Ioana kodora Butoi Tudorel Badea Butoi-Severin

P sihologia interogatoriuluijudicLat

- invasiune mentald, manipulare- coercilie- intervenlie psihanaliticd

- deteclia comportamentelor duplicitare (simulate)

Editura Enmar, Bucuregti 2002

Cuprins

Capitolul IInterogatoriul judiciar - inhe manipulare qi coercilie .................................. 5

1.1. Interogatoriul: cercetdri recente qi concluzii, din "Intemagional review of psychiatry,march' 1994"....................r......... ........................... 6

1.2. Tehnici invasive, manipulare -coercilie, din Baltimore Iun J'Manualul de contraspionajqi anchetd al KUBURAK-CIA" .......................... t5

Capitolul 2Interogatoriul psihanalitic, o provocare a viitorului .. . .........................:.................. 19

2.1. No{iuni generale, definiri, caracteristici qi mecanisme, simptori.ratologii semnificative,perspectiva viitorului ................. 19

2.2. lntsrpretAi psihanalitice qi repere orientative ale psihologiei in interogatoriul judiciar(-interogatoriul psihanalitic, pe terenul pragrnatismului mizei qi riscului -psihologia judiciara -speldexemplificativi, analizl decaz-) .........................23

2.3. Mecanisme operalionale gi terrninologie in psihanaliz[ (cu aplicalie pe terenul psiholo-giei judiciare).... ........................38

Capitolul 3

Tehnica polygraph -"lie detector" -intre posibilitdli limite qi vulnerabilitate .......................44

3.1. Constatarea stresului psihologic cu ajutorul poligrafului ....................443.2. Probleme juridice privind folosirea mijloacelor tehnice de detecfie a stressului emolio-

nal in ascultarea invinuitului ((pro qi contra folosirii mijloacelor tehnice de deteclie a shesuluiemofional -statutul legal al utiliz[rii mijloacelor de detec!ie)............ .................... 67

Capitolul 4Contribufii aplicative in studiul comportamenhrlui infracfional simulat .............................. 87

4.1. Contribulii aplicative in studiul comportamentului infracflonal simulat ................ 87Obiectivele cercetirii. Ipoteze. Metode,si instrumente de cercetare...... ........... 98Analiza cazuistic6 tipici genurilor de infracliuni care fac obiectul cercetdrii........................... 109Concluzii......... .................... 141

4.2. Anexe. Bibliografie ................... 153

4.2. ANE)G. BIBLIOGRAFIE

l. Exemple de biodiagrami poligraf ...,..2. Foto 1 (fotografii reprezentAnd subiectul conectat la detector gi

supravegherea acestuia de c6tre expertul-psiholog).............................. t Sg3. Foto I (fotografie reprezentdnd aparatul de biodeteclie a conduitelor

simulate - poligraful * aldturi de Emblema Asocialiei Americane aExper{ilor Poligraf) ......... 159

4.Etapa,japonezt' a investigaliilor poligraf in cazuistica romdneascd.. 1605. Etapa,,americand" a investigaliilor poligraf in cazuistica romdneasci. 1616. Imagini reprezentlind examinarea stresului emoflonal in voce ............1627. Rapoarte de constatare tehnico-gtiinlifice in domeniul detecflei

comportamentului simulat (de excludere, de implica,re)...................... I 638. Declaralie de consimlimAnt de examinare..................... ...................... 1679. Rezolu,tie motivati - act de dispunere a testirii poligraf emis6 de polilie10. ordonanli - act de dispunere a testirii poligrafemis de procuraturd.. 16911. Incheiere - act de dispunere a testdrii poligraf emis de instanla dejudecat[ ......... 17012. Cavd completi (exemplificativ) .................... ..............171

- rechizitoriul procurorului;- declaralia inculpatului;- ordonanla parchetului de dis-punere a efectuirii test6rii;- raportul de constatare tehnico-qtiinfifi cE asupra comportamentu-lui simulat (pozitiv - nesincer);- declarafia de consimtimAnt laexaminare, conlinAnd pe versoinhebErile adresate suspectului ;- diagrama incriminatorie pentruinhebirile 3,5,8, etc.

Capitolul I

I. 1. INTEROGATORIUL JUDICIAR -tNrru MANTIULARE $r coERcrTrE

..." s-a dovedit foptul cd tehnicile de intervievaremanipulative Si coercitive pot avea consecinle negative,

constdnd in ,ndrturii false, subminarea increderii publicetn sistemul justifiei penale, resentimente gi

ostilitate printre acuzati "...

Intemational review of psychiatry, march 1994.

Din perspectiva practicienilor in materie este cunoscut faptul cE inceputurile utilizlriitehnicii poligra.pf "lie detectot''in criminalistica romdnd gi-a avut sorgintea in experienla americandl.

Metodologia de testaxe gi tactica abordirii subiectului precum gi aspectele procedural-juddice asimilate de specialiqtii romdni s-a raportat predilect la consacrafii Jonh Reid gi Fred Inbau-Truth and deception -The polygrapf (ie detecnr) tuhnique, the william and wiilkinson co.Baltimore, 1996.

f. in 1976, locot. psih. Tudorel Butoi -expert criminalist, efectueazi un stagiu de dooumeotare informare inIugoslavia @ijek4 Splitz, Zagreb, Belgrad)unde pentu prima oara se familiarizeazE cu procedurile de testare poligapfimplementate la indigo "din SUA de cdtre reputatul specialist dr. Svonimir Roso; dupi exploatarea iniJiala a tehniciijaponoze (Keller polygrapf, 3 canale puls, T.A. respirator $i bioelectric) criminalistica romdai se doteaza cu aparanuiamericana complati 5 canalo - asistatd-p€-calculator -Lafayette qi Statesman- diplomat, beneficiind gi de documentatiileln exploatare efeotuat€ de ing. Vemer Miller -SQA; tn 1994 psihologul ffiminalist Ttrdorel Butoi examineaza in cauzereale(tAlhirii gi spugeri de seifi:ri) asitat Si mouitorizat de directorul p€nau cercotiri ext€rn€ in tehnici poligrapf dr,Gordon Brland F B.I. -SUA' ln unna acestei experienle car€ marcheazd iegirea in lume a "expetlilor romini.. TtrdorelButoi prim€$e statuhrl de expert gi membru asociat al A.P.A. -Asociafia Americann a Expertjlo; pongrapf, ulterior qia{i reputati speoialiqti rom6ni dr. Coman Adrian, dr. Voiculescu Toma, dr. Buq loan, Ot fi.ri Catriet-se .pecializeaziln lzrael, SUA, Austria etc.

Recent o serie de consideralii gi aprecieri referitoare la disfunclii de naturd manipulatorie qicoercitivd subliniate in "Intemational review of psychiatry march 1994" readuc in discufie ele-mentele psihotactice elaborate demonstrate si validate de redutabilul cuplu de profesioniqti -Reid siInbau (vezi "Interogatoriul qi confesiunile" lucrare a aceloraqi autori), parlial utilizate qi inmetodologia romdni -pre test - specific5 detec{iei comportamentelor simulate qi mai ales, episodic,mlrturi-sirilor complete sau parjiale - post test-.

in fala acestor interesante comentarii, pentru autori, in orice caz o interesantd provLroarc, nepropunem ca dupd parcurgerea integrald a articolelor intitulate "interogatoriul: cercetdri recente qi

concluziil" qi mai ales a prezentirii "Manualului de contraspionaj qi Anchetd al KUBARK-CIA-SUA2" sd revenim incd o datd asupra diferenlelor proprii si anume de a insista asupra valenlelorredutabile specifice interogatoriului psihoanalitic pe de o parte , iar pe de alte parte sd revenim incdo dati asupra tehnicii poligrapf in expresia ei clasicd (fErd psihobiocib emetizarc Ei asistenfd fetis acomputerului) familiarizdnd o dat[ mai mult specialigtii preocupa{i nu atdt de spcctaculozitateadomeniului cAt mai ales avefitza\i asupra posibilitdtilor, limitelor qi vulnerabilitdlii sale.

in acest sens materialul 1a carc ne referim subliniazd urmdtoarele:

INTERNATIONAL REVIEW OF PSYCHIATRY, MARCH 1994

Interogatoriul: cerceteri recente gi concluzii

Rezumat

Acest studiu elaborcazd cdteva concluzii despre natura, metodele qi consecinlele interoga-toriului. Progresele juridice recente din Anglia permit imbunitdtirea protecjiei suspecliior care suntretinuti pentru interogatorii la sectiile de polilie, precum Ei a procedurilor;i tehnicilor de interogare.S-a dovedit faptul ca tehnicile de intervievare manipulative Ei coercitive pot avea consecinle nega-tive. const6nd in mdrlurii false. subminarea increderii publice in sistemul justiliei penale. resenti-mente qi ostilitate printre acuzali. tulburlri cauzate de stressul posttraumatic qi mdrturii care nu suntadmise de cdtre instanld. Autorul sugereazd cd exist[ un echilibru sensibil intre facilitdlile pentruactir itatea politiei in prevcnirea si investigarea delictelor si intdmpinarea nevoilor ;i protectia drep-turilor suspcclilor si a martorilor.

l. htternational review of psychiatry, march 1994

2. Ciprian Dudlu, -/arnalul Nalional - Jurzalul Magazin, miercuri 3 martie 1999

o

]e slele-id si

;i inrdic,

e, ne

.te si

]IA-

Introducere

Scopul acestei lucriri este acela de a indrepta atenfia cltre concluziile gi problemele ridi-cate uneori in contextul interogatoriului judiciar (investigative interview). Acesta este conceptualfolosit in Anglia pentru a descrie intervievarea de cbtre poli$e a suspecfilor, martorilor, victimelor qireclaman{ilor. Principaltrl scop al interogatoriului iudiciar este de a colecta informafi Ei relatdri fao-tice de la cei intervievali. Scopul qi natura intewiului vor deoinde de cazul invesiigat. de circum-stanlele sale. precum gi de particularitdfile celui investigat. Unele interogatorii, care sunt cele referi-toare la cazuri simple, implic6 numai descrieri directe ale evenimentelor, iar persoanei i se cere sdfacd o prezentare liberd a ceea ce a observat. Interogatoriile sunt mai extinse atunci cAnd informatiaimplicd descrieri a1e unor evenimente de anvergurd qi interacgiuni sociale. Aici, descrierea emoliilor,gdndurilor qi intenliilor devin foarte importante.

Fdrd indoialS cd interogatoriul este o parte foarte importantd a procesului investigativ. Deobicei, principalul scop al interogdrii suspec$lor este obiinerea unei confesiuni. care este apoifolositd ca prob[ a acuzlrii in instanld. Chiar gi atunci cAnd probele erau insuficiente sau lipseau, oconfesiune auto incriminator este suficientd penfu condamnaxe. Acest lucru s-a schimbat radical inUK ultimilor 10 ani, odatd cu recunoa;terea de cdke masistrali al riscului unei false confesiuni 5ieliminarea ei ca probd acolo unde s-a constatat o incdlcare esenlialE a codului de procedurd (policeCodes ofPractice) Rezultatul a fost preocuparea poliliei ptoriu odatd cu formarea professionalS a ofi,terilor.

Tendinta generald in ceea ce priveste interogatoriul in America in ultimii 50 de ani, in con-formitate cu Leo (1992), s-a miqcat din zona utilizbrii metodelor coercitive fizice cdtre manipulareapsihologicd Ei inducerea in eroare. Asemenea tehnici pot fi extrem de eficiente in distrugerea rezis-

din pricina numeroaselor erori judiciare, urmare a condamndrii gresite a unor inculoati oe bazaprobei mdrturiei.

Police and Criminal Evidence Act (PACE) are implicalii majore in modul in care interoga-toriile poli$ei sunt realizate iar rezultatele acestora sunt folosite ca prob5. Cele mai novatoareschimbdri au intirit fidelitatea qi corectitudinea interviurilor judiciare prin introducerea inregistrariilor pe bandl gi folosirea ..adul9lor potrivili.. pentru protejarea indivizilor vulnerabili (minori, bol-navi psihic) in locul depozif,ilor care sd ducd pe c[i greqite. "Adullii potrivili" pot fi rude ale sus-oectului sau persoane independente precum asisten$i sociali. psihologi. psihiatrii. Rolul lor este dea asigura core-ctitudinoa interviului. de a sJEtui suspectul. de a facilita comunicarea. ApfuAtorul sus-pectului nu poate detine rolul de "adult potrivit".

P6nd de curdnd, formarea poliliEtilor englezi in domeniul oblinerii informa$ilor prin inter-viu a fost minimd, iar in anii '80 tehnicile de interogatoriu au fost influenlate de cele americane.

WALKLEY (1987) a realizat primul manual englez pentru anchetatori. Lucrarea a urmatmodelul de intervievare dezvoltat de-a lungul mai multor ani de clhe Inbau qi Reid. promovdnd

!elorincIrtis alztea

oga-sunt

sare.Iesa-renti-

sunt)ntrulrep-

coercitive recomandat in manualele de tacticd a interogatoriului folosite de polijiqti.Scimbarea fundamentali din modalitatea de aplicare a interogatoriului judiciar a survenit

logic6. Cele doul direcfli principale Inbau Ei Reid rmplicd exagerarca de cdtre

intre suspect Ei crimE.. chiar dacl nu au nici una) Ei nominalizAnd percenfile nedorite asociate cumdrturisirea (minimalizarea gravitdlii delictului. suger6nd cd a fost un accident sau cd victima poarticea mai mare parte a vinei).

GUDJONSSON, comenreazl. pe larg tehnicile recomandate de Inbau gi Reid gi sugereazicd ele dau naqtere unor probleme, consideranduJe lipsite de eticd gi periculoase. De pildr I qi Rdepdsesc limitele eticii c6nd recomandl ca ,,in cazul delictelor sexuale ooate fi de ajutor ca ancheta-torul sd indicp suspectului cd va fi indulgent cu el dacd mirturise$te...

intr-adevdr, aceasta inseamni cd polilgliisunliueurai4isd laci o m5rnrrisire falsi lor in$ilepentru a obline mdrturia suspeclilor. Din acest motiv nu este surprinzdtor cI Inbau qi Reid suntimpotriva inregistrlrii pe band[ a interogatoriului. Faptul cd multe interogatorii nu sunt inresistratege band[ in SUA in mod coerent qi comprehensiv. face imposibild evaluarea exacta a ceea ce seintdmpl[ in cursul acestora.

Studiul efectuat de cdtre Irving, aratd c5 mai multe dintre tehnicile manipulative deinterogatoriu recomandate de I qi R Ei care au fost utilizate de de ofiferii englezi au scdzut cafrecvenld dupl implementarea PACE (Irving, McKenzie 1987). Spre deosebire de partea americani,en8lezilor nu li se permite sd mintd in mod deliberat suspeclii in leg6turd cu fo4a probelor pe carele delin ir-npotriva lor Ei cazurile au fost respinse de instanii oe acest motiv.

intr-o lucrare recentd, Wiliamson subiiniazd necesitatea formlrii ofiterilor de poligie ininterogatoriul judiciar qi discutarea cadrului etic qi principiilor care stau la baza programului nagionalde formare. DupE Wiliamson, cele trei principii ale programului de formare sunt:

a) hansformarea urmdririi penale tradilionale si accentuarea demersului de descoperire aadevirului;

b) incurajarea ofiJerilor de polif,e pentru a aborda investigatia cu deschidere mai degrabidec6t sd plece de la prezumlia de vinov[fie;

c) incurajarea ofilerilor de polilie de a fi corecti in investigalii

Noul Ghid de interogare a suspeclilor qi victimelor in UK a fost dezvoltat de echipaProiectului Nafonal de Cercetare qi Dezvoltare a Interogatoriului Judiciar sub patronajul AsocialieiOfilerilor de Polilie/Conducerea Ministerului de Interne. Intenlia este de a imbundt5lii practicainterogatoriului. Abordarea recomandatd este, in principiu, non-confruntationald, accentul oundndu-se pe strdngerea informafiilor qi nu pe oblinerea unei mdrhrii (obtaining confession per se).

Modelul recomandat rezidd intr-o serie de operalii codificate sub denumirea de PEACE:

P -pregdtire Ei planificare (proceduri premergdtoare interogatoriului)E -angajarea qi explicarea (la inceputul interogatoriului sejncearcd o stabilire

gi asigurarea unei schile a motivelor interogatoriului)A -contabilizarea (stadiul in care a ajuns declaralia -amintirea-recollection- interogatului qi

modul de abordareC -closure (interoggtuiui i se dd posibilitatea de a oune intreblri. interogatoriul se incheie

trePtat gi nu abrupt. interogatul este informat in legdturd cu ceea ce se va intAmgla la urmltoareasedintd)

8

rte cu)oarta

E -evaluare (dup5 fiecare interogatoriu. informalia oblinutd este corelatd cu contextualsoetei si cu asoechrl lesal).

Urm[toarele principii fundamentale cu privire ia planificarea interogatoriului sunt reco-mandate:

1. inlelegerea scopului interogatoriului2. Schilarea obiectivelor interogatoriului3. Recunoa$terea si in{elegerea aspectelor Iegale ale probei (inten!ia gi actiunea)4. Analiza probei care este deja la indemAnd5. Evaluarea necesitd.tii unei probe qi de unde poate fi obfinutd6. inlelegerea PACE $i a Codului de Procedura7. Abordarea flexibil5 a interogatoriului.

Este clard sublinierea unei pregltiri corespunzdtoare inainte de interogatoriu qi a corectitu-dinii qi integritSlii profesionale in timpul acestuia. Cele 2 abordiri descrise in ghid sunt core-spunzdtoare abord[rii cognitive Ei convorbirii direclionate (Conversation Management). Abordareaformald se bazeazd pe tehnicile cognitive a lui Geiselman qi Fisher (1989), care au fost dezvoltateinh-un mod original pentru a intensifica funclia mnezicd a martorilor printr-o interferenld minimd cuintervievatorul. Fisher a argumentat recent cd interviul cognitiv poate fi utilizat in cazul suspecjilorcooperan$. De pilda "...odat5 ce suspectul mdrturise$te o crimd . interviul cognitiv poate fi folositpentru a solicita detal@

Nu existd nici un motiv ca abordarea cognitivd s[ nu poate fi aplicat6 martorilor, ca gi sus-

pec;ilor asigurdndu-se cooperarea deplind a acestora. Avantajul abord[rii cognitive este cd reduce

interferenta anchetatorului gi se obtin informalii de mare accuratefe. Problemele apar in cazulaolicdrii acestei tehnici atunci cAnd susnectii nu sunt cooDeranti. exercitAndu-se dreotul la tlcere si

manifestd refuzuri repetate de a face declaralii.Abordarea prin conversafia direclionati, care este qtiinfific, mai pulin impresionantl decAt

cea cognitivd este focalizatd pe anchetator subdivizAnd abordarea liberd a intervievatului de lainceputul anchetei in plrli distincte pentru un interogatoriu in profunzime. Anchetatorul hotdrdqte

care parte a relatdrii l'rea sd fie dezvoltatd si urmdregte relatarea liberd prin intrebdri specifice, ne-

sugestibile. intreb[rile deschise sunt folosite atunci cdnd se doregte o mai mare profunzime a rlspun-sului.

Din nefericire. recomandErile nu sunt suficiente pentru a-i sfEtui pe ofilerii de polilie cumsd procedeze in cazul suspectilor dificili. bolnavi psihic. furiosi sau neccoperanti.

Surse de eroare in cadrul interogatoriului

Una dintre preocupdrile de bazd ale poliliei implicd descoperirea crimelor. Deseori. ofileriiau nevoie de persuasiune in metodele de interogatoriu pentru a obline o relatare completd a eveni-mentelor. Mdsura in care le e permis s[ uzeze de presiune psihologicd Ei de manipulare varieazd dela o lard la alta. La aceasta se adaugd faptul cd judecdtorii nu sunt consceea ce este corect. fidelJbresiv.

reaziIqiRcheta-

insilel suntistratece se

ve de

zut ca

icand,e care

iEie inrgional

:rire a

:grabi

echiparcia$ei

racticarAndu-

,CE:

ortului

tului qi

hcheieItoarea

Autorul argumenteazd cf,, cu

stabilit (in-,ma$inile poliliei. in arest).

sunt mai multe moduri in care un interogatoriu poate implica erori. Aceasta se poateiltiimpla atunci cAnd:

l. Relatarea oblinutl este incompletd sau falsd.

, 2' C6'nd circumstanlele si natura interogatoriului sunt astfel incdt declaratia obtinutd sd fieconsideratd inadmisibild de citre instanta.

3. Cdnd o seri

Fiecare dintre acestc 6 situatii sunt surse ale unor reactii adverse ale interogatoriului judi-ciar realizat inpropriu sau incorect.

Probe invalide gi I'ulnerabilitatea psihologici

sd intre in posesia tuhlror faptelor si informatiilor relevante. in sfbrsit, informalia asiguratd de sus-

instan!5.

Fidelitatea gi credibilitatea probelor sunt deteminate de un mare numlr de factori ce pot ficlasificatl in doud gnrpe (Undeutsch, 1982) r.aportate la:

a) factori motiyat&nalib) factori de vulnerabilitate

Factorii motivationali se referd la refurul subiechrlului de a spunr adevdrul in timo ce fac-i car e pot. in anumite imore-

Cdnd oamenii sunt intervievati in scopuri judiciare este important ca relatarea obtinuti sefie rclevant5" completi li fideli. Politia hebuie sA se concentreze asupra subiectelor care au relevantdin spe{a respectiva. Relatarea obJinutd trebuie s[ fie cAt mai complete astfel incAt politia si instanta

Multi suspccli, uncori chiar martorii sunt sovlitori in dezvdluire;L adevarului atunci cdndsnnt inter'ievali de politie (Gudj.nsson, 1992). Anchetatorii iqi pot da seama cd nu spun adevdrulsupundr,du-l 1a prcsiuni pentru a obline relatdri veridice. in mod obisnuit. poliliEtii ii confrunti pe

.i0

-ntru

rda a

*rl

sPune adevdrul sunt nefondate. iar polilia preseazi subiectul pentru a fi de acord ou o relatare carenu concordd cu realitatea.

Existd o serie de factori de lulnerabilitate ce pot face ca relatarea unei persoane din timpulinterogatoriului sd fie nerelevantd. Gudjansson ii clasificd in 3 grupe.

in primul rdnd, acei interogali care suferd de tulburdri psihice in momentul interogatoriu-lui. Cei care suferd de o stare psihicS anormald in timpul privdrii de libertate qi a interogatoriului,precum si anxietatea severi, reactii fobice la detentie, reaclii specifice privirii de drog, care pot dete-riora abilitatea persoanei de a face fald satisfecdbr la interogatoriu. in al treilea rAnd, caracteristiciale personalitalii ca sugestibilitatea sau conformismul, pot face ca interogatoriile sd fie susceptibilede a colecta informalii incorecte atunci cAnd li se pun inheb[ri relevante, in condifi de tensiune orimanipulare.

Informaliile despre caracteristicile si vulnerabilitatea indivizilor relinuli pentru interogato-riu sunt sdrace. Un studiu recent s-a efectuat pentru evaluarea psihologic[ a 164 de suspec{i relinutipentru interogatoriu la 2 seclii de polilie din S-E Angliei. Variabilele includeau starea mentald, pro-cesele intelectuale, deprinderea de citire, anxietatea, sugestibilitatea qi inlelegerea drepturilor legalepe care le au.

S-a constatat in primul rdnd cd media IQ in eqantion era numai de 82 (inhe 61 gi 131).Aceasta poate si din cauza circumstanlelor in care s-a efectuat evaluarea (seclia unde urmau si fieinterogali) chiar dacd starea psihicd nu plrea sI aibd legdturi semnificativd cu scorui IQ. Aceastasugereazd cd, de obicei, polilia interoghe azd indivizi cu inteligen{d sc[zutd. in al doilea rAnd, cd lim-itele intelectuale ale multor detinuti nu erau imediat evidenlate de interviu. Mulli p5reau capabili sd-gi ascundd deficitul intelectual si probiemele psihice care n-au iesit la iveald dec0t prin testdri psi-hologice si interviu clinic. in al treilea rAnd, polilia a fost in stare sd indentifice toate problemele psi-hice ale arestaflor si sd le asigure protecfia legali, degi au a\,'ut dificult5! in identificarea celor ca,esufereau de incapacitatea de invdlare (slabd sau la limitd), ca qi pe cei pe care cercetttorii i-au diag-nosticat drept depresivi. in al patrulea r6nd, chiar dacd numai o micd parte dintre subiecli (7%)suferd de boli psihice, mulfi dintre ei manifestau o stare de anxietate severd. Inbau, Reid si Buckleysuslin c[ cei mai mulli infractori isi neagd cu consecven!5 vina si pretind cd nu ar fi mdrturisit-o daclnu ar fi fost forlali fizic sau nu li s-ar fi indus confesiunea prin promisiuni de tratament preferenlialin timpul procesului. Retragerea declaraliei anterioare este obiEnuitd, dar ceea ce este interesant estefaptul cd Inbau si colegii sdi nu iau in considerare posibilitatea ca suspeclii sd fi comis deiicte pe carenu le-au comis. Mai mult decdt atat, sugereazd cd "nici unul dintre aceqti paqi nu este in mlsurd sidetermine o persoand nevinovate se recunoascd ceva ce nu a comis, iar toate aceste metode sunt atAtde legale, cit qi justificate din punct de vedere moral". Este o demostralie a faptului cd tipurile detehnici recomandate de cdtre acesti autori dau uneori rezultate in cazul unei mdrturii fa1se, chiar giatunci cdnd nu se gtie exact cum au decurs lucrurile (Gudjonsson).

Mdrturiile false sunt determinate adesea de o multitudine de factori gi implicb un processocial complicat (Gudjonsson). in plus sunt ffei tipuri distincte de mafturii false (Kassin,Wrightsman, 1985) care tind sd fie asociate cu factorii de r,ulnerabilitate. Ceea ce este evident, const[in faptul cd acele caracteristici psihologice ale subiectului investigat Ei starea lui mentalSinteractioneazd cu o serie de factori, inclusiv seriozitatea, natura circumstantelor actzatiei si factorice lin de arest (durata detentiei, tipul si natura interogatoriului).

Este importantA reamintirea faptului cd factorii de vuinerabilitate nu rezult[ invariabil de peu(na unor false informalii obtinute sau a proastei lor gestiondri. Vulnerabilitatea inseamnd in anu-mite circumstanle cd interogatul face declaratii care nu se pot constitui in probd, fiind nocesare

11

nale.

:i autite.

ss4i

ului.

)oate

;d fie

judi-

te sd

'anldlanta

SUS-

rd in

rot fi

fac-tnre-

:lnd,irulane.l nu

mdsuri speciale atunci cand se solicitd informatii de la el. Chiar qi atunci cdnd wlnerabilitatea esteseverd ea nu constd in mod invariabil qi necesar intr-o declaraJie care nu poate fi validatd.

Gudjonsson (1992) a recomandat diverse moduri de reducere a riscului unei declaralii falsecue se focalizeazd pe latura educativd, pe nivele psihologice qi judiciare ale aborddrii dinaintea, dintimpul.procesului gi dupd pronunlarea sentinlei. Accentul se pune pe reducerea riscului. Motivaliilemirturiilor false sunt adesea de o inaltd complexitate iar unele sunt generate din interior (motivaliaintrinsec6-Gudj onsson).

in circumstanle care invalideazE (secfiunea 76iACE, subsecgiunea " .,t b)-D""e ,,*!iunea 76

egulazl(?1_ cazul ooresiunii qi a lipsei de validitate), atunci, apdrarca poute -gurn"nta, conform

Interogatorii inadmisibile

in Anglia qi in Wales,

Mnrfurii oblinute prin coerci(ie, generatoare de resentimente

Sunt din ce in ce mai multe dovezile ce atesti faptul c[ tehnicile manipulative qi coercitive

sectiunii 78, cdd ar fi nedrept sd.fie permisr mErturia in fala juralilor. e" ra"o o.iiinit" ofresiunli serapofteazd la natura interogatoriului inslqi, problema in%lidit[lii qi a corectitudlnii incli.rd caracte-risticile inerente acuzatului (boald mentald, incapacitate oe invapie, toxicomania, sugestibilitate ).Seciunea 76 b gi 78 au un succes din ce in ce mai mare in cazul delictelor, urmate de o irie de cazuriaduse in fala curlii de Apel (Gudjonsson). Argumentele legale referitoare la opresiune rareori ausucces, degi recent au fost doud cazuri in care autorul s-a comportat ca un apdrdtor expert (pithe,5,1ee3).

Subminarea increderii publice

Tacticile de interogatpriu manioulative gi coercitive. dupi cum sugereaz[ Leo (1992),submineazd increderea opiniei publice in poliiie, incurajAnd

"o*pgu i" rana*i6 u".rt"iu. int -

adevEr, sunt dovezi ci recentele_erori judiciare din Anglia au afectatierios increderea publicd qi sis-temul judiciar in general. Faptul este recunoscut de Comisia Regald care sublinieaz[ necesitatea re-instaurdrii increderii publice in acwitatea justiliei penale, ca rezultat al unei serii de erori iudiciarece imolicau mdrturii oblinute prin metode coercitive.

infractorilor. care pot persista de-a lpngql mai multor ani lcudlonrron, e-il..* lEffiimpotrivd,atunci cind infractorii mdrturisesc datorit[ unei necesifiri inrer"incr. corr orrrrai aAr;r ^-^L^r^.-.^^r-i

r este

falser, dinaf,ilevatia

:or 1a

gata:Li sau

a76formrii se

acte-

ate ).antri,ri auhers,

cq, \intr-

ii sis-)a le-ciare

anterioarS. va fi influenlat6 de percepfia despre interogatoriu. Se poate ca motivul pentru care sus-pectii lui Inbau sd tetacteze cele declarate anterior sd se datoreze resentimentului generat de teh-nicile manipulative Ei coercitive utilizate.

Efectul bumerang

Este o dovadb c[ obligarea suspeclilor sd mirturiseascd poate genera efecte adverse. Sepoate ca suspeclii care nu au nevoie de timp- pentru a mdrturisi, si se inchidl ahrnci cand sunt $dbiFsau tratali necorespunzitor de citre polilie. ln alte cazuri, cei care au m[rturis it deja, retracteazd ceeace au spus cdnd sunt presali sd dea alte informalii.

Aceste fenomene pot fi explicate prin teoria rectanlei (Brehm, 1966) care arata cd atuncicAnd oamenii simt cd libertatea de a alege sau a acliona este in pericol, pot reacliona intr-un modasertiv. ln unele ocazii aceasta poate genela aqa numih:l efect bumetang: subieclii nu numai c6 potdeveni mai putin sugestibili sensibili la tensiune, dar pot adopta o atitudine opusd aceleia de comu-nicare cu interogatorul (reacfoneazd prin rezistenjd crescutd). Gudjonsson argumenteaze cum sepoate intAmpla aceasta in realitate, atunci cAnd suspeclii se simt presali prea mult. Consecinlele potfi devastatoare pentru polifie, deoarece instanta tinde sI considere astfel de interogatodi inadmisi-bile.

Tulburdri de stress post-traumatic

Au existat mai multe studii efectuate asupra efectului torhrrilor psihologice (Basoglu, Paker,Ozmen 1994), ce indici faptul cI mai mulfi supraviefuitori suferd de nrlburlri de stres post traumatic.Un studiu efectuat asupra metodelor de interogatoriu ale poliliei britanice din Ulster in anii '70 uathc[ unii pot suferi de PTSD ca rezultat al verificirii nevinovi]iei prin torturd.

Arestarea, detenlia gi interogatoriul in incinta secliilor de polilie poate fi extrem de sftesantpentru unii. De pildd, Gudjonsson, Clare, Rutter gi Pearse au descoperit cE 20%o dinspre suspecqiireflnuti pentru interogatoriu au inregistrat scoruri anormale la Inventarul de mdsurare a anxietdlii allui Spielberger. in plus, interviul clinic aratd cd 1/3 din eqantion aveau o stare psihicl anormald carear fi putut interfera cu abilitatea de a coopera cu interogatorul.

Gudjonsson s,i MacKeith iau in discufe 2 cantri in care suspeclii au fost traumatizafi prinarestarea si interogarea lor. in unele cazuri, umilinla de a fi refinut de politie poate fi suficienti pentru adetermina PTSD la indivizii rulnerabili, aEa cum este ilustrat de urmdtoarele cazuri. Ambii indivizi,un b5rbat si o femeie, erau perfecfioniEti, iar imaginea lor era foarte mult asociate cu cinstea gi corec-titudinea. Nici unul nu a fost acuzat de weun delict de c[tre polifie. $ocul ;i sentimentul umilinteiasociate cu axestul au generat o serie de simptome corespunzitoare PTSD. in alte canri, interoga-toriul in sine a fost generator de PTSD. De pild5, doi martori care probau un alibi la o crim6 au fostsupusi presiunilor pentru a altera dovada confirmatd de ei, dar au rezistat. Ambii au experimentatprobleme majore, cu idei suicidare Ei alte simptome prSD care au persistat mai multi ani.

:itivelurilehiv6,lofii-bptulua{'l.a

't3

De ce mdrhrrisesc suspeclii?

Gudjonsson comenteazd pe larg 5 aborddri teoretice ale m5rhliei.Fste clar cd suspectii se confeseaz5 de obicei poliliei datoritd unei combinalii de factori psi-

hologici din care se evidentieazd 3 grupe mai importante:

- percepfa pe cale o au suspectii c[ existd dovezi puternice impotriva lor- nevoia interioard de a m[rhrrisi- presiunea exterioard precum teama de detenfie gi de interogatoriu

_ Recent, Sigurdsson qi Gudjonsson (1994) au extins aceste concluzii si au identificat un sub-grup de delinuli care au lEcut mirturisiri ca rcztitat al obisnuitei dileme a delinutului din timpulinterogatoriului datorat5 sihraliei de co-participant la infracjiune (co-defendani). Unii suspecti aurelatat ci nu au avut de ales, deoarece erau ingrijorali de faptul cd un alt co-participant va m[rhlisiprimul Ei ii va incrimina. De aceea, acolo unde sunt coparticipang, se pot conirunta cu dilemaamintitS, care poate influenla mult compotamentul din timpul interogatoriului.

CONCLUZI

Scopul principal al interogatoriului judiciar este obtinerea informafilor pe baza c6rora sd sestabileascd faptele relevante pentru elucidarea si solutionarea cazului. Oblinerea unei mdrturisiri esteo importantA parte a acestuia. cel pulin in UK unde s-a inregistrat o schimbare a accentului fald deinformaliile generale si fatd de folosirea interogatoriilor mai pulin coercitive ca re^tltat al erorilorjudiciare. In plus, odata cu introducerea Police and Criminal Evidence Act in 1986, a crescut pro-tecfla legald a suspeclilor rclinu{i la secliile de polilie.

Americanii, in contrast cu englezii folosesc incd tehnici manipulative Ei coercitive, proce-durd care este sanclionatb legal.

Mirturia este de obicei rezultatul unei combinatii de factori. Cel mai important motivpentru care suspeclii mirturisesc este perceplia dovezilor pe care poiilia le define impotriva 1or.Rolul avocatului este de asemenea, relevant, prezenla acestuia in timpui interogatoriului reduc6ndprobabilitatea ca suspec{ii sI mdrturiseascS. Cercetdri recente aratd cd majoritatea suspec}ilor care nufac m[rturisiri nu sunt suspecti principali (prime suspects). Tehnicile manipulative qicoercitive suntlegitime atat timp cdt rdm6n corecte si tegale. in Anglia e1e nu mai sunt considerate astfel. DacEacest lucru va reduce numdrul mdrturisilor, rdm6ne de vdzut.

14