A i u l a l L X X X V m - l e a a - î 7 2

r

KiâaiMa síPIAŢA LîBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226âkmmmeni anaal 360 lei Pentru streingtate 800 lei iiinţRri) reclame, după tarif.

Fondată i» 1888 George Bariţiu Prin line însuţi, celăfene, şi peniru

Apare de trei ori pe săptămână tine, la libertate, legalitate şi cinste.

AGONIA UNEI FAINEZeci de ani de practică poli­

tică liberală în tara noastră au creiat o mentalitate de rob, de teamă superstiţioasă fată de puterea a tot stăpânitoare a partidului liberal. De sus In jos» pătrunsese credinţa că partidul liberal şi» în specia), Brătienii fac tot ceea ce voesc» că în zadar ar fi o împotrivire. Pactul recent averescano-Iiberal, rupt se pare astăzi» este pilda vie a

iypeputintei recunoscute de*a re- Şr zista Brătienilor din partea unei ' fracţiuni de partid care a strâns

oameni politici crescuţi în men­talitatea de care vorbeam.

Cine cunoaşte viata politică a tarei noastre (vechiul regat) poate uşor găsi elementele cre- iatoare a mentalităţii acesteia; Vom aminti numai unele din ele ca să explicăm faima par­tidului liberal şi pentru ca să dovedim, cu fapte, că acest partid se află în pragul fali­mentului acestei faime.

Partidul liberal, ia început, a fost creatiunea populară isvo- râtă din necesităţile de viată socială a poporului. P a rtid u l roşu era expresiunea ideilor de libertate, de orientare spre re­cunoaşterea drepturilor poporu­lui încătuşat până la 1848 de jugul proprietarilor de pământ. Nu vom insista pe terenul isto­ric al acestui partid ci vom face remarca atragerei către acest partid a tuturor elementelor de­mocratice, între cari ardelenii refugiaţi fac o puternică falangă. Raportul de forte politice de a- tunci, între partidele poLtice se aseamănă cu acela de azi în­tre partidele democratice (opo­ziţia unită) şi partidul liberal devenit, încă de-acum 2 0 de ani,

^reprezentantul unei ciocoimi cu tendinţe dictatoriale.

Cucerind cu elan puterea, partidul liberal a cunoscut foarte, curând dela înfiinţarea sa, toate izbânzile împotriva partidelor conservatoare» De* aci atotputer­nicia sa. Intr'adevăr se poate spune că tara a fost guvernată numai de liberali. Obvin însă, şi urmările rele ale acestei atot­puternicii*

In cadrul acestui articol nu vom face istoricul detailat al procesului de formaţiune şi al apogeului puterei acestui partid. Am arătat numai cadrul gene* ral ca să explicăm faima lui, teama superstiţioasă chiar a multora încă şi azi, a tuturor aproape eri, de puterea lui.

Acum, însă, această faimă se topeşte la căldura unui soare nou care întăreşte credinţa în victoria deplină a drepturilor poporului. Şi, ceea-ce este cu­rios din punct de vedere social, isvorul de energie populară a fost păstrat în lupta contra par­tidului liberal de partidele con­servatoare de sub şefia bo ieru ­lui Nicu Filipescu şi a Iui Take

^ lonescu, J iu d e n e g u s to r din Ploeşti. După cum boerii ade­văraţi patrioţi se puseseră în fruntea mişcârei revoluţionare dela 1848, care a creiat parti­dul liberal, tot astfel boeri ca Nicu Filipescu şi alţii şi fiul de iârgovet Take lonescu s au ri­

dicat întru apărarea poporului împotriva unei atotputernicii bur­gheze devenite oprimatoare» ne­miloasă, fără sat şi scrupul.

Rezistenta partidelor conser­vatoare, însă, n’a putut să fie opusă cu succes progresului creşterii dictaturii partidului li­beral, deoare-ce nu exista o unitate politică în tabăra opo­ziţiei. Nicu Filipescu şi Take lonescu au găsit nenumărate piedici ridicate de liberali chiar în sânul partidelor lor. Şi cei doui adversari ai liberalilor — erau tot aşa de mari adversari între dânşii. De-aceastâ situaţie s a u folosit Brătienii, cari au ex­celat în întrebuinţarea formulei d iv id e e t im p e ra f gratie căreia până astăzi n*au avut de ce să se teamă de adversarii lor.

Cum nu era să se formeze, dar, mentalitatea de rob, de teamă superstiţioasă la toti a- ceia cari constatau că familia liberală guverna şi din opoziţie?

In această situaţie a interve­nit factorul politic ardelenesc reprezentat prin Partidul naţio­nal român. Pe de*altă parte, războiul creiase ideia de aşe­zate a poporului în stăpânirea tuturor drepturilor sale. Partidul averescan în vechiul regat re­prezenta acest curent la începu­tul său, în Moldova.

In alegerile ce*au urmat la Ia 1919, din greşala politică a d-lui Averescu de-a asculta de sirenele liberale — ca şi astăzi — locul de conducere a nă­zuinţelor tărănimei ce se întor­sese dela războiu cu conştiinţa că are şi ea drept de partici­pare Ia viata sfatului, Fa cu­cerit partidul d lui Mihaîache, numit partidul ţărănesc, ce fu­sese până aci numai un nu­cleu de credinţe ce aşteptau în viitorul . depărtat realizarea lor. Aste zi acest partid este o forţă reală.

Partidul naţional român tre­când Carpatii a găsit cea mai încurcată situaţie politică de oare-ce diversitatea partidelor politice nu făcea uşoară alege­rea drumului celui mai drept către realizarea scopului pro­pus: u n ita tea fo r ţe lo r d e m o c ra m \ie i ro m â n e ş ti•

Se ştie astăzi cum a reuşit totuşi conducătorul acestui par­tid, d*l luliu Maniu, să cu­cerească treptat locul pe care se ridică astăzi templul victo­riei acestei democraţii unite, că­reia nu i se mai poate nimeni împotrivi.

Partidul naţional a fost ad­versar hotărât al liberalilor. Bazat pe unitatea forţelor din Transilvania a dat piept cu in ­v in c ib ila p u tere , cumi se zicea partidului liberal, De cele mai multe ori întovărăşit cu partidul ţărănesc, a reuşit să reînvie rezistenta populară a oraşelor în vechiul regat, purtând cu sine talismanul forţei sale de neînvins isvorâte din însăşi mas* sa populară a Transilvaniei* Purtător al cuvântului de uni­tate democratică, vede azi rea­lizată aproape în întregime a- ceastă dorinţă *şi acest scop politic al său*

I Zi de zi, cele două partide democratice au izbit Ia baza Molochului liberal până ce as­tăzi toată lumea vede că uria­şul nesăturat se clatină şi că ri*a fost decât o operă realizată pe baze foitate după închi­puirea tiranică a unei familii ce nu găsise nici o rezistentă în calea îndrăsnelelor ed**.

Unitatea forjelor democraţiei naţionale, cu toate micile de­fecţiuni de prin cele câteva ju­deţe ale vechiului regat — ce înseamnă amb tiunea deşartă a unora fată de imensitatea voin­ţei populare — se desăvârşeşte zi de zi ş; în aceeaşi proporţie scad forţele de rezistentă ale Mo­lohului liberal.

Sunt cu toate acestea şi azi multi, la oraşe, care se tem încă de puterea acestuia. Când îl vor vedea însă redus la slă­biciunea propriei lui fort 3 — fără concursul atât de mărini­mos al celui de al doilea fac­tor constitutional, Coroana — a- tunci tocmai aceşti ultimi temă­tori vor fi mai aprigi duşmani* Deja unii averescani pare că vor să se avânte în luptă îm­potriva liberalilor — ceea’ce este un simpton al recunoaşte- rei forjei slăbite a acestora!.,.

Dar ceea-ce este şi mai ca­racteristic, înşişi Brătienii văd dezastrul faimei partidului. D*1 Ion Brătianu a constatat d e v is u ura populară care se în­dreaptă vijelios împotriva par­tidului său. O adevărată panică a cuprins tabăra când a price­put că şeful se clatină, că nu mai in e frânele cu aceeaşi violentă strângere de pumni, că d ic ta to ru l se teme de ziua de mâine!...

încet, matematic şi pentru tot deauna — cu toate imensele bogăţii ce deţine—partidul libe* ral p e rd e p u terea d e fa sc in a - t iu n e ş i d e ma im p u n e te a m a . Când dictatura nu are aceste două arme la dispoziţie — este în agonie.

I-rt-L

UnificareCe-a făcut Franţa? —

Fiind*că guvernul liberal îşi face o mândrie din faptul cS a legiferai unificarea cufurce, sub cuvânt efi trebuie şterse cât mai curând posibil urmele streine din provinciile unite cu vechiul regat — In acelaş timp denun­ţând ca antipatrioti pe aceia dintre oamenii politici cari ce­reau un studiu serios şi înde­lung în opera de unificare le­gislativii, — dam mai jos pentru astăzi câte*va din declaraţiile d-lui Millerand, fost preşedinte ai Republicei franceze — unul dintre conducătorii Apărărel na­ţionale franceze — fost comisar general pentru Alsacia* Lorena, — privitor la opera de înfrăţire a celor două regimuri: francez şi alsacian.

Aceste declaraţii le găseşte ori-cine în discursurile sale ros­tite în Camera franceză adu­nate In volumul „Le reiour de l’Aisace-Lorraine â ia France* (Reîntoarcerea A!saciei*Lorena ia Frant^)*

Privitor ia substituirea legisla­ţiei fran ceze celei alsaclene zice (pag 182-183):

„/Vu c o n c e p p o sib ilita te a d e a su b s titu t tn în treg im e leg is lo ţia fr a n c e z ă în lo cu i leg is la ţie i io ‘ c a te .

....d ep a rte d e a im p u n e le g is ♦ la fia J ro n c e zâ tn b lo c le g is la ­ţie i loca le , în cea mai mare parte a treburilor, dimpotrivă, trebuie să studiezi cele două legislaţii pentru a ajunge nu la o substituire globală a unei le­gislaţii in local celeilalte, d a r la fu z iu n e a , ta p ă tru n d erea una în tr 'a ifa a ce lo r d o u ă le g is la ţii“.

Şi, pentru ca să vadă d 1 Bră- tianu că este o orbire fără scuză înlocuirea unor legi bune, civilizate, prin legi învechite dar cu pecetie liberata — tot Mille- rand, în cplauzele Camerei fran­ceze, d ec la ra fra n c c ă a g ă s it

cu furcaCe face d l Brătianu!u n e le leg i m a t b u n e în A ls a c ia ca ri treb u iesc in troduse ş i în F ra n ţa .

„ N u n e p u te m g â nd i, este evi­dent, s ă in tro d u cem leg i con• d a m n a te d e n o i în ş in e în lo cu l a lto ra cărora le re c u n o a ş te m su p e r o rita tea

Ce-a făcut regimul Brălianu din sistemul administrativ supe­rior pe care i’a avui Ardealul, sistem adequat situaţiei noastre de către Consiliul Dirigent?

Legea administrativă de azi, care se va apflca mâine, este un regres, este orbirea de-a distruge aşezăminte serioase şi potrivite viefii populaţiei noas­tre, pentru a introduce sisteme cari au dus vechiul regat la cea mai rea administrare din Europa» Nu vom mai insista,'nu de teamă că ne vor face trădători cei dela „Viitorul“, dar fiindcă e dureros

Colonizarea Gadrilaterfllui cn Români macedoneni

Cuvernut a decis colonizarea terenurilor statului din jud. Du- rostor şi Caiiscra, jumătate cu locuitori din Vechiul Regat, îa- dreptâ|i fi la împroprietărire, dar ceri n‘eu obţinut pământ, şi ju ­mătate cu români macedoneni.

Aceşti colonişti macedoneni vor fi aduşi in fără dela Salo­nic cu vaporul „Durostor* al S. M. R., îa serii de câte 100 familii, sau 400 persoane, de fie-care transport.

Numărul total ai coloniştilor români macedonent este de 1500 sau 400 capi de familie.

P. S Sa Arhiereul Dr. ioan StlOia, episcop de Alba lulia, şi*o luat postul îa primire în calitate de Inspector ai cleruluimilitar.

„CAREULde CI

(Povestea o găsim înti’un ziar ve- chln rus. £ interesantă şi veselă. 8’ar părea oă este de Cehow — deşi este semnată alt-iei).

In consiliul unei societăfi co­merciale, directorul şi* asigurase credinfa oarbă a patru popi, de diferite confesiuni. Consiliul era din 7 inşi. Cei patru se răz- bolau pe chestiile ^religioase dar erau una când se întoc­meau câştigurile societăţii nu* mai pentru buzunarele lori.,.

S!ugt plecate, îngânfeţi cu poporenif, dar proşti ca cisma, făceau frumos ca nişte căţeluşi dresaţi, Dfă de d irec to ru l g e ­n era l măsluitor de registre »ex­pert contabil* cum 1 se zicea pe la noi. ;

Intr'o zi, puseră la cale o mare afacere. Unul dintre consilieri trebuia să plece la Riga să a- ducă coloniale pentru regiunea unde funcţiona societatea.;

File vesele.

DE POPI“Directorul, grav, deschide şe­

dinţa : domnilor, flucfu8 tluniie valutare ni impun soluţia unui mare import. De pildă n’avem coloniale: mături, potcoave, cuie, etc. etc. Tot, ce n*avem, trebuie să aducem aci. E logic, e prac* tic. Revalorizarea mărfurilor va fl extraordinară, vă asigur.

— Pe cine să trimitem, ex­celentă? întrebară îotr’un glas cei patru popi. Noi nu ne pri­cepem.

— Nu vă pricepeţi ? Se poate ? Dacă eu vă învăţ, trebuie să şllti a face comer|ul ce vă po­runcesc. D-ta de colo, barbişon spânatec, te vei duce.

Şi-a precât popa Leucovici Ia Riga. Consilier şi-a luat pe Pa- tricieveki, un fap înţelept de nu s'a putut alege protopop nici în satul guşaţilor din Catanova.

Cei doui se sfătuiră pe drum:

cum să aducă marfa ? I... Se duceau la Riga, la mare. Să cumpere, deci, o corabie.

Telegrafiară la graniţă, dela posta Predelen&ki, Direcţiune! generale:

— Rugăm convocaţi urgent Consiliu, stop. Rog respectuos decideţi cumpărarea unei co­răbii. stop. Trimiteţi bani mulţi...

N. B. Patricievski roagă sme­rit a i trimite un brâu roşu! ca să dea Importanta persoanei sale cum se cuvine stop.

Zis şi făcut. Un curier fu ex­pediat la Catanova de-a adus brâul, altul după consilieri şi, în seara unei Sămbete, se ho- tărâ cumpărarea corăbiei 1... O telegramă de două mii de cu­vinte explica trimişilor cum să purceadă la cumpărarea măr« furllor şl a corăbiei. Directorul general, ca să dea solemnitate afacere!, semna: •d o c to r X . Director general al soc. G eta* u e n ska ia J a n /a ro n a d o w sk a *)*.

Contabilul societăţi înregistra cheitueli până lăzi cu afacerea

*) Directorul iosese trimis pe ch el- tuiala societăţii două luni la Odesa să ia doctoratul în ştiinţele eeoaomice.

Pagna 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 72—1925

D-l luliu Maniu si Aromânii.Membrii delegaţiei pentru co­

lonizarea Aromânilor, înainte de a paris! fara, au ţinut să vază pe conducătorii diferitelor par­tide politice spre a cunoaşte o* piniile şi sentimentele lor in chestiunea ce i privea.

Dintre personalităţile, cu care au avut onoare a se întreţine în acest scop, d-l luliu Maniu, pre­şedintele Partidului National, le*a lăsat, după mărturisirea lor, cea mai adâncă şi durabilă im­presie.

D-l Maniu i-a primit pe dele­gaţi în modesta cameră ce o- I cupă la hotel Athénéz-Paîace. Înghesuiţi într’un spaţiu de cel mult trei metri pătrat!, între pat, două scaune, o măsuţă şi uşe, cei 14 delegaţi nu fost robiţi I dela primele cuvinte ale acestui 1 om, al cărui prag l’au păşit cu | nespusă sfială şi care, după o jum. ceas de convorbire li se părea că le este cunoscut de o eternitate, că nu le fusese necunoscut niciodată.

Afabilitatea perfectă, cordia­litatea spontană şi francă care, fără nici o afectare, porneşte din întreaga lui fiinjă, atuncea când are în tată o inimă, un su­flet românesc, cuvintele calde ce i8vorâsc din inimă şi merg la inimă, au subjugat în câteva clipite pe aceşti români, veniţi de departe şi care, după luni d e aşteptare, găsiseră 9n sfârşit pe omui de stat romái după Inima lor, pe conducătorul Na­tional aşa cum II visau, aşa cum îl visează to)i românii de peste hotare.

*• •Omul de stat pe care-i vi­

sează ei, căci ceea-ce vede un româu de peste |hotare într’un bărbat de stat român, [nu sea­mănă de fel cu icoana ce şi-o formează, despre acelaş obiect, un român din tară.

Pentru românii de peste ho« tare un bărbat de stat român, conducător azi sau viitor con­ducător al României, nu poate fi altceva de cât expresiunea cea mai înaltă a stmjimântuiui naţional şi a solidarităţii ro mâne. Ei nu este nici numai al Partidului său, nici numai al

României, este al neamului în­treg. Cu cât este mai sus cu atâta trebue să fie mai pătruns de durerile şi aspiraţiile româ­nismului de prelutlndenl, ŞI cu cât o categorie a acestui ro­mânism este mai prigonită, mai îndurerată, cu atât solicitudinea Iu! pentru dânsa este mai mare. Casa lui nu este un palat în­chis, ci un templu deschis pen* iru că oricine din cei ce şi-au consacrat viaţa cultului neamu­lui, să poată găsi reconfortare.

Vorblţi-ie acestor români, câtă vreme n'au cunoscut Regatul, de realităţile aspre pe care le cunoaşteţi, spune-ţi le că oa­menii din România nu se gân­desc de cât rar şi intermitent la durerile de care dânşii sân* geră în fie-ce clipă, spune-ţi-ie că bărbaţii de stat ai României, absorbiţi de nenumărate pro­bleme lăuntrice de caracter pu­blic sau de nenumărate interese de partid, nu ou vreme să a- dâaceescâ chestiunile românis­mului de peste graniţă. Ei nu te vor crede. Căci ceeace i sus­ţine pe dânşii în lupta grea şl Inegală, este această credinţă, că fie-ce român din fericita Ro­mânie, nu are aiiă grijă de cât dorul pentru fraţii din afară, că | nu gând ;şte în fie-ce ceas de- j cât cum să le uşureze vieaţa, cum să-l mântue de durere.

Cei, care n’au trecut ei în­şişi prin această stare de su­flet, nu vor înţelege aceasta. Dar noi toţi, care am trecut prin ea, cunoaştem decepţia grozavă pe care o provoacă în sufletul acestor româai realita­tea aspră, nepăsarea grea de care se văd înconjuraţi st une­ori ostilitatea ce. o întâmpină când dânşii, eroii, martirii su­blimi ai graiului şi sângelui ro­mânesc, sosesc pentru prima dată în România.

Se aşteptau la alt seva. Ce ? Ceva ce nici dânşii u’ar putea formula ; la ceva ce şi-ar găsi expresiunea în psrabsla evan­gheliei cu sărbătorirea fiului ră lâcii, se aşteptau ia braţe î atinse,

*) Articol apirut în revista „Tri­buna Românnor de peste Hotare** No. 5—6, Mai-Iunîe 19J5.

la porţi larg deschise în toate părţile, la cuvinte de mftngăere, ia cuvinte de îmbărbătare, la recunoştinţă generală.

Şi ce întâlnesc? Osmenlf cari îşi văd de treburile lor. grăbiţi, care-i calcă pe [bătături, uşieri brutali care-i resping şi-I in­sultă, lachei obrasntcişl ironici, care nu au amabilitate de cât pentru samsarii de afaceri du­bioase, porţi zăvorite acolo unde ei, pelerini ai durerilor şi speranţelor celor mai răzleţi dintre români, se îndreptau cu Încredere şi iubire fără d e seamă.

Deziluzia lor în primele zile este fără margini. Ai crede că o iată plecaţi din Babiionul ro­mânismului, îşi vor pune pen­tru totdeauna lacăt sufletului şi că nu var mai ridica glasul niciodată pentru românism.

Dar se obicinuesc şi cu a- | ce^stă crudă realitate şi, odată | trecuţi prin această supremă criză, naţionalismul lor purificai se cristalizează în forme su­blime de devotament obscur şi nemărginit, devotament pentru devotament, fără nici o speranţă de răsplată morală de nici un f i . ** •

Dar iată că. de data asta, de­legaţia celor 14 aromâni, veniţi din din satele depărtate ale Macedoniei, n'a mai trecut prin purgatoriul obicinuit. La capătul a trei luni de încercări, după întrevederile rodnice cu d-l Al. Constantinescu, ministrul Agri­culturii şi Domeniilor, condu­cătorii ei au avut buna inspi­raţie de a-i prezenta d-lui luliu Maniu.

Bărbatul de stat ardelean, fără a fi pus în curent prealabil cu problema ce avea să se discute, fără a fi cunoscut nimic din fră­mântările, din Indoslile, din nă­dejdile delegaţilor, le-a vorbit aşa ca şi cum ar fi asistat zile şi luni de-arândul ia toate con­sfătuirile delegaţiei, ca şi cum ei Insuş ar fi fost unul dintre delegaţi, ca şi cum ar fi cunos­cut cele mai adânci taine ale suflatului lor. Tot ce Ie spunea erau cuvinte care par’că izvorau, nu din sufletul iul, ci din au fi 2 tui lor şi tot ce spunea el era pătruns de atâta persuasiune, de atâta simţire şi cu uiâta cla­ritate îa cât fiecare membru al

delegaţie!, chiar cei care nu erau câtuşi de puţin familiari­zaţi cu dialectul daco român, îl înţelegea, fără nici o tălmăcire din partea cuiva.

Pe măsură ce d-l Maniu vor- bia, par’că spaţiul strimt din mo­desta odaie a marelui ardelean se lărgea: aromânii veniţi din ţinuturi depărtate nu mai aveau în faţa lor un om, un şef de partid, ci însuşi conştiinţa şi voinţa neamului care privighează asupra fiecăruia din fii sfii

„Sontem atât de putini în i* cest Univers în cât na trebae sâ lăsăm să dispară nici an român; suntem datori să tgonislm orice viată românească ori cât de răsfaţă chiar dacă ar fi aceea a anal singar individ... ţi pe mâsoră ce d l latin Miaiu vor­bi», f iţ i fiecăruia «a lamina, ie înieniar, î i ochii fiecăraia se aprindea văpaia speranţei, astfel eă la armă, când fruntaşul ar delean isprăvi, bătrânul celule I»nca Cepi dia Ltvez', Iaptător vijafe dar închis, aspra ţi scep tic, obicinait să se îadoiască de tot ş) de toata ca anal ce a sa- ferit din plin, no se pita reţine de a izoncni:

Tora v e d ş ’e u c ă n â p u n i h !• m eliu s ă n ă to s ! . .

„Acum văd şi ea că ne pan temelie sănătoasă*.

S gară acum, no nu o: ai de prezent, ci şi de viitor, delega­ţia radioasă a petrecut ultimele ceasuri 2a Bacureşti ca nomele d-lai talia Mania pe baze şi ca I imigoea lai în «atlet, pe care o va dace negreşit prin toate satele răsfeţe din munţii Mace­doniei.

— Va arma. —

Liceul din Odorhsiu.Liceul de stat din Odo^helu-

Transilvania, va funcţiona în an. 1925—26 cu 8 clase (ii d. 1/b). In cursul superior, cl. V—VI va fi necondiţionat sec,ia reală, în cl. Vil—Vili secţia modernă. In cazul că s’ar anunţa şi pentru secţia m o d e r n i înd . V—VI elevi în număr suficient, se va des­chide şi aceasta.

înscrieri se pot face între 1 — 8 Septemvrie. Taxa d î înscriere şi frecvenţă anual Lei 730 pentru curs superior şl Lei 530 pentru cursul inferior. La îns riere se va achita Direcţiunii suma de

Lei 230 curs Inferior şi Lei 330curs superior.

Examenul de admitere în ci. V. la 21 Septemvrie. Cererea de admitere la examen, timbrată, se va înainta cel târziu ia 15 Sept, Direcţiunii.

Internatul, de pe lângă liceu, va funcţiona în anul acesta nu­mai pentru 100, elevi. Internatul e Sn acelaşi edificiu cu liceul. Taxa anuală e în numerar Le* 6200 curs inferior şi Lei 7000 curs superio-, pentru alimentare. Spălatul rufelor pe anul întreg 403 lei. In natură trebue aduse alimente.

Instrucţiuni amănunţite dă ta cerere direcţiunea liceului.

Ravagiile ploilorCirculaţia pe C. F. R. îm piedicată

din cauza ploilor.Aialtăeri noapte, apele miri

ale râoiai Suceava formate în arma unet ruperi de nor!, s’aa revărsat. Toate aoârlriie de pia­tră de pe linia B'odaia-Seletin a» fest distrase. L’nis este a- coperitâ pe o mare întinde re de bntncl şl pietre mari. Doai po­dari ta fost avariate. Circulaţia se face ca atenţiune ps anamite porţiani.

In B a sa ra b ia : aialtăeri la arma anei ploi de două ore, linia Ba* strabeasca-Apaclit a fost raptâ de ape îa doaă locuri.

Circulaţia a fost întreruptă pentru toate trenările.

De eri se lucrează la restabi­lirea liniei.

Linia iajf-Chişinăa a avat de saferit de pe urma ultimelor ploi. Astfel intre Vistiernlceni- Ghidighici, din cauza torentelor Qc apă linia a fost inundată, apele trecând peste terasâmenL

Luândn se măsurile faţă de împrejarări s'a asigurat circula­ţia trenurilor prin pilotare.

In B a n a t. Intre Unul mire şi frontera Jjgoslaviei linia a fost întrerupta.

Trei podeţe au fost împotmo­lite de maia! adus de ape.

Lini» ette practicabilă între lamul mare şi Gătaia.

Lucrările pentru restabilirea liniei vor dnra opt zile.

Pagsbele trec de 2 0 0 .0 0 0 lei.

„mături, potcoave, efc.* — 2 0 0 0 0 ruble. Telegrama costase 8750 ruble!.. Călătoria la Pred*« lenskl 800 ruble. Dusese 50.000 ruble aconto la corabie.

La Predeienskiera gutei*) mare! Cei doui trimişi petrecurâ’n lege. Din întâmplare fiind ambii or­todox!, nu s\au bătut, cum se sfârşeau toate chefurile acasă.

Când au ajuns la Riga, Patri- cievski şl-a pus brâul roşu. Văzu o firmă aurită pe strada Portului: A g e n ţie d e v a p o a re / Intră:

— Ce poftiţi?— Apăi, domnule, vreau să

cumpăr o corabie că avem de adus nişte mături la Rupeaflsac.

Funcţionarul se roşi până în creştet: credeai că i plesnesc ochii, aşa se uirfUsera. In cele din urmă, Izbucni în râs, cu hohote.

Dela Riga la Rupeefleac tre­buia să mergi pe trei mări şi să treci şl prin Oceanul Atlan­tic ca să ajungi ia un port de unde, cu trenul, vil până acasă.

Dlntr’un colţ, un bărbat roş­covan ciupit de vărsat, cu zu­lufi roşii aprins, sări ca ars:

— Cuvioşia Domniei-Voastre. Vă duc eu la cineva care are de vânzare o corabie.£*Se uită popa la evreu şl*l mă­sură. Ce să facă însă, trebuia să cumpere corabia, cura ordo­nase C onziliu l.

-— Bine, domnule dragă. Me- rem la corabie s’o vedem?

Şi s’au dus de-au văzut un şlep îmbătrânit în mucigai, pu­tred — dar lustruit pe dinafară in culori vii.

— No, dragă domnule, bună-i corabia asta ?

— Bună, tere ca fierul, uşoară de zboară la Rupeafliac !

— Atunci, târgul li gata. Ce ceri ?

— Ce dai ?— No, ca la fo 1 0 0 .0 0 0 ruble,

că societatea e bogată tare.— Bine!Şi târgul s'a făcut. Tocmeala

era cuminte: să dea jumătate din bani la Riga şi cealaltă ia Rupeaflaac. Fusese înţelepciu­nea directorului generai propu­nerea aceasta dibace.

Scoase popa banii din chimir şi i plăti unui căpitan de va­poare ce se nimerise, aşa din întâmplare, pe-acolo, ca pro prietar*.

Patricien&ki se umfla'n pene de bucurie. Făcuse târgul e x a c t după cum ordonase do m n u l doctor Director general!.,.

Ce făcea, în vremea aceasta, celălalt trimis. Leucovicl trecuse în strada angrosiştilor şi cum făcu cum nu, târgui două va­goane de tămâie în loc de mă­turi, potcoave, etc.

II uluise dibăcia negustorului.— De unde, de unde?— Dela Rupeefleac!— Tocmai bine, em ceva spe­

cial: se va desface ca pâinea caldă.

— Ce?— Ghici ?...— Nn ghicesc, zău, spune !

* — Ai puţintică răbdare, Cu­rioşii Ta!„.

Negustorul se strecură după galantare şi, dela o vreme, ae simţi un miros dulce de tămâie.

Ltucovici părea transfigurat : respira cu nrsiţia, Aşa miros de tămâie, ei, popă de un pă trar de veac, no gostise ! ..

Când parfumul târaâid cu­prinsese încăperea, apăru şi ne­gustorul

— E1, îţi place. Ş.ia că i mare criză îa ţara cv Am adus ospecial dela Smirna. Eftină, dra­gă pâdnţeie, eftică ?

— Maitâ?— Paţioâ, iacă doaă vagoane.

Să tot împărţiţi la ea vre-o lună — cu câştig. Da, ce câştig? Co­losal, pirinţele.

Şi popi Leucovicl a cumpărat tămâia câ nu era de cât două vagoane, şi nu s : mai afla ni- cătri şi a dat dracului mătuii e şt potcoavele.

Pe semne fiind*că dracul fuge de tămâie şi’ncilecă pe miterH...

Când s’aa înlâ nit cel doi tri­mişi, s’aa papal şi s ’au felicitat. Cel cu corabia era vesel că are ce să ducă în gogeamite vasal: două vagoane de tămâie, s:omp şi sfânt iuern!,..

Zaiafet şl lăstari. Bl şi foite n'an lipsit. Către ziuă, n'avesu de cât cu ce sâ se întoarcă acasă.

Dimineaţa, Patricienii se dase să pornească corabia. la>o de unde nu-i. Dispăruse şt căpita­nul, şi evreal şl corabia. Întrebă pe unul, cu teamă mare şi dis­perare in soflet:

— Unde-i corabia care a fost aci eri?

— A plecat la Rapeafieac astănoapte, că acolo se plăteşte preţnl. Cel ce vorbise făcu pe

ascuns o grimasă caraghioasă: era au şmecher care peaira 10 rable păcălea prostia popii.

L \ Rupea? ere, şedinţa Consi- liniai ţinea de douăzle. Tnmisii spcciăii făcuseră treabă: 1 0 0 .0 0 0 r&ble zbaraserâ sau s'aa cam dus pe gârlă — cum zice neamţul.

Ce e de făcut? — sa întreb» Directorat Genera). Societatea comercială avea capital vărsat 3200 rable. Strânseseră dela de­ponenţi — încrezătorii sărmani muj ci, plogari fără carte — vre-o 300.000 rable şi d!n ele 250 000 eraa păpate deja,

O idee genială veni să lumi­neze Conziliul. Directorul gene­rai, pardon d 1 doctor Director generai grăi:

— Din cele 303.200 ruble a- vem o pierdere reală de 250 000. Rămân totuşi ceva ruble, cheş. Cumpărăm casa care ni s'a pro­pus astă toamnă cu 50.000 ru­ble şt, considerând tnbulaţiuniie valutare şi teoriile elveţiene şl americane (Trust et C*nie) ma­jorăm activele (respective imobi­lul) la suma de 350000 ruble.

Mobilierul de asemenea la 30 mii ruble.

Interese Ia depuneri plătim 7 % , ceea*ce fac 2 1 .0 0 0 ruble, deci un profit curat de circa 5 6 0 0 0 ruble.

Dire;torul sună prelung, apă­sând nervos pe butonul dela birou.

— Să vie d-l Goevicov.

A c t iv a :Imobilul ce vrem să cum-pirăm în piaţa, ruble 350.000 Mobilierul din birouri­le mele — deşi nea­chitat ruble 30.000Mărfuri în depozite M I

Totas 5 &0 AXM P a s iv a :

Capital social rubie 0.000.000„ vărsat , 3.200

Depuneri . 300 00 0Interese „ 21.003Spese de Ad-ţie „ 1

„ “ ~32ĂZ0rProfit curat „ 55.800

Totai B jbOOOl— Bravos, Bravos, exclamară

entusiasmaţl cel patru pop».— Să trăiască bravul meu c a ­

reu d e p op i I. . E invincibil 1 Ura! — răspunse Directorul general.

Apoi adresându se domnului Goevicov:

— Te rog, urgent, fişele de cassă pentru diurnele Domnilor Con» zilierl: 11,7 0 0 .6 0 ruble.

După publicarea Bilanţului, in* tr‘o întunecoasă şi umedă chilie a penitenciarului din Br...

„Careul de popi“ medita la nemiloasa înjghebare a alcătui­rilor matematice din ştiinţa con- tabJităţei exprese care i-a dus acolo,....

Directorul fugise, dispăruse fără urmă, din vreme, cu câştigul net a! societăţii.»

Trad. d e G,

— Domnule şef-contabil, Bi­lanţul nostru va fi alcătuit ast­fel:

Cetiţi şi răspândiţi: •Gazeta Transilvaniei1

cel m&i vechi ziar române«!*) Chef straşnte.

Nr. 72— 1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

S. R M. B.Şcoala de Electricitate şi Mecanică prin Corespon­

denţăf. lu tn lz a M de l lo l s te r n l Instnc-

liaili, s e d lil: B icn m şti. strada i tn e ra l leo lie le sc n Ho. 37.

Pentru toţi acei cari din dife­rite motive nn pot arma curia- rl!e aaei şcoaie pvbltce, Onor. Minister al Instrocţianii a auto­rizat fancţoDarea primei şi uni­cei şcoaie îu România Mare care predă cursori de specialitate în E le c tr ic ita te ş i M e c a n ic ă p r in C oresp o n d en ţă .

Ş:oaia are trei secţ uni: Mon- torilor, Secretarilor technici, Con* cuctorilor-Ajutor de Inginer.

Toţi acei cari n*aa decât ca- soţtinţi practice, trebue sâ ur­meze cursurile acestei şcoaie pentru a obţine pe lâogă cunoş­tinţele teoretice de specialitate, o diplomă absolut necesară pen- tru a pstea avansa in ocupaţia* niie ^ posturile ce ocupă.

Cine i mai bine pregătit, rea- b«te mai uşor in visţâ.

Elevii şi absolvenţii şcoalei sânt de drept membrii asocia- ţianei „S. E. M. B.- , cart îngri­jeşte ac apărarea intereselor lor profesionale, de plasarea mem­brilor ia servicii ia stat şi la diferite institutiunl pirticnlare, cât şi de pro:nrarea diferitelor maşini şi instrumente technice.

Înscrierile pentru anul şcolar 1925—1926 se f*c zilnic la se­diul şcoalei, fie personal, fie prin corespondenţă.

Prospectai şl programai ana­litic al conurilor ae trimite la cerere. Costul 2 0 lei.

DirecţiuneaA nu se confunda şcoala noa­

stră cu alte şcoli îechoice simi­lare deschise î i ultimul timp şl care u’an nici o bază legală, netlind autorizate de Stat.

Nr. 703«xecuţional 1925.

Pubiicaţiune da licitaţieSubsemnatul executor judi­

ciar aduc la cunoştinţa publică In senzul legii articlul LX din 1881 § J02 respective XLI din 1903 § 19 cumcă lucrurile ur­mătoare şt a. maşină de scris care în urma decisului Nr. G. 1674 din anul 1925 al jude-

’ cătoriei de ocol Târgul Sâcuiesc s’au execvat în 15 Iunie 1925 în favorul execvatorului dr. Tur-

èson Arpad reor. prin advocatul 1 dr. Bernath Kupcsay pentru în- cassarea capitalului de 765 lei şi acces., prin execuţie de aco perire şi cari s’au preţuit în 10,030 lei se vor vinde prin licitaţie publică.

Pentru efeptuirea acestei li- «citaţiuni, pe baza decisului Nr. G : 4797—1925 al judecătoriei de ocol u:n Braşov se fixează ter- minul pe 24 Iulie anul 1925 la orele 5 p. m. în Braşov, Strada

' Lungă No. 210 şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt invitaţi prin acest edict cu observarea aceia» că lucrurile susamintite vor ii vândute în senzul legii LX din

; 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă solvirea

' în bani gata şi în caz necesar • şi sub preţul de strigare*

Pretenziunea_ care e de în- cassat face 765 lei capital, do-

1 bânziie cu 5% socotind din 28 Februarie 1924, iar spesele până acum staverite de 348 lei 50 bani plus cari se vor mai ivi.

Întrucât .mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş-

• tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articlului XLI din 1908 § 2 0 .

Dat în Braşov, Ia 9 Iulie 1925.

£ . C r işa n ,executor judecătoresc de ocol.

* 655 1 -1

Pubiicaţiune.Se publică spre cunoştinţă

generală, că in ziua de 1 Oc­tombrie 1925 ora 10 a. m. se ▼a eserânda prin licitaţie publi­că cu oferte închise în localul primăriei Codlea hotelul comu­nal împreună cu restaurantu »La Cetatea Neagră” pe timpul de 6 ani adecă : dela 1 Ianuarie 1926 pănă la 31 Decembrie 1931.

Preţul de estimare 250,000 lei. Garanţia 10% din suma oferită.

Condiţiuniie de licitaţie şi de contract se pot vedea în fle­care zi pănă la ziua licitaţtunei la primăria comunală.

Codlea la 1 0 Iulie 1925.P rim ă ria co m u n a lă .

Notar, Primar,indescifrabil. G . C â rs te a ,657 1—1

C O N V O C A R ESindicatul proprietarilor de

case din Braşov invită pe a- ceastă cale la Congresul, care se va ţine Duminecă în 19 Iulie 1925 ora 9 dimineaţa in sala , G e w srb e o e re in ”, pe toţi pro­prietarii de case şi chiriaşii din Braşov.

Ordinea zilei va f i :1 . Chestia rechlztţlunii locu­

inţelor.^2 . Rech’ziţiunea şi legea chi­

riilor.După Congres la ora 2 p.m.

masă comună la Coroană ala carte.

Anunţurile se primesc până Sâmbătă 18 crt. ora 1 2 m. la dr. V. Z*«ke avocat Strada Nea­gră No. 58.

Contăm la cât mai mulţi par­ticipanţi.661 1—2 C om ite tu l.

Prim ăria comanel Codlea (jndeţn _ _ _ _ _ _ _ _ _ Braşov)._ _ _ _ _ _ _ _No. 691/1925.

PuiilicaţioneSs publică spre cunoştinţă

generală, că în ziua de 1 Oc­tombrie 1925 la ora 10 a. m. se vor vinde în localul primă­riei prin licitaţie publică cu o- ferte închise următoarele imo­bile, proprietatea comunei Cod­lea, ale căror vânzare s’a a* probat din partea M n. de Int. Dir. Corn. cu deciziunea No. 8559 —C.— 1925, şi anume :

1. 10 locuri de curţi, de câte 330 stânjeni pătr. lângă fabrica de slat, din No. top- 38, 39, e- valuate cu câte 30000 lei:

2. Un teren industrial între Vâlcel şi linia ferată a firmei Czell. din No. top. 37 în mări­me de circa 1560 stânjeni pătr. evaluat cu 1 0 0 ,0 0 0 lei;

3. Grădina lângă cârciuma •La Polul Sudic“ No. top. 32 şi 33 de circa 800 stj. pătraţi evaluată cu 60,000 lei;

4. Grădina lângă grădinăria Wilk, No. top. 652 d^ 356 stj pătr. evaluată cu 20.C03 lei;

5. Terenul dela ferăstrău vechiu cu No. top. 3083, 3084, în mărime de 3 jug. 602 stj. pătr. evaluat cu 4 0 0 ,0 0 0 lei; si tuat lângă apa „Vulcăniţa* şi propriu unui stabiliment indus­tria!;

6 * Cârciuma comunală „La Polul Sudic“ cu No* top. 31 de 536 stj- pătr. împreună cu toate clădirile şi terenul, evaluată cu550,000 lei.

Garanţii: lO*/o din sumele o* ferite.

Condiţiuniie de licitaţie se pot vedea la primăria comu­nală în decursul orelor oficioase în fiecare zi până la data lici- taţiunei.

Codlea la 10 Iulie 1925.P rim ă ria c o m u n a lă .

Notar, Primar,indescifrabil G . C â rs te a .658 1 -1

D r . A l e x a n d r u D o b r e s c u ■ ed ic d en tist

consultează de aici înainte între ora 11—1 şi între 3—6 d. a.) Şirul Inului No. 3Q 442 16—9

Judecătoria ocolului secţia c t.Nr. 1849/1925 cf.

Estras din pubiica­ţiune de lic itaţie .

In cererea de licitaţie făcută de moştenitorul Csabai loan,

Judecătoria.A ordonat Iicitaţiunea în ce

priveşte imobilele rămase după defunctele Lorincz Furuzs, Lo- rincz Kata şi Lorincz alias Pa- jor Anna, şi situate în comuna Braşov, Bacifalâu şi Sânpetru circumscripţia Judecătoriei oco­lului Braşov, cuprinse în cf. a comunei Braşov 1639 top. 7814 Sânpetru 727 top. 2303 şi Baci- falău 1324 top. 1531, în preţul total de 19,600 lei. L'citatiunea se va ţine în ziua de 19 Sep­tembrie ora 9 e . m- la Instanţa cf- Braşov şi în ziua de 19 luna Septembrie anul 1925 ora 2 p. m- la casa comunală a comu­nei Bacifalâu*

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vândute pe un preţ mai mic de cât două treimi dm pre­ţul de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori sâ depoziteze la delega­tul judecătoresc 10% din pre­ţul de strigare drept garanţie, în numerar sau în efecte de cautie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX- 1881, sau să predea aceluiaşi delegat chi­tanţa constalând depunerea, ju- decătoreşte, prealabilă a garan­ţiei şi să semneze condiţiuniie de licitaţie (§ 147, 150, 170, le­gea LX. 1881; § 21 legea XL. 19(8).

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să în­tregească imed at garanţia — fixată conform procentului pre­ţului de strigare — la aceiaşi parte procentuală a preţului ce a oferit. (§ 25* XLI- 1908).

La această licitaţie vor fi ad­mişi numai acei concurenţi cari, în faţa delegatului îşi vor justi­fica cetăţen’a română.

Dată în Braşov la 14 luna Iunie anul 1925.

Judecător,Dr. B. B o g d a n m. p.

Pentru conform fafe.660 1 — 1 P a rcă rea.

INSTITUTUL TESHNICAsociaţia Inginerilor şi Profesorilor

Şcoalei de Electricitate şi Mecanică1 DIN BUCUREŞTI(Autorizată.da Ministerul iDstracţiunei)

BUCUREŞTI— Str. General Aogelescu No. Bl. — Cursurile Începute acum doi ani con­tinuă în cele trei secţiuni adăuga u-

du se şl cursuri de spaoializare. Ioscrieiile se fac zilnic şi prin cores­

pondenţi.’Preţul prospectului: dQ lei în mărci

poştale.N. B. Atragem atenţii doritoriior de a Şse înscrie, a se interesa da pro­gramul, corpul profesoral şi seriozi­

tatea institutului nostru.6 1 1—0 Direcţiunea

PubiicaţiunePrimăria comunală a comu­

nei Codlea erăndează îu ziua de 31 August 1925 la ora 1 0 a. m în localul primărie! carie­rele de piatră .La Măgură” şi »La Piatra Mare*, situate pe ho­tarul comunei, pe timpul de 5 /cinci) ani adecă : dels 1 I anua­rie 1926 până ia 31 Decembrie 1930.

Lîcitaţiunea se ţine conform Art. 72—83 din legea contab. publice prin oferte închise şi sigilate.

Preţul de estimare către 15000 lei.

Garanţia ; 1 0 % după arânda oferită.

Condiţiuni mal detailate se pot vedea la primăria comunală Codlea în decursul orelor ofi- cioase.

Codlea la 1 0 Iulie 1925.♦P rim ăria co m u n a lă

Notar, Primar,Indescifrabil. G, C â rs te a656 1 - 1

Meseriaşi sau comersanţi ti­neri, serioşi şi prezentabili, se primesc pentru vânzarea în rate de m a ş i n i d e c u s u t „SINCER“

•S1NGER* HOURNE & Co.659 1—3

Romănla, M inisterul de Interne, D irecţiunea A dm inistraţiei Gene- râ ie , Contenciosnlul ş i S tatisticei.No. 47767 din 2 2 Mal 1925.

Domnule Prefect,In referire la ordinul nostru

circular Na. 33965 din 7 Aprilie 1925, aveai onoare a vă face cunoscut, după cum ne comu­nică Prefectura Judeţului Ceta­tea Albă, că în cuprinsul plasei Nistru s au prezentat destui me­seriaşi, aşa încât ne mai fiind nevoie de ei, vă rugăm să luaţi dlspoziţiuni de a nu se mai tri­mite si elţiî.P. Ministru, P. Dir. Genera),

(**) C râ sn a ru . (ss) June se u . 654 1 - 1

CINEMA MODERNPână mâine, Vineri, mai ruleeză

încă sguduiioarea dramă„Tragedia procuroru­

lui Pascal“In curând se va reprezenta în Cinema Modern cei mai frapant

film de aventuri, modern.

„OMUL COMETA“în care ; publicul va avea prile­jui să admire pe LuciUDO Alber- tin i (Ssmson) în cel mai nou

roi ai său.Vine 11 Vine I !

Rosiţa cân tăreaţa do stradă

în rolul principal cu M ar; Pick lord-

Ne. 12866/925cons. orâş.

Pubiicaţiune da lic ita ţieSe face cunoscut că In ziua

de 3 August 1925 la ora 9 a. m. se va ţinea în conformitate cu feri 72—83 d e legii contabi­lităţii publice o licitaţie publică la secţia economică str. Argin­tarilor 5 II. el. uşa 3 pentru re­pararea troloareîor şl drumuri­lor de 6 sf .it din oraşul Braşov.

C il Interesaţi sunt invitaţi s£-şi înainteze ia începerea li* citaimnii cferiele lor în scris, înch se, sigilate şi legal timbra­te, dinpreunâ cu o cauţiune de 1 0 % după suma oferită, întoc­mite în b..zâ indicaţiunilor, ce se găsesc în oficiul te eh.ni c o* râş. şi în baza condiţiuniior de oferte precum şi ale celor de speciale prevăzute cu declare- ţtuoea, câ condiţiuniie de ofer­te sunt cunoscute.

Braşov, la 8 iulie 1925.662 1 — 2 C o n siliu l o r ă ş e n e s c .

In co m asa Prejm er 0 CASi subNr. 331 a) este de vânzare.

Vând: dr. Kozma M.k’os ad* vo at îa Ctrnatu Jud. Braşov. 652 1—1

1 No. 12877/925 j cons. orăş.

Pubiicaţiune de licitaţiaSe face cunoscut că în zfua

de 4 August 1925 ia ora 9 a. m. se va ţinea în conformitate cu art. 72—83 ale legii conta­bilităţii publice o licitaţie publi­că Ia secţia economică Str. Ar­gintarilor 5, II et. uşa 3 pentru construirea canalului din nou din Strada Căpitanului peste piaţa Prundului până la Strada Băilor, macadamlzarea străzii Căpitanului şi pavarea pieţei Prundului.

Cei interesaţi sunt invitaţi să-şi înainteze la începerea licitaţia* nii ofertele lor în scris, închise, sigilate şl legal timbrate, dim­preună cu o cauţiune de 5% după suma oferită, întocmite în b*za indicaţiunilor, ce se gă­sesc în oficiul technfc orăş. şt în baza condiţiuniior de oferte precum şi ale celor de speciale prevăzute cu declaraţîunea, c i condiţiuniie de oferte sunt cu­noscute.

Braşov, Ia 8 Iulie 1925.663 1 — 2 C o n siliu l o r ă ş e n e s c .

No. O. S. 170/1925.

PubiicaţiuneOficiul silvic orăşenesc are

intenţia a comanda pentru per­sonalul silvic inferior cca 2 0 n» nlforme (pantaloni,veste şi bluze).

Ofertele înscrise despre cos­tul confecţionării şi accesoriior trebuesc înaintate oficiului sil­vic orăşenesc până Ia 25 Iulie 1925.

Ofertelor se vor anexa şl mo­delele căptuşelelor şi altor ac» cesori.

Condiţiuniie despre conteâ» Donarea uniformelor detailate se pot vedea la oficiul silvic orăşenesc.

Braşov, fa 14 Iulie 1925.O fic iu l silo ic o r ă ş e n e s c .

653 1 -1

A V I Z !AVÂMD o p artidă de încălţăm in te

dame, b ărba ţi ş i In special copil, calita te bună, vând p reţu ri con­venabile. A se adresa STRADA PRUNDULUI No 5, fundal că rţii, ora 4 - 7 637 2 - 3C 3 M ^ ■ C l ^ í© ,^ 0 ,€ ^ ,

CINEMA A P 0LL01 6 -1 7 18 Iulie

Trei săptămâniDramă monumentală socială îu 7 acte după renumitul roman u

lui Elinor Glyn.Duminecă 19 Iulie.

PAT & PATACH0NVine!! V ine i!

Floarea sălbatică din Ghim^ş.

____

Tâfpl i i Mostre I

din ARADΗ 10 AUGUST 1925.

75°/0> ed ucei*e d e c ă lă to r ie la C.F.R. d e la 2 0 la* | j |* lie până la 15 Aug. 50% r e d u c e r e fn U n garie .

A G R I C O L AH , E X P O Z I Ţ I A fjgf P e s te p a tr u su te d e in d u str ia ş i e x p o z a n ţi

C oncerte, r e p r e z e n ta ţii te a tr a le ş i Radia F e s tîv a le sp o r tiv e .C ongrese a le ţârii e t c .

Pagina 4 g a z e t a : t r a n s il v a n ie i Nr. 72—1921 *

Delà festivităţile jubilare.

in cadrul serbărilor jubilare ale liceului „Andrei Şaguna* şi-a Jlnut de datorie şi „Astra* să participe in mod efectiv prjjnlr’o şedinţă a secţiunilor ei literare şl ştfenţffice, delà a căror înfiin­ţare s'au împlinit tocmai 25 ani,

D-nul fa s î le Goldlş. distinsul preşedinte ai „Astrei", care a présidai şedinţa secţiunilor, a lă­murit astfel convocarea acestei şedinţe omagiale :

Am convocat o şedinţă a sec* tlunilor literare şl ştiinţifice ale „Asoclaţtunel* spre a sărbători liceul şl şcoaiele româneşti din Braşov.

Am slmtit această necesitate, de oarece cum am spus şi ieri, între liceul din Braşov şl aşeză* mântui „Astrei" au existat cele mai strânse legături.

Marele Andrei Şaguna a fost ş1 întemeietorul „Astrei" şi a stropit cu aghiazmâ piatra fun­damentală a liceului ortodox din Braşov.

El a fost chiar primul prezi­dent al „Asoclatiunei".

Din cei 9 prezidenţi de până aefim ai „Astrei" 3 au fost din mijlocul profesorilor din Braşov.

Aceştia sunt: G. Batiţiu, An­drei Bârseanu şi vorbitorul.

Am convocat această şedinţă, spre a serbător! rşi pe acel pe care-1 regretă lumea românească, pe Virgil Oniţtu, care a fost cel dintâi president al secţiei literare a „Astrei", care îşi avea atunci sediul la Braşov.

Trebue să se ştie că profe­sorii acestui liceu au dat o con­tribuţie valoroasă în activitatea de până acum a „Astrei*, iar foştii elevi ai acestei şcoale sunt propagandiştii cei mai fervenţi ai „Asoclaţiunei",

A urmat la cuvânt d-1 prof. univ. Df. I. Lupaş. care vorbind de foştii elevi ai liceului, cari şbau pus serviciile întru promo­varea marilor probleme ale „As­trei*, a spus între altele:

Nu vă pot face o expunere prişa amănunţită, nici să întru în

analiza ilucrărilor foştilor elevi, ci vom lăsa viitorului să vor­bească şi să aşeze toate valo- riie.

Vofu aminti insă despre foştii elevi ai acestui liceu, cari au a* dus o contribuţie de mare va­loare în viaţa neamului nostru.

Printre aceştia au fost Ioan Meţianu (mai târziu mitropol t), Meşota şi Titu Maiorescu.

Trebue să constat un fapt is­toric de succesiune şi anum e: după ce steagul cultural român a căzut din mâna lui Titu Maio­rescu, tot de un fost elev al ace­stui liceu a fost ridicat.

După modesta mea părere nu este o simplă Întâmplare: La li­ceul „Andrei Şaguna* s’a creîat o tradiţie, care nu mai îngădue a produce simpli muncitori, ci dă s te g a r i a i cu ltu re i ş i a i ş tiin ţe i.

Nu vom pomeni numele nici unuia dintre vii. Voi aminti nu­mai că acela care este un prinţ al poeziei este un produs ai li­ceului „Andrei Şaguna*.

Amintesc de asemenea pe pro­fesorul dela Sibiu, Ion Crişan.

Să mai amintesc apoi ce a fă­cut liceul acesta prin elevii săi, în domeniul bisericesc ortodox? Ar trebui să vorbesc o săptămână.

Munca foştilor elevi se resimte în tot pasul. E de ajuns să spun că dela Turnu-Severtn până la Galaţi şi de!a Oradea până la Chtşlnău, în toate oraşele yi la toate instituţiile găsim fo$tt elevi de*al acestui liceu ! Şi da ă ar fi să arătăm întreaga lor operă până la unire ar fi să povestim prea mult, sau să arătăm vechea virtute, de a nu se teme de moarte, care a îndemnat pe a~ tâţia foşti elevi să treacă munţ i şi să între ca voluntari, mergând la moarte eroică ?

In orice domeniu se va găsi contribuţia eroică a acestor elevi.

De aceea avem datoria să ru­găm pe directorul acestui liceu, să deschidă un pantheon, pen­tru păstrarea imaginelor acestor elevi.

I N Î O R M A Ţ I V N IPe urm ele [bandiţilo r M unfeann

yi Tomescn. Din C&mpina se a- sronţă: Alaităcri noaptea ban­diţii Munt enu şi Tomescu au încercat să îatre in oraşul Câm* pina. Patrulele de jandarmi a- flând la vreme s’au pus în ur­mărirea bandiţilor, care s’au re­tras in pădurea Bobolia. Sau luat măsuri riguroase pentru în­conjurarea acestei păduri cu jandarmi. Se crede că prin a» ce«siă încercuire fîndrăzneţii bandiţi vor putea fi prinşi.

*Soni 80 şcolar. In vederea

greutăţilor inerente'' începutului aplicării noului regulament mi­nisterul instrucţiunii a dispus ca toate lucrările de începere a anului şcolar să fie amânate cu 1 0 zile*:

înscrierile şi reînscrierile se vor face între 4—8 Septemvrie.

Examenele de admitere şi buy4|f înfrei 1 0 —ÎS Septemvrie.

Examenele de corijentă, par­ticulare şi integrale între 1 0 şi 18 Septemvrie.

Examenele de admitere în cla­sa V-a înlre 20—25 Septemvrie.

Examenele de bacalaureat infPe 25 Septemvrie 10 Octom* w fc" ■

începerea cursurilor 1? 26 Septemvrie.

l le o & e a p a tr la f iM n f « c iin e n îc .1Din Atena se anunţa că mitro­politul Basiiios ei îlMea a fes! ales patriarh ecumenic la Cons- tantinopol.

Scutirea Invalizilor do taxele de băl. Ministerul de interne fiind înştiinfat că majoritatea comunelor declarate staţiuni bal­neare sau climaterice, refuză a scut! pe invalizii, văduvele şi orfanii din război, trimişi de o- ficiui neţionsl I. O. V. în sa­natoriile Statului, de taxele co­munale la cari suni impuşi vi­zitatorii. Prin legea Oficiului naţional I. O. V., Statui acordă diferite avantaje, printre cari şi gratuitatea băilor, acestor per- soane, cu scopul de a Ie aduce cele mai meri îrdesdri pentru ca şi aceştia, în majoritate oameni săraci să se poala căuta de boale şi infirmităţile prove­nite in timpul şi din cauza răz­boiului. In consecinţă ministerul de interne a făcut cunoscut pre­fecţilor să pună in v dere co­munelor, declarate staţiuni bal­neare sau climaterice, să ia mă­suri ca invalizii, văduvele şi or­fanii din război trimişi de Oii- Citii I. O. V. in sanatoriile Sta­tului să fie scutiţi de ori-ce taxe comunale pe cari -urmează să le plătească ceilalţi vizitatori ce vin in staţiune. •1 Ce c i o a t e fo ra Ia Budapesta.Diif ■ Budapesta se anfUntă, că In' noaptea d® Vineri spre Sâm­bătă făptuitori necunoscuţi au nirâ)rfoăfC grile jele de fier dela banalizare din strada 1 ka, cir­cumscripţia VII. Aceasiă stradă a devenit celebră prin faptul că înainte cu câţiva ani s*a furatîntreg pavagiui străzii...

*

Iprea M iŞcoalei Primare de

Stat No. 4 din Braşov.Cititorii noştri îşi reamintesc

de apelai însufleţit făcut de mi­cuţa {»lada Munteanu, în coloa­nele ziarului nosfr?, pectru co­lectarea unei aume d>n care aă se confecţioneze pentru Şcoala primară No. 4 din Biumăna un steag de paradă. Odată cu apelul, Uiada ne a depus prima sumă de Lei 1 0 0 . care i te dă­ruise de un domn Miniitrn pen­tru bomboane.

Apelul mlccţci noastre artiste a avut r/sinet în sufletele celor cart se gândesc la şcoală şl Ia însemnătatea unui steag.

Steagul a fost confecţionat. El va fi o podoacă nu numai pentru Ş:oală, dar chiar pentru Întreg Braşovul, ţinând seama de gustul artistic cu care a’a lucrat.

Pânza de mătase a fost lu­crată şi brodată la cel mai de seamă atelier de ceaprazerie din Bucureşti. Lemn ai steagului a foit sculptat în mod gratuit de elevii Ş:oaiei de arte şi meserii din Braţov.

Vulturul de nichel din vârful steagului a fost donat de d-1 P. Munteanu, Intpector al Mun­cii, tatăl lliadei.

Crucea de aur din ciocni vul­turului a fost donată de d na Eiiza P. Munteanu, mama Hâdei.

Solemnitatea sfinţirii acestui frumos drapel de paradă va a* vea loc Luni 20 Iulie (of. Iile) ia B serica Sf. Adormire din Braşovni-vechin la orele 10 di­mineaţa. Serviciu) divin va fi o- ficiat de către S. Sa Protoe- real Icsif B aga, încorjarat de tot clarul din Braşov.

Naşii drapelului sunt urmă­toarele persoane (scrise în or­dine alfabetică): Demarat P. pre­fectul jcdeţuluî, Ghiţescu P. dl* rectorul gentril at îuvâţământa* iui primar, Nicelescu Jean Luca P. mare comerciant Bucnreţti şi Braşov. Mnoteacu P. preşedin­te e comitetului scoale! primare No. 4, O teaca M. general, co­mandantul corpului V. armată, Socacio E. preşedintele comite­tului şcolar comunal şi Voina D, mare industria; Braşov.

Din donaţie făcute pâ^ă t* cam şi cefe ce se vor ma! face cu ocasia sfinţ rii iteageia', după ce se vor acoperi cheitu- elelor de confecţionare, se vs forma un fond sub denumirea „Sab dra p e lu l Ş c o a le i d e S ta t No* 4 B ra şo v* , pentru ajutora­rea elevilor de talent, aăraci, deia această şcoală.

Numele donatorilor vor fi în­scrişi tnti’o frumoasă „ca rte d e cur", care- va rămâne de veci ta vederea publicului în galan­tarul săpat in peretele antreuiui localului de şcoală.

La solemnitatea sfinţirii vor lua parte toţi învăţătorii din judeţ.

îndemnăm pe toţi cei ce simt româneşte să ia parte la această manifestare cultura ă şi naţio­nala fi «ă «prijine cu toată Ini­ma scopul ei.

Circul H lllea s’â Stabilit pen­tru o lună de zile la Braşov. Reprezentaţia de inaugurare care a avut loc eri a atras o lume distinsă, care a rămas perfect satisfăcută de prestaţiile excelente ale artişMor de toate categoriile. S’au remarcat ar­tiştii : Wolkonoskf, Wiiiams, Moscunos, Bergulni, Ria Roepell, GretI, C 5roii etc. etc., ale căror esecuţil au fost viu aplaudate.

Recomandăm în deosebita a- titudtne a publicului circul d-iui D. C. Miilea. *

In cadrele active ale arm atei afost primit cu gredui de căpi­tan părintele E u g e n S a f tu la regimentul 7 infanterie«

Ultime ştiriRegimul cerealelor

Consiliul de miniştri de eri.B u c u re ş ti, 16 Iulie 1925. — Consiliu! de miniştri întrunit eri

s’a ocupat numai de regimul cerealelor.După datele primite până acum de către guvern reese că

există la ţară un surplus de grâu peste nevoile consumeţlunei interne de minimum 60 mii de vagoane. Astfel fiind situaţia con­siliul a socotit necesar să înlesnească un regim de export în li­mitele acestei cantităţi.

Faţă cu tendinţa slabă a preţurilor mondiale în ceeace pri­veşte grâul şi în dorinţa de a se încuraja producătorii, consiliul ascultând expunerea d-Ior miniştrii Vintilă BrftUanu şi Tancred Constantinescu a decis s c ă d e re a ta x e lo r v a m a le d e e x p o r t d e la 4 5 m ii le i d e va g o n la 3 0 m ii.

Pentru . celelalte cereale taxele vamale de export au fost menţinute.

Se va avea în vedere, însă, ca exportul ovăzului, a cărui producţie e mai slabă anul acesta să nu depăşească limita nece­sară aprovizionărel interne.

In ceeace priveşte reg im u l p â in e i, el va fi definitiv fixat ia consiliul de mâine.

In principiu s’a stabilit insă revenirea la un regim de liber­tate atât pentru fabricarea cât şi pentru comerţul de pâine întru­cât, preţurile actuale sunt cu mult prea mari faţă de scădere» preţului grâului.

Se vor lua măsuri hotărâte ca preţul pâinei să fie io con­cordanţă cu preţui intern al grâului.

Se va permite extragerea oricărui tip de făină.Exportul de păcură şi motorină a fost admis cu următoarele

taxe vamale: 2 0 0 0 lei de vagon pentru motorină şi 1 0 0 0 lei de vagon pentru păcură.

S’a impus, insa, condiţia ca întreprinderile petrolifere să a- sigure, la consumul intern următoarele preţuri:

6.50 lei kgr. de benzină grea şi 2 Iei kgr. de motorină, — - preţurile acestea fiind loco fabrică.

S’au fixat următoarele noui texe vamale pentru exportul de peşte:

3 lei de kgr. pentru chefali şi ilari şi 5 tei de kgr. pentru scrumbii şi rizească murate.

Taxele de export pentru porci, cai şi vite cornute au fost astfel stabilite:

Pentru porcii cari depăşesc 100 kgr. 1400 lei de bucată, iar pentru acei rari sunt sub această greutate 1 0 0 0 iei de bucată.

Caii dela 6 ani în sus, 10.000 iei de bucată, excluzându‘se~ armăsarii şi epeie de pur sânge.

In ce priveşte celelalte vite s’au păstrat deocamdată preţu­rile actuale în vigoare.

Discuţia d e lim ită re i ju d e ţe lo r începută in şedinţa de eri a consiliului va continua.

Consiliul a luat act că aprovizionarea populaţiei din regiu­nile basarebene bântuite de seceiâ se face în cele mai bune condiţtuni.

Sau împărţit mari cant tătl de porumb, rămânând încă foarte puţin de iăcut in această direcţie.

Repartizareamem brilor Gimerel de com erţ şl

de lndnstrle Braşov.— U n co m u n ica t. —

Se ştie că după noua lege a Camerilor alegătorii resp. mem­brii Camerei se împart la pro­punerea aceleia în categorii după branşele comerciale şi in­dustriale mai importante dîn cir­cumscripţie. Din aceste cate­gorii se aleg apoi membrii con­siliului de administraţie al Ca­merei. In cazul când o între­prindere are mai multe şt dife­rite branşe comerciale, atunci acela care are drept de vot, ne­putând fi membru al mai multor categorii, işi poate alege cate­goria din care doreşte sS facă parte.

Conform1 publicaţiunei apărută în „Monitorul Oficiat* No. 150 din 11 iulie a. c. categoriile şi numărul membrilor, care va fi atribuit consiliului de adminis­traţie ai Camerei de comerţ şi de industrie ^Braşov pentru o perioadă de patru ani, s a fixat după cum urmează:

S e c ţiu n e a c o m e rc ia lă :Categoria I. Comerţul cu ar­

ticole alimentare 4 consilieri.Categoria II. Comerţul cu ar­

ticole de îmbrăcăminte 4 con­silieri.

Categoria III. Comerţul cu ar­ticole de fier, de metal şi teh­nice 3 consilieri.

Categoria IV. Comerţul cu ar­ticole de lemn, de piele, galan­terie, librărie şl papetărie 4 con­silieri.

Categoria V. Credit şi asigu­rări 3 consilieri.

Categoria Vi. Diverse comer­ţuri (necuprinse în categoriile precedente) 2 consilieri.

Categorii Vii. Comerţul mîc (comerţul din comunele rurale, precum yi comertd din comu­nele urbane, cari plătesc un im­pozit pe venitul întreprinderilor comerciale până la suma de lei 5000) 5 consilieri.

Toţii . . . 25 consilierii S e c ţiu n e a In d u s tr ia lă :

Categoria VIII. Industria tex­tilă 3 consilieri.

Categoria IX. Industria meta* IurgLă 3 consilieri.

Categoria X. Industria alimen­tara 5 consilieri.

Categoria X(. Industria pielă­riei 1 consilier.

Categoria XII. Industria chi-» mîcă 3 consilieri.

Categoria XII!, industria de construcţii 3 consilieri.

Categoria XIV. Diverse indjs- trii (necuprinse în categoriile prese dente) 2 consilieri.

Categoria XV. Industria mică» (care întrebuinţează mai puţin de 2 0 lucrători sau care plă­teşte un impozit pe venitul în­treprinderilor industriale până ia suma de Lei 5,000 —) 5 con­silieri.

Total 25.

Alegerea po stă rilo r de învăţă- torl. 5e aduce la cunoştinţa în­văţătorilor cu drept de-a ocupa posturi de n<uun în învăţă­mântul prima., „.a a g e re a pos* turiior se face in ziua de 2 0 Iulie 1925 ia sediul inspectora­tului şcolar din Braşov. Cei cari nu se prezintă în persoană pot înainta cereri in scris, însoţite de acte, intre cari şi certificatul medical.

TIPOGRAFIA A. MU8 EŞIANU : BRANiSCE & COMP. BRAŞOV. Redactor lesponzabii jOAN BROTEA