LUCRARE PRACTICĂ NR. 19 (partea I)

TEMA: Studierea proprietăților alcoolilor monohidroxilici ,a alcoolilor polihidroxilici saturați și ai fenolului.

SCOPUL LUCRĂRII: Să studiem experimental proprietățile alcoolilor monohidroxilici și polihidroxilici saturați și ai fenolului.

MERSUL LUCRĂRII: Pentru efectuarea acestei lucrări am avut nevoie de următorii monoalcooli: alcool metilic – CH3OH, alcool etilic C2H5OH, alcool izopropilic – C3H7OH și alcool izoamilic – C5H11OH, de asemenea am avut nevoie și de următorii polialcooli: etandiol – C2H4(OH)2 și glicerol – C3H5(OH)3, și nu în ultimul rînd am avut nevoie de fenol – C6H5OH. În cadrul acestei experiențe am supus alcoolii la ardere, am determinat care din aceste substanțe reacționează cu metale active, cu hidroxidul de sodiu, cu reactivul Fehling, cu apa de brom și cu clorura de fier III (FeCl3). Analizînd substanțele, am observat că mirosul alcoolilor izopropilic și izoamilic este mai intens decît al alcoolilor metilic și etilic. O altă proprietate fizică a acestor substanțe este transparența, toate substanțele sunt transparente. Alcoolii polihidroxilici sunt mai vîscoși decît cei monohidroxilici.

Experiența Nr. 1: Arderea alcoolilor monohidroxilici.Cu ajutorul unei pipete, picurăm alcoolii pe plăcuța cu godeuri, ulterior aprindem un chibrit și trecem cu el peste fiecare godeu cu alcool.

1. 2 CH3OH + 3 O2 → 2 CO2 + 4 H2O + Q (arde cu flacără invizibilă)2. C2H5OH + 3 O2 → 2 CO2 + 3 H2O + Q (arde cu flacără gălbuie)3. 2 C3H7OH + 9 O2 → 6 CO2 + 8 H2O + Q (arde cu flacără intensă, galbenă)4. 2 C5H11OH + 15 O2 → 10 CO2 + 12 H2O + Q (arde cu flacără mare,oranj)

Experiența Nr. 2: Reacția monoalcoolilor cu metale active (Na, Mg).Reacția cu sodiul metalic:

1. 2 CH3OH + 2 Na → 2 CH3ONa + H2

2. 2 C2H5OH + 2 Na → 2 C2H5ONa + H2

3. 2 C3H7OH + 2 Na → 2 C3H7ONa + H2

4. 2 C5H11OH + 2 Na → 2 C5H11ONa + H2

Reacția cu magneziu:

1. 2 CH3OH + Mg → (CH3O)2Mg + H2

2. 2 C2H5OH + Mg → (C2H5O)2Mg + H2

3. 2 C3H7OH + Mg → (C3H7O)2Mg + H2

4. 2 C5H11OH + Mg → (C5H11O)2Mg + H2

Experiența Nr. 3: Reacția polialcoolilor cu reactivul Fehling.Obținem reactivul Fehling (hidroxidul de cupru) după ecuația:

CuSO4 + 2 NaOH → Cu(OH)2 + Na2SO4

Apoi urmează reacția dintre reactivul Fehling cu glicerol și cu etandiol:

În urma acestei reacții se obține un sediment de culoare verde

întunecată (glicolat de cupru), aceasta fiind o reacție caracteristică de identificare a polialcoolilor.

Reacția are loc fără prezența temperaturii, degajîndu-se hidrogen.

Reacția are loc în prezența temperaturii, degajîndu-se hidrogen.

În urma acestei reacții se obține un sediment de culoare albastră intensă, poate chiar violetă (glicerat de cupru), aceasta fiind o reacție caracteristică de identificare a polialcoolilor.

Experiența Nr. 4: Interacțiunea polialcoolilor cu sodiu metalic.

1. C2H4(OH)2 + 2 Na → C2H4(ONa)2 + H2

Etandiol Glicolat de sodiuLa interacțiunea etandiolului cu sodiu s-a observat schimbarea culorii în galben întunecat, degajîndu-se hidrogen în aer.

2. 2 C3H5(OH)3 + 6 Na → 2 C3H5(ONa)3 + 3 H2

Glicerol Glicerat de sodiu

În urma interacțiunii dintre glicerol și sodiu, s-a observat schimbarea culorii în negru, și s-a produs o mică explozie (am auzit mici pocnituri și am văzut o mică scînteie), s-a degajat hidrogen.

Experiența Nr. 5: Proprietățile fizice ale fenolului.

Laboratorul dispune de 2 tipuri de fenol, unul mai oxidat, fiind lichid și de culoare roză întunecată, iar altul mai puțin oxidat, fiind solid sub formă de granule transparente, ambele tipuri avînd un miros specific, neplăcut de guașă.

Într-un pahar Erlenmeyer am turnat apă, apoi cu ajutorul spirtierei am încălzit apa pînă cînd temperatura ei a depășit 42 °C. Ulterior am introdus o eprubetă cu granule de fenol în acest pahar cu apă caldă. Am observant că granulele de fenol s-au topit, formîndu-se un lichid de culoare roșie, astfel am demonstrat că punctul de topire al fenolului este 42 °C.

Experiența Nr. 6: Interacțiunea fenolului cu sodiu metalic.

2 C6H5OH + 2 Na → 2 C6H5ONa + H2

Fenol Fenolat de sodiuSe formează un sediment tulbure și se degajă hidrogen.Experiența Nr. 7: Interacțiunea fenolului cu apa de brom (Br2).

În această reacție chimică, fenolul a decolorat apa de brom, formîndu-se ulterior un sediment solid de culoare albă spre roz pal. De asemenea în urma reacției, substanțele se stratifică, fenolul coborîndu-se la fundul eprubetei, iar apa de brom deasupra fenolului.

Experiența Nr. 8: Interacțiunea fenolului cu clorura de fier III (FeCl3).

Această reacție mai este numită și “reacție de culoare”, deoarece aceasta este o reacție caracteristică, specifică de identificare a fenolului. În urma acestei reacții se formează un precipitat de culoare violetă întunecată (trifenolat de fier).

CONCLUZIE: În urma efectuării acestei lucrări practice, am studiat experimental proprietățile alcoolilor monohidroxilici și polihidroxilici saturați și ai fenolului. Am aflat multe lucruri noi despre aceste substanțe. Am aflat că poți orbi dacă consumi alcool metilic, am aflat

ca fenolul și monoalcoolii reacționează cu metale active, am aflat noi formule chimice. Am descoperit că, cu cît numărul de carboni din monoalcooli este mai mare, cu atît flacăra cu care arde este mai puternică. După părerea mea, această lucrare a fost una interesantă și utilă, deoarece aceste cunoștințe îmi vor prinde bine în viitor. Lucrarea a fost de excepție și sper să mai revenim la ea.