AlcooliiAlcooliisunt substane organice care conin n molecula lor grupa hidroxil (-OH) legat de un atom de carbon saturat.Polioliiconin n molecula lor mai multe grupe hidroxil legate de atomi de carbon saturai, cte una la un atom de carbon.Denumirea alcoolilorse realizeaz dup una din regulile:a)denumirea hidrocarburii corespunztoare + sufixul "-ol":CH3-OH (metanol)CH3-CH2-OH (etanol)b) indice de poziie care indic poziia grupei hidroxil n caten + denumirea hidrocarburii corespunztoare + prefixul care indic numrul grupelor hidroxil (di, tri, tetra, etc.) + sufixul "-ol":

(1,2,3-propantriol)(1,2-etandiol)c) alcool + denumirea radicalului hidrocarbonat de care se leag grupa hidroxil + sufixul "-ic":CH3-OH (alcool metilic)CH3-CH2-OH (alcool etilic)Proprieti fizice

Moleculele alcoolilor se caracterizeaz prin prezena legturilor (punilor) de hidrogen, reprezentate mai jos:

Fiind cele mai puternice interaciuni intermoleculare, legturile de hidrogen determin puncte de topire i de fierbere ridicate. Asa se explic de ce alcoolii au puncte de fierbere ridicate n comparaie cu punctele de fierbere ale altor compui organici cu structuri asemntoare lor. De exemplu, punctul de fierbere pentru CH3-OH este +64,7C, iar punctul de fierbere pentru CH3Cl este -23,7C.

La temperatur obinuit, alcoolii inferiori sunt substane lichide.Alcoolii inferiori sunt substane miscibile cu apa, adic se dizolv n ap n orice proporie, deoarece ntre moleculele lor i moleculele apei se formeaz legturi de hidrogen.

Solubilitatea alcoolilor n ap scade cu mrirea catenei i crete cu creterea numrului de grupe hidroxil.

Metanolulsaualcoolul metilic(CH3-OH) este un lichid incolor, volatil, cu miros specific, miscibil cu apa. Este toxic pentru organismul uman: consumat n cantiti mici provoac orbirea, iar consumat n cantiti mari provoac moartea, doza letal fiind de 0,15 g/kg corp. Este utilizat ca dizolvant pentru grsimi, lacuri i vopsele, la fabricarea aldehidei formice folosite n cantiti mari la obinerea unor materiale sintetice sau colorani.

Etanolulsaualcoolul etilic(CH3-CH2-OH) este un lichid incolor, cu gust arztor i miros specific, miscibil cu apa. Este cunoscut, apreciat i preparat din cele mai vechi timpuri. Sucurile dulci din fructe fermenteaz sub aciunea microorganismelor din drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae), conducnd la alcool etilic:C6H12O6 (glucoz) -> 2 CO2 + 2 C2H5OH (etanol)Procesul descris de reacia de mai sus se numetefermentaie alcoolic.

Consumat n cantiti mici, sub forma buturilor alcoolice, este un excitant al sistemului nervos. Consumat n doze mari este toxic.

Se oxideaz aerob, sub aciunea enzimelor produse de unele bacterii, la acidul acetic. Procesul se numetefermentaie acetic i ajut la obinerea oetului alimentar din vin:CH3-CH2-OH + O2 -> CH3-COOH + H2O

Glicerina(sau 1,2,3-propantriol sau glicerol) este un lichid cu consisten siropoas, incolor, inodor, cu gust dulce i solubil n ap. Industrial, se obine din propen.

Este folosit ca dizolvant n cosmetic, n medicin, la fabricarea spunurilor, la prepararea lichidelor antigel, la fabricarea unor rini sintetice etc. O utilizare important a glicerinei este ca materie prim pentru obinerea dinamitei. Prin esterificarea glicerinei cu acid azotic se obine trinitratul de glicerin, numit impropriu i nitroglicerin.Alcoolii sunt folosii la scar larg n industrie i tiin, drept reactani, solveni combustibili. Etanolul i metanolul pot arde crend mai puine substane nocive dect benzina sau motorina. Datorit toxicitii sczute i capacitii de a dizolva substane nepolare, etanolul este folosit deseori ca solvent n medicamente, parfumuri i esene vegetale, precum vanilia. n sinteza organic, alcoolii apar deseori ca intermediari adaptabili.

Etanolul este, de asemenea, folosit frecvent n buturi dup fermentaie pentru a evidenia aromele sau pentru a induce intoxicarea euforic numit "beie". Utilizarea etanolului pentru acest scop este interzis n unele jurisdicii. n asemenea cazuri de consum, alcoolul este un drog psihoactiv, cu un potenial imediat de supradoz, otrvire i dependen fiziologic (tiut ca alcoolism). Alcoolismul a devenit una dintre cele mai comune cauze de dependen (poate dup cafein) din lume. Dependena fiziologic cauzat de alcoolism nseamn c persoana dependent trece prin sevraj (sub forma unei dureri de cap cunoscut ca "mahmureal," unei anxieti crescute, tiut ca "friguri" i oboseal sau probleme cu somnul) la ncetarea sau descreterea folosirii.

ACIZII CARBOXILICI

Acizii carboxilici sunt compusi organici cere contin in molecula grupa functionala carboxil,-COOH. Acestia se denumesc prin prefixarea cu termenul acid si adaugnd sufixul oic la numele hidrocarbuII corespunzatoare -Dupa natura radicalului : ~Acizi saturati : Acid formic sau acid metanoic Acid acetic sau acid etanoic Acid propilic/propionic sau acid propanoic ~Acizi nesaturai: Acid acrilic sau acid propenoic Acid crotonic sau acid 2-butenoic Formula generala a acizilor carboxilici este R-COOH, unde R este un radical alifatic sau aromatic.

Acidul Acetic:Acid acetic este denumitea uzuala a acidului etanoic , CH3-COOH.El este cunoscut si folosit din cele mai vechi timpuri sub numele de otet,deoarece constituie componentul majoritar al lichidului obtinut prin fermentatia naturala a vinului si numit otet de vinPropietati fizice:-acidul acetic este un lichid incolor cu miros patrunzator si iritant.Acidul acetic pur (anhidru) se numeste acid acetic glacial datorita aspectului de gheata al cristalelor formate la temperatura camerei. n solutii diluate (3% - 6%) se numeste otet si se foloseste n alimentatie.Acidul acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rasinilor si a uleiurilor esentiale.

Acid formic

Acid formic 85%

Nume IUPAC

Acid formic

Alte denumiriAcid metanoic

Identificare

Numr CAS64-18-6

Informaii generale

Formul chimicCH2O2

Mas molar46,03 g/mol

Proprieti

Densitate1,22 g/cm3

Starea de agregarelichid

Punct de topire8C

Punct de fierbere101 C (se descompune)

Solubilitatebun nap, etanol i glicol

Presiuneavaporilor28 hPa

Reglementri europene

Coroziv,

NFPA 704

Sunt folosite unitileSIi condiiile de temperatur i presiune normale dac nu s-a specificat altfel.

Acidul OxalicAcid oxalic

Alte denumiriacid etandioic

Identificare

SMILES[arat]

Numr CAS[144-62-7]

Informaii generale

Formul chimicC2H2O4

Mas molar90,03g/mol

Proprieti

Densitate1,77 g/cm3

Punct de fierbere157C(sublimeaz)

Aciditate(pKa)1,274,27

NFPA 704

Sunt folosite unitileSIi condiiile de temperatur i presiune normale dac nu s-a specificat altfel.

Acidul oxalic (denumire IUPAC: acid etandioic, formula H2C2O4) este un acid dicarboxilic cu structura (HOOC)-(COOH). Datorit unirii celor dou grupe carboxil, acesta este unul dintre cei mai tari acizi organici. Este, de asemenea, un agent reductor. Anionii acidului oxalic, ca i srurile i esterii, sunt cunoscui sub numele de oxalai.Radicalul oxalilAcidul oxalic are un rol metabolic important datorat radicalului oxalil prezent n compui ca acid oxalilacetic sau acid oxalilsuccinic ce iau parte la metabolismul energetic prin ciclul Krebs.

ToxicitateAcidul oxalic i oxalaii sunt acizi slab nefrotoxici care sunt prezeni din abunden n multe plante, cele mai notabile fiind spanacul slbatic (Chenopodium album), revent i mcri (Rumex acetosa). Acidul oxalic irit membrana intestinelor cnd este consumat i poate fi fatal n doze mari. Doza semiletal pentru acidul oxalic pur este de aproximativ 375 mg/kg de greutate corporal [necesit citare], sau circa 25 g pentru o persoan de 65 kg[necesit citare]. Acidul oxalic poate fi prezent n organism i prin consumul unei alte toxine, etilen glicol (n general cunoscut sub numele de antigel), deoarece, de-a lungul timpului, organismul transform etilen glicolul n acid oxalic. Acidul oxalic din organism poate fi sintetizat i prin metabolismul fie a acidului glioxilic fie a acidului ascorbic (vitamina C) nefolosit, care este o boal grav pentru persoanele care iau supradoze de suplimente de vitamina C. Mncrurile care conin concentraii mari de acid oxalic n ele sunt (n ordine descresctoare): hrica, carambola, piperul negru, ptrunjelul, seminele de mac, reventul, spanacul, gulia, banana, cacaoa, ciocolata, majoritatea nucilor, majoritatea fructelor de pdure i fasolele. n cazul reventului, singura parte comestibil este tulpina, deoarece rdcina i frunzele conin cantiti periculoase de acid oxalic. Senzaia de nisip care apare n gur atunci cnd se mnnc deserturi de lapte cu revent este cauzat de precipitarea oxalatului de calciu. Deci i cantiti infime de acid oxalic pot distruge caseina din produsele lactate.

Frunzele de ceai (Camellia sinensis) sunt cunoscute pentru una dintre cele mai mari concentraii de acid oxalic coninut n ele n comparaie cu alte plante. n orice caz, infuziile care se prepar din acestea conin doar cantiti mici de acid oxalic pe porie, i asta datorit numrului mic de frunze folosit pentru preparare.

GENERALITATI ACIZI GRASIAcizii grasi se gasesc in grasimi, acestea fiind in fapt esteri ai glicerinei cu acizii grasi. Gliceridele cu acizi grasi nesaturati genereaza grasimi lichide, iar gliceridele cu acizi saturati genereaza grasimi solide.

Acesti acizi grasi au urmatoarele caracteristici:A) sunt monocarboxiliciB) au catena liniaraC) au in molecula numar mare si par de atomi de carbonD) pot fi saturati sau nesaturati Dintre toti acizii din grasimile naturale, ACIDUL OLEIC este cel mai raspandit. El contine in molecula o dubla legatura si are urmatoarea formula de structura plana:CH3 - (CH2)7 CH = CH (CH2)7 COOH In foarte multe grasimi, acidul oleic reprezinta mai mult de jumatate din cantitatea totala de acizi grasi si numai in putine grasimi el apare in proportie mai mica de 10 %. Din nici o grasime studiata pana acum acidul oleic nu lipseste complet. Acidul palmitic este un acid gras saturat cu formula de structura plana:CH3 (CH2)14 COOH Este un acid aproape la fel de mult raspandit ca si acidul oleic. In foarte multe grasimi se gaseste in proportie de 15 50 %. Acidul stearic este un acid gras cu formula de structura plana:CH3 (CH2)16 COOH Acest acid gras apare in proportie mare (25 % sau peste 25 %) numai in grasimile de rezerva ale unor mamifere terestre (de exemplu in seul de oaie) si in grasimile unor plante tropicale (de exemplu untul de cacao).

SAPUNURI Gliceridele, care sunt esteri ai acizilor grasi cu gilcerina, au drept proprietate chimica principala reactia de hidroliza. In urma acestei reactii chimice se reface structura glicerinei si in cazul in care procesul are loc in mediu bazic se vor obtine sarurile acizilor grasi. Daca hidroliza are loc in prezenta NaOH se obtin sarurile de sodiu ale acizilor grasi respectivi. Aceste saruri sunt SAPUNURI. Sapunul de Na este solid, cel de potasiu este lichid si ambele sunt solubile in apa. In solutie apoasa sapunurile sunt ionizate: R COO NaR COO + Na+ Structura anionica rezultata (R COO ) prezinta doua parti net distincte din punct de vedere al comportarii lor fata de apa: - Radicalul alchil R - care prin natura sa este insolubil in apa si reprezinta partea hidrofoba; - Gruparea COO care are desigur afinitate fata de apa; Prezenta simultana a celor doua caracteristici contrare confera sapunului proprietati tensioactive, proprietate de a modifica tensiunea superficiala a lichidelor si reflectata prin capacitatea de spalare.