Automutilarea la adolescen iț

http://www.psihoterapie-copil.ro/2015/09/21/automutilarea-la-adolescenti/

Tentativele de suicid  iș  comportamentele de automutilare sunt două comportamente distincte, cu toate că prezintă multe asemănări de natură psihopatologică. În timp ce tentativele de suicid sunt considerate a reprezenta comportamente autodistructive înso ite de inten ia de a- i lua via a,ț ț ț ț comportamentele de automutilare sunt caracterizate de o repeti ie cronică iț ș risc letal scăzut, nefiind înso ite de idea ie suicidară. Totu i, autorii Dell’Ossoț ț ș

i al ii (2013) afirmă că există o comorbiditate ridicată (55-85%) între celeș ț două tipuri de comportamente. De asemenea, ace tia amintesc i de existen aș ș ț unuicluster de trăsături de personalitate cu caracter ereditar ce se află în strânsă legătură cu automutilarea: tulburarea de personalitate borderline, trăsăturile obsesionale, trăsăturile nevrotice i anxioase, introversia iș ș comportamentul antisocial. Al i autori includ aici i al i factori, precumț ș ț strategiile de coping ineficiente, istoricul de bulimie sau anorexie, un control al impulsurilor scăzut, istoricul de abuz de alcool sau droguri, tulburările adaptative, tulburarea de identitate disociativă etc.

Automutilarea patologică poate fi clasificată în trei mari categorii  i anume:ș majoră, stereotipă i moderată sau superficială.ș  Automutilarea majoră reprezintă lezarea severă a esuturilor pielii, precum excizia globuluiț ocular, castrarea, amputarea unui membru i poate apărea în psihoze sau înș intoxica ii acute.ț  Automutilarea stereotipă se referă la comportamentele repetitive, monotone i ritmice întâlnite în cazul persoanelor cu autism,ș sindromul Tourette sau retardare mentală. Cea mai frecventă în rândul adolescen ilor esteț  automutilarea moderată sau superficială  i includeș comportamente precum arderea, zgârierea i tăierea pielii, smulgerea păruluiș sau a pielii, inserarea anumitor obiecte sub piele, frecarea excesivă a pielii etc.

i aceasta poate fi clasificată individual în trei categorii, fiind de tip compulsiv,Ș episodic sau repetitiv. Automutilarea compulsivă apare de mai multe ori pe zi i include simptome mai blânde precum tragerea de păr, scărpinarea iș ș zgârierea pielii. Cea episodică include tăierea, arderea, scrijelirea pielii i esteș asociată cu o serie de tulburări mentale, precum depresia, anxietatea, tulburarea de personalitate borderline. Automutilarea repetitivă este

similară cu cea episodică, doar că ajunge să aibă o frecven ă foarte ridicată.ț Comportamentele precum tatuarea pielii, body piercing-urile, ritualurile religioase, roaderea unghiilor nu sunt incluse în aceste categorii.

Cele mai comune zone ale corpului supuse mutilării sunt bra ele, gambele,ț încheieturile i gleznele, însă pot fi agresate i zone mai intime, precumș ș abdomenul, zona axilară, coapsele i organele genitale.ș

Cauzele automutilării pot fi reprezentate de: sentimente depresive (lipsă de speran ă, dezamăgire în via ă, stres, triste e, vină, ru ine, sentimente deț ț ț ș singurătate), rela ii cu membrii familiei (conflicte între copii i părin i,ț ș ț insuficientă iubire i aten ie din partea părin ilor, probleme intrafamiliale),ș ț ț rela ii cu prietenii, dificultă i la coală, abuz sexual sau fizic, istoric de boliț ț ș cronice înso ite de spitalizare sau abuz de alcool în rândul părin ilor.ț ț

De asemenea, un lucru greu de în eles pentru părin i sau îngrijitoriț ț este motivul pentru care adolescen ii aleg să î i provoace singuri suferin ă.ț ș ț Ace tia ajung să se rănească pentru aș   se elibera de un anumit sentiment negativ sau de o stare mentală (tensiune, anxietate, autorepro uri, rumina ie),ș ț pentru a- i rezolva o anumită dificultate interpersonală sau pentru a- iș ș induce o stare emo ională pozitivă, demonstrându- i că sunt capabili săț ș resimtă suferin a. Comportamentul este considerat de cel ce îl practică oț autopedepsire meritată.

În urma unui episod de automutilare, doar 3-10% dintre fete i băie i cautăș ț tratament medical. Procentul celor ce aleg să ceară ajutor este redus din cauza lipsei de încredere în alte persoane, a negării nevoii de ajutor i a dorin ei deș ț a- i rezolva siguri problemele.ș

În cea de-a cincea edi ie a Manualului de Diagnostic i Statistică a Tulburărilorț ș Mentale (DSM 5), comportamentele de automutilare i autorănire fărăș inten ie suicidară sunt clasificate ca reprezentând oț  tulburare independentă  i nu doar un simptom al altor tulburări (precum tulburareaș de personalitate borderline) a a cum fuseseră considerate în trecut.ș

Acest comportament poate reprezenta, în unele dintre cazuri, o modalitate extremă de a cere indirect aten ie i ajutor pentru problemele emo ionaleț ș ț

cărora adolescentul nu reu e te să le mai facă fa ă, însă poate apărea i ca oș ș ț ș modalitate de exprimare a furiei.

Pentru a reu i să prevenim manifestarea lor în rândul adolescen ilor, este utilș ț să ne centrăm pe: dezvoltarea mecanismelor de coping ale adolescentului, încurajarea rela iilor pozitive, facilitarea strategiilor de luare a deciziilor iț ș cultivarea i îmbunătă irea stimei de sine. ș ț  Atunci când decidem cât de repede cerem ajutor de specialitate pentru copilul nostru, este necesar să tim căș există riscul instalării unei dependen e de repetare a comportamentului i că,ț ș în anumite cazuri, automutilarea poate precede tentativele de suicid.

 

Aida Marina Săraru

Psiholog clinician, consilier psihologic, Minnie Psychological Center

Care sunt cele mai frecvente simptome care ar putea evidenția o tulburare?

Puteți cere ajutor specializat în situația în care copilul:

deşi are vârsta corespunzătoare, nu înţelege ceea ce-i spuneţi, nu

vorbeşte deloc / nu are un limbaj funcţional (nu foloseşte cuvintele cu scopul

de a comunica) / vorbeşte foarte puţin, nu vă priveşte şi nu vă răspunde

atunci când îl strigaţi, nu vă priveşte atunci când îl vorbiţi, prefera jocul solitar

şi evită interacţiunea socială, pare absent sau “în lumea lui”, se joacă

inadecvat (de ex. analizează sau învârte roţile unei maşinuţe), îi lipsește jocul

simbolic (nu se poate preface că un obiect este altceva decât este în realitate,

nu se poate juca de-a…) etc. Pentru mai multe detalii accesaţi secţiunea

Tulburările de dezvoltare

este neatent (neatent la detalii, greşeşte din neglijenţă, pare că nu

ascultă, are dificultăţi în menţinerea atenţiei un timp îndelungat, prezintă

dificultăţi în ceea ce priveşte organizarea activităţilor, uită sau pierde obiecte

etc.), este hiperactiv (este în continuă mişcare, are dificultăţi în a rămâne

aşezat în situaţiile care presupun acest lucru, se agită şi se foieşte pe scaun,

aleargă şi se caţără excesiv), este impulsiv (vorbeşte neîntrebat, răspunde la

întrebări înainte ca acestea să fie complet formulate, are dificultăţi în a-şi

aştepta rândul, îi întrerupe frecvent pe ceilalţi). Pentru mai multe detalii

acesati secţiunea ADHD

are dificultăţi în ceea ce priveşte însuşirea scris-cititului şi a abilităţilor de

calcul. Pentru mai multe detalii accesaţi secţiunea Tulburările de învăţare

are dificultăţi în ceea ce priveşte însuşirea controlul sfincterian, sau a

pierdut această abilitate. Pentru mai multe detalii accesaţi secţiunea

Tulburările de eliminare

manifestă diferite mişcări involuntare la nivelul feţei (grimase) sau la

nivelul altor părţi ale corpului; pare că nu are control în a-şi stopa emiterea

anumitor sunete sau cuvinte. Pentru mai multe detalii accesaţi secţiunea

Ticurile şi Tulburarea Tourette

vă sfidează şi refuză să se conformeze regulilor pe care dumneavoastră

sau cadrele didactice le stabiliţi, se enervează foarte uşor şi îi enervează

deliberat pe alţii, se ceartă cu adulţii în mod frecvent etc. Pentru mai multe

detalii accesaţi secţiunea Opoziţionismul provocator

manifestă un comportament agresiv accentuat (ameninţă, intimidează şi

loveşte alţi copii sau animalele, distruge în mod deliberat

bunurile/proprietăţile altora, fură obiecte de valoare din case / maşini, fuge de

acasă sau lipseşte noaptea în ciuda interdicţiilor, chiuleşte de la şcoală. Pentru

mai multe detalii accesaţi secţiunea Tulburarea de conduită

prezintă tulburări în ceea ce priveşte comportamentul alimentar şi o

teamă accentuată de a lua în greutate; din această cauză fie se înfometează

sau face exerciţii fizice în exces pentru a-şi menţine greutatea corporală mult

sub greutatea recomandată, fie, după un episod de mâncat compulsiv (îşi

pierde controlul şi ingerează o cantitate mare de mâncare), recurge la diferite

modalităţi inadecvate de control al greutăţi (vărsături autoprovocate, abuzul

de laxative sau diuretice, înfometare sau exerciţii fizice în exces). Pentru mai

multe detalii accesaţi secţiunea Tulburările de alimentaţie

prezintă deteriorări în dezvoltarea limbajului receptiv şi/sau expresiv, deşi

dezvoltarea intelectuală generală este normală; are dificultăţi în emiterea şi

utilizarea anumitor sunete; repetă, prelungeste anumite sunete sau prezintă

un spasm sau un blocaj la emiterea unor sunete. Pentru mai multe detalii

accesaţi secţiunea Tulburările de comunicare

prezintă temeri excesive faţă de obiecte sau situaţii specifice (de ex. fobie

de obiecte ascuţite, de a folosi liftul, de a vorbi sau a mânca în public etc.),

teamă excesivă la anticiparea sau separarea de dumneavoastră, coşmaruri,

recrearea situaţiei traumatice prin joc repetitiv sau desen. Pentru mai multe

detalii accesaţi secţiunea Tulburările anxioase

Care sunt modalitățile de realizare a evaluării?

Evaluarea copilului se realizează initial de către psihologul clinician, urmând ca

acesta să decidă dacă este nevoie şi de o evaluare psihiatrică sau neurologică.

În cadrul evaluării, sunt utilizate metode şi tehnici variate, precum interviul

clinic cu copilul, cu părinţii şi chiar cu un cadrul didactic, chestionare şi testele

psihologice utilizate pentru evaluarea cognitivă (inteligenţă şi memorie),

emoţională şi comportamentală, observaţia sistematică pe tot parcursului

procesului psihoterapeutic, etc. O descriere mai amplă a modalităţilor de

realizare a evaluării pentru fiecare tulburare specifică este prezentată în

secţiunea Protocol de diagnostic.

Psihodiagnostic clinic

TULBURARILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE

(Tulburarea autista, Sindromul Asperger, Tulburarea Rett)

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

ASRS – Autism Spectrum Rating Scale

PEP-3 – Profilul Psihoeducational: Evaluarea individualizata

psihoeducationala TEACH

DDTS II – Denver Developmental Screening Test

testarea intelientei (WISC IV/ Kohs / )

observatia sistematica

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

ADHD

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

interviu clinic cu copilul

Scalele Conners 3 (Conners Rating Scale – Revised)

o Scala pentru parinti (Conners 3 – P)

o Scala pentru profesori (Conners 3 – T)

o Scala pentru copil – Autoevaluare (Conners 3 – SR)

BVRT (Benton Visual Retension Test) – pentru masurarea perceptiei

vizuale, a memoriei vizuale si a aptitudinilor de constructie vizuala)

WISC IV / Testul Kohs – pentru testarea inteligentei si a aptitudinilor

cognitive

BASC (daca este cazul)

CDI

observatia sistematica (pe parcursul evaluarii, la scoala, in timpul orelor

de terapie)

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

TULBURARILE DE INVATARE

(Dislexia, Disgrafia, Discalculia)

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

analiza documentelor scolare

interviul clinic cu copilul

testarea copilului

o Testarea cognitiva

Testarea inteligentei: WISC IV / Testul Kohs

Testarea memoriei: BML (Bateria memoriei de lucru)

o Testarea perceptiv-motorie : BVRT (Benton Visual Retension Test) –

pentru masurarea perceptiei vizuale, a memoriei vizuale si a aptitudinilor de

constructie vizuala)

o Testarea emotionala : teste proiective

o Evaluarea stimei de sine

observatia sistematica

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

TULBURARILE DE COMUNICARE

(Tulburarea de limbaj expresiv, Tulburarea mixta de limbaj receptive si

expresiv, Tulburarea fonologica, Balbismul)

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

testarea copilului

o PEP-3 (Profilul Psihoeducational: Evaluarea individualizata

psihoeducationala TEACH)

o DDTS II

o Testul Kohs – testarea aptitudinilor cognitive nonverbale

observatia sistematica

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

TICURILE SI TULBURAREA TOURETTE

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

testarea copilului

o Teste proiective

o CDI (Child Depression Inventory) – evalueaza prezenta si

severitatea simptomelor depresive la copii si adolescenti cu varste cuprinse

intre 7- 19 ani

o MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children) – scala de

anxietate multidimensionala pentru copii si adolescent cu varste cuprinse

intre 8 si 19 ani (anxietatea generalizata, fobia sociala, mutismul selectiv,

anxietate de separare)

observatia sistematica

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

TULBURARILE DE ELIMINARE

(Enurezisul si encoprezisul)

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu profesorii

interviul clinic cu copilul

evaluarea comorbiditatii cu alte tulburari:

o anxietate – MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children)

o autism – ASRS (Autism Spectrum Rating Scale) – pentru masurarea

comportamentelor associate Tulburarilor din Spectrul Autist

o ADHD – Conners 3

o opozitionism – BASC -2 – Opozitionism – encoprezis

Testarea emotionala

o Teste proiective

o CDI (Child Depression Inventory)

o MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children)

2. Examen somatic (recomandare)

3. Evaluare neurologica

4. Evaluare psihiatrica

 

TULBURARILE DISRUPTIVE

(Opozitionismul provocator, Tulburarea de conduita)

1. Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

informatii de la colegi

interviul clinic cu copilul / adolescentul

testarea copilului / adolescentului

o BASC-2 (Behavior Assessment System for Children -2) – pentru

evaluarea comportamentului copiilor si tinerilor (2-25 ani)

Scala de evaluare pentru parinti (PRS – Parent Rating Scale)

Scala de evaluare pentru profesori (TRS – Teacher Rating

Scale)

Scala de autoevaluare a personalitatii (SRP – Self-Report of

Personality)

Grila de observatie in timpul orelor de curs (SOS – Student

Observation System)

Interviu structurat referitor a istoricul dezvoltarii

o Scalele Conners 3 (pentru parinti, profesori si autoevaluare)

o BML (Bateria memoriei de lucru)

o Evaluarea stimei de sine

o MASC

o CDI (Child Depression Inventory) – evalueaza prezenta si

severitatea simptomelor depresive la copii si adolescenti cu varste cuprinse

intre 7- 19 ani

o Testarea inteligentei: WISC IV / Kohs

 

2. Evaluare neurologica

3. Evaluare psihiatrica

 

TULBURĂRILE ANXIOASE

1. Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu părinții

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului – testare emoțională: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC –

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evaluează multiplele dimensiuni

ale anxietății la copii și adolescenți: tulburarea de anxietate generalizată,

fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;

Child Depression Inventory (CDI) evaluează prezența și severitatea

simptomelor depresive la copii și adolescenți;

Behavior Assessment System for Children – 2 (BASC-2) evaluează

comportamentul și percepția de sine la copii și adolescenți

Teste proiective

Observație sistematică pe tot parcursul evaluării

2. Evaluare psihiatrică 

 

TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ LA ADOLESCENȚI

1. Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu părinții

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului – testare emoțională: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC –

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evaluează multiplele dimensiuni

ale anxietății la copii și adolescenți: tulburarea de anxietate generalizată,

fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;

Child Depression Inventory (CDI) evaluează prezența și severitatea

simptomelor depresive la copii și adolescenți;

Behavior Assessment System for Children – 2 (BASC-2) evaluează

comportamentul și percepția de sine la copii și adolescenți

Teste proiective

Observație sistematică pe tot parcursul evaluării

2. Evaluare psihiatrică

 

TULBURĂRILE DE ALIMENTAȚIE LA COPIL ȘI ADOLESCENT: ANOREXIA

NERVOASĂ, BULIMIA NERVOASĂ

 

1. Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu părinții

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului – testare emoțională: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC –

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evaluează multiplele dimensiuni

ale anxietății la copii și adolescenți: tulburarea de anxietate generalizată,

fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;

Child Depression Inventory (CDI) evaluează prezența și severitatea

simptomelor depresive la copii și adolescenți;

Behavior Assessment System for Children – 2 (BASC-2) evaluează

comportamentul și percepția de sine la copii și adolescenți

Testarea personalitatii (teste proiective)

Observație sistematică pe tot parcursul evaluării

2. Evaluare psihiatrică

 

EVALUARE MATURITĂȚII ȘCOLARE

     Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu părinții

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului – testare cognitivă: – inteligentă: – Wechsler

Intelligence Scale for

 

Children (WISC – IV)

o Testul KOHS al cuburilor

o memorie: – Bateria memoriei de lucru (BML)

o teste piagetiene

o testare perceptiv-motorie: – Benton Visual Retention Test (BVRT)

o evaluează percepția vizuală, memoria vizuală și aptitudinile de

construcție vizuală la copii, adolescenți și adulți

o testare emoțională: – teste proiective

o Observație sistematică pe tot parcursul evaluării

Cum se utilizeaza:- se completeaza campurile cu datele corespunzatoare,- se apasa "genereaza contract",- contractul va fi generat in format .pdf,- contractul se printeaza si se semneaza de catre beneficiar,

- la dorinta si pe cheltuiala beneficiarului se remite prestatorului un   exemplar (acest lucru nu este obligatoriu, prestatorul detine contractele in format electronic).

CONTRACT 

          1. PARTILE CONTRACTANTE 

    Asociatia pentru Informatizare Pragmatica cu sediul social in Arad, p-ta Mihai Viteazul, nr. 9, bl M8, et. 2, ap. 3, jud Arad, C.I.F. 28116324, reprezentata de Toma Victor cu functia de presedinte in calitate de PRESTATOR 

si 

    cabinet individual/cabinete asociate/societate civila profesionala de

psihologie  cu sediul profesional in   

str.  , nr.  , bl.  , ap.  , cod

fiscal nr.  , cod de inregistrare la Colegiul

Psihologilor  , reprezentat prin psiholog cu drept de libera

practica  , codul personal   in calitate de BENEFICIAR 

a intervenit prezentul contract de confidentialitate, cu scopul pastrarii confidentialitatii si sigurantei datelor, informatiilor si documentelor. 

          2. OBIECTUL CONTRACTULUI 

Art. 1. Obiectul contractului de confidentialitate si siguranta datelor il reprezinta informatiile pe care le obtine prestatorul ca efect al utilizarii de catre beneficiar a aplicatiei informatice MECP (Manager Electronic al Cabinetului Psihologic) aflata la adresa www.mecp.ro. 

Sunt confidentiale urmatoarele informatii: - date financiare,- denumirea clentilor si numarul de clienti ai beneficiarului,- datele personale ale clientilor inregistrati de beneficiar prin intermediul acestei aplicatii,- serviciile perestate de beneficiar,- alte documente care reprezinta pozitia pe piata a beneficiarului. 

          3. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR 

Art. 1. Prestatorul se obliga sa nu utilizeze informatiile obtinute de la beneficiar in alt scop decat cel legat de functionalitatea aplicatiei informatice MECP. 

Art. 2. Prestatorul se obliga sa nu distruga datele oferite de catre beneficiar decat la solicitarea acestuia. 

Art. 3. Prestatorul se obliga sa nu comercializeze sub nici o forma informatiile furnizate de catre beneficiar si sa nu le distribuie unor terte parti. 

Art. 4. Beneficiarul isi asuma responsabilitatea pentru informatiile introduse in aplicatia informatica mentionata si raspunde pentru acestea in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 

          4. DURATA ANGAJAMENTULUI 

Prezentul contract se incheie pe termen nedeterminat.

          5. RASPUNDEREA CONTRACTUALA 

    Partea care incalca prevederile prezentului contract este raspunzatoare conform . Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, modificata si completata si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. 

Urmatoarele situatii exonereaza de raspundere partea care le invoca:- informatiile erau cunoscute inainte de a fi obtinute de la beneficiar- informatia provine dintr-o sursa neconfidentiala- informatia era publica la data dezvaluirii ei- prestatorul a fost obligat in mod legal sa dezvaluie informatia. 

          6. DISPOZITII FINALE 

Oprice litigiu decurgand din executarea prezentului contract va fi solutionat pe cale amiabila, iar in caz contrar, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente. 

Prezentul contract contine 2 (doua) pagini.Prezentul contract a fost redactat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta. 

Copyright © 2010 - 2014 Asociatia pentru Informatizare Pragmatica. Toate drepturile rezervate. Certificat inregistrare ORDA: seria B 5001535 nr. 04698 

 

In ce consta confidentialitatea? 

Consilierea psihologica si confidentialitatea sunt strans legate una de alta. Ceea ce spui intr-o sedinta de consiliere psihologica nu poate fi divulgat catre o a treia parte. Daca nu li s-ar garanta confidentialitatea, probabilitatea ca oamenii sa apeleze la consiliere psihologica ar fi mica. Esenta consilierii psihologice – comunicarea sincera, autentica, dintre cel aflat in suferinta si cel care sprijina – nu ar mai fi posibila. In cadrul interviului initial cu un client, este atins si acest punct al confidentialitatii si al exceptiilor sale. Aceste informatii eu le ofer clientului sub forma unui contract de confidentialitate. 

Cine are dreptul la confidentialitate? 

Toate persoanele majore si responsabile au dreptul la confidentialitate, in sensul cel mai general. In cazul minorilor si al celor care, din motive de sanatate mintala, se afla sub tutela, acestia au dreptul la o confidentialitate partiala. Adica, niciuna din informatiile privitoare la acestia, capatate in timpul consilierii psihologice, nu poate fi dezvaluita unei a treia parti, cu exceptia parintilor sau tutorilor, decat cu acordul scris al acestora din urma. 

Care sunt informatiile supuse confidentialitatii? 

Codul etic al Colegiului Psihologilor, precizeaza ca sunt supuse confidentialitatii „toate informatiile care devin cunoscute psihologului ca urmare a relatiei terapeutice”. Inclusiv numele celui care apeleaza la serviciile unui psiholog este confidential.

Modalitati de pastrare a confidentialitatii 

Pastrarea confidentialitatii prespune mai mult decat abtinere de la divulgarea intentionata a unor informatii, in scris sau oral. Sunt considerate incalcari ale dreptului la confidentialitate nu numai acele situatii in care psihologul, in mod activ, prin vointa sa, a furnizat informatii, ci si acelea in care psihologul, in mod pasiv, prin neglijenta sau neatentie, a permis transferul unor asemenea informatii catre terte parti. De exemplu, un psiholog poate fi acuzat de neglijenta in pastrarea confidentialitatii unui client daca informatiile referitoare la acestea au putut fi cu usurinta accesate si obtinute din calculatorul personal al psihologului de catre o a treia parte. Asadar, una din obligatiile psihologului ce decurge din principiul confidentialitatii este aceea de a asigura ca datele referitoare la clienti, indiferent de modul in care sunt stocate si pastrate raman doar la dispozitia lui.

Exceptii de la regula confidentialitatii 

Exista cateva situatii in care informatiile privind clientul sau pacientul unui psiholog pot fi divulgate catre o a treia parte. Cea mai frecventa situatie este aceea in care psihologul cere permisiunea clientului pentru a face acest lucru, in interesul direct al clientului, ca de exemplu, in cazul cererii de informatii venite din partea medicului curant al clientului.Exista insa si situatii in care consimtamantul clientului nu este necesar pentru divulgarea unor informatii. Care sunt aceste exceptii? Codul etic al profesiei de psiholog precizeaza ca fac exceptie de la regula confidentialitatii acele situatii in care incalcarea confidentialitatii este necesara :

1. pentru punerea in pericol a vietii clientului, a psihologului sau a unei terte persoane 

2. pentru protectia sanatatii publice, 3. pentru prevenirea unui pericol iminent, 4. pentru prevenirea savârsirii unei fapte penale 

Prezentarea cazului tau intr-un for stiintific se va face numai si numai avand grija ca elementele de identificare sa fie trecute sub tacere pastrandu-se in acest fel confidentialitatea discutiilor purtate in cabinet.

4. Confidentialitate

Protejarea confidentialitatii

Art. VI.2. Psihologii vor proteja confidentialitatea tuturor informatiilor adunate în timpul

activitatilor lor profesionale si se vor abtine de la dezvaluirea informatiilor pe care le detin

despre colegi, clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie facând situatiile:

pentru protectia sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea

savârsirii unei fapte penale sau pentru împiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte

ori pentru înlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte. Divulgarea, de catre

psihologi, a unor date care le-au fost încredintate sau de care au luat cunostinta în virtutea

profesiei, daca aceasta este de natura a încalca clauza de confidentialitate, este interzisa.

 Limitele confidentialitatii

Art. VI.3. Psihologii clarifica ce masuri se vor lua pentru protejarea confidentialitatii si ce

responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru protejarea confidentialitatii, atunci

când desfasoara activitati de cercetare sau ofera servicii. Înainte de primirea consimtamântului

psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile în care acesta

poate fi încalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate în urma activitatii

sale.

 Dezvaluirea de informatii

Art. VI.4. Psihologii pot împartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamântul

celor vizati ori de o asa maniera încât cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facând

situatiile justificate de lege sau în circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau

crima.