“Alchimie babiloniană” de Mircea Eliade

Aparent, nimic nu este mai uşor decât definirea alchimiei: “arta transmutaţiei metalelor

în aur şi în argint.” Etimologia cuvântului alchimie ne spune aşa: ca formă este de origine

arabă (el-kimyâ), dar rădăcina provine din greacă (kimyâ) şi derivă din khem (tărâmul negru),

nume care desemna Egiptul în antichitate.

În ce priveşte fizionomia sa generală, alchimia prezintă toate caracterele unei arte oculte,

ascunsă, rezervată anumitor iniţiaţi şi care nu trebuie comunicată celor de rând. Prin aceasta,

încă de la început, ea diferă profund de ştiinţa modernă. Alchimia se transmite prin tradiţie

(oral sau în scris). Ea se transmite de la maestru la discipol. Are ca temelie tehnicile

transmise de o literatură emblematică şi revelaţiile: alchimistul nu trebuie să descopere ceva

nou, ci să regăsească secretele.

Lucrarea aceasta, așa cum spunea și Mircea Eliade, “ a fost gândită și scrisă ca un

capitol preliminar dintr-o operă mai întinsă, privind evoluția mentală a omenirii”.

Originea și funcția alchimiei este integrată în marile descoperiri , cu precădere în

metalurgie, aceasta, pe lângă modificarea simțitoare a condiției umane, aducând și implicații

cosmice, experimentarea unui alt ordin al realității.

“ Nu descoperirea metalelor este faptul care a provocat saltul mental, ci “prezența”

metalelor, prin care omul descoperă un alt nivel cosmic, adică ia contact cu realități

necunoscute”. Prin prezența metalelor, omul descoperă mijlocul magic de a stabili

corespondențe cu “ cerurile metalice” sau cu “matricea pământului”, în care au crescut

minereurile.

Studiul “ Alchimia babiloniană”, o continuare a studiului “Alchimia asiatică”, prezintă

concepția magică a mesopotamienilor în tot ce privește metalele și plantele. Prin descrierea

ritualurilor metalurgice pline de un caracter sacru, misterios și aproape mistic, Mircea Eliade

ne oferă posibilitatea unei scurte întoarceri în trecutul îndepărtat al omului, în acele prime

momente ce declanșează eterna căutare a acestuia de împletire a realului cu spiritualul.

Astfel, ne aflăm în acea vreme despre care se spune că este premergătoare simbolului,

mitului și oricărei culturi. Aici metalele cad din Ceruri sau cresc în pământ, în sânul Marii

Zeițe, Lumea fiind concepută ca un întreg viu iar obiectele, chiar și cele mai inerte, sunt

investite cu o naștere, o creștere, o moarte și o eventuală renaștere. Este firesc ca operațiile

metalurgice să devină ritualuri sacre.

Extrase din sânul Mamei, înainte de vreme, minereurile, asemeni unui embrion numit

Kubu, sunt așezate în Cazanul care va înlocui matricea telurică unde vor crește ( se vor

coace) accelerat. Ritualurile metalurgice nu pot fi săvârșite decât de un inițiat și presupun o

pregătire minuțioasă constând în găsirea unei zile favorabile într-o lună fastă, purificări ale

celor din jurul cazanului, realizarea unui sacrificiu, arderea de mirodenii, turnarea kurunnei

( un lichid fermentat) în fața embrionilor și folosirea pentru foc doar a lemnului de styrax, cojit

și nevăzut de soare.

Minereurile, “ embrionii” aduși la lumină înainte de vreme și incarcate, astfel, cu potențiale

puteri diabolice, sunt neutralizate prin reconstituirea, de data aceasta magică, a actului

nașterii, cazanul fiind asimilat pământului-mamă. Sumerienii vedeau în stâncă, piatră o petra

genitrix, asimilată Marii Zeițe, care “ zămislea” metale și nestemate, având perioadele ei de

“ fecunditate” și de “ sterilitate”.

Totodată, se spunea că minereul “crește” mai bine cu cât participă mai complet la

mișcarea astrului cu care se află în corespondență ( argintul se zămislește noaptea, în

prezența Lunii iar aurul, sub acțiunea Cerului, mai exact a soarelui).

O deosebită importanță în alchimie a avut-o afirmația conform căreia minereurile se nasc

din unirea sulfului ( “ sămânța masculină”) și a mercurului ( “sămânța feminină”). Finalitatea

acestui act al creșterii este atingerea perfecțiunii, transformarea în Aur.

Alchimia, știință cosmologică și tehnică ezoterică, presupune concentrare, asceză,

meditație, metafizică, experimentele ei urmărind nu aspectul exterior, imediat ci propria

desăvârșire a alchimistului, transformarea “sufletului ignorant” ( asimilat metalelor ordinare)

într-un “ suflet perfect liber” ( identificat cu aurul).

Mircea Eliade considera că alchimistul oriental își proiecta condiția umană în afara lui și

anume în metalele pe care încerca să le “ purifice” și să le aducș la starea de perfecțiune, de

libertate. Tot de aici, din aceste timpuri străvechi, mesopotamiene, rezidă și ideea că

alchimistul poate accelera creșterea tuturor lucrurilor desăvârșind, astfel, natura.

“ Sensul oricărei “magii” este acesta : să obții perfecțiunea și autonomia folosindu-te de

“exemplul” și “forțele “ Cosmosului.”

Testul 9

I.Se dă textul: Îi venea să urle de durere, simţea cum i se prelinge o dâră din sângele de la picior pe mâna înţepenită sub şold, dar nu scoase un zgomot, de frică să nu strice liniştea pădurii din cauza sa, care pădure îi oferise acum un spectacol unic prin adevărul lui – chiar vânător înfocat, dacă nu ai un destin luminos, tot poţi deveni victima întâmplărilor şi n-are cine te ajuta; la o adică, mai degrabă te ajuţi singur, pentru că, odată rănit de mistreţ, e nevoie să te ascunzi repede( asta dacă mai ai vlagă în tine şi putere să te urci prin vreun copac), spre a evita o posibilă întoarcere a călăului, care te-ar face una cu pământul de ciudă că i-ai încălcat teritoriul şi, mai mult, că ai avut dorinţa de a-l răpune.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre acestea.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi cuvintele compuse din text şi precizaţi categoria lexico – gramaticală a elementelor

componente.d) Identificaţi patru cuvinte conversionate din textul dat.

II. Precizaţi felul subordonatelor:

1. Neputându-mă face să-l iert, am ajuns să promit ca nu-l voi mai deranja.2. Ce te costă să-i promiţi că vei face când şi cum te-a rugat el să faci?3. Rămâne de informat ce oră stabilim pentru ce ne-am propus, adică pentru şedinţă.4. “Cine-a stărnit cătănia

Mânca-i-ar casa pustia

Şi nevasta văduvia.”

5. “Am şparlit-o la baltă cu gând rău asupra mamei, cât îmi era ea de mamă şi de necăjită”.6. “Bici de foc muierea mea:

Una voi eu şi-alta ea.

Când voi dulce, ea amar,

Eu cer apă, ea –mi dă jar.”

7. “La ureche ce se zice în pădure se aude.”8. “Dragostea-i ca mierea, dulce,

De ce-o guşti , nu te-ai mai duce.”

9. “Cine bea ca să uite, ajunge să uite că bea mult.”10. “…drept e şi aceea Ca om cu minte n-am văzut

Să nu iubească.”(G. Coşbuc)

III. Construiţi contexte corespunzătoare cerinţelor:

1. Numele predicativ multiplu să fie exprimat prin substantive proprii abreviate.2. Atributul verbal să fie exprimat prin verb la modul infinitiv diateza reflexivă.3. Trei reguli de interdicţie a folosirii virgulei.

4. Cuvintele ori şi sau să fie adverbe de mod şi conjuncţii coordonatoare.5. Apoziţia multiplă să fie exprimată prin numerale cardinale.6. Trei variante de realizare a subiectului( subînţeles, inclus, nedeterminat).7. Trei perechi de substantive heteronimice.8. Superlativul absolut al adjectivului să fie realizat sufixal.

IV. Subliniaţi varianta corectă:

1. Casa a costat douăzeci şi unu / una de miliarde lei.2. Ne vedem la ora / orele 17.3. Restul studenţilor au plecat / a plecat.4. Subsemnatul, Ion Popescu, n-am fost prezent / n-a fost prezent la disputa lor.5. Un sfert dintre voi a coborât / au coborât.6. F. C. Braşov a fost zdrobită / zdrobit.7. Tu ai fost vecinul care ne-a reclamat / ne-ai reclamat.8. Prea multă bere şi ţuică s-a consumat / s-au consumat.9. Mi-ar displace / displăcea să-i văd. 10. Caseta e pe contra-copertă / contracopertă.

V. Despărţiţi în silabe cuvintele:

potenţiometru, obstructiv, muştiuc, neurastenic, pneumonie, obnubila, ortoscopic, lipurie, meristem, megastar, crioscop, duroscop, eclampsie, abstracţiune, miasmă, transalpin, redacţional, ortostatic, voltamper, toaster, mezosferă, nimfomanie, dermatofit, meyanin, obscen, monopter, custral, esofagoscop, lombalgie.

VI. Explicaţi sensul cuvintelor:

erzaţ, gibozitate, ecumenic, velocitate, prosopopee, a hanta, extraneu, disecee, majolică, palimpsest, refacţie, maniabil, lasitudine, ruşfet, isoglosă, lonja, emendaţie, a supa, pro domo, bonitate, eremit, breşă, paspartu, redhibţiune.

VII. Transcrieţi pronunţia următoarelor substantive:

Chicago, Pasteur, Gide, Azerbaidjan, Malraux, Mauriac, Tonitza, Tzara, Medgidia, Ljubljana, Lisz, Lukacs, Cambridge, Princetown, Villon, Washington, Beijing,Web, Cervantes.

Testul 10

I.Se dă textul:

Pentru mine e clar că orice s-ar întâmpla rău, aşa de rău, să dea peste cap tot ce clădiseşi până atunci în instituţia ta ar putea deranja pe oricine se obişnuise cu starea veche de armonie şi ar putea duce în mod inevitabil la anarhie în toată regula, spre a se descoperi apoi că acesta era momentul în care ar fi fost cazul să dai măsura valorii şi priceperii tale în a conduce eficient şi cu mână de fier, rămânând că te voi sprijini şi eu să reconstruieşti ceea ce ar fi devastat şi ameninţat, în mod ciudat, cu disoluţia.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

c) Selectaţi adverbele şi adjectivele din text, stabilind gradul de comparaţie; alcătuiţi contexte în care aceleaşi cuvinte să apară la gradul superlativ absolut, construit cu mijloace afective.

d) Treceţi verbele din text de la diateza activă la celelalte diateze, în enunţuri relevante.

e) Identificaţi cuvintele formate prin mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.

a) Motivaţi folosirea semnelor de ortografie şi de punctuaţie.b) Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele: ceea ce, veche, ciudat, priceperii.

II. Stabiliţi felul propoziţilor:

1. După câte a făcut, chiar putea ajunge să fie de batjocura satului.

2. Cum înscrierile se terminaseră şi pentru a mai avea timp de repetat în vederea examenului, s-au grăbit spre casă.

3. Bizuindu-te pe cine te-a trădat o dată, rişti eşecul.4. El e cel mai bun manager din câţi am cunoscut.5. Pentru un examen nu face să verşi lacrimi.6. Ne-a uimit plăcut pe toţi, motiv pentru care nu-l puteam lăsa să fie singur în bucuria lui.7. Necesar pentru voi nu e luxul camerei, ci unde găsiţi spaţii pentru învăţat în linişte.8. Dacă merită să-l mai ajut, o să-ţi comunic.9. Ce puteam zice, când eu nici măcar n-aveam drept la replică?10. Când mi-oi ieşi din fire, să vezi ce-ai să păţeşti.

III. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

1. Masa, fie de lemn, fie de piatră, tot masă este.

2. Am asistat la un colocviu deficitar în câteva puncte din ordinea de zi.

1. “Câtu-i ţine ziulica I-aş cânta doina doiniţa.”

4. Părinţilor, recunoştinţa noastră ca fii!

5. El e cel mai bun din grupă.

1. N-avem de ce ne plânge.7. A colaborat ca profesor.

8. A pariat pe calul Săgeată.

9. S-a plictisit de moarte auzind aceleaşi minciuni.

10. Fericită, fată dragă?

V. Formaţi singularul următoarelor cuvinte:

tărâţe, creveţi, uscăţele paiete, perne, orbeţi, sandale, pepite, pive, veci, accize, carale, atale, iade, icuri, franţuji, osanale, zeruri, trigoane, şei, găoci, zefiri, osci, monegasci, terciuri, ciorchini, berbeci, fluturi, râsete, haltere, escuzi.

VI. Formaţi substantive care denumesc persoanele care practică următoarele sporturi (sau probe sportive):

box, ping-pong, tenis, polo, scrimă, schi, golf, fotbal, maraton, triatlon, deltaplanorism, călărie, caiac, canoe.

VII. Precizaţi sensul cuvintelor:

sinecură, palimpset, forfetar, habitaclu, parloar, punitiv, rupestru, pegră, patină, pască, madamă, merindare, sapient, sesam, Schimbarea la Faţă, racursi, a meremetisi, besactea, evghenicos, protipendadă, parturiţie, acribologie.

VIII. Relevaţi în contexte sensul paronimelor:

deflagraţie / deflaţie minută / minut

a colaţiona / a corelaţiona refrigerent / refringent

invertit / intervertit petrolier / petrolifer

bolero / bolerou ambiguitate / ubicuitate

revolut / rezolut emersiune / imersiune

bruto / brută miner / minier

Testul 11

I.Se dă textul: Ceea ce vreau să spun este că natura ne oferă toate modelele de existenţă şi că ea nu este decât o variantă necuvântătoare a omului – se naşte, se maturizează şi moare, aşa cum este şi mersul normal al vieţii individului, numai că, oricâte încercări ar face omul să egaleze raţionamentul de a exista al naturii, niciodată şi nicicum n-ar putea fi asemănător acesteia şi, bietul de el, cade când în melancolii bolnăvicioase, pe tema trecerii timpului, când în penibile manifestări violente faţă destinul care i se revelează cu zgârcenie, clipă de clipă; un echilibru nu poate să existe sau nu trebuie să-şi facă loc în sufletul său, pentru că nici resemnarea nu e o variantă de dorit, ştiut fiind că este în firea omului să se abandoneze unui Deus absconditus, mai comod fiind, când se întâmplă să fie ceva rău, să dai vina pe un factor exterior decât pe neputinţa ta de a-l evita.

Cerinţe:

a) Delimitaţi textul în propoziţii şi precizaţi felul acestora.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi părţile de vorbire neflexibile şi încadraţi-le morfologic.d) Identificaţi patru neologisme din text şi propuneţi sinonime pentru acestea.e) Subliniaţi cuvintele care conţin vocale în hiat.

II. Precizaţi felul subordonatelor:

1. Bată-l prostia, că mult m-a supărat.2. “Corbul, când puii lui se-ntâmplă să iasă cu pene albe, nu crede că sunt ai lui.”3. “Câine bătrân să te păzeşti, din casa ta să nu zgorneşti.”4. “Mi s-a dus bărbatul la moară şi nu ştiu ce să fac: marita-mă-voi, ori îl voi mai aştepta?”5. “Zăpada, cât de mult se grămădeşte, până-n vară se topeşte.”6. “Cine vrea să-şi ucidă câinele, destul e să spună că e turbat.”7. “Ce e ceea ce se vede cu ochii închişi şi, cum deschizi ochii, piere?”8. “La nuntă, la voie bună

Toate ciumele s-adună

Când îi timp de secerat

Toate ciumele-s în pat.”

9. Cât de stramb vrei să şezi,Dar vorba dreaptă s-o aşezi.

10. Ori te poartă cum ţi-e vorba, Ori vorbeşte cum ţi-e portul.

III. Precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

1. Vecinii vi s-au potrivit de minune.2. Bunul meu amic, treci pe la mine!3. Vreau nişte smântână degresată.4. Mii de reclamaţii s-au strâns.5. Ce mă tot bate la cap?6. “Măi, mândruţ, de langă vale / ce-ţi tot faci la noi cărare?”

7. El e ca pâinea caldă, dar numai pentru rude.8. N-avem de ce ne tocmi.9. La ora cinci şi-a revăzut prietenii.10. Pariază pe mine şi-ţi vei câştiga casa.

IV. Stabiliţi numărul propoziţiilor din contextele:

1. Prăvălie cu chirie, marfă cu datorie.2. Oase seci fără măduvă nici câinii nu le iau în gură.3. A auzit cocoşul cântând, dar nu ştie unde.4. O cafea, vă rog, căci mă simt obosit.5. Nici salcia pom, nici boierul om.6. Stomacul ca moara, când n-are ce măcina atunci se strică.7. Ţi-e scris, ţi-e scris, nu ţi-e scris, nu ţi-e scris şi sănătate bună.8. Banul ca banul - se duce pe-aci-ncolo. 9. Păcatele tinereţilor, pedeapsa pruncilor.10. Sigur, ar fi bine, zic eu, să fi venit şi tu, dar cum, că nu era posibil, dată fiind conjunctura?

V. Formaţi genitiv-dativul următoarelor cuvinte:

arendă, bade, bardă, bădica, minge, năpastă, ordine, iarbă, gâlceavă, gâde, popa, plevuşcă, corabie, coardă, coadă, soartă, remarcă, toartă, ţeapă, vlădică, zăbavă, poiană, podişte, ţărancă, tată, tinereţe, soră, ceată, lelică, mămica, monedă, strajă, vamă, urdă.

VI. Marcaţi cu o linie diftongii şi cu două linii triftongii din cuvintele următoare:

ciur, vegheaţi, pauper, chiulangiu, ciubote, viciu, toptangiu, leoaică, sârboaică, cehoaică, legea lipicioasă, vergeaua, recea, ţeavă, puichii, şoricioaică, treceai, puteai, turuială, cheaună, leoarcă.

VII. Despărţiţi în silabe cuvintele:

exocrin, hemartroză, lactalbumina, monoftalmie, odontoplastie, panalgie, evisceraţie, laparoscopie, mielografie, pielectomie, traheostomie, nefrectomie, oftalmoragie, epistaxis, hemianopsie, laringospasm, nefrotomie, plantălgie, sciatalgie, visceroptoză, hemangiom, dizenterie, irigoscopie, nicturie.

Test 12

I.Se dă textul :

Mă cam enervează ce şi cum a povestit când a fost întrebat şi răsîntrebat în ce fel s-a comportat ea la petrecere, pentru că e ştiut că, deseori, se inventează mult pe tema atitudinilor, a vestimentaţiei, ceea ce dă impresia de fabulaţie, de aceea nici nu-ţi prea vine să crezi tot ce se spune, dar, asta e, trebuie să-i ascultăm pe toţi, aşa cum sunt ei – sinceri sau nesinceri-, nemaipunând la socoteală că se pot afla lucruri interesante atunci când un om îi descrie, din punctul lui de vedere, pe alţii.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Demonstraţi funcţiile sintactice ale adverbului de mod, prin intermediul unui cuvânt din text.d) Selectaţi cuvintele care conţin vocale în hiat.

II. Precizaţi felul subordonatelor :

1. ”Oare nu mi se cuvine A hotărî rob să-ţi fiu”(Anton Pann)

2. “Cărbunele cenuşă se face când se-ntâmplă multă vreme să-l ţii să se usuce.”3. Dacă moartea ar fi sfârşitul a tot, ei bine, atunci cei mai câştigaţi ar fi ticăloşii, moartea i-ar elibera

de tot ce au făcut şi de tot ce au vrut a face.4. Nu, era adevărat că, deşi nu ne-a fost dat să trăim în capitalism, am dus-o chiar rău, deocamdată

avem exact ce ne trebuie, ceea ce, zicem noi, e destul.5. “Dar, de când mă însurai, Grija casei că-mi luai

Trăiesc viaţă cu amar.

Numai una mă-ndulceşte:

Că nevasta mă iubeşte.”

6. “Badea-i ‘nalt şi subţirel

Parcă-i tras printr-un inel

Să te tot iubeşti cu el!”

7. “De e dus badiul la vie

Trimite ca-n pas să vie !”.

8. “Ţie, omule, aşa ţi-i a zice, că nu şezi cu dânşii în casă toată ziulica să-ţi scoată peri albi” (Ion Creangă)

9. Optimismul e furia de a susţine că bine e când îţi merge rău.

10. Bun să fii, fericit că ţi-ai împlinit visul, deoarece ai fost ajutat, cum ştiu, atât cât s-a putut, căci părinţii au fost mereu grijulii cu tine, bunicii atenţi şi fraţii darnici.

III. Explicaţi de ce sunt pleonastice structurile următoare:

1. El pare simpatic la prima vedere.

2. Tot la fel ca animalele se comportă şi unii oameni.3. Tatăl meu e un propulsor al progresului în medicină.4. Se afla în imposibilitatea de a nu putea răspunde.5. A adulmecat îndelung mirosul urmei de urs.6. Acesta e un aspect privind educaţia tinerilor.7. S-a gândit mult la supraetajarea construcţiei.8. I-a muştruluit drastic pe studenţi.9. Începe să ne devină chiar drag.10. Reacţia lui a culminat până la violenţă.

IV. Subliniaţi formele considerate corecte din următoarele contexte:

1. Cine are de citit / au de citit, copiii sau părinţii?2. Eu nu sunt o femeie care să creadă / să cred orice.3. Tu ai fost prietenul care a scris / ai scris recomandarea.4. Ca unul care ştie / ştiu adevărul, vă contrazic.5. Subsemnatul n-am organizat / n-a organizat nicio demonstraţie.6. Nu se merită / nu merită să alergi după himere.7. Jumătate dintre studenţi a plecat / au plecat.8. Ei o să mănânce / or să mănânce tot.

V. Propuneţi sinonime pentru cuvintele următoare:

franco, impardonabil, defrauda, crinolină, decubit, tribadism, psihedelic, hit, palustru, ignobil, francatură, benghi, defula, efeminat, a intrica, hieratic, mortifiant, op, pacientă, hlamidă, homicid, palustru, reprehensibil, poţiune, recrudescenţă, impardonabil, a jugula.

VI. Explicaţi sensul paronimelor:

trombă / trompă adopta / adapta

oficial / oficios conjectură / conjunctură

carbonier / carbonifer deferenţă/ diferenţă

gomă / gumă facţiune / fracţiune

zaraf/ taraf justiţial / justiţiar

agil / abil recent / regent

tasă / taxă numeral / numerar

VII. Precizaţi valorile fonetice ale lui i şi e din cuvintele:

ciuperci, geană, teatru, poţi, ieri, tăceai, speech, yală, turci, vecie, neneacă, maicii, niciunde, poimarţi, fiică, talazuri, veţi citi, nurorii, legi, studenţi, leafă, teasc, piuneză, piei, atunci, arzi, alergi, ceainice, văratici, muiaţi, alei, benghii, stridii, iezi.

Testul 13

I. Se dă textul: M-a oripilat atitudinea ei, motiv pentru care am spus-o părinţilor, ceea ce a ajuns acum să fie subiectul discuţiilor din familia lor, neştiindu-se că acesta era doar începutul unor îndelungi comentarii maliţioase despre seriozitatea ce avea s-o caracterizeze sau nu mai departe în viaţă, dar mă gândeam dacă nu cumva acesta era rostul ei firesc, adică să creeze în jurul său o atmosferă nebuloasă, care să fie greu de analizat, de aceea am tăcut, considerând că e vremea să-mi văd de ale mele şi să uit că, odată, avusesem o mare preocupare pentru viaţa ei.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Stabiliţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate.c) Alcătuiţi contexte în care să relevaţi funcţiile sintactice ale pronumelui relativ care în cazul dativ.d) Identificaţi cuvintele în care i este semivocală.e) Realizaţi structura morfematică a cuvintelor: se speriase, să urle, evoluasem, foarte îndepărtate, ne

apropiaserăm.f) Precizaţi valorile morfologice ale verbului a fi din text; construiţi contexte în care să relevaţi alte

valori morfologice.

II. Precizaţi felul subordonatelor:

1. De ce se mai iubesc oamenii dacă, în final, toţi trebuie să se despartă?2. Fată eşti tu, sau ce eşti, că parcă prea rău te-ai lenevit, ori aşa mi se pare?3. Şi ce dacă îl deranjează că sunt obraznică, nu-i nimic, mă voi comporta frumos de azi înainte.4. Dacă eu ţi-am dat numai sfaturi, el o să-ţi dea numai bani, tocmai de ce ai nevoie.5. Am ocolit grupul de grevişti din centru, ca să dau la periferie peste alţii.6. Să-l mai sprijini, în timp ce el te urăşte, asta e cu adevărat toleranţă.7. Ce n-aş da să mai am 20 de ani, dar, dacă nu se poate, nu se poate şi basta!8. Li se părea că dacă şi pe ei ar fi încercat acel Popescu să-i păcălească, asta ar fi fost sfârşitul lumii.9. Ce nevoie e să mai ningă pe la noi, când pomii sunt deja înfloriţi şi, sigur, asta le-ar face rău?10. “Frâul, cât de moale îi va fi calului în gură , nu-l încredinţezi în mâna altuia.”

III. Subliniaţi substantivele defective de plural sau de singular:

votcă, veci, nămiază, persiflaj, mai-marele, şapă-foraj, serj, maşină-unealtă, saca, război-fulger, tonă-kilometru, piei-roşii, soc, spărgător de gheaţă, spuză, şorici, pocker.

IV. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

boschet, asterisc, cocoloş, greş, complex, hulă, iard, gudron, crah, fasung, anapest, excedent, cocoş, gulaş, halima, infuzor, defectoscop, camuflaj, extras, fagot, agrement, matcă, palancă, muscal, presor, nadă, pampas, zăplaz, matostat, piroşcă, oboi, heleşteu, resort, şeptel, reazem, surtuc, radă, vadră, şiră, teu, baros, caiac.

V. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

infuzabil, vertex, poltron, rupestru, obscur, nabab, sapient, grobian, miasmă, lucrativ, timorat, petulant, a rabata, ostracism, sepulcru, amnezic, promadă, a intima, a harnaşa, dolent, eventraţie, fief, coterie, bosă, abjudeca, patibular, devoala, vetust, difamant, content, eufuistic, licit, septentrional, igniţie.

VI. Construiţi contexte în care să relevaţi sensul paronimelor:

tabiet / tabinet upercut / opercut

sten / stern nobil / nubil

locuitor / locutor remitent / emitent

a expira / a expia avers / advers

a incarna / a încarna actual / actuar

reflecţie / refracţie perdant / pedant

VII. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

lipici, ceafă, zăpăceli, cionti, vergeaua, scurgeai, mahnicios, cianhidrici, facţie, chiori, torceai, machiavelică, organici, iberici, suspicios, fagi, elogii, ciorbe, calciu, zapcii, elegiaci, demonici, bocciu, fustangiu, chilipirgiu.

Testul 14

I. Se dă textul: Da, nu-mi venea să cred că pierdusem şansa de a intra într-un colectiv select, că trebuia să încerc şi alte variante, că se impunea să fiu mai atent cu tot ce e în jurul meu, că starea de bine se obţine greu şi se pierde uşor; în ritmurile acestui zbucium, mă vedeam nevoit să recurg la tot arsenalul de procedee prin care să-mi reconfigurez profesia, mai precis să-mi caut un loc care să-l suplinească cât de cât pe cel ratat, să-mi întreb sufletul ce-ar fi el dispus să facă mai departe, în afară de această inginerie care nu-mi adusese vreo împlinire deosebită, dar nicidecum nu mă vedeam economist sau profesor sau judecător, pentru că structura mea era de om al tehnicii şi nimic din ce era exterior acesteia nu mă atrăgea, deşi aveam uneori nostalgii de felul acesta.

Se presupune că în text există următoarele realizări lexicale, morfologice şi sintactice (la nivelul propoziţiei şi al frazei):

1. Subordonate subiective şi concesive.2. Propoziţii eliptice de predicat.3. Predicate nominale incomplete.4. Complemente circumstanţiale de mod care să determine adjective.5. Pronume personale în cazul genitiv.6. Locuţiuni adverbiale.7. Propoziţii cu subiect nedeterminat.8. Cuvinte formate prin compunere.9. Pronume reflexive cu funcţie sintactică.10. Cuvinte derivate.

În cazul în care aceste există, se cere, pentru fiecare situaţie (1,2,3…) selecţia şi analiza acestora.

II. Recunoaşteţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

1. Astfel de copii, adică serioşi, reuşesc la examen.2. Ce te-ar interesa să-i cumperi?3. S-au adunat cam multe pentru o viaţă de om.4. Un singur lucru m-ar nelinişti – lipsa banilor.5. Dat fiind că ai rămas păgubit, să nu-ţi mai împrumuţi lucrurile.6. Impresionatele-i averi stăteau acum uitate.7. Dansează până la transpiraţie, fapt explicabil de cine trăieşte bucuria reuşitei.8. Se vorbeşte englezeşte în toată lumea.

III. Treceţi la genitiv- dativ următoarele structuri:

oglinda cea fantastică, ploaia cea torenţială, valiza cea verde, ograda cea nemăturată, trei soliste, tustrei băieţii, mulţi vecini simpatici, colivia aceea cea aurie, cealaltă variantă, o colegă a mea, un coleg de-ai mei, câte şapte pitici, vocea aceea cea de neuitat, al treilea copil născut, puterea cea oarbă, fiecare căpşună din grădina, coperta cea strălucitoare, vorbele cele rele, lucrurile acelea cele uitate, amândoi colegii, patru discipline fundamentale, stropitoarea cea veche.

IV. Ordonaţi alfabetic următoarele cuvinte:

fabricat, adio, baliză, mecanică, administrator, abraziv, calciu, calorie, balenă, baltă, duplex, binom, brut, miner, colier, daci, verde, plămân, apret, educat, grevă, lipit, olimpic, papură, saci, rude, contur,

udat, dur, harnic, pleavă, rupt, evlavie, gros, tractor, video, talent, zornăit, fată, umblu, hectar, zguduie, teatru.

V. Demonstraţi, în contexte, omonimia morfologică a cuvintelor:

mult, puţin, atât, care, crez, mai, ce, unde, cum, când, ori, sau, al, lui, nişte, una, tot, şi, de, până, fie, ai.

VI. Stabiliţi semnificaţia următoarelor abrevieri:

n.a., Î.P.S., A.N.E.F.S, F.B.I., f.f., I.D.D., n.s., î.e.n., A.S.E., U.C.B., C.N.S.H., COMAT, BIRD, MINDBANK.

VII. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

baliză, atenansa, a desfide, cuţovlah, foburg, gitan, enclitic,deck, colegatar, amnisie, ignar, hidalgo, ecosez, placid, impietate, a fana, colontitlu, delebil, sector, pronie, safism, recrimina, scorer, cuirasa, dantelură, sibila, petulant, incumba, graffiti, dever, abracadabrant, cofraj, pestifer.

VIII. Subliniaţi cuvintele prefixate cu in-:

infirm, infertilitate, inflamat, inflexibil, infinit, infim, infecţios, infanterie, inexplicabil, injector, ingresiune, inhiba, influentă, infrastructură, ingratitudine, inhumaţie, insolent, insondabil, insonoritate, insaţiabil, insalubru, inoperabil, insectă, insinuator, insultător, insurecţie, instinctual, insubordonat, integrabil, instala, instigare, intendent.

IX. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

siliciu, dibaci, iberici, geamuri, trunchi, zgârcit, organici, chiuvetă, geamgiu, veci, cineast, giudeţ, chiar, ogheal, niciunde, niciodată, mergeai, strachini, cisternă, copii, alivenci, ciudaţi, ceaun, vergea, colăcei, covrigei, brotăcei.

Testul 15I. Se dă textul:

Posibil să se fi supărat că l-am aşteptat când i-am promis, dar, cum el era nepunctual şi eu grăbit, am plecat fără să mă mai gândesc că s-ar putea ca, de data aceasta, să fie şi el corect, nemaiadăugând aici realitatea că mă cam plictisise să tot fiu la cheremul lui, adică să-l duc şi să-l aduc zilnic la şi de la şcoală, când avea părinţi care puteau face asta, dar nu, nu-i purtau de grijă, văzuseră că mă implic eu şi au rămas liniştiţi.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre acestea.

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Precizaţi valorile morfologice ale cuvântului şi din text; construiţi contexte în care să relevaţi alte

două valori morfologice diferite.d) Stabiliţi, pentru fiecare propoziţie, tipul de subiect.

e) Conjugaţi la modul imperătiv, afirmativ şi negativ verbele: a fi corect, a-i purta de grijă, a rămâne liniştiţi.

f) Formaţi, prin sufixare, derivate augmentative şi diminutivale de la două cuvinte din text.

g) Identificaţi cuvintele care conţin vocale în hiat şi diftongi.

II. Precizaţi felul subordonatelor:

1. “Decât toată vara cioară, mai bine să fii o zi soim.”2. “Viespea, după ce miere nu face, apoi şi împunge.”3. “Dacă eşti cinstit, n-ai teamă

De duşmani, de-ar fi Ciclop,

Fă cât poţi şi las’ să râdă.

Cei ce sar viaţa-n hop.”

4. “ Colacul nu-i al cui se meneşte, ci-i al cui îl mănâncă.”5. “Când nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine să te-neci.”6. “Ciocoiul e ca răchita: de ce-l tai, de ce răsare.”7. “Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi.”8. “Cine şade, coada-i şade,

Cine mişcă, tot mai pişcă.”

9. Cât de înalt mi se părea că este până acum, de azi l-am văzut că e mai scund decât mine.10. Fantezist cum e, te poţi trezi cu surprize de la el.

III. Identificaţi funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

1. “Dar şi mierla din pădure

Are pe unul, anume

Pe cucul cu pene sure.”

2. E jignit de moarte, el, colegul tău.3. Războiul l-a făcut erou, lucru de necontestat.

4. Hoţul fusese atent, temându-se să nu fie prins.5. Mi-e cu totul indiferent ce-l frământă.6. Eu, mama-totuna.7. “Suflete, prund de păcate Eşti nimic şi eşti de toate”(L. Blaga)

8. Unul din voi, poate tu, poate ea, va pleca nefericit.9. Judecând după maşină , îl cred miliardar.10. În ce sens e invidioasă pe voi doi?

IV. Subliniaţi varianta corectă:

1. Între ora 10-12 / orele 10-12.2. Sighetul Marmaţiei / Sighetu Marmaţiei.3. Contractantul, Ion Popescu, n-am făcut parte/ n-a făcut parte.4. Maşina nu ţine la relanti / ralanti.5. Odorheiul Secuiesc / Odorheiu Secuiesc.6. Drămuie / drămuieşte bine banii.7. Mă învăluieşte / învăluie cu minciuni.8. Mă plictisesc monologurile / monoloagele.

V. Precizaţi sensul expresiilor şi al cuvintelor următoare:

tauromanie, self-made-man, calcio-vecchio, teddy-bear, by-pass, cover-girl, tale guale, bull-finch, credit-bail, venă cavă, slow-fox, hard back, gold schnit, crooner, swing, daune compensatorii, hard-top, compact disc, casus belli, cruzeiro, dragster, sgraffito, instalaţie gonio, sotto-voce, fellow, concerto-grosso, guest-star, short track, antecedent penal.

VI. Stabiliţi semnificaţia următoarelor pseudoprefixe şi construiţi cuvinte cu acestea:

tetra-, euri-, filo-, topo-, exo-, tele-, adeno-, silvo-, cali-, fago-, vice-, coxo-, creno-, fero-, cripto-, dacrio-, cromato-, giga-, acro-, carcino-, chemo-, haplo-, geronto-, deca-, dextro-, carto-.

VII. Găsiţi sinonimele cuvintelor următoare:

exsihaţie, tartufism, speluncă, lavaj, şerpaş, igniţie, ambroziac, a fana, cuvertă, expuncţiune, tombal, confiat, transigenţă, abuziv, glotologie, delabra, convoluţie, improb, robinsonadă, demimondă, cast, afereză, camarilă, fuzibil, glisor, angoasa, exocarp, ereb, admonestare, chestor, efelide, amorf.

VIII. Despărţiţi în silabe cuvintele:

anabolism, ignipunctură, ligantropie, obsecraţie, anastomoză, retoscop, hidrostatic, gatopard, amfetanină, disartrie, filarmonic, unicuspid, iconoscop, anaciditate, camufla, termostat, bastard, lobectomie, transsudaţie, capodoperă, triplusaltist, indicanurie, igniţie, catamneză, bonomie.

IX. Formaţi numele de locuitori de la următoarele state sau localităţi:

Medgidia, Buzău, Mangalia, Portugalia, Madrid, Africa de Sud, Papua, Noua Guinee, Roman, Techirghiol, Sofia, Cairo, Tokio, Madagascar, Râmnicu Vâlcea, Corabia, Arad, Beiuş, Ucraina, Lăpuş, Caransebeş, Rovinari, Bumbeşti-Jiu, Breaza, Câmpia Turzii, Sighişoara, Laos, Vatican, Brazilia, Oţelu-Roşu.

Testul 16

I.Se dă textul: Dacă ar fi, prin absurd, să uităm (e omeneşte, nu?) câte vacanţe au trecut aiurea, câte zile întunecate de nebuloasa atâtor întrebări care păreau să n-aibă un răspuns imediat, nu din cauza noastră, adică a neputinţei personale de înţelegere şi raţionament, ci a diversităţii răspunsurilor la acestea, pentru care, sigur, ar fi trebuit poate două vieţi, nu una, în vederea cercetării în cele mai mici amănunte, dacă ar fi să omitem şi pactul pe care l-am făcut, între eu si sine, că nu vom pierde o zi, o secundă chiar, fără să ne imformăm că, uite, viaţa e scurtă şi nu merită s-o iroseşti la şuete interminabile sau cufundat în varietăţi gastronomice teoretice, atunci am putea spune că a trecut timpul peste noi, ca peste bolnavii aflaţi în comă, deveniţi obiecte de muzeu la care se uită, cu părere de rău, uneori înlăcrimate, rudele sau apropiaţii, că am trăit din inerţie, ca plantele sau ca vieţuitoarele, ceea ce, evident, nu-i adevărat, căci viaţa noastră a fost un chin frumos, de ale cărui roade se vor bucura, oricum, copiii noştri.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi elementele de relaţie care au funcţii sintactice; precizaţi aceste funcţii.d) Stabiliţi funcţia sintactică a cuvintelor însoţite de prepoziţii genitivale.e) Identificaţi cuvintele în care există vocale în hiat.f) Extrageţi cuvintele compuse din text şi încadraţi morfologic elementele de structură.g) Definiţi omofonia şi ilustraţi cu exemple din text.

II. Identificaţi felul propoziţiilor subordonate:

1. “Cine vrea să-şi ucidă câinele, destul să spună că e turbat.”2. “Dacă ar face şi trântorii roi, se înţelege pe dinafară că am avea mare îmbelşugare.”3. “Şi furnica de e furnică, tot are mânie, cât e de mică.”4. “Nu de ce lemn e plosca să-ţi pese, ci de ce e în ploscă.”5. “Ceaţa de pe ochi cât poţi să ţi-o ridici, ca mai bine să cunoşti ceea ce vrei să vezi.”6. “Cine la târg după târg vine, se-ntoarce cu marfa acasă.”7. “Când aveam în ce, n-aveam cu ce, acum că am cu ce, n-am în ce.”8. “Leacul fie sau nu fie, plata babei va să vie.”9. “Zăpada cât de mult se grămădeşte, până-n vară se topeşte.”10. “Unde lipseşte păunul, cioara se pare pasărea cea mai frumoasă.”

III. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate:

1. Biata fată , ce şi-a căutat câinele!2. Domnule profesor, nu pot răspunde mai nimic.3. Din pricina-i am răscolit mări şi ţări, tot pământul.4. I-i dulce vorba, după sufletul său.5. El părea certat şi abătut din cauza voastră.6. S-a hotărât plecarea peste patru zile, la ora cinci dimineaţa, cu trenul amintit de voi.7. Era refractar oricărui privilegiu venit de la cine ştie cine.

8. Salut fierbinte căştilor albastre din deşertul de pe continentul negru.9. “Mândră, mândruliţa mea

Care m-am iubit cu ea .”

10. Bursele se primesc la întâi.

IV. Construiţi contexte corespunzătoare cerinţelor:

1. Adjectivul de întărire să însoţească substantive feminine la singular şi la toate cazurile.2. Accentul să diferenţieze forme gramaticale.3. Verbul la infinitiv perfect, diateza pasivă să aibă patru funcţii sintactice diferite.4. Complementul circumstanţial de scop să fie exprimat prin patru părţi de vorbire diferite.5. Subordonata cauzală să aibă ca regent verbul a fi predicativ.6. Pronumele nehotărât să fie atributul pronominal care introduce o subordonată concesivă.7. Prepoziţia pe să însoţească părţi de vorbire cu funcţii sintactice diferite.8. Complementul circ. condiţional să fie exprimat prin adverbul atunci.

V. Formaţi genitiv-dativul urmatoarelor cuvinte:

melopee, popreală, urâciune, morişcă, zăpuşeală, sfârşeală, remaieză, părloagă, amforă, cetină, balastieră, ciondăneală, argăseală, mogâldeaţă, onomastică, zeamă, paradă, orgă, poleială, restrişte, mierlă, sâcâială, mărgelusă, răpită, stricteţe, mucezeală, chiciură, angajare, chelfăneala, căpăţână, plebe, mască, tindă, înscăunare, supleţe, poţiune, pârguială, descreiere.

VI. Treceţi la plural următoarele cuvinte:

juncă, fofează, cargobot, dirijabil, jambon, cârmă, ceardaş, fus, chimir, făgaş, ariergardă, cinzeacă, iazmă, cotigă, coniţă, calcul, arc, imaş, legămant, jiletcă, lance, jiclor, capitel, lighean, canal, litoral, clasă, finisor, filieră, balalaică, reticul, tapet, rogojină, satâr, scrupul, stanţă, pag, serai, putinei, curatelă, demaror.

VII. Explicaţi sensul pseudoprefixelor şi pseudosufixelor următoare şi construiţi cuvinte relevante:

-pter, gloto-, olig-, -pat, -arhie, hidro-, dia-, -log, dipso-, endo-, aritm, -craţie, idio-, doliho-, icono-, con-, -scopie, -algie, acro-, -man.