AIS

4
APLICAȚII SOFTWARE PENTRU SERVICII DE INFORMARE ÎN NAVIGAȚIA MARITIMĂ ȘI PE APE INTERIOARE Introducere Dunărea - ”Regele fluviilor Europei” - aşa cum obişnuia să spună Napoleon Bonaparte, străbate 1075 km din teritoriul României si se varsă în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe , formând faimoasa Deltă a Dunării. La aproximativ 300 de km înainte de vărsare, fluviul se apropie la numai 60 de kilometri de litoralul românesc al Marii Negre, de-a lungul unei linii care traversează platoul dobrogean. Visul dintotdeauna al navigatorilor a fost să găsească un drum mai scurt spre mare. In conformitate cu ipotezele arheologice, se pare că Valea Carasu care străbate platoul dobrogean ar fi fost un vechi braţ al Dunării sau chiar un canal artificial construit de romani. Ceea ce se ştie cu siguranţa, este faptul că în secolul XVIII acest curs de apă era folosit de mici ambarcaţiuni pescăreşti. Idea construirii unui canal navigabil între Dunăre si Marea Neagră a fost avansată încă din anul 1837, dar o echipă de experţi britanici însărcinată cu studiul problemei, a ajuns la concluzia că lucrările cerute de un astfel de proiect, depăşeau facilităţile tehnice ale timpului. Aceeaşi opinie a fost exprimată de specialişti în legătură cu un proiect publicat în "Gazeta de Transilvania" în anul 1884. Primul proiect modern al unui sistem de navigaţie în aceasta zona aparţine inginerului român Jean Stoenescu - Dunăre (1927) si are multe puncte comune cu actualul sistem de navigaţie. In conformitate cu standardele CEE, ONU, Canalul Dunăre - Marea Neagră se înscrie în clasa a 6-a de canale interioare, cea mai înalta clasă internaţională pentru astfel de construcţii. Canalul Dunăre Marea - Neagră, cu o lungime de 64,4 km uneşte portul Cernavodă cu portul maritim Constanţa , scurtând cu aproximativ 400 km ruta navelor care vin din Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrală. De asemenea, pe canal pot circula simultan în ambele sensuri convoaie de 6 barje având în total până la 18000 tone, cu o lungime maxima a convoiului de 296 metri, o lăţime de 22,8 metri si un pescaj de 3,8 metri. Administraţia Canalului Dunăre - Marea Neagră a fost înfiinţată în anul 1979, ca întreprindere de stat, fiind beneficiarul care urma să administreze şi utilizeze această infrastructură de transport pe apă.

description

Lab AIS

Transcript of AIS

Page 1: AIS

APLICAȚII SOFTWARE PENTRU SERVICII DE INFORMARE ÎN NAVIGAȚIA MARITIMĂ ȘI PE APE INTERIOARE

IntroducereDunărea - ”Regele fluviilor Europei” - aşa cum obişnuia să spună Napoleon Bonaparte, străbate 1075

km din teritoriul României si se varsă în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe , formând faimoasa Deltă a Dunării. La aproximativ 300 de km înainte de vărsare, fluviul se apropie la numai 60 de kilometri de litoralul românesc al Marii Negre, de-a lungul unei linii care traversează platoul dobrogean.

Visul dintotdeauna al navigatorilor a fost să găsească un drum mai scurt spre mare. In conformitate cu ipotezele arheologice, se pare că Valea Carasu care străbate platoul dobrogean ar fi fost un vechi braţ al Dunării sau chiar un canal artificial construit de romani.

Ceea ce se ştie cu siguranţa, este faptul că în secolul XVIII acest curs de apă era folosit de mici ambarcaţiuni pescăreşti. Idea construirii unui canal navigabil între Dunăre si Marea Neagră a fost avansată încă din anul 1837, dar o echipă de experţi britanici însărcinată cu studiul problemei, a ajuns la concluzia că lucrările cerute de un astfel de proiect, depăşeau facilităţile tehnice ale timpului. Aceeaşi opinie a fost exprimată de specialişti în legătură cu un proiect publicat în "Gazeta de Transilvania" în anul 1884.

Primul proiect modern al unui sistem de navigaţie în aceasta zona aparţine inginerului român Jean Stoenescu - Dunăre (1927) si are multe puncte comune cu actualul sistem de navigaţie. In conformitate cu standardele CEE, ONU, Canalul Dunăre - Marea Neagră se înscrie în clasa a 6-a de canale interioare, cea mai înalta clasă internaţională pentru astfel de construcţii.

Canalul Dunăre Marea - Neagră, cu o lungime de 64,4 km uneşte portul Cernavodă cu portul maritim Constanţa , scurtând cu aproximativ 400 km ruta navelor care vin din Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrală. De asemenea, pe canal pot circula simultan în ambele sensuri convoaie de 6 barje având în total până la 18000 tone, cu o lungime maxima a convoiului de 296 metri, o lăţime de 22,8 metri si un pescaj de 3,8 metri.

Administraţia Canalului Dunăre - Marea Neagră a fost înfiinţată în anul 1979, ca întreprindere de stat, fiind beneficiarul care urma să administreze şi utilizeze această infrastructură de transport pe apă. După punerea în funcţiune a Canalului Dunăre - Marea Neagră, în anul 1984, administraţia a preluat şi urmărirea construcţiei Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari, care a fost pus în funcţiune în anul 1987.

GENERALITĂ IȚÎn navigaţia maritimă, IMO a introdus sistemul de identificare automată (AIS). De la sfârşitul anului

2004, toate navele maritime care efectuează curse internaţionale şi cărora li se aplică dispoziţiile capitolului 5 din Convenţia SOLAS trebuie să fie echipate cu AIS. Orientările pentru planificarea, punerea în aplicare şi folosirea operaţională a serviciilor de informaţii fluviale definesc AIS interior ca fiind o tehnologie importantă. Din cauza zonelor de trafic mixt, este important ca standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile pentru navigaţia interioară să fie compatibile cu standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile deja definite pentru navigaţia maritimă. Pentru a corespunde cerinţelor specifice navigaţiei interioare, AIS a fost dezvoltat şi mai mult, evoluând în aşa-numita specificaţie tehnică AIS interior, păstrându-şi totuşi compatibilitatea deplină cu AIS maritim al IMO şi standardele deja existente în navigaţia interioară.

Se pot distinge trei grupuri de informaţii:

Page 2: AIS

— informaţii dinamice, informaţii care se modifică foarte frecvent în câteva secunde sau minute;— informaţii semidinamice, informaţii care se modifică doar de câteva ori în timpul cursei; — informaţii statice, informaţii care se modifică de puţine ori pe parcursul unui an.

Pentru fiecare grup de informaţii, se pot identifica diferite moduri privind schimbul de informaţii: — sistemele de urmărire şi reperare a navelor se utilizează în special pentru schimbul de informaţii

dinamice. — dispozitivele de raportare electronică, cum ar fi poşta electronică, se utilizează pentru schimbul de

informaţii semidinamice. — bazele de date servesc pentru a oferi informaţii statice care pot fi recuperate prin Internet sau alte

căi de transport de date.Serviciul de informare este furnizat prin difuzarea unor informaţii la ore şi intervale fixe sau când

acest lucru este considerat a fi necesar de către VTS sau la cererea expresă a unei nave şi el poate include, printre altele, rapoarte privind poziţia, identitatea şi intenţiile unui alt trafic, condiţiile căii navigabile, condiţiile meteorologice, posibilele pericole sau orice alţi factori care ar putea influenţa tranzitul navei. Serviciile de informare au nevoie o privire de ansamblu asupra traficului dintr-o reţea sau dintr-un şenal navigabil. Informaţiile privind traficul vor conţine informaţii referitoare la navă precum:

— identificare;— nume;— poziţie (reală);— drumul deasupra fundului apei/direcţie;— limitări ale spaţiului navigabil;— destinaţie/traseu planificat;— tip de navă sau combinaţie;— dimensiuni (lungime şi lăţime);— număr de semnale albastre;— încărcată/descărcată;— numărul de persoane aflate la bord (în caz de incident);— statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Autoritatea competentă stabileşte ritmul predefinit de actualizare.Serviciile de informaţii privind şenalele navigabile vizează trei servicii:

— avertizări meteorologice în caz de condiţii meteorologice extreme;— statusul semnalului;— nivelul apei.

Informaţiile statice sunt transmise independent de către navă sau la cerere: Identificator Utilizator (MMSI) (Standard AIS al IMO); Numele navei (Standard AIS al IMO); Indicativ de apel (Standard AIS al IMO); Număr IMO (Standard AIS al IMO/indisponibil pentru navele de navigaţie interioară); Tipul navei şi încărcăturii (Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior); Lungime totală (precizie la decimetru); (Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior); Lăţime totală (precizie la decimetru) (Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior); Număr european unic de identificare a navei (ENI) (Extensie AIS interior); Tip de navă sau combinaţie (ERI) (Extensie AIS interior); Navă încărcată/descărcată (Extensie AIS interior).

Page 3: AIS

Fig. 1 Structura transponderului AIS (SAAB)

Portaluri RIS

În UE s-au dezvoltat mai multe pagini web ce conţin informaţii despre serviciile de informare în

navigaţia pe ape interioare. Unul dintre acestea este portalul RIS Europe.

Pe această pagină se pot obţine informaţii despre activităţile RIS, principalele proiecte de dezvoltare în

domeniu, precum şi despre dezvoltarea serviciilor în diferitele ţări de pe coridorul de transport VII.

Harta este interactivă şi permite transferul către alte informaţii. De asemenea, informaţii de detaliu

despre activităţi RIS şi servicii de la noi din ţară sunt disponibile pe portalul RIS românesc, la

http://www.roris.ro/Portal/ro.aspx .

O serie de administraţii de navigaţie din ţări europene au dezvoltat şi aplicaţii mobile de informare din

domeniul RIS. Unele dintre acestea sunt RSOE şi PannonRIS, din Ungaria.

RIS prezentate conţin servicii cum ar fi: informaţii cu privire la şenalul navigabil, informaţii despre

trafic, gestionarea traficului, informaţii pentru reducerea efectelor dezastrelor, informaţii de management

de transport, statistici şi servicii vamale şi de taxe de navigaţie şi taxele portuare. În Ungaria, Ministerul

Dezvoltării Naţionale, Autoritatea Naţională de Transport şi de urgenţă Radio cooperează în cadrul

Asociaţiei Naţionale pentru Informare şi Comunicare (RSOE). Cooperarea continuă să se dezvolte şi să

opereze sistemul PannonRIS.