu are voie să răspândeascăinformaţii personale şi să discute în afara grupului despre alţiparticipanţi la training.

Unele grupuri aplică regula care încurajează membrii să-şiexprime sentimentele atunci când sunt ofensați sau lezați, pentrua determina persoana în cauză să-şi ceară scuze. Această regulăeste aplicabilă în special în cazul când se fac glume deplasate sauremarci ofensatoare privind genul, apartenența etnică saucaracteristicile personale.

Odată ce toți participanții au căzut de acord asupra regulilor,acestea vor fi afișate în sala de instruire pentru toată durataseminarului. Din când în când regulile stabilite ar putea fireaduse în atenția participanților.

Reguli de activitate îngrup

13

Reguli de bază comune • Respectul reciproc, chiar şi atunci când nu sunteți de acord cu opinia colegului;

• Participarea activă;

• Dreptul de a nu participa la activitățile care vă incomodează;

• Ascultarea atentă a vorbitorului, fără a-l întrerupe;

• Expunerea ideilor și sentimentelor la persoana I, evitându-se adresările la persoana a II-a;

• Excluderea insultelor (jignirilor sau umilirii intenționate a unei persoane);

• Respectarea confidențialității;

• Punctualitatea.

Acestea includ în modobligatoriu:

14

Elementele de bază ale unei activități

Pregătirea prezentării

Cât de mult timp necesită documentarea, pregătirea şi scrierea unui discurs?

Potrivit unei reviste religioase, unui preot îi ia cca. 7 ore pentru a pregăti o predică

de 20 de minute. Terry C. Smith, expert în prezentări şi autor al cărţii “Realizarea

prezentărilor de succes”, spune că are nevoie de o oră de pregătire pentru fiecare

minut de prezentare, pentru a fi cel mai bun.

Factori care determină timpul necesar pentru pregătire:

• Experiența şi abilităţile de a vorbi în public;

• Cunoștințele tehnice despre subiect, indiferent daca apelezi la consultanţa

unei companii în domeniu sau nu;

• Importanta discursului.

15

Elaborarea planului discursuluiAșadar, poți acorda discursului tău atenția pe care o merită. O

prezentare de 20 de minute, în care rostești 2000 de cuvinte, impune

anumite limite privind volumul de informații care poate fi transmis.

Pentru a fi sigur că discuția este utilă şi relevantă, concentrează-te pe

un subiect mai îngust, şi nu pe un domeniu întreg.

De exemplu, tema ”Echipamente pentru procesele chimice” ar fi prea

vastă pentru o prezentare. Pentru a te încadra în 20 de minute,

optează pentru o prezentare utilă despre ”7 metode privind selecția

echipamentelor statice”.

Totodată, ai nevoie de considerabil mai puțin timp pentru a reveni la

o prezentare mai veche decât a elabora una nouă.

Concluzia este că elaborarea unei prezentări memorabile necesită

multe ore, mult mai mult decât ar crede vorbitorii neexperimentați.

Nu exagera în ceea ce privește valoarea unui discurs. Scrierea unui

discurs nu echivalează cu scrierea unei cărți. Ideile pe care

intenționezi să le aduci la cunoștința publicului trebuie să le expui

sub forma unei conversații, altfel discuția va lua o turnură nedorită,

va avea o tentă glacială şi artificială. Pentru a te asigura de eficienta

discuției, citește schema de prezentare cu voce tare - mai întâi pentru

sine, apoi pentru alte persoane. Rescrie enunțurile care sună ciudat

până când acestea capătă naturalețe.

Elementele de bază ale unei activități

16

Elementele de bază ale unei activitățiDocumentareaProbabil că ştii destule despre prezentare, altfel nu ți s-ar fi încredințat să o elaborezi.Aceasta însă nu înseamnă că ştii totul sau destul pentru a realiza o discuţiecaptivantă. Vorbitorii buni adaugă propriilor experienţe şi cunoștințe informaţii, dateşi exemple, selectate din diverse surse.

Biblioteca este un loc excelent de unde poți începe. Cărțile, revistele, ziarele,publicațiile comerciale, paginile web îți pot oferi o multitudine de date, idei, sfaturi,bancuri şi istorioare amuzante. Interviurile, discuţiile informale şi schimburile descrisori cu colegi și experţi în domeniu pot fi o sursă suplimentară de informare.

Adună de două ori mai mult material decât este necesar. Dispunând de mai multesurse, poţi alege informaţia cea mai concludentă. Procesul de documentare îţi va ajutasă fii mai convingător și mai sigur pe forțele proprii. Celebrul Cicero afirma: ”Niciunom nu poate fi elocvent într-un subiect pe care nu-l înțelege.”

Organizarea materialuluiCea mai bună metodă este să iei notiţe pe cartonaşe. Noteazăfiecare idee sau informaţie pe un cartonaş aparte. Pentru aputea canaliza discuţia în sensul dorit, aranjează cartonaşeleîn funcţie de subiectele de pe agendă.

Aceasta îţi permite să expui materialul într-o ordine logică, înplus, afli pentru care subiecte mai ai nevoie de documentare.

17

Elementele de bază ale unei activități

Cele 3 etape alediscuţiei:Începutul – fixează-ţi scopul şi realizează o expunere sumară a subiectelor ce vor fi discutate (un rezumat al agendei discuţiei); Desfăşurarea – realizează agenda discutând fiecare punct, asigură-te că ai discutat toate punctele anunţate în rezumat;Partea finală – expune concluziile discuţiei şi întreabă despre activităţi ce au legătură cu subiectul tratat; Suportul vizual a devenit o necesitate în prezentările tehnice şi de afaceri.

Motive pentru care să foloseşti materiale vizuale:• Întăresc prezentarea şi ajută publicul să-şi reamintească subiectele tratate în cadrul discuţiei după

finalizarea acesteia;• Rețin atenţia publicului asupra ta;• Un număr mai mare din cei prezenţi vor fi de acord cu tine (conform unui studiu al Wharton School);• Participanții ajung mai repede la o decizie;• Pun în valoare profesionalismul tău şi contribuie la sporirea credibilităţii în faţa publicului, devii mai

interesant în raport cu vorbitorii care nu folosesc materiale vizuale.Slide-urile sunt tipul cel mai popular de suport vizual, fiind urmate de foliile transparente şi flipchart-urile.

18

Elementele de bază ale unei activitățiSfaturi privind modul deprezentare• În timp ce vorbești, uită-te în ochii celor prezenți.

Îndreaptă-ţi privirea spre o persoană şi vorbește ca şicum te-ai adresa în mod direct ei. După un minut îţimuți privirea spre altă persoană. Aceasta te ajută săcomunici cu auditoriul, mult mai mult decât în cazul încare ai citi de pe foaie.

• Vorbește suficient de tare, astfel încât să te audă şi ceicare se află la o distanţă mai mare. Dacă distanţa esteprea mare, roagă-i să vină mai aproape.

• Folosește gesturile şi sonoritatea vocii pentru a subliniapunctele cheie.

• Rămâi la punctele cheie subliniate în suporturilevizuale, conform notițelor tale. Evită detaliile excesive.

• Rezervă-ţi timp pentru o sesiune de întrebări şi răspunsuri, care va avealoc la sfârșitul prezentării pentru a nu fi întrerupt.

• Expune în rezumat punctele cheie şi vorbește cu publicul despre ceea ce artrebui să facă în continuare(sau cel puțin ce te aștepți de la ei să fi învățat).

• Suporturi de prezentare. Acestea sunt materiale pe care le distribuipublicului pentru a reține în memorie subiectele tratate. Mapa demateriale conține de obicei copii ale suporturilor vizuale prezentate.Dacă intenționezi să distribui astfel de materiale, anunță publicul despreacest lucru de la început. În acest fel, publicul va şti că nu trebuie să ianotițe şi se va concentra asupra prezentării tale. Nu distribui materialeleînainte de a termina prezentarea. Dacă le vei distribui înainte sau întimpul prezentării, oamenii vor fi preocupați să le citească şi nu-ţi voracorda atenția cuvenită.

19

Înainte de eveniment, vă recomandăm să promovați inițiativa clubului vostru cel puțin cu o săptămână. Vă sugerăm să creați un pliant pe care să îl postați pe pagina Facebook, pe profilurile de pe rețelele de socializare și în comunitate (de ex. Pe panoul informativ al școlii). Liderii și membrii clubului trebuie să distribuie pliantul pe profilurile lor, astfel încât acesta să poată fi văzut de cât mai multe persoane.

Notă: Toate posterele trebuie să fie aprobate de coordonatorii înainte de a vă promova evenimentul. Expediați un pliant coordonatorilor ALEG la adresa office@tdh-moldova.md cu cel puțin o săptămână înainte de ziua când doriți să începeți să vă promovați evenimentul. În linia de subiect a e-mailului veți indica denumirea școlii, localitatea și cuvântul „poster” (de ex. Gimnaziul ”Andrei Porcescu” Ciolacul Vechi, Poster) și vă rugăm să atașați posterul la e-mail

Elementele de Bază ale Posterului Când faceți un poster pentru un eveniment, cel

mai bine e să fie simplu. Următoarele sfaturi vă pot ajuta că creați un pliant informativ și simplu pentru promovarea clubului vostru.

• Asigurați-vă că toate informațiile despre eveniment sunt incluse și scrise clar: Când va fi, Unde va fi și Care va fi subiectul.

• Includeți exemple de activități pe care le veți face și informațiile de contact.

• Asigurați-vă că toate imaginile de pe poster sunt relevante pentru tematica activității

Recomandări site-uri de editare poster, invitații, prezentări, video, etc.Canva – www. canva.comHaiku Deck – www. haikudeck.comVidevo – www. videvo.netLucid Press - www. lucidpress.com Ready Mag – www. readymag.com Easel. Ly – www. easel.ly

Elementele de bază ale unei activitățiPromovare, postere, media de socializare

20

Jocuri energizante

Activitățile de înviorare sunt de obicei incluse la începutul şedinţei de instruirepentru a începe lucrul pe o notă pozitivă. Unele grupuri încep cu un simpluexerciţiu de înviorare. În alte situaţii, pot fi introduse jocuri pentru a „reîncărca”grupul cu energie dacă nivelul acesteia este scăzut. Chiar şi atunci când persoanelesunt interesate de subiectul abordat, ele pot fi cuprinse de plictiseală şi somnolenţă.Jocurile energizante le oferă o scurtă pauză şi dacă sunt susţinute de puţin umor,au un impact pozitiv asupra atmosferei şi stării de spirit a grupului.

21

Elementele de bază ale unei inițiativePentru planificarea unei inițiative este necesar să răspundeți la următoarele întrebări :

Cum ? Identificați metoda de petrecere a inițiativei (campanie de informare, ateliere, dezbateri etc.)

Cine ? Cine poat fi implicat pentru petrecerea inițiativei (colegi, primar, profesor,vecin, etc.)

De ce aveți nevoie ? De ce materiale aveți nevoie pentru a petrece inițiativa ( de ex.: birotică – flip chart, pixuri, stickere etc., echipament IT – laptop, proiector etc.)

Grupul Țintă Idenificați grupul pentru cine o să petreceți inițiativa, care este grupul pe care o să invitați la inițiativă,

Unde ? Identificați locul fizic unde se va petrece inițiativa (școala, stradă, clasă de cultură etc.)

Când ? Stabiliți foarte concret perioada și timpul inițiativei

Parteneriate Identificați potențialii parteneri ce pot să vă ajute, specialiști în domeniu, profesori, administrația școlii etc.

Riscuri Identificați riscurile și cum ele pot fi depășite

22

MODUL IIIAtelier 1. PARTICULARITĂȚI DE GEN (1)

SCOPUL - Formarea unei percepţii mai clare şi mai ample asupra particularităților dezvoltării de gen.OBIECTIVE• Identificarea barierelor de gen cu care se confruntă la nivel social și cultural atât femeile și bărbații,

cât și băieții și fetele;• Informarea participanților despre egalitatea de gen;• Sensibilizarea participanților asupra legăturii dintre rolurile de gen și normele sociale existente și

modul în care acestea pot influența comportamentul sau deciziile persoanei.DURATA - 30 min.MATERIALE NECESARE - Foi flipchart, markere, carioci, creioane, radiere. METODOLOGIE - Sesiuni de brainstorming, desen.NOTE DE PLANIFICARE - Mesajul principal al atelierului este că rolurile de gen într-o societate se află în strânsă corelație cu necesitățile particulare exprimate la nivel de gen și atunci când rolurile se schimbă, în mod automat, și necesitățile iau o altă formă.

PAȘI• Divizarea pe grupuri (grupul trebuie să

fie format din maximum 5 participanți);• Prezentarea obiectivelor şi a condițiilor

activității;• Lucrul în grup;• Prezentarea rezultatelor;• Dezbateri.

23

Atelier 1. PARTICULARITĂȚI DE GEN (2)

ACTIVITATEA

Formatorul va diviza echipa în mai multe grupuri, dupăcare va ruga participanții să deseneze cum își închipuie eifemeia şi bărbatul ideal. Fiecare grup va completa doar undesen (a unei femei sau bărbat), rolurile fiind distribuite deformator.

Prima parte a activității va dura nu mai mult de 15 minute.

După ce toate grupurile au terminat activitatea, desenelevor fi afișate și fiecare grup va comenta desenul şielementele desenate, explicând din ce motiv le-a folosit.

INTREBĂRI PENTRU DISCUŢIE:• Cum credeți un bărbat/femeie poate să deţină

aceleași elemente (vestimentare, accesorii etc.)De ce „da”? De ce „nu”?

• Care sunt diferențele dintre femeia ideală şi bărbatul ideal? De unde au apărut aceste diferențe?

• Cum acești factori vă influențează pe dumneavoastră în viața de zi cu zi, în relațiile cu prietenii, în familie etc.?

• Când şi unde v-aţi confruntat cel mai mult cu aceste diferențe?

• Ce aţi putea face să schimbați situația?

24

MODUL IIIAtelier 2. PARTICULARITĂȚI DE GEN ȘI VÂRSTĂ (1)

SCOPUL - Formarea unei percepţii mai clare şi mai ample asupra particularităților dezvoltării de gen şi vârstă.OBIECTIVE:• Identificarea barierelor de gen cu care se confruntă la nivel social și cultural atât băieții, cât și fetele;• Identificarea particularitătilor de vârsta;• Informarea participanților despre egalitatea de gen;• Sensibilizarea participanților asupra legăturii dintre rolurile de gen și normele sociale existente și modul

în care acestea pot influența comportamentul sau deciziile persoanei.DURATA - 30 min.MATERIALE NECESARE - Foi flipchart, markere, carioci, creioane, radiere. METODOLOGIE - Sesiuni de brainstorming, desen.NOTE DE PLANIFICARE - Mesajul principal al atelierului este de a identifica rolurile de gen la anumite vârste prin comparația intereselor, hobby-urilor etc. şi de a înţelege particularităţile vârstei.

PAȘI• Divizarea pe grupe (grupul trebuie să fie

format din maximum 5 participanți);• Prezentarea obiectivelor şi a condițiilor

activității;• Activitate în grup;• Prezentarea rezultatelor;• Dezbatere.

25

Atelier 2. PARTICULARITĂȚI DE GEN ȘI VÂRSTĂ (2)

Formatorul va diviza echipa în mai multe grupe (preferabil să fie de vârstediferite) după care le va anunța că acum ei trebuie să deseneze un băiatsau fată în vârstă de 12 ani, apoi merge la următorul grup, anunțândtinerii că ei trebuie să deseneze un băiat sau o fată de 14 ani (apoi de 16 şi18 ani, - dacă există un grup mare cu mai mulți participanți).

După ce toţi au terminat activitatea (prima parte a atelierului nu trebuiesă depășească 15 min) puteți să afișați lucrările şi să-i lăsați pe participanțisă comenteze.

ACTIVITATEAÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE:• Ce impresie v-a creat activitatea? Când

ați lucrat în grup ați ajuns ușor la un numitor comun?

• Ce diferențe ați observat la diferite vârste și cum se manifestă ele?

• Ce diferențe de gen ați observat la diferite vârste?

• De ce la băieți și fete interesele, hobby-urile sunt diferite?

• Cum ne poate ajuta înțelegerea particularităților de vârstă?

26

MODUL IIIAtelier 3. Evaluare. Body Mapping

SCOPUL – Evaluarea schimbărilor după activitățile petrecute de EEE.OBIECTIVE

Acest instrument de evaluare ne va ajută să vedem în ce măsură s-au produs anumite schimbării în cunoștințele, atitudinea participanților după implicarea în activitățile proiectului (activități de schimbare a anumitor stereotipuri, combatere a violenței, activități în cadrul ludotecii, etc. )

NUMĂR PARTICIPANȚI - max. 20 copii (recomandat 10 fete/10 băieți)DURATA - 40- 60 min.MATERIALE NECESARE - 3 foi flipchart/vatman unite, 20 de copii, Foaia resursă ”Body map”, Markere/carioci, Foarfece, Clei, Scotch. METODOLOGIE - Sesiuni de brainstorming, desen.

27

Atelier 3. Evaluare. Body Mapping

• Prezentați în linii generale ce urmează să faceți în următoarele 40-60 min. (obiectivul acestui exercițiu).• Repartizați participanților ”Foia resursă” și rugații să completeze în dreptul fiecărei afirmații. Răspunsurile să derive din

concluziile pe care ei le-au făcut în urma participării la activitățile proiectului. Nouraș - ”Ceva ce m-a pus pe gânduri...” Inimă - ”Ceva ce mi-a plăcut...” Coș pentru gunoi - ”Ceva la ce aș renunța...” Valiză - ”Ceva ce aș lua cu mine...”

• În timp ce participanții completează individual ”Foia resursă”, rugați un voluntar să se așeze jos pe foile flipchart/vatman (unite între ele) și desenați conturul corpului lui, precum și o valiza, un cos pentru gunoi, o inimă si un nouraș. Desenul în atârnați pe perete/tablă pentru a putea fi văzut de către toți participanții.

)

ACTIVITATEA

28

Atelier 3. Evaluare. Body Mapping

• După ce participanții au completat fișa resursă individuală, rugați-i să decupeze după cum urmează: nourașul, inima, coșul pentru gunoi și valiza. Rugați-i se apropie de desenul mare și să lipească răspunsurile lor după cum urmează: nouraș/nouraș; inimă/inimă; coș/coș; valiză/valiză.

• Când toate răspunsurile au fost lipite, urmează etapa de analiză în grup a acestora. Citiți fiecare răspuns și discutați-l în grup, decideți de comun acord dacă îl păstrați sau renunțați. Formulați o concluzie generală pentru fiecare afirmație (încercând săgeneralizați răspunsurile).

• La finalul exercițiului, o să avem un desen mare cu mai multe răspunsuri pentru fiecare afirmație de mai sus. Explicați participanților, că prin acest desen, ei și-au expus opinia și că nu există opinii greșite sau corecte. Orice răspuns va fi luat în considerație de către Terre des Hommes Moldova, pentru ca pe viitor, programele pe care le dezvoltăm să fie mai aproape de necesitățile lor.

• ! Încurajați participanții să fie cât mai creativi ce ține de ”personalizarea” desenul mare (nu uitați de criteriile de gen 😊 )

ACTIVITATEA

29

Atelier 3. Evaluare. Body Mapping

PAȘII URMĂTORI

30

Te rugăm la finele exercițiului să ne faci o poză a desenului mare și să o expediezi la următoarea adresă electronicăveronica.pelivan@tdh-moldova.md, sau printr-un mesaj pe pagina de Facebook - Terre des Hommes Moldova.

IMPORTANT: Asigură-te că în poză se văd toate variantele de răspuns primite din partea participanților.

Pentru întrebări suplimentare - veronica.pelivan@tdh-moldova.md sau octombrina.moraru@tdh-moldova.md

URMĂREȘTE-NE ȘI ALĂTURĂ-TE

www.tdh-moldova.md

www.facebook.com/tdhmoldova

www.childhub.org

www.tdh.ch

Terre des hommesMoldova

N. Iorga str. 6, ap. 3, MD-2009, Chisinău,

Tel: +373 22 23 80 39/ 23 86 37

e-mail: office@tdh-moldova.md

31