7/21/2019 Al trei-lea val

http://slidepdf.com/reader/full/al-trei-lea-val 1/5

Al treilea val

Alvin Tofer

  Ultima lucrare a lui Alvin Tofer, “Al treilea val”, cunoscuta prin atributele ei

de a incitanta, chiar socanta, a castigat popularitatea mondiala. Ea a ost

editata in peste 1, milioane de e!emplare si tradusa in 1" tari.

#artea a necesitat o vasta documentatie, la elaborarea ei contribuind lectu ri indelungate alerevistelor

de specialitate, rapoarte, $iare, documente, monograi din numeroase tari, alaturi d interviuri ale“pionierilor” schimbarii dintr%o gama larga de domenii. &u au lipsit, dupa cum insusi autorul arma,

calatoriile, e!perientele personale.

  Aceasta carte imparte civili$atia in numai trei a$e ' a$a agricola a (rimului )al, a$aindustriala a celui de Al *oilea )al, locul central ocupandu%l insa omenirea contemporana, a+ata in$orii unei noi civili$atii, deseori personicata de Tofer ' civili$atia celui de Al Treilea )al.

  Termenul “val” este aici metaoric, el reerindu%se la impactul social al unor “torente” deschimbare ce ne perturba vietile, aceste ciocniri de valuri ducand la disparitia civili$atiei industrialesi aparitia civili$atiei inormationale.

  Aceasta noua civili$atie este atat de revolutionara ' spune Tofer ' incat sdea$a vechilemoduri de gandire, vechile ormule, dogme si ideologii, intrucat acestea nu maicorespund realitatilor. “&u putem inghesui lumea embrionara de maine in spatiile tihnite de ieri.

&ici atitudinile sau starile de spirit conventionale nu mai sunt potrivite”.Aceasta este mareaincercare al lui Alvin Tofer.

  n capitolul “-ausoleul politic”, Tofer sublinia$a mesaul politic al celui de Al Treilea )al 'necesitatea conruntarii cu o revolutie politica, in urma careia civili$atia celui de Al treilea )al sabenecie$e de noi instrumente politice de adoptare si aplicare a deci$iilor, intrucat structurilepolitice de tipul celui de al *oilea )al sunt perimate si pe punctul de a transormate.

  n subcapitolul “/aura neagra”, Tofer, reerindu%se la cri$a energetica din anii 02 , criticaneputinta mecanismului politic al 3.U.A., blocaul deci$ional cu privire la chestiunile de importantavitala pentru societate, aratand ca tehnologia politica a celui de Al *oilea )al “scartaie”, neindvorba de cri$a unui guvern sau a altuia, ci de o prounda cri$a a democratiei repre$entative in toateormele ei.

  ncapacitatea crescanda dae a lua deci$ii competente la momentul oportun modica radicalraporturile dintre putere si societate. Astel, partidele politice isi pierd puterea de atractie, scadeparticiparea la vot, cetatenii e!primandu%si ata de conducatorii politici de$gustul si dispretul, dreptpentru care, sistemul politic, ind el insusi dereglat,nu mai poate indeplini rolul de stabili$ator intr%o societate dinamica, cuprinsa de schimbari. “/aura neagra” in societate este un tot mai mare vidal puterii, inregistrat in toate tarile celui de Al treilea )al al schimbarii.

  Asistand la “alimentul” celor care ne conduc si observand politicienii impletindu%se “nauci” inata problemelor generate de inaintarea celui de Al Treilea )al, pana si oamenii cel mai bineintentionati incep sa doreasca un conducator dinamic, dominator. Aceasta revendicare a uneiconduceri mai erme coincide cu aparitia unor grupuri autoritare care urmaresc proturi dindestramarea guvernamantului repre$entativ.

  3e pleaca astel de la trei idei gresite, dintre care, prima este mitul ecacitatii regimurilorautoritare. nsa conducerea autoritara si chiar totalitarismul au prea putin de%a ace cu ecienta,relevanta ind in acest sens , inecienta /ermaniei na$iste in multe privinte, chiar daca a actionat

7/21/2019 Al trei-lea val

http://slidepdf.com/reader/full/al-trei-lea-val 2/5

cu ecienta in omorarea “nearienilor”. #omparand /ermania na$ista cu -area 4ritanie, in privintaorgani$arii pentru ra$boi, Tofer demonstrea$a ca “ideea ca cel de%al treilea 5eich a ost une!emplu de ecienta militara sau industriala este un mit caraghios”.

  #ea de%a doua idee pe care se ba$ea$a cei ce pledea$a pentru o conducere de mana orteeste supo$itia tacita ca un stil de conducere care a dat re$ultate in trecut va da re$ultate si inpre$ent sau in viitor, insa in civili$atii dierite este nevoie de calitati de conducator oarte dierite,intrucat ceea ce a$i se demonstrea$a a virtute, maine se poate dovedi a nevolnicie, “slabiciunede$astruoasa”.

  #ea de%a treia idee comporta un viciu si mai grav, in sensul ca se simte nevoia unui -esiapolitic, care sa ne salve$e de la de$astru, idee ce porneste de la premisa ca mie$ul problemei ar personalitatea conducatorului.

  Tofer sustine insa ca, daca am avea in posturile de conducere chiar “snti, genii si eroi, totnu ne%ar ocoli cri$a agonica a guvernarii repre$entative, adica a tehnologiei politice din era celui deAl *oilea )al.

  El lasa loc ideii ca liderii de maine s%ar putea sa aiba de%a ace cu o societate mult maidescentrali$ata si mai participativa, o societate mai diversicata decat cea actuala.

  3e pune problema ca, daca totul s%ar re$uma la alegerea “celui mai bun conducator”, solutias%ar gasi in cadrul sistemelor politice e!istente. nsa, in conditiile desuetudinii structurilor politice siguvernamentale actuale, conducatorii ' chiar si “cei mai buni” ' se dovedesc neputinciosi, intrucatinstitutiile prin intermediul carora trebuie sa actione$e sunt perimate.

Unul din motivele desuetudinii structurilor politice este interdependenta la nivel mondial aguvernelor nationale, ale caror deci$ii pot declansa repercusiuni costisitoare si primedioase, atat lanivel local, cat si la nivel planetar, insasi scara la care se e!ercita guvernarea si chiar modul in careeste distribuita autoritatea deci$ionala ind +agrant inadecvate lumii contemporane.

  Anacronismul structurilor politice se re+ecta si in tendinta de a delimita net activitatilediverselor ministere sau departamente din cadrul guvernelor ceea ce duce inevitabil la conu$ie si

de$astru, generandu%se eecte contradictorii care se anihilea$a reciproc.

  Un asemenea mod de abordare a realitatii, caracteristic celui de Al *oilea )al, nu va permitenici unui guvern, oricat de centrali$at si autoritar, sa re$olve problema integrarii activitatii acestorunitati, in virtutea intelegerii stransei impletiri a dieritelor domenii, care se interconditionea$areciproc 6energia aectea$a economia, de pilda7 si ca urmare, orice incercare a unui guvern de are$olva o problema ar genera o noua problema, deseori mai grava decat cea initiala, re$ultatulneind insa decat aparitia unui nou rand de ltre si liere, care incalcesc hatisul birocratic prin caretrebuie sa treaca deci$iile, adica o si mai mare complicare a labirintului birocratic.

  /uvernele si institutiile parlamentare ale celui de Al *oilea )al au ost concepute pentruadoptarea deci$iilor ara graba, ondatorii lor nepreva$and vite$a cu care aveau sa evolue$eevenimentele. Asta$i, schimbarea sociala se accelerea$a, sporind presiunile carora trebuie sa le

aca ata cei ce adopta deci$iile politice si intensicand totodata actualul declin politic siguvernamental.

  nstitutiile politice, proprii celui de Al *oilea )al, nu permit elaborarea unor deci$ii intaligentecu promptitudinea pe care o impun evenimentele, in conditiile accelerarii generale a schimbarii, iarin acest ritm renetic, deci$iile ori vin cu intar$iere, ori lasa loc indeci$iei, ceea ce ace ca structurilepolitice actuale sa e perimate, indierent de ideologiile de partid si de conducatori.

  *aca Al *oilea )al a generat o societate de masa, Al Treilea )al ne demasica, lasand locunui nivel mai mare de diversitate si comple!itate.

  Acest proces revolutionar, asimilat evolutiei societatii, ne auta la e!plicarea unui enomenpolitic cunoscut de toata lumea ' destramarea consensului.

  8rgani$atiile de masa nationale intampina dicultati in a%si pastra coe$iunea, concomitent cuprolierarea unor puternice grupuri disidente, interesele acestora ind oarte diversicate, atat la

7/21/2019 Al trei-lea val

http://slidepdf.com/reader/full/al-trei-lea-val 3/5

nivel national, cat si la nivel local, incat politicienii si inaltii unctionari din aparatul de stat nu le poturmari.

3e inregistrea$a nu numai aramitarea electoratului, dar si o necontenita perindare a grupurilordisidente, tot mai eemere, aceste schimbari acand sa devina tot mai desuete si ideile desprecoalitiile politice, aliante sau ronturi unite.

  *emasicarea vietii politice re+ecta tendintele con+ictuale din domeniul tehnologiei, alproductiei, comunicatiilor si culturii, ceea ce reduce si mai mult capacitatea oamenilor politici de aadopta deci$ii de importanta vitala ei ind obisnuiti sa manevre$e cu un electorat ormat din catevablocuri bine delimitate si organi$ate.

  3ituatia diera insa de la tara la tara. #eea ce nu diera este provocarea revolutionara a celuide Al Treilea )al, ata de institutiile perimate ale celui de Al *oilea )al, care sunt prea lente pentru aputea merge in pas cu schimbarile si prea nedierentiate pentru a putea ace ata gradului actual dediversitate sociala si politica. &%ar suciente simple remanieri ale regulilor pentru a schimbasituatia, ind in oc postulatul undamental al teoriei politice ale celui de Al *oilea )al9 conceptul derepre$entare.

  *esi sistemele noastre se ba$ea$a teoretic pe principiul maoritatii, cresterea diversitatii duce

la imposibilitatea ormarii unei maoritati, chiar si in problemele de importanta cruciala pentrusupravietuire.

Aceasta destramare a consensului arata ca tot mai multe guverne sunt guverne minoritare, ba$atepe coalitii +otante si precare. *iversitatea electoratului este atat de mare, incat “repre$entantii”alesi nu pot pretinde cu indreptatire de a mandatarii unui consens. Ei nu pot repre$enta vointagenerala, pentru simplul motiv ca asa ceva nu e!ista. Astel, democratia repre$entativa este pusasub semnul intrebarii.

  ncompetenta deci$iilor politice si guvernamentale de asta$i se e!plica prin aptul ca trebuieadoptate prea multe deci$ii, intr%un timp prea scurt, asupra prea multor probleme, institutiilenoastre ind $guduite de o implo$ie deci$ionala. (entru ca se lucrea$a cu o tehnologie politicainvechita, capacitatea deci$ionala la nivel guvernamental se deteriorea$a. -ai mult, un sistem

politic trebuie sa e capabil nu numai de a elabora deci$ii, ci si de a le aplica.

  3istemele noastre politice, asa%$is “contemporane” sunt copii ale modelelor inventate inainte denasterea marii industrii, ele ind concepute dinainte de -ar!, de *ar:in, de ;reud si de Einstein.

  (rin urmare, cea mai importanta problema politica cu care se conrunta contemporaneitateaeste senilitatea celor mai undamentale institutii politice si guvernamentale dar si a principiilorinsesi pe ba$a carora au ost intemeiate.

  #apitolul “*emocratia secolului <<” debutea$a cu o epistola imaginara adresata parintilorondatori ai #onstitutiei 3tatelor Unite si in special lui =e>erson, carora Tofer le multumeste pentrucontributia adusa la crearea sistemului actual, sistem care i%a oerit posibilitatea de a trai o

 umatate de secol ca cetatean american, sub o domnie a legilor si nu a oamenilor.

  -esaul lui Tofer este ca intocmai ca si revolutionarii deuncti, care au inteles necesitateareconsiderarii #onstitutiei 3tatelor Unite in vederea largirii *eclaratiei *repturilor si care aucontribuit al crearea unei structuri de guvernamant, capabila sa adopte deci$ii inteligente,democratice pentru a supravietui intr%o lume noua, generatia actuala are ca principala sarcinapolititca, renuntarea la cliseele proprii erei industriale si edicarea unor noi structuri de guvernare,prin considerarea a trei principii ' cheie9 principiul “puterii minoritatilor”, principiul “democratieisemidirecte” si principiul “impartirii deci$iei”.

(rincipiul puterii minoritatilor porneste de la premisa ca regula maoritatii ' undamentullegitim al erei celui de Al *oilea )al% devine din ce in ce mai desueta. 5egula maoritatii a avut osemnicatie umana si eliberatoare pe parcursul erei industriale, dar ea isi pastrea$a si acumaceasta semnicatie in tarile a+ate in curs de industriali$are. (rincipiul maoritatii a insemnatintotdeauna o sansa in plus pentru cei saraci, indca ei erau maoritatea. A$i insa, suntem martorii

unei cotituri istorice, cei saraci neind neaparat si cei mai numerosi. Ei au devenit in multe tari ominoritate si vor ramane, daca nu va interveni vreun holocaust economic.

7/21/2019 Al trei-lea val

http://slidepdf.com/reader/full/al-trei-lea-val 4/5

  Tofer critica po$itia ideologilor celui de Al *oilea )al, care se plang de destramarea societatiide masa si care, in loc sa vada in aceasta diversitate sporita un teren ertil pentru de$voltareaumana, o ataca, numind%o “ragmentare” sau “balcani$are”.

  3e desprinde astel ideea ca ar trebui sa acceptam diversitatea si sa schimbam institutiilepolitice mostenite de la Al *oilea )al, ceea ce ar duce la evolutie sociala si al democratia ba$ata peminoritati a secolului al <<%lea. Absenta institutiilor politice adecvate este cea care e!acerbea$aasta$i, in mod inutil, con+ictul dintre minoritati, ducandu%l pana la violenta si in consecinta,intrunirea maoritatii devine din ce in ce mai greu de reali$at. Astel, ar trebui sa moderni$amintregul sistem si sa intarim rolul dieritelor minoritati, permitandu%le sa orme$e maoritati.

  *aca politica a ost “pre%maoritara” in timpul (rimului )al si “maoritara” in era celui de Al*oilea )al, se presupune ca maine va “mini%maoritara” ' o u$iune intre principiul maoritati siputerea minoritatilor.

  #el de%al doilea undament politic al societatii demasicate va trebui sa e principiul“democratiei semidirecte” ce consta intr%o reducere a dependentei ata de repre$entanti si ocrestere corespun$atoare a autorepre$entarii, democratia semidirecta ind o imbinarre a celor douamodalitati de repre$entare.

  Acest principiu se pre$inta aca o consecinta reasca a destramarii consensului, a ine!istenteiunui acord intre alegatori, apt ce conduce la inutilitatea repre$entantilor, insusi conceptul derepre$entare ind golit de continut, in conditiile in care oarte putine grupuri sunt repre$entateadecvat.

  *e altel, e de notorietate aptul ca legiuitorii au auns sa se bi$uie in elaborarea legilor pepersonalul tehnic si pe e!perti din aara, (arlamentul nedispunanad de un personal de specialitatecorespun$ator, generandu%se astel un transer al puterii dinspre el spre aparatul guvenamentalneeligibil.

  8 receptivitate mai mare a sistemului ata de puterea minoritatilor si crearea posibilitatii departicipare mai directa a cetatenilor la propria lor guvernara ar deopotriva necesare, nu insa sisuciente.

#el de%al treilea principiu vital al vietii politice de maine va trebui sa e “impartirea deci$iei”, princare s%ar urmari desacerea blocaului deci$ional si o distribuire adecvata a competentelor in acestdomeniu.

  *escentrali$area politica este de apt o pseudodescentrali$are si ea nu constituie o che$asiea democratiei, stiut ind ca, deseori viata politica locala este mai corupta decat cea la nivelnational.

8r, nu este posibil ca o societate sa%si descentrali$e$e activitatea economica, comunicatiile si multealte procese cruciale,ara a silita, mai devreme sau mai tar$iu, sa descentrali$e$e si deci$iaguvernamentala.

 Transerul “in sus” al anumitor deci$ii ce tin in pre$ent de preocuparile statului national, nu este osolutie si ca urmare, o insemnata parte a procesului deci$ional trebuie deplasata dinspre centru in

 os, cea ce ar avea ca eect nu numai o reducere a poverii deci$ionale ce apasa asupra guvernelornationale, ci si o schimbare undamentala a structurii elitelor.

  Tofer anali$ea$a astel, impartirea deci$iei ca pe un miloc de depasire a blocaului politic,asa incat sistemul politic sa poata unctiona din nou , adaptandu%l la nevoile civili$atiei care senaste.

  &ivelul democratiei intr%o societate depinde de modul in care este distribuita “povaradeci$iei” pe care aceasta societate o poarta, intrucat pentru a putea unctiona, orice societate arenevoie de o anumita cantitate de deci$ii politice si de o anumita calitate a lor, asa incat se poatespune ca ecare societate isi are o structura deci$ionala proprie si unica.

  n societatile industriale % ale celui de Al *oilea )al ' e!pansiunea pietei, adancirea divi$iuniisociale a muncii si gradul de comple!itate a vietii sociale au provocat o implo$ie deci$ionala de tipul

7/21/2019 Al trei-lea val

http://slidepdf.com/reader/full/al-trei-lea-val 5/5

celei pe care o determina asta$i Al Treilea )al si ca urmare, vechile grupuri conducatoare nu au maiavut capacitatea de a decide singure, impunandu%se nevoia de a recruta noi elite si subelite, ceeace a dus la inventarea unor institutii politice noi. Asadar, ca o consecinta naturala, datorita implo$ieideci$ionale ce copleseste oamenii politici din tarile celui de Al Treilea )al, se impune largirearadicala a participarii politice si revolutionarea institutiilor politice.

  n subcapitolul “-area lupta a $ilei de maine”, Alvin Tofer sublinia$a e!istenta in miloculnostru a doua mari tabere, hotarul dintre ele neind inca net trasat9 una, atasata civili$atiei celui deAl *oilea )al, cealalta ' celui de Al Treilea )al. Aceasta din urma este constienta de aptul ca celemai presante probleme ale contemporaneitatii ' de la energie, ra$boi si saracie, pana la degradareaecologica si a relatiilor de amilie ' nu mai pot re$olvate in cadrul unei civili$atii de tip industrial,intrucat deci$iile de importanta cruciala pentru e!istenta noastra nu pot adoptate in actualulcadru politic.n schimb, aparatorii celui ce Al *oilea )al sustin ocul politic traditional, urmarindperpetuarea institutiilor%cheie ale societatii industriale de masa9 amilia nucleara, sistemulinvatamantului de masa, corporatiile gigant, sindicatul de masa, statul national centrali$at siguvernmantul pseudorepre$entativ.

  ;ortele celui de Al Treilea )al, dimpotriva, actionea$a in directia demasicarii societatiiindustriale, sustinand democratia minoritatilor si ind gata sa e!perimente$e orme ale democratieimai directe se pronunta pentru o descentrali$are a puterii, pentru de$membrarea birocratiei

gigantice si pentru statutul legal al unor structuri amiliale, altele decat amilia nucleara.

  “#el mai important eveniment politic al epocii noastre” ' asa cum caracteri$ea$a A. Tofersupralupta dintre ortele celui de Al *oilea )al si ale celui de Al treilea )al ' va in+uenta in mod certviata politica de maine si orma insasi a noii civili$atii.

  Asa cum oameni ca -ontes?uieu , -ill, -adison, a+andu%se la cumpana dintre doua civili$atii,au ost destinati sa cree$e si au inventat cea mai mare parte a ormelor politice e!istente, asa si noi“avem menirea de a crea”, cum arma Tofer in ultimul subcapitol, intrucat unele generatii se nascpentru a crea, iar altele pentru a mentine o civili$atie.

  “&oua ne revine responsabilitatea schimbarii”, sustine Tofer, desi crearea noilor structuripolitice corespun$atoare celui de Al Treilea )al nu se va produce printr%o “bulversare unica sidecisiva”, ci va dura decenii, aceasta “captivanta” opera de reconstructie urmand s%o incepem “noisi copiii nostri”, inainte ca de$integrarea sistemelor politice e!istente sa duca la instalarea tiraniei,iar tran$itia pasnica la democratia secolului << sa nu mai e posibila.