Al Cui e Ardealul? (1936) - Andrei Craciun

8/2/2019 Al Cui e Ardealul? (1936) - Andrei Craciun

1/15

AL [UI EARDEALUL?

CONFERINTA ROSTlTLA 1DECEMVRIE1936

DEANDREI CRC IU N

PROFESORL A L IC EU L C OM ER CIA L D 1N O RA DE A

Institut de Arie Grafice Sonnenfeld S. A. Oredea


2/15

4avertisment indirect ni s'a dat chiar in preajmazilei memorabile, pe care de data aceasta vomst rbtori-o cu si mai mare entuziasm, int-r indu-ne astfel si mai mult credinta in Iorteleproprii.

,~ * *Precum in viata indivizilor anumite mo-mente incrusteaz urme adnci, deschiztoarede drumuri, ce duc spre noui posibilitti, ase-menea si in istoria popoarelor, unele eveni-mente au darul de a lumina ca un Iar caleadestinului respectivei natiuni,o astfel de zi este in viata Neamului Ro-mnesc si in special in acea a Romnilor arde-leni 1 Decemvrie 1918, zi, in care, dup ne-numrate sfortari eroiee, se curma pentru tot-deauna suferintele milenare ~i in care inceps se realizeze sperantele in spre mai bine aleunui popor plantat cu cele mai frumoase me-niri la poarta de rasarit a Emopei civilizate.Pentru a invedera cat mai bine cople!1i-toarea insemnatate a zilei de ncum 18 ani, estenecesar sa aruncam 0 scurta privire asupratrecutului Romanilor ardeleni, lasati in voiacrudei so arte inca in epoca celei mai fragedecopilarii a lor.Pmantul romanesc de az\ ~i de totdeauna,parte prin faptul ca se gase~te sHuat chiar indrumul ce trecea in vremurile mai vechi dinextremul orient in spre vestita ~i muH invi-diata "Cetatea Eterna", Roma, parte pentntca 81 constituia in permanenta un rezervor al

5attor bogt naturale, DU este da mirat dacel a devenit dela Inceput un fel de "Ca~aan",in spre care tindeau toate popoarele dornicede a gsi posibilitti de 0 vietuire mai usoarsi mai plcut,In aces te fapte rezid vecinicele tendintedin trecut si din prezent pentru stpnireaacestui col] al celui mai vechiu continent. Dinaceste cauze s'au revrsat peste el nenumra-tele valuri de popoare cutropitoare, sosite cugandul de a-I avea pe vecie in posesiunea lor.Exist tns 0 lege. 0 lege fireasc: esteusor s cuceresti, dar trebuie s fii barnie !Jpze,ti.Si vorba nemuritorului nostru poet: "Cee val, ca valul trece ... " astfel s'au perindatpeste plaiurile si mnoasele noastre camptoti barbarii navlitori, dintre cari ins numaiunul a fost in stare ca, in mod vremelnic s.,iasigure ,ubred stpnire peste eIe.Acesta a fost poporul maghiar, de semin-tie mongolic, indreptat in spre noi, stpani-torii bstina!1i, la sfar~itul secolului al IX-Iea,din locuri foarte indeprtate, dinspre misticulOrient, ins inca ~i pan azi nehotarite deistoriografii lum.A~ezati pe Ia 896 in campia dintre Du-nare ~i Tisa, pusta foarte prielnic felului deviat a unui popor nomad, ce era deprins aumbla, a manea ~i chiar a dormi pe spat eieeaHor, mai muH poate din obi~nuinta de aprda vecinii, cu timpul s'au incerat in lupte,rand pe rand cu voivodatele romane~ti, afl-


3/15

6loare prin Crisane, Transfi\l'ante., Maramure~~i Banat.Romnii, ca agricultori ~i pstori dedatiIn 0 viat pacinic in timpul unui 1ung rstimpde pace peste aceste locuri, lipsiti fiind dearme si nedreprinsi cu lupte fat de oamenice veneau clare asupra lor, dup sngeroasehrtuieli, cari cu mari intreruperi au duratmai bine de dou veacuri, au czut sub st-pnirea regilor apostolici ai nou1ui stat ungu-rese, Interneiat 1a anul 1000 cu ajutorul hotrital Papalittii, al crei vasal a primit s Hedela inceput si in slujba creia s'a pus pentrua 0 ajuta in rspndirea credintei catolicepeste tinuturile locuite de Romanii ortodoc~i.

Datorita spiritului ce earacterizeaza les-tamentu1 primu1ui rege ungur, sfntul ~tefan,eare a sfatuit pe Hul sau Emerieus, s se eom-poarte astfel cu popoarele eueerite, ca aeestes nu se dorease sub alt eondtteere, etvatimp Romnii ardeleni sub stpnirea ungu-rease nu aveau motivu1 s se alarmeze. I~iluerau mai departe ogoarele, i~i ere~teau vi-tele, peseuiau ~i vnau prin apele ~i padurilebogate ~i dadeau parte din e~tig drept darestpnitorilor, pe eare iiajutau ~i cu armeiein timpuri de primejdie.

Ba ehiar c1asa privilegiat (euro au fostenejii, voevozii Iii "vitejii"), Iii-a putut pastracu 0 oareeare restrietiune drepturile avute.Dar la seurt timp dup venirea pe tronul Unga-riei a re~ilor din neamuri streine de poporu1

7maghiar, soarta Romnilor ardeleni se schimbinspre ru,Astfe1 prin dispozitia regelui Ludovic Ce1Mare, luat la indemnu1 nobilimei mai multde origine strein, Ioarte invidioas pe clasaprivilegiat a Romnilor ardeleni, si prin earese pretindea ea to]i nobilii s depun jurmn-tul de credint dup ritul latin, un insemnatnumr de privilegiati Romani, mai degrabrenuntnd la avere si privilegii, reead in siru-rile Iratilor lor trani, iar cei mai slabi de in-ger, treend la religia catolic, se maghiari-zeaz, preeum au fost la ineeput familiile Cor-nis, Mailat, etc., iar Mai trziu Voieu-Huniadi~i alteIe. _Lipsiti de 0 clasa mai luminat Iii mailibera, Romnii ardeleni ineep sa indure totmai muHe nedreptti, fr niei 0 speranta invre'o indreptare.

Ba ehiar pe timpul, end brateie vnjoaseIii mintea ager a romnttltti Ianeu Corvinul deHttniade ~i end vitejia legendara a lui PavelChinezttl, romn banatean, apr eu mai multstr~nicie Tara Ungttreasea impotriva Turci-lor pgni, atunci Romnii ardeleni se gseaumai tare loviti in interesele lor materiale dinpartea stpnitorilor.Pe 1a 1437, end episeopul Ardealului,Gheorghe Lepes pretinde ~i incaseaza farmU ~i dela Romnii ortodoc~i dare pentrubiserica cea catolic ~i inc pe 3 ani retro-aetiv, Romnii din inima Transylvaniei se


4/15

.. '

adun s protesteze contra acestel strigatoarenedreptti.Dar vestita adunare de pe Dealul Boblnada prilejul conductorilor unguri Inspimn-tati, s Iureasc "UNIO TRIUM NATIONUM",unirea celor trei natiuni privilegiate: Secuii siSasii asezati pr in veacul al XII-Iea printre Ro-mnii ardeleni, acordndu-li-se cele .mai fer-tile pmnturi, cu secpul s rup legturadintre Romnii de dincoace si cei de dincolode Ialnicii Carpati si a treia natiune Iormat denobilii neamului unguresc,Deacum incolo natiunile unite exploataucu si mai mult sigurant pe Romnii arde-leni. Iar cand ace~tia in uni re ~i cu taranii un-guri neindrepttiti, pe la 1514 se rascoal dinnou, sub conducerea Secuiului Gheorghe Do-zsa, razbunarea nobilimei maghiare Inn cu-noa~te margini. Dupa ce pe ~eful rascoalei ilard de viu pe un tron de fier inro~it in foc,punandu-i pe cap 0 coroana de fier la fel in-ro~ita, etc., pe rasculati in conformitate cu"legea verbczian", numita "Tripartitum", iiarunca de-a-dreptul in starea de iobgie ~iRomanii de aid inainte sunt considerati numaica tolerati pe pmantul lor strmosesc.Odat cu cderea lui Mihai Vod cel Vi-teaz, cuceritorul pentru 0 clip a Ardealului~i stapanitorul de foarte scurt durat a tutu-ror Romanilor, soarta Romanilor ardeleni seinrauttei?te ~i mai tare.Pe atunci se fauresc legile, prin cari "Ro-

9mnului, prins cu arma 1 a el, i se va taiamna", Romanii n'au voe s imbrace cama,ade panza, sau haine de postav, s poarte p-Irie de pr, sau s umble clare, etc,Dar injositorul si pn la snge revoltto-rul "Jus Primae Noctis" al nemesului asuprasotiei iobagului sul

Attea ~i att de grele erau oprelistelepuse pe Romnii transilvneni, Inct in~i~iprincipii unguri, ca Gavril Bthori si MihaiApaffi scriau si desveleau soarta trist a aces-tora. Dar nu numai in timpuri de pace, ci ~i tnrzboiu tot Romnii erau aruncati in locurilecel~ mai grele ~i mai periculoase. Ei erau pri-mll aprtori ai Patriei ~iPatria nimic nu leddea in schimb, nici chiar 0 cat de slabil ap-rare contra celor mai mari nedrepttilC in aceste timpuri de cutropire ~i umi-lint Romanii ardeleni nu s'au prapdit, acea-st minune a svar~it-o Biserica prin preoti-mea ei, rmas unica pavz a lor.Simtindu-se acest adevar, Stpnireapune la cale spargerea acestei uria~e fQrt-rete, conform principiului exprimat in devizacasei ,domnitoare a Habsburgilor, care gl-suia: "Divide et Impera" I (Desprte~te-i ~istpne~te-i I)Aceasta prin anii 1700 reu~indu-Ie, Roma-nB alctuesc cele dou tabere: ortodoc~ii ~iunitii, carl insa. gratie instinctului de conser-vare, ce zace in neamul Dostru, in cele n u U


5/15

10grele momente totdeauna s'au unit, pentru arazbi.La 1784 paharul amrciunilor umplndu-se din nou, se revers, Romnii incepnd sse rsbune asupra nemesilor, cari in imbuiba-rea lor nu vroiau s '1in seam nici de in-demnurile mai ornenesti ale impratilor regidin familia Habsburgilor,Dar sngeroasa rscoal din Muntii Apu-seni" condus de eroii Horia, Closca si Crisaneste desarmat de armatele imperiale chematede Inspimntatii nobili maghiari,Uciderea prin frangerea in roata a condu-ctorilor in fata poporului rsvrtit, adunat laAlba lulia in 28 F ebruarie 1785, a inbu1?itpenfrn un timp oarecare dornl de rasbunarea nedrepttilor fr seamn.Incercarea dobandirii pe calea pacinic aunor drepturi la 1792 prin cererea "SupplexLibellus Valahorum", inainta t de cei doi epis-copi ai Bisericilor surori romane~ti, a avutdoar darnl de a insufle1i pe puHnii inteIec-tuali romani la 0 ac1iune de rede~leptare na-tional la Romanii de pretutindeni.Datorit acestei fericite actiuni, mre1ele'zile dela 1848, pe Romanii ardeleni iigse~tepregtiti sufleteste, ca s rspund cum secuvine cuvantului de chemare adresat demarele Simeon Brnutiu ~i pe campia BIajului,numit azi a Liberttii, Ia 3/15 Mai 1848, ta,.na-Tul advocat din Vidra Muntilor Apuseni, Avramrancu, reu~e~te s pun baza unei armateromane~ti necesara desrobirii natiun, iar

11"Rsunetul" lui Andrei Mure~anu: .Deste-apt-te, Romane!" este pe buzele tuturora.Durere, interesele Habsburgilor, ajutapatt de mult de Romnii ardeleni dela 1848impotriva Ungurilor rsvrtiti, schimbndu-se,prin Impcarea lor la 1867 cu Ungurii, Rom-nii ardeleni sunt din nou tnselati ~i .aruncaliprad celor mai tnversunati dusmani ai lor,

'"Craiul Muntilor", eroul national, AvramIancu, lovit de procedura ne mai pomenit afostilor tovarsi de lupt, pentru cari Motii aujertfit atta snge la Abrud, Zlatna, Cmpeni,etc. Isi pierde echilibrul sufletesc si cu gandulnumai la poporul su iubit ~i-a petrecut ulti-mii ani ai sbuciumului . su suf1etesc, plim-bandu-se prin munti ~i vrsndu-~i intreg jera-licul inimei sale in doinele ce le canta dinfluieru-i nedespr1it de el nici chiar in clipamortii sale.Cu el pe piept a fast gsit "inHns" indiminea1a zilei de 10 Septemvrle 1872, Pl~lavita din fata casei covrigarnlui loan Stupindin Baia de Cri~.Moadea tragic !1i depunerea oseminteIoreroului lancu sub goronului Horia, de lan.gbisericuta din Tebea, a avut daruI s rsco-leasca pan in adancime sufletele Romanilor)'" ardeleni, carl constatand, c Ungurii tot maitare nesocotesc drepturila de popor b1itina~.,se ayant din nou in lupte, pentru dobandirearespectar cel pulin 8i a~anwnitei "Lege a N~

r ~nalita1ilor" fortat! tn fine d~ unele tmpre-


6/15

12jurri prin anul 1868, dar nepus in aplicarede ctre organ eIe respective maghiare.La 1894 in urma incercrii de a prezentatmpratului "Memorandul", ce cuprindea jus-tele plngeri ale Romnilor ardeleni contraUngurilor, 300 fruntasi ai Neamului romnescdin Ardeal au fost purtati printre baionete pestrzile Clujului, dintre cari in faimosul "Pro-ces al Memorandului", mai multi insi au fostaruncati in blestematele temnite dela Val siSeghedin,In scurt timp tnchisorile maghiare !!e-meau de multimea conductorilor Romnilorardeleni, cari UD slngur "pcat" aveau, acelade a-~i apra cu indarjire ~i cu demnitate Nea-mul contra nedrepttilor patronate de guver-nul dela Budapesta ~i svar~itc de fi$panii ~isol1!bir atotputemici.In abia doi' ani de zile judecaloriile ma-ghiare au imprtit peste 150 ani temnit ~ipeste 200 mH coroane pedepse tn bani pentrugazetarii ~i conductorii poporului nostru.Intre ace~tia se gseau, 1a locl11 de frunte,Dr. loan Ratiu, Pre~edintele Partidului Na-tional, apoi protopClpul din Si~eE}ti, Dr. VasileLucaciu, cel mai infocat lupttor al drepturilornoastre nationale.Jalnica a mai devenit viata bietilor Ro-mani din falnicul ArdeallTot ce era romanesc, a devenit obiedda batjocur ~i ocara in fata ~i a celor maineinsemnati slujba~i unguri."Trlcolorul", scumpul no ..tru trioolol' era

13smuls si clcat in picioare, La intuneric, pesub ferestrele Romnilor rnai inimosi, aprsaupe de-afurisul Iaimosii jandarmi cu penele decocosi, pentru a prinde vre-un cuvnt oprit,vre-un cntec iredentist.

Cati [rani si crturari romni n'au um-plut temnitele, pentruc au cutezat s cnte.Doina National" de pe acele vremuri:"Cnt mierla prin pduri,Rob e Lucaciu la Unguri,Pentru sfnta libertate,De care noi n'avem parte.Nu fi mierl suprat,Nu-i robia ne'ncetat -Vine 0 d'alb Primvar,Fi-va Lucaciu liber iarl"

Dar zadarnice fur toate mi1.surile luatepentru intimidarea in special a conductorilorRomanilor ardeleni.Doina ,Iui Lucaciu ptrundea ~i in celemai indeprtate csute romne~ti ~i dorului delibertate nimic nu ise putea impotrivi cu re-zultat.Zdarnic s'a dovedit toat strduinta ofi-cialittii ungare de a maghiariza cu forta prinadminishatie, prin ~coli ~i pein micile slujbece se ddeau unor Romani.Zdarnice au fost toate uneltirile ~i nele-giurile in legtur cu alegerile parlamental'e,pentruc lin anul 1907 pe lang alti ctiva de-


7/15

14putati romni, intra in parlamentul din Bude-pesta Insusi "Leul dela Sisesti", printele Va-sile Lueaeiu, ales la Beins chiar in timpul,cnd marele erou animator al Romnilor depretutindeni zcea in temnita dela Seghedin.Zdarnic a fost si ineerearea de Inselarea Romnilor prin infiintarea Iaimoasei Episco-pii greeo-eatoliee maghiare dela Haidudorog,Zdarnic venir eele mai slbatice legiscolare ale romno-Iobului ministru de in-structie dela 1907, faimosul conte Apponyi Al-bert. Crturarii romni mai de seam, bazatipe dreptul istoric ca popor ba~tina" ~i pe Iap-tul, c pe pmntul Ardealului fa1a de un mi-lion Unguri, in mare parte urmn~i oi coloni~-tilor adu~i aici prin secolul 01 XI-Iea ,i alXII-Iea, se gase au peste 3 milioone Romniharnici ~i tot mai dornici de 0 vio1a libera, eise lupt neineetat ~i tot mai otcliti, fr frie,in seopul de a seutura odat j ugul milenar.Niei temnitele grozave, accle foeare deboli infeetioase, niei paturile cle pu~e ale ne-milo~ilor jandarmi nu erau in slure s opreasevalul dorintelor de eliberare a unui poporcon~tiu de drepturile sale nationale. ~i acestval se intrea pe zi ce treee, alimcnlat de in-flcratele euvantri rostite in "Casa Trii"dela Budapesta, sau cu oeaziunea diferitelorintruniri romne~ti de etre Dr. loan RaHu,printele Lueaciu, Gheorghe Pop de Bse~ti,Vasile Goldi~, Alexandru Vaida- Voevod, luliuManiu, ~tefan Cieio-Pop, Aurel Lazar ~i alt,precum Iii de neintreeutele poezii ~i serieri

15ale lui Octovian Goga, "eAntretul ptimirilornoastre nationale".Dar 0 incercare de desrobire pe ealea re-volutiei nationale era cu neputint atunci,cnd statul maghiar, inglobat in vasta monar-hie austro-ungar, dispunea de Iorte dintrecele mai organizate, iar mieul stat romn depeste Carpati se gsea in alianta politic ajtPutetilor Centrale", din eare Icea parte siAustro- Ungaria,Trebuia s se astepte momentul potrivit,momentul cel mare. ~i el n'a intrziat mult.In anul 1914 rniopia diplomatiei austro-ungare, 1a eare a contribuit muIt in special uratpe care a deslntuit-o ingmfarea ungurea~c~,a izbuenit razboiul mondial, eare a pr)ohtaproape intreg pmntul continentului noslru.Presa maghiar, dirijat de sus, aproape ples-nea de bueurie. 0 bueurie cu nimic justHicata,fiinde Ungaria n'avea ee s ea~tige in aeel rz-boiu distrugtor. Asemenea, asoeiatiunile pa-triotiee ungure!iti atatau din rsputeri foeulmarei nenorociri. Nenorocire in special pentruei, obieynuiti la 0 viat de exploatatori ai nali-onalittilor impilate.Cu toate suferintele indurate dela eondu-eerea ungurease, Romnii ardeleni chematisub arme timp de 4 ani ~i 3 luni !li-au feutpe deplin' din nou datoda fat! de patria lorextrem de ma~ter.~i foarte earacteriatic lllentalitalii ma-ghiare IJi i n acele timpuri de nesigurant, wauto-rit1ile ungure,ti perseverau in reIe fata de


8/15

" 16Romani, ba chiar par' c se tntreceau dn luareamsurilor de asuprire, inchiznd 0 serie descoli romnesti, internnd in "lagre de con-centrare" peste 140 de preoti ~i preotese, r-pite dela vetrele lor.Cei mai infocati lupttori nationalisti ro-mni au fost nevoiti s se refugieze sau streac Carpatii, pentru a rscoli sufletele fra-[ilor liberi. - Aljii au fost tnrolatl !l i trimisipe fronturi ca s se prpdeasc inainte devreme, iar 0 alt categorie de intclcctuali afl-toare in posturi de rspundere, a 10 t constrnssa lscleasc "Declara1" centrare convlngeri-lor ei in legatur cu situatia RomL\.nilor arde-leni fata de stpnirea ungureasca.Peste 0 jumatate de milion Rom8ni ardelenisangerau pe fronturi in aprarea patriei UD-gare, sute de inteleetuali Romani ardeleni sesbteau in lagre ~i temrute, milioone de t-rani ~i crturari, Romani ardeleni crau supu~iaproape zUnie diferitelor ~icaniiri i batjocuridin partea autoritatilor imbtalc de trectoa-toarele reu~ite ale armatelor ~ermano-austro-ungare, iar 0seama de inteleetua1i iscalese fai-mosul manifest de "eredin1" a RomaniJor ar-deleni fat de patria ungara. Aceasta la cte-va luni dup intrarea Romniei in rzboiu,p~ntru dobndirea Ardealului !?i pentru Intre-glrea Neamului in de muH visata RomaniaMare, a~a precum au pregatit-o suflete~te ma-rele Nicu Filipescu, Nicolae Iorga !l i Ion L C.Brtianu,Drept "rsplat" pentru gestul sf~ietor al

I

17semarii actului mincinos, contele Apponyisuprim cu desvrsire invtmntul autonomal scolilor normale romnesti, trimitndu-Ie"pentru controlul prelegerilor" comisari spe-ciali, cu puteri discretionare si a creat 0 zoncultural dealungul hotarului cu Romania, cusecpul de a statifica toate scoalele primare aleconfesiunilor romnesti.In orbirea lor sovinist ingmfatii Ungurinu vedeau, c toate restrictiunile si toate lovi-turile pregtite, sau date de ei, intresc totmai mult ndejdile pe deplin justificate ale"Daco-Romanilor [porecl dat de stpni-tori) de~i pentru moment dezastrele suferitede armata romna insuficient inarmat, aufost cam descttrajatoare.Dar inevitabilul se apropia. Cu toatesuecesele ce se artau in favoarea "PuterilorCentrale" (Germania, Austro-Ungaria, Bulga-ria ~i Turcia), in deosebi pe fronturile dinsprersrit, unde datorita bol~evizrii armatelorrevolution are ale lui Kerenszky, Ru~ii au legatpace, iar Romania a fost fortata la pace sepa-r~ta, prin care Ungaria rpea Carpatii ~i umi-lea 0 tara trdat de Rusia, momentul prbu-~irMonarhiei austro-UDgare btea la poart.Contele Czernin, ~eful diplomatiei externea Monarhiei austro-ungare, bazat pe faptu!, caAustria slbe!?te pe zi ce merge, influenteazape imparatul rege Carol, s caute posibilittide impacare cu "Aliatii" (Anglia, Franta, Ita-Ha, Statele Unite, Japonia, ete.)Inc pe la sfr~itul anului 1916, pre!?edin-


9/15

18tele Statelor Unite, Woodrow Vilson, animatde dorul de a pune capt Itroaznieului mcelprintr'o pace onorabil, a fixat principiile de in-telegere in virtutea crora tuturor popoareloroprimate s'au stpnite, ori guvernate destrini, Ii se asigur dreptul de autodetermi-nare, adic de a hotri singure de soarta lor.Puterile Centrale prea increzute si dornieede a [inea ~i pe mai departe in robie neamu-rile supuse lor, rspund abia in ziua de 24 Ia-nuarie 1918 la oferta de pace sugerat,Imediat Romnii ardeleni prin reprezcn-tantii lor Iiresti ineep s se pregteasc deziua cea mare, ce va s vie.La precizrile date de prescdlntelc Wilsondespre felul eum trebue s sc inleleag activi-tatea "Societtii Natiunilor", prceonizat deel in eele 14 puncte, Germanin ~i Austro-Un-garia alarmate de prbu~irea frontului bulgar,cer un armistitiu prin mijlocircn marelui pa-eifist.La aeeast veste diserel, dar aflat deeonduetorii Romanilor ardelcni, ace~tia in~iua de 12. Octomvrie 1918, adt1l1a~i la Oradea,In easa I U l Dr. Aurei Lazr, intoemesc ~i vo-teaz 0 "Declaratiune", prin eare in Parla-~entul dela. Budapesta se va aduee la euno~-hnta Ungunlor ~i a lumii intregi c aeumcand pdn propunerea de pace fc~t ~iguver~nul maahiar a recunoscut dreptul de autode-terminare al nationalittilor, Romanii ardeleniinteleg s se foloseasca de aceasta.Aeeast decaratie a fost citit in Camerea

19din Budapesta, de ctre Alexandru Vaida,in ziua de 18 Oct. 1918, la 24 ore dup apari-tia "Manifestului" impratului rege Carol c-tre "Popoarele sale", prin eare se incerea 0oprire a prbusirei Austro- Ungarlei.

Declaratia sustinut printr'un diseurs "in-drznet, dar bine documentat, a fost drept 0lovitur de mciuc in capetele "patriotilormaghiari" .De aeum inainte evenimcntele se precipit,Celelalte najionalitji netndreptjite ac-tioneaz si eie la rndul lor.Dup aceast ultim cuvntare-declaratiea deputatului romn, Alexandru Vaida in par-lamentul ungar, reprezentantii firesti si oficlaliai RomaniJor ardeleni prsesc Budapesla ~i

reintorcandu-se acas se pregtese de prelua-rea imperiului in Ardeal.luHu Maniu, eare se aHa pe frontul dela Pia-ve, in Italia, se reintoarce in tar, pentru a sededica numai actiunii de desrobire a Natiuniisale ~i pe calea armelor, dac va fi nevoe."Puterile Centrale", odinioar atat de or-golioase, aeum nu se mai pot mentine.lncheieturile ineep s trozneasc ~i pr-bu~irea Austro- Ungariei este inevitabil.Dup mai muHe acte de nesupunere aunittilor armatei austro-ungare pe diferitelefronturi, in noaptea d_e 31 Octombrie 1918 inBudapesta izbucne~te revolutia ...Acum totul s'a sfar~it pentru provoctoriidezastrului mondial ...


10/15

20~ curios, Ungurii tot nu voiau s vadrealitatea., In disperarea '101' l uau fel de fel da msuri,menite s opreasc, sau s stvileasc mersulfirese al evenimentelor. Desi odat eu Rom-nii ~i Cehil, Slovacii ~i Slavii dela Sud si-auluat adio dela Monarhia austro-ungar, Ungu-rii se sbteau din rsputeri s salveze integri-tatea Ungarlei.Intre aceste, la Viena, gratie unui eurajimpuntor, Sublocotenentul Iuliu Maniu, avndca adiutant al su pe Generalul loan Boeriu,pune bazele Armatei romne ardelene momen-tane din Ilcii romni ardeleni reintorsi depe fronturi, si d cel mai prejios ajutor milit-rese Cehoslovacilor, pentru aprarea indepen-

dentei 101' fat de autorittile ausldaee ~i ma-ghiare.Si era mare neVOe de organizarea unui in-strument armat romanese atunci, cand Unguriiprin "eonsiliile lor nationale" revolufionarevroi~u s se inarmeze, cerand soldatilor intor-~i de pe fronturi, s 1 i se supun,' ~i atunci,eand bandeie inarmate maghiare impr~tiaugroaz prin tinuturile eurat romane~ti, in caresie impu~eau, se injunghiau, se spanzurau ~i seardeau sute de trani ~i intelectuali romani.Alarmat de atatea neomenii, dar ~i che-mat de "Comitetui National Roman", luliuManiu plee Ia Arad, unde dup seurte des-bateri ptovoeate de guvernul revolutionar de-Ia Budapesta, distinsul brbat politic roman lao ultim intrebare nervoas a Ministrului Iaszi

21Oszkr , c in fine ce vreau Romnii i, rspun-de cu hotrire: "Teljes elszakadst"] [Com-plect deslipire]. Acum sortii s'au aruneat!Aceast deslipire avansat de "ComitetuiNational Roman" prin vocea autorizat a luiIuliu Maniu, trebuia consfintit prin glasul tu-turor reprezentantilor alesi ai Romnilor dinArdeal, 1ntr'0 adunare national, convocatpe ziua de 1 Dec. 1918, in istorica cetate aTransilvaniei, Blgradul de odinioar, AlbaIulia de astzi.Pregtirile pentru mreata ~i hotrttoa-rea adunare intmpinau cele mai neinchiputtegreutti., Presa ungureasc agita neincetat contra"tradrii romane~ti". Administratia maghiar,prin jandarmi ~i prin grzile nationale graspltite, se strduia s zdrnicease orice' 1n-cercare de consftuire a Romanilor. Indt:az-neala guvernului revolution ar un~ar, prezidatde pacifistul !ii antantofilul conte Karolyi Mi-haly pentru moment a reu~it s stanjeneaseav~ntul romanese prin interventia unui deta~a-ment francez, care inaintase dinspre Balean pa-na la Arad.

Dar totul lu zadarnie in fala voinlei ne-clintite a unui neam oropsit, eand aeesta- vreasa-~iscuture lanlurile.Garzile nationale romane~ti infiintate ~idirijate de Consiliile Nationale Romane n'aufost numai simple instrumente de sustioereaordin~i ~ pzirea a ve.riIor particulare, ci eIe


11/15

22au fost mtr' 0 mare msur si purttoarele d.ecuvnt ale conductorllor,In spre ziua de 1 Decemvrie valurile daRomani ardeleni in reprezentanta tuturor co-munelor se revrsau neincetat spre Alba Iulia.

Cei din apropieri au plecat pe jos, sau incrute, Iluturnd deasupra capetelor gloriosul"Tri color". ~Cei din deprtri mai mari au plecat cutrenuri, cari in garile din centrele mai ungu-re.~ti erau primite ~i petrecute cu ~loante demitralier, ce se revrsau nemilos asupra lor,Alte iertfe pe altarul sfnt al Najiunii lPoate asa a trebuit sa fie, ca actul celmare. al eliberrii de sub ju.!!ul stdHn s fie pe-cetlUlt cu sange chi ar in clipeie ccle mai ma-rete ale Neamului nostni.In fine a sosit ~i ziua muIt a~lcplnta.Peste 100 mii de trani, mH c l inteledua-H , cu sute de steaguri stteau neclintiti pe pla-toul Alba Iuliei in a~teptarea cuvfintului con-ducatorilor fire~ti ai Neamului romanesc wnArdeal.Si frunta~ii s'au rostit. - Demn ~i hotarit.Iar reprezentanfii Natiunii, cu ochii inl-cramati de bucurie, au votat sub ccrulliber, cucapu! descoperit "Actul Unir", ce cuprindeo intreag serie de hotriri.Trebue s remarcam, ca la desbaterea ~ivolarea maretului "Act al Unirii" au partici-,pal ~i reprezentantii muncitorim romAne ~ip rm aO'olasta tn cele mai tulburi timpuri' s'a

23dovedit, c tntreaga suare romaneasca a fost"intr'un cuget ~i0 simtire",Iat textul acestei .Declaratli" istorice:"Adunarea National a tuturor Romnilordin Transilvania Banat si Tara Ungureascadunati prin reprezentantii lor indrepttiti laAlba IuIia in ziua de 18 Noemvrie (1 Dec.]1918, decreteaz unirea acelor Romani si atuturor teritoriilor locuite de dnsii cu Roma-nia. Adunarea National proclam indeosebidreptul inalienabil al natiunii rornne Ia intregBanatul, cuprins intre rurile Mures, Tisa siDunre.11. Adunarea National rezerv teritoriilorsusindicate autonomie provizorie pn Ia in-trunirea Constituantei aleas pe baza votuluiuniversal.1 1 1 . In legatur cu ace asta ca principii fun-damentale Ia alctuirea noului stat romanadunarea nafional proclam urmloC\rcle:1. Deplin libertate national pen tru toatepopoarele conlocuitoare. Fiecare popot' se vainstrui, administra ~i iudeca in limba sa pro-prie prin indivizi din sanul sau I) i fiecare poporva primi drept de reprezentare in corpurilelegiuitoare ~i la guvernarea trii in proporfiecu numaruI indivizilor ce-l alcatuesc.2. Egala indreptatire ~i deplin libertateautonoma confesional pentru toate confesiu-nHe din Stat.3. Infptuirea desvr~ita a unui regimeurat democratie pe toate terenele vietii pub-l1ee. Votul ob~tesc, direct, egal, seeret, pe GO-


12/15

24mune, in mod proportional, pentru ambelesexe, in vrsta dela 21 ani la reprezentarea incomune, [udete ori parlament. '4. Desvrsit libertate de pres, asociaresi Intrunire - libera propagand a tuturor~andirilor omenesti.5. Reform agrar radical .Se va faceconscrierea tuturor propriettilor, in special apropriettilor mari. In baza acestei conscrieridesfiintnd Iidei comisele si in temeiul dreptu-lui de a micsora dup trebuint latifundiile, ise va face posibil, tranului s-si creeze 0 pro-prietate [artor, psune, pdurel cel pul instt, ct s 0 poat munci el ~i Iamilia lui.Principlul conductor al acestei politici agraree pe de 0 parte promovarea nivclllrii sodalepe de aHa parte potentarea productiunii. '6. Muncitorimei industriale j se asiguraceleaeyi drepturi ~i avantagii, cari sunt legife-rate in cele mai avansate state industriale dinapus.,IV., Adunarea national d expresiunedonntel sale, ca congresul de pace s infp-tui,asc comunitatea natiunilor libere tn a.~aChIP, ca dreptatea ~i libertatea s fie asigu-rate pentru toate natiunile mari 1)imici deopo-triva, iar in viitor s se elimineze rzboiul camijloc pentru regularea raporturilor interna-tionale. ', V. Romanii adunati in aceast adunarenational salut pe fratii lor din Bucovinasc~~ati din jugul Monarhiei Austro ',Unflare ~iumtl CU tara mama RomAnia.

25VI. Adunarca najional salut cu iubire ~ientuziasm liberarea natiunilor subiugate pnaci in Monarhia Austro-Ungar, anume natiu-nile: cehoslovac, austro-german, jugoslav,polon si rutean si hotreste ca acest salut alsu s se aduc la cunostinta tuturor acelor

natiuni,VII. Adunarea national cu smerenie setnch.n inaintea memoriei acclor bravi Rom-ni, cari in acest rzboiu si-an vrsat sn-gele pentru infptuirea idcalului nostru, mu-rind pentru libertatea si unitaten natiunei ro-mne,VIII. Adunarea national da expresiunemultumitei ~i admiraliunei sale tutlll'Or pute-rilor aHate, cari prin strlucitele lupte purtatecu cerbicie impotriva unui du~mnn pref.!atit demuHe decenii pentru razboiu, alt scapal civlli-zatiunea din ghiarele barbariei.IX. Pentru conducerea mai departe aafacerilor natiunei romane c1in Transilvania,Banat eyiTara Ungureasc, adunarea na~ionalhotre~te instituirea unui Mare Sfat NationalRoman, eare va avea toata indrepttirea sreprezinte natiunea romana orieand ~i pretu-tindeni fat de toate natiunile lumii ~i s iatoate dispoziliunile, pe cari le va aHa necesarein interesul natiunei".Mare a fost insuflelirea, pe eare a str-nit-o "Praznieul dela Alba IuHa". In aeele mo-mente inlttoare inima Romanilor de pretu-tindeni palpita de bucuna muH a~teptat.Rugi fierbinli de multumire ~i cntri de


13/15

26

laud s'au Inltat Celui da Sus pentru darnl,cu eare a fost invrednicit Neamul romnesc,S'a crezut, c datorit enormelor suferin-te si umiliri indurate attea veaeuri, poporulromn din Ardeal in eeasurile de eliberare seva deda la acte de 0 explicabil rsbunare,Dar nu s'a Intmplat asa, Romnil arde-Ieni ~i de data aceasta s'au mentinut la nive-Iul civilizatici europene, punnd in uimire prinaceasta ehiar si pe fostii lor asupritori.In baza hotririlor sincer democraticedela Alba Iulia, "Marele Sfat National" pen-tru crmuirea teritoriilor eliberate de sub st-pnirea maghiar aales primul ~uvern roma-nese, numit "Consiliul Dirigent", in frunte cuIuliu Maniu, eare, imediat ce a primit aproba-rea "Aetului de Vnire" din partea regelui Fer-dinand 1. , eyi-a ineeput activitatea de organi-zare ~i administrare a Ardealului desrobit.A~a s'a fcut Romania Mare, pentru sus-tinerea creia, la ehemarea Ardclenilor, a tre-eut a doua or Carpatii Doroban~ul roman, caprin vitejia-i eunoseut s pun capat suferin-telor Romnilor ardeleni, atacafi mi$ele$te desoldatii armatelor secue$ti, eari purtand pechipiu inscriptia "Erdely,ht" (pentru Ardeal),svr$eau eele mai ingrozitoare barbarisme

pe teritoriul Ardealului romanesc.Alte zeci $i sute de trani $i inteleetuali,alte mii de soldati romni au sngerat pentruRomania Mare, pan cand hoardele bol$evi-zate au fost isgonite de braveie noastre regi-mente pan dineolo de Dunre, iar la 4 August

271919, pe parlamentul ~i pe cestelul r~al al Bu-dapestei de pe malurile Dunrii se lnfinge Ial-nie mndrul nostru tricolor.$i iat eum dreptului Istoric, dreptuluinumerie ~i dreptului de autodeterminare a Ra-mnilor ardeleni asupra pmntului strmosescise ataseas ~i dreptul fortei. Al fort el provo-cate,Cine mai poate contesta pe drept cuvntRomania Mare?Dar mai este ceva ee pledeaz pentrutntregirea Neamului romnesc aici la margineaoriental a civilizatiei occidcntale,$i anume: Precum Romanii in treeut aufost eei mai credincio$i aprtilori ai Europeicontra barbarilor navalitori, a$U in viilor Ro-mania-Mare va fi pavaz neclinlil1i contra bol$e-vizmului ce slaslue$te dineol0 dc Nistru. Ceamai bun dovad despre accasla chemare a ~idat-o Romania in 1919, cand prin inlrarea glo-rioasei Armate romane in Budapesta, a slarpitcuibul bolsevizmului din Europn Ccntral, caremai tare ~meninta atunci pe sora noastra Ita-Ha. Daca Romania cu unica armata insufletit$ i organizata din centrul Europei nu s'ar fiavntat in aeele lupte foarte riscante pe aceletimpuri, nu eytimdac duceie Mussolini ar maifi avut oeazia s-i amgeasca pe Vnguri contrasoartei, ce singuri $i-au eroit-o.Dup toate aceste a urmat apoi 0 formali-tate de indeplinit.Lund in desbatere aeeste consideratiunisprijinite de UD bogat material statistlc, tn


14/15

28

mare. parte intocmit chiar dup datele oficiali-ttii maghiare, conferinta de pace, Intrunitdup marele rzboiu mondial, prin tratatuldela Trianon consfinteste aproape in intregimestpnirea romneasc asupra Transilvaniei,Maramure~ului Crlsanei si a Banatului rom-nesc .Noul regim continund realizrile promiseprin hotrtrile dela Alba Iulia, viata in Ardealse democratizeaz. Marile latifundii se imparttaranilor romani, unguri, sacui, ~i membrii aialtor nationalitti, lipsiti de pamnt. Iar duptotala contopire a Ardealului in Statul roman,se acord rind pe rand tuturor cettenilor deorice limba ~i confesiune drepturi, de cari inUngaria, nid azi nu se pomenesc.

Minoritatile, intre eari un numilr eonside-rabil de Unguri ~i Seeui eunoscatori ai relatiu-nilor de viat, din Romania demoerata ~i Un~garia feudalist., in mare parte in adaneul suf-letului lor, nu se plang de noua lor situatie,gsindu-~i in cadreie nouii lor patrii, posibili-tti de 0 viat mai u~oar.Astfel putern s sperm, e prin aplicareacinstit a principiilor demoeratice in seurttimp se vor vindeca ~i ultimile rani, cari au mairamas deschise in urma operatiei eonsfintita detratatul dela Trianon. .~i atunci toate svarcolirile ~i toate boci-turile oficialittii Un~ariei redus la justele eihotare, in ce ne prive~te pe noi, vor fi cu de-savar~ire zadarnice, fiindc nu eredem sa segseasc in acest caz nici un minoritar iubitOT

29

de munc si cu mintea sntoas, eare s sedoreasc sub stpnirea ~rofi1or ~i baronilor,cari si astzi terorizeaz si exploatez far~mil milioanele de trani, muncitori manualisi inteleetuali maghiari si unde mama celuimai mare poet maghlar, Andrei Ady, 0 vad?vde 80 ani, este Isat in cea mai neag~a ml~e-rie Iiindc l-a nscut pe acela, care prm scrte-ril~ sale a indrznit s biciuiasc mentalitateafeudalist a trii sale.Dealtfel Romnli de pretutindeni, baza1ipe drepturile lor indiseutabile ~i p~ I~rta deeare dispun in orice moment, consldcra ca za-damiee toate uneltirile indreptate. de 18 aoi vd~zUe dinafara hotarelor impotnva dreplatn, R .. . . Meterne, care este omanla are.

- Aceasta este si trebue sa He ultima drep-tate, ce s'a dat i t i procesul dintrc oprimatoriiUnguri ~i oprimatii Romani.Alta dreptate nu existalll... . .Cine va ineerea s 0 rastoarne, se va lzbteyise va frange de zidul de ~ranit, pe eare-lformeaz intreg Neamul romanesc de1a Tisapan 'la Mare ~i dela Nistru la Dunare.In momentul, cand sarbatorim a 18-a orafaurirea Romaniei Mari, cuvine-se, ca, in-dreptandu-ne . gandul ctre cei 800.000 eroi,cazuti pe campul de onoare ~i ctre cel~lalt.esute de mH invalizi ~i martiri, eari s'au lertfttin razboi ~i dealungul veaeurilor pentru noi, sazicem: "Dumnezeu sa-i rasplt~asc p.e,;,trufaptele lor inalttoare ~i noi s fIrn vredOlcl demo~tenirea lasat nou".


15/15

30Iar celor, cari prin hotrrrea sortii suntchemati s dirijeze destinul scumpei noastreRomnii, s le cerem dela Cel de Sus: suetintreg ~i lumin suficient, pentru a 0 crmuiastfel, ca in seurt timp glasurile ce se ridicimpotriva sfintelor ei hotare s rsunc inpustiu.Asa s fielTriasc Romania pe veci reintregit!Cinste, adrniratia si deosebit atentiunelupttorilor neinfrieati, cari ne-an repus indrepturile de mo~tenirefTriasc glorioasa Arrnat romn, ga-ranta sigur a drepttii eterne!Triasc Marele ei Cpitanl

--

,~,

Beacela, autor:Din trecutul Ncamului nostru"." )Scurt istorie a Romnilor pe lntclesul tuturor).

In pregatire:o brosur, continnd conlcrintcle :,,24 lanuarie"

~l

,,150 ani dela sfrsitul lui Horia".Depozitgeneral:

Librria I. CLONDAOradea, Bulevardul Regele Ferdiuand 11 .

/ ' 1 1 { 0

Al Cui e Ardealul? (1936) - Andrei Craciun

Documents

Transcript of Al Cui e Ardealul? (1936) - Andrei Craciun