.i'i:l,l,.1.'lrii.;,,,O poveste despre supravietuire $i dragoste

fndi$ I u$.+ .-sbti it6 de r6zb*i,.,

s :i $[]lh -duq{lt',

-u: *. il'"''c.qlEt+,'4" ',.ii

Albastruldintre cer

Susan Abulhawa

Albastruldintre cer gi ape

Traducere din limba engleztrgi note de Mihaela Negriltr

POLIROM2016

La sfdrgitul anilor '70 qi in anii '80, Israelul a sprijinit apa-

rilia unei migciri islamice in Palestina, care avea sl fie cunoscutisub denumirea de Hamas gi urma si fie o contrapondere falide partidul Fateh al lui Yasser Arafat, o miqcare de rezistenllrevolufionari laici dupi modelul grupirilor de gherill similare

din lntreaga lume din timpul epocii R[zboiului Rece. in urmaAcordurilor de la Oslo din 1993, semnate de Israel gi Organizafia

pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a inceput un interminabil

,,proces de pace" gi Hamas a devenit principalul mijloc de rezis-

tenfi palestiniani in fala ocupafiei militare israeliene qi a repri-

mirii permanente a aspirafiilor la autonomie a popula{iei indigene.

Dupi doui decenii de negocieri eguate, dupi o enormi exPan-

siune a coloniilor evreiegti pe pimdntul palestinian confiscat gi

instaurarea unui sistem de apartheid in teritoriile ocupate, pales-

tinienii au inceput o revolti gi au organizat alegeri pentru onoui conducere. in 2006, membrii Hamas au cdqtigat majori-tatea locurilor in cadrul Autoritdfii Nafionale Palestiniene inurma unor alegeri considerate a fi corecte 9i transparente. Israelul

gi Statele Unite au fost insd nemulfumite de rezultatul alegerilor

gi au recurs la subminarea noii conduceri. in timp ce Fateh a

continuat si controleze Cisiordania, Hamas a cAqtigat controlulasupra regiunii Gaza. NeputAnd si inlocuiasci Hamas-ul, Israelul

a izolat complet micufa fiEie de pimdnt de ldngi Mediterana,

transformdnd-o in ceea ce avea si fie cunoscut drept cea mai

mare inchisoare in aer liber din lume. Documente desecretizate,

oblinute mulg ani mai tdrziu, au dezviluit cutremuritoxeaprecizie

cu care Israelul calcula necesarul de calorii pentru cei 1,8 milioane

de palestinieni din Gaza pentru a-i face si flimAnzeasci, dar sd

nu moari de foame.

Khaled

,,Ideea e si-iregim,"

punem pe palestinieni la

Dov Weisglassl

Dintre toate luuurile care au dispdrut, oudle Kinder sunt cele

cdrora le-am dus dorul cel mai mult. Chnd' zidurile s-au inchis

ln jurul Gazei Si conversafiile adulsilor au devenit rnai incinse 9i

mai triste, eu mdsuram gravitatea asedierii noastre dupd micSo-

rarea numdrului acelor oud de ciocolatd delicate, infdsurate tn

folie de aluminiu coloratd, cu iucdrii-surprizd minunate care stdteau

Ia incubat pe rafturile magazinelor. C&nd in cele din urmd au

dispdrut Si metalul ruginit al acelor rafturi se holba gol la mine,

^i-o* dat seama cd oudle Kinder aduseserd culoare tn lume. in

lipsa lor viafa noastrd a cdpdtat o culoare sepia rnetalicd, apoi

a pdlit, transformhndu-se tn alb-negru, afa cum obisnuia sd fielumea tn vechile filme egiptene, chnd teta2 mea, Nazmiyeh, era

cea mai obraznicd fatd din Beit Daras.

Chiar Si dupd ce s-au sdpat tunelurile pe sub granila dintre

Gaza Si Egipt ca sd se aducd clandestin lucrurile necesare traiu'lui, tot ero greu de fdcut rost de oud Kinder.

Eu am trdit in acea perioadd a tunelurilor, o relea de artere

Si vene subterane cu sisteme de fr&nghii, phrglii Si scripe{i care

pompau mhncare, scutece, combustibil, medicamente, baterii, casete

Avocat gi om de afaceri israelian, foarte implicat in procesul de pace

din Orientul Mijlociu.Bunici.

1.

2.

12Susan Abulhawa I

,]

Icu muzicd, absorbantele mamei, creioanele colorate ale lui RhetShel ;i orice alt lucru la care te po[i ghnili, pe care reuSeam sd lecumpdrdm de la egipteni 24 de ore-din 2i, gapte zile' pe ,apramdnd.

Tunelurile subminau planurile Israelului de a ne pune la regim.A;a cd israelienii au bombardat tunerurire si o mursime de oameniau fost uciSi. Noi am sdpat altele, mai mari, Ia addncime maiynar-e Si mai lungi. Ei ne_au bombardat din nou * ," i,ri "r*tincd gi mai mulsi oameni. insd tunelurile au rdmar, irr*rnrounui sistem vascular viu.

Odatd, Israelul a convins Statele Unite Si Egiptul sd instalezeun zid subteran impenetrabil din o{el de_a' lui{ul grorisri irTolofoh' care sd blocheze tunerurile. o'amenii priveau prin binocruri( p1 dunele de nisip din Rafah Si au rhs o t)na n,i*i ,r' C"re"tde Genisti al Armatei statetir [Jnite mergea ra muncd. Americaniine vedeau $r, deSi au plecat la fel de nri*rrno;| p; ;;; ;;;'r;;;;,eram siguri cd rhsul nostru, care plutea peste'gini;d, t, ,r"r*,lin s!ri!. Cum au plecat e.i, bAreiil nostii ,_ou pus pe treabd intuneluri cu aparate de sudurd, tiind metatur cire ir" ir"ii ,ane impiedice subzisten[a. A fost un dar, cdci zidul subteran era

fdcut din olel foarte bun, pe care no,i'l_am folosit pentru altelucruri.

. Eym obiSnui{i sd fim cei care pierd. Insd de aceastd datd amch;tigat' Am fost mai iste{i decdt israerul, Egiptur ;i statere [Jniteale Americii. Gaza a. fost, o vreme, o pir"rrrc uriasd. Ziarelenoastre publicau caricaturi care ti arAtau pe Mubarak, Bush si\ u av thy s c dr p in 6n du - s e. in c ap

s i I a fun d i n i *i i, ir, ;;;;";de pe dealurile nisipoase din R;fa:h yiia*,i t, mdini ,"r,o ,r ?arl_serdm din o[elul acela excelent: pteie auto, jucdrii pentru iorrurile copiilor, grinzi pen.tru construcSii ;i jroiectile teleghidate.

Bunicd-mea Nazmiyeh zireo, ,,,Aliai sd aibd miiA Sf sd neapere. Toatd bucuria asta Si rdsul dsta din Gaza ro, odur, ,fgu,si.nge I suferinsd. Lumina aruncd intotdeauna umbre*. Trebuiesd se fi ghndit Ia Mariam.

l. Provincie (guvernorat) palestiniani din sudul Fdgiei Gaza.

Allnstrul dintre cer gi ape 13

Nu la mult timp dupd Aceea, eu m-arn dus tn albastrul liniS-

lll, acel loc in afara timpului, unde puteam sd absorb toatd seva

t,itrfii ,i s-o las sd curgd prin mine ca un rhu.Apoi a venit Nur, cu gura plind de cuvinte arabe, ce erau

srurtate ;i ;mirgheluite pe margini de accentul neregulat al uneislrdine. Ea a yenit cu tot acel entuziasm american de fdcdtoarelc hine care uede cd poate rePara oameni distruSi ca mine ;i cd

poate vindeca locuri rdnite ca Gaza. insd ea era mai distrusdIt'cht oricare dintre noi.

$i tn fiecare seard, cdnd Nur o punea la culcare pe sora mea

Ilhct SheI, teta Nazmiyeh trdgea cerul Ia locul lui ;i mama brodapc el stelele ;i luna. Iar dimineala, chnd se trezea Rhet Shel, ea

ildrna soarele. ASa era chnd s-a intors Nur.Acestea erau femeile din viala mea, chntecele sufletului meu.

Ildrbalii pe care ti iubeau au dispdrut tntr-un fel sau altul, doar(u am mai rdmas. Am rdmas cht de mult timp am putut.

I

Cind totul era verde gi istoria noastri trAndiveape dealuri, rA.ul Suqreir curgea prin Beit Daras

1

St/.i-khaltol A mel, Mariam, colec{iona culori Si le sorta. Doudgenera{ii mai thrziu, mi s-a pus numele dupd prietenul ei imagi-nar. insd poate cd nu era doar tnchipuire. Poate cd era cu ade-vdrat vorba de mine. Pentru cd acum ne tntdlnim la rdu, iar euo invdl sd scrie Si sd citeascd.

Un sat dintre satele inconjurate de gridini gi livezi de mislinigi mirginite la nord de un lac, Beit Daras se afla in secolul XIIIpe drumul poqtei ce venea de la Cairo la Damasc. Se mAndreacu un caravanserai, un han strivechi la marginea drumului,pentru girul nesftrgit de cilitori care impdnzeau rutele comer-ciale din Asia, Africa de Nord gi sud-estul Europei. Mameluciiil construiser| in 1325 d.H., cdnd stepaneau peste Palestina, gipentru siteni a rimas cunoscut timp de multe secole drept el-Khan.Beit Daras era strijuit de rimdqifele unui castel construit decruciafi la inceputul anilor 1100, castel cocotat pe o citadeli cefusese cliditi de Alexandru cel Mare cu mai bine de un mileniuinainte de acea dati. Cdndva un loc pentru cei puternici, istoriail fbrimilase transformindu-l in ruinl gi ceea ce mai rimisesese inil{a firav, cuprinzdnd acum intregul timp, fiind un loc undese jucau copiii gi in care se duceau cuplurile tinere ca si scapede ochii vigilenli.

Prin Beit Daras curgea un rAu plin-ochi cu mu\imea de pegtigi plante a lui Dumnezeu, riu care aducea binecuvdntiri gi inde-pirta gunoaiele, visurile rele, bdrfele, rugiciunile gi povegtilesatului, pe care le virsa in Mediterana chiar la nord de Gaza.

1. Khalto - mitusi.

Susan Abulhawa

peste pietre murmura tainele pimdntului giritmul creaturilor care se tdrau, sireau, zum_

CAnd avea cinci ani, Mariam furi fardul kohl pentruochi alh'i Nazmiyeh, sori-sa, gi il folosi ca si scrie o rugdciune pe ofr.unzdpe care apoi o arunci in rdul din Beit Darasl Era o rugi_ciune pentru un creion adevirat 9i cererea ingiduinfei de a inirain clidirea la care mergi cdnd ai creion. Ceea ce scrisese eraumdzgileli, desigur, in ciuda existenlei unei gcoli erementare cudoud.sili gi patru invifdtori, prdtili prin dona{ii lunare ale sitenilor.In schimb, ea stdtea gi igi privea fritere gi pe alli gcorari in unifor-mele lor, fiecare ducdnd un creion intr_o mAni _ adeviratesimboluri ale statutului ror - gi ghiozdanele cu cirli aruncatepeste umeri in timp ce mirqiluiau in sus pe deal, cdtre loculacela fermecat cu doui sili, patru invdfdtori gi multe, multecreioane.

Dupi cum se dovedi, Mariam nu avea nevoie de cridireagcolii pentru a invila, ci doar de creion gi hdrtie. Ea igi crei unprieten imaginar pe nume Khaled, care agtepta in'fiecare zildngd rdul din Beit Daras ca s-o invefe pe Mariam sd scrie qi sdciteascd.

Culoarea rdului era,o enigmi pentru Mariam, care stdtea pemalul lui contempldnd ceea ," per"u a fi lipsi de culoare, ieimprumuta nuanfe de la tot ce ie afla in Jur. in zilele ,.rri*era un albastru deschis gi rece, asemenea cerului. primivara,cAnd lumea era deosebit de verde, la fel era gi rAul. Alteori, eralimpede gi uneori era innegurat ori mocirlos. Ea se intreba cump-utea rdul si capete atat de multe culori, cdnd marea era mereualbastru-verde, mai pulin noaptea, desigur, cdnd puritatea negruluiimbrica totul pentru somn.

Dupi o adAnci cugetare, mica Mariam ajunse la concluziaci numai anumite lucruri igi schimbi culorile. ea inlelese, Jeasemenea, la o vdrsti fragedd, ci vederea ii era ca a niminuialtcuiva. oamenii igi schimbi culorile dup6 starea de spirit, ins6sora ei Nazmiyeh zicea cd. doar Mariam putea si vadd asta.

l8

Apa care curgeatimpul gerpuia inziiau gi zbarau.

Albastrul dintre cer gi ape

lmpregnarea oamenilor cu albastru pirea a se intdmpla cdnd

rcegtia se rugau, degi nu intotdeauna. Expresia,oamenilor nu se

potrivea neapirat cu culorile lor. Aurele albe pireau rduticioase

;l unii oameni le aveau chiar gi cdnd zdmbeau. Galbenul gi albas-

trul erau sincere gi mulfumite. Negrul era cea mai puri dintretoate, aura bebelugilor, a bunitdlii fhri margini gi a fo4ei necuprinse.

Florile gi fructele urmau un ciclu de nuanfe o dati cu ano-

tlmpurile. La fel gi copacii. La fel gi pielea de pe bralele luiMariam, de la cafeniu la cafeniu intens vara. insi pirul ei era

mereu negru, iar ochii ei erau mereu aga cum erau: unul verdeql unul ciprui cu ape aurii. Ochiul stAng, cel verde, era preferatulci, cici tuturor le plicea si se uite la el, lnsi o astfel de curio-dtate o fbcea pe Nazmiyeh si se ingrijoreze ci surioara ei arputea si ajungi si fie blestemati cu hassad, ghinionul deochiu-lui care se abate asupra cuiva din cauza invidiei altora.

2

Bunica mea Nazmiyeh povestea cdfusese cea mai drdguldfatddin tot Beit Daras-ul. Zicea cd a fost, de asemenea, ;i cea mairea, iar eu am tncercat sd mi-o imaginez pe teta mea in gloriardutdlii ei tinere;ti.

Era datoria lui Nazmiyeh si o apere pe Mariam de relelehassad-tlui. Unii oameni au, pur gi simplu, ochi apringi,lacomi,care pot si arunce cu ugurin(i blestemul chiar daci nu asta vor.

Agadar, Nazmiyeh insista ca Mariam sd poarte o amuleti albas-

tri care si alunge invidia pe care o simfeau oamenii fali de

ochii unici ai lui Mariam gi, ca si fie siguri, Nazmiyeh ii citearegulat sure din Coran.

Odati, subiectul ochilor lui Mariam se isci intre prietenelelui Nazmiyeh in timp ce spilau rufele la rdu. Majoritatea erau

de curAnd mlritate sau in a$teptarea primului copil, dar unele,precum Nazmiyeh, inci aEteptau logodna.

T9

20 Susan Abulhawa

- Cum poate se aibd doar un ochi verde? intrebi una.

- Nazmiyeh igi azvArli baticul, eliberdnd un cap de meduzddin bucle strilucitoare vopsite cu henna, vdri cimaga atbi,, a fra_telui ei in gdleata de spdlat gi spuse in glumd, cu glas mugci.tor:

- Probabil ci vreo buniciune de roman gi_a bdgat pula inlinia noastrd strimogeasci acu'nigte mii de ani 9i u.u* .u ,"i{egte din ochiul bietei mele surori.

in libertatea nestdnjeniti de care se bucurau femeire in acelediminefi de spilat rufe, au rAs toate, cu brafele ad6nc bdgate ingilelile de spilat.

- Picat cd. n-a fost un garpe cu doud capete, ca easi poatiavea doi ochi verzi, zise alti tdnird.

- Mare picat, mai ales pentru strimoaga ta, Nazmiyeh,spuse o alta. Ce i-ar mai fi plicut unul cu doui capete!

Rdsul suna din ce in ce mai zglobiu, eliberat d" neruginareanestipdniti care le cuprinsese. Asta era puterea lui Nazmiyehde a le dezbrdca de buna-cuviinfd, ingdduindu_I. u..loru ii'jurul ei sd recunoasci vilmdgagul din in'imile lor. Era rr"r.rgirrurei1t1un fel care deopotrivd le intriga gi le stinjenea pe prieteneleei. Puline cutezau si o mustre, cdci deqi limba ei eia in stare sevrijeascd o inimi, putea fi gi un ghimpe otrivitor sau calea citrenedreptate groaznicd. Lumea o iob"a gi o ura pentru asta.

- Nazmiyeh credea ci straniur cororii ar ochilor sord-sii avealegdturi cu capacitatea ei speciard de a ghici nevizutur. Mariamnu era o clarvdzdtoare, insi putea sd uude ,trelo.ir"u ou_"rritor.

- Cum adicd strdlucire? o intrebd odatd Nazmiyeh.- Strdlucirea! Chiar aici, zise Mariam, trasAnd cu mdna un

cerc_in spafiul din jurul capului lui Nazmiyeh.

. Nazmiyeh reugi sd infeleagi cd lumea liuntrici a indiviziloralcituia un halou colorat, p. .ur" numai surioara ei Mariamputea si-l vadi. Familia petrecu zire in gir dupi aceea testdnJtalentul lui Mariam.

- Spune-mi cum mi simt acum, ii ceru fratele ei, Mamdouh,la intoarcerea acasd dupi o bdtaie cu bdie{ii din vecinitate.

^ - E$ti rogu gi verde, rispunse Mariam gi se intoarse la ceracea.

;\llnnlrul dintre cer gi ape 21

- Rogu qi verde impreuni inseamni ci eqti speriat qi a!A(at'

risc Nazmiyeh in batjocuri.

- Mariam habar n-are ce inseamnd' ali\at, aga ci qtiu cirrrin{i, fatd groaznicit gi neruEinati! Mamdouh o plesni peste

r r'irlii pe Nazmiyeh gi fugi cu gAnd si se fereasci.

-- Bine c[ fugi, biiete!-. Mi-e mili de sirmanul migar care o si se insoare cu tine,

zisc Mamdouh, adipostindu-se lAngi ugd.

Nazmiyeh rAse, fapt care nu fdcu decAt si-l enerveze gi mai

nrult pe Mamdouh.Degi talentul special al lui Mariam sl6bi cu timpul, el r[mase

urra clintre cele doui taine ale familiei gi Nazmiyeh il folosea in;rvirntajul ei. Cdnd mama Ei surorile unui pretendent veneau int irsir lor ca s[ o cunoascd pe Nazmiyeh, ea se purta cu ingAmfare

1i cra batjocoritoare c6ci Mariam putea intui c6 ele o considerau

1rc Nazmiyeh nedemni de fiul lor. La piali, ea ii fbcu de ocari

I'c mulfi negustori care incercari si o ingele' Darul lui Mariamcra arma secretd a lui Nazmiyeh gi ea interzise pomenirea luiin afara casei lor, tot aga cum interzise sl se vorbeasci despre

Srrleiman.

3

lJml Mamdouh, strd-teta mea, a trdit inainte sd apar eu. Lumea

ii zicea Nebuna, dar era taatd numai iubire, din felul dla lini$it;i greu de pdtruns. Ea vedea lucruri pe care allii nu puteau sd Ie

vadd, de;i nu ata cum o fdcea Mariam'

in Beit Daras erau cinci mari clanuri qi fiecare avea cartierullui. Baroud, Maqademeh gi Abu al-Shamaleh erau cele mai pres-

tigioase. Ele delineau majoritatea fermelor, livezilor, stupilor de

albine 9i pigunilor. ,,Baraka" era nurnele de familie al lui Nazmiyeh,

1. Mama lui...

22Susan Abulhawa

Mamdouh qi Mariam, dar nu era in el nimic cu care si te lauzi.Locuiau in cartierul Masriyeen, un talmeg_balmeg de fepadatuJde palestinieni de stransuri care se stabiliseri in partea cea mai,sdraci din Beit Daras. Ei sosiseri in Beit ilJ;;;;;i:i:l:::lt. inainte gi igi schimbaseri sau renunfaserila numele ]de familie pentru ci scdpaserd de furia vreunei vrajbe tribalesau, poate, igi dezonoraserl in vreun fel familiile gi trebuirerasi plece. Nimeni nu gtia cu adevirat.

Pentru cea mai mare parte din via(a lor in Beit Daras, Nazmiyeh,Mamdouh gi Mariam au fost cunoscuqidrept copiii rui ,mMamdorh,nebuna satului. Chiar daci nu aveau tata" lumea nu indrdzneasd o vorbeasci de rdu p:

Tu"rl lor de fule c,, ei cdci Nazmiyehar fi apdrut la uga impricinatului, cu limba ascufitd gi gata descandal gi cu o indrdzneali. care te biga_n speriefi. Degi copiiidepldngeau situafia mamei gi incerciu cu invergunare sd oprotejeze de batjocura artora, nu puteau sd o fereasci lntotdeauna.UmMatndouhera gisiti adesea holberrdo ," i'depirtare, vorbindcuvantul, sporoviind cu nimeni intr-o limbd ciudati, iar uneorirAdea fbrd noimd.

Odati, lumea o vizuse pe (JmMamdouh ridicAndu_g i thobegi cicdndu-se in rnu gi Mamdouh, care avea pe atunci numai11 ani, bituse un biiat mult mai voinic decdt el pentru cd, indrdz_nise si pomeneasci de asta. Erau multe nopfi cdnd ei trei eraunevoi(i si o ia cu binigorul pe mama lor, sa nu mai d"";t;;piguni printre capre.Se zicea cLtatilllor i_ar fi pirisit inainte si_l poati {ine cinevaminte, in afari de Nazmiyeh, cea mai mare dintre ei. ,,Tatilnostru a venit inapoi o dati gi noi to{i am mdncat ghoao i^prr_unI", Ie povesti Nazmiyeh. Mamdouh

"u p,rr"u sd_gi aminteascl,

dar o crezupe Nazmiyeh pentru .e .rr" i*u pe Coran. in plus,trebuia si fie adevirat. Cum altfel ar fi putut fi conceputdMariam?Totugi, Mamdouh igi dorea s6 aibi amintirea unui tati.