7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

1/7

In ziuasarbatorii Botezului Domnului, la finalul Sfintei Liturghii, se savarseste Sfintirea cea Mare aapei. Slujba acestei sfintiri este una solemna. Credinciosii impreuna cu preotul ies in procesiune infata bisericii sau merg la o apa curgatoare, cu prapuri, cruci si icoane. Sfintirea cea Mare a apei sesavarseste in afara bisericii pentru ca Mantuitorul Sa botezat nu intrun spatiu inchis, ci in raulIordan.

!colo se citesc paremiile, apostolul, "vanghelia si se rostesc rugaciunile pentru sfintirea apei,compuse de Sfantul Sofronie al Ierusalimului. !poi se sfinteste apa de trei ori. !vem de a face cu oepicleza a sfintirii apei care arata si insemnatatea acestei ape. #u intamplator, credinciosiiasaza !ghiasmaMare ca importanta in sfintirea lor, imediat dupa Sfanta "uharistie.

In cadrul slujbei de sfintire a apei citim in stihirile canonului ca $firea apelor se schimba%. Dar acestlucru nu inseamna ca se sfintesc toate apele, ci doar apa asupra careia se oficiaza slujba liturgica asfintirii. " bine sa stim ca harul lui Dumnezeu vine acolo unde este chemat. #ici in cadrul SfinteiLiturghii, harul lui Dumnezeu nu se pogoara peste toata painea care este in biserica, pentru a o

preface in &rupul Domnului, ci doar asupra darurilor pregatite special pentru aceasta. 'e de alta parte,

apa sfintita nu este valabila doar o anumita perioada de timp.

Din acest motiv, precizam ca este gresita credinta ca pana la sfarsitul praznicului, adica ( zile dupaBoboteaza, apele sunt sfintite si ca nu trebuie sa o folosim pentru spalat. ) alt* concep+ie greit* icare nu are leg*tur* cu tradi+ia Bisericii este cea legat* de punerea, -n !junul Bobotezei, de c*trefetele nec*s*torite, a unui fir de busuioc sub pern* pentru ai visa ursitul.

De vom asculta cu aten ie rnduiala sfin irii celei mari a apei, vom afla beneficiile -mp*rt* irii cu ea/ ne sfin e te sufletele i trupurile, casele, gospod*riile, p*mnturile, -ntreg spa iul -n care ne desf* ur*m activitatea, munca, -nv* *tura. 'rin aceast* sfin ire a naturii, a tot cel -nconjoar* pe om, Sfnta noastr* Biseric* ne arat* c* Dumnezeu trebuie m*rturisit i l*udat nu numai -n biseric*, ci i -nafara ei. De aceea, prevederile tipiconale -ndeamn* preotul s* s*vr easc* slujba -n e0teriorul

bisericii, lng* un ru, fntn*, izvor sau -ntrun loc frumos amenajat, uneori -mpodobit cu cruci deghea *, unde se preg*tesc i se -mpodobesc numeroase vase cu ap*. #u de foarte mult timp, -n sateledin Moldova -ndeosebi, credincio ii sculpteaz* din apele -nghe ate ale lacurilor cruci i mese de ghea *, a ezndule -n locurile unde se va sfin i !gheasma Mare. &radi ia nu pare prea veche, fiind legat* de pelerinajul ob tii credincio ilor c*tre o ap* unde se oficia slujba de sfin+ire. !st*zi, -n pu ine locuri se mai fac asemenea pelerinaje, dar, dac* cre tinii nu au mai mers la ru ori la lac s* sfin easc* apa, au adus rurile sau lacurile, prin aceste cruci cioplite -n ghea *, pentru a fi binecuvntate.

1evenind la modul de folosire a !ghesmei Mari de la Boboteaz*, din rug*ciunile rostite de preotafl*m c* ne aduce vindecare de boli sufleteti i trupeti. &r*im vremuri -n care omul -nfrunt* felurite

boli ale trupului ori sufletului, adeseori cele fizice fiind generate de suferin ele suflete ti, de p*cate i patimi. S* nutrim convingerea c* apa sfin it* ne vindec*, -ntruct ne spore te credin a, dragostea fa+* de Dumnezeu i fa+* de semeni. &ot din cuprinsul rug*ciunilor din rnduiala sfin irii !ghesmei Mariafl*m c* ea se arat* izb*vitoare de patimi i izgonitoare a duhurilor celor rele. !vem nevoie de ea,c*ci adesea diavolul caut* cu orice chip s* ne piard*, -ndemnndune la p*cat2 apa sfin it* laBoboteaz* ne d* putere s* biruim ispitele, s* ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu, izvorulsfin eniei i al iubirii.

Se cade, aadar, ca fiecare cre tin s* aib* -n cas* un vas cu !ghiasm* Mare, s*l in* la loc curat, dup* cum ne -nv* * b*trnii no tri, s* guste cu evlavie din ea -n zilele de post, -n vreme de necazuri, ispite, nevoi sau grele suferin e, dar numai dup* ce prime te dezlegare de la duhovnic. 3nii preo i

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/aghiasma-sfintita-128165.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/aghiasma-sfintita-128165.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/aghiasma-sfintita-128165.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

2/7

rnduiesc celor pe carei spovedesc !gheasm* Mare -nainte de a primi Sfnta 4mp*rt* anie. Suntcredincio i, care -n 'ostul Mare, se nevoiesc postind aspru sau negru , primind dezlegare de la

pov* uitorul lor spiritual s* guste spre sear* cteva guri de !gheasm* Mare. Cei pe care duhovnicul-i opre te de la dumnezeiasca "uharistie din pricina unor p*cate grave, pot lua !gheasm* Mare, cu-ncuviin area duhovnicului ca mngiere i n*dejde a mntuirii lor, ca leac spre t*m*duire i

-ndreptare -n vederea apropierii de potir.

4mi aduc aminte de o istorioar*, petrecut* -ntrun sat din mun+ii !puseni cu mul+i ani -n urm*. "ra untn*r credincios, care dorea s* se -nsoare. 5ete nem*ritate erau o mul+ime -n sat, dar pe care so ia6 Sa tot gndit vreme -ndelungat*, apoi cea socotit. 7Doamne, iat, eu vreau s m nsor. Dar, Te rog,

s mi alegi Tu fata care-i potrivit s-mi fie mireasa. Doamne, s se fac voia Ta. i ca s neleg i

eu, nepriceputul voia Ta, voi pune un semn. Acolo unde se va opri crua cu calul meu, acolo s fie

casa n care st mireasa rnduit mie%.

8is i f*cut. B*iatul se ridic* de la rug*ciune, -nham* calul i porni cu c*ru+a prin sat, l*snd hamurilelejer, pentru c* animalul s* poate merge -n voie. Dar, iat* c* spre surprinderea b*iatului, calul se opri

-n fa+a unei c*su+e mici, s*r*c*cioase, -n care locuia o fat* orfan*. B*iatul cnd a v*zut asta, a lovituor calul i acesta a plecat mai departe. Iar cnd calul a ajuns -n fa+a casei unde locuia fata care -i eradrag* b*iatului, acesta a tras uor h*+urile iar calul sa oprit. 74+i mul+umesc, Doamne c* voia &acoincide cu voia mea. 5ii Binecuvntat.% ! urmat apoi o nunt* can poveti. 9ia+a care a urmat dup*ce nunta sa terminat a fost -ns* una br*zdat* de lacrimi, nemul+umiri, frustr*ri. Datorit* legilornescrise ale satului, din acea vreme, so+ii nu sau desp*r+it, dar via+a lor era departe de a fi unafrumoas*, linitit*, dup* voia Domnului.

9ede+i, aadar, ce se -ntmpl* cnd nu l*s*m voia Domnului s* se -mplineasc*6 Cnd ne impunemvoia noastr*6

Iar acum, la -ncheiere o s* v* mai spun o istorioar*, petrecut* de data asta chiar pe plaiuri moldovene.

"ra un tn*r credincios, care dornic i el s* se -nsoare se tot ruga Domnului s*i g*seasc* mireasa.&n*rul f*cea parte din )astea Domnului i acoloi obiceiul ca -nainte de a lua o hot*rre aa mare,tinerii s* se consulte cu fra+ii b*trni, care v*d lucrurile mai detaat, nu au ochii acoperi+i de v*lulnegru al -ndr*gostelii :sau s*pt*mna oarb*, cum o mai numesc b*trnii;. "i, -n urma sf*tuirii cu

b*trnii, tn*rul cere Domnului un semn/ prima fat* care va intra -n Biseric*, aceea -i va fi sortit* s*ifie mireasa.

Dup* o perioad* de rug*ciune, iat* c* se gr*bete seara s* ajung* la vecernie -naintea tuturor ca s*

vad* care fata va veni prima. 4ndat* dup* ce el sosete, iat* vine o fa+* -mpreun* cu mama ei. 5ata eraoarb* i era adus* de mama ei. &n*rul se -ntristeaz*, i se roag* s* se repete semnul dac* e voiaDomnului. ;%. 4nclipa cnd cununiile au -mpodobit capul tinerei mirese, un val gros sa ridicat de pe ochii ei i fata a-nceput s* vad*?

Mai e necesar s* v* spun bucuria care a cuprins -ntreaga Biseric*6 S* v* spun emo+iile celor doi6 S*

v* spun de lacrimile care br*zdau obrazul miresei celei de dou* ori fericite6 5amilia a avut o via+*tihnit*, armonioas*. !u n*scut prunci mul+i :probabil c* acum se bucur* i de nepo+i, dac* nu chiar istr*nepo+i;.

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

3/7

Discut* mai -nainte lucrurile cu duhovnicul. "0amineaz* -mpreun* cu el fiecare am*nunt, i el va stade partea ta ca un prieten adev*rat, iar cnd -+i vei atinge +inta, c*s*toria ta va fi un dar de laDumnezeu :cf. @ Cor. A/A;.

4n via+* ve+i avea multe greut*+i. 9or fi o sumedenie de probleme. rijile v* vor -nconjura i nu va fiuor s* duce+i o via+* cretineasc*. -ns* nu v* teme+i. Dumnezeu v* va ajuta. 5ace+i ce v* st* -n

putin+*. 'ute+i citi cinci minute -n fiecare zi dintro carte duhovniceasc*6 S* citi+i. 9* pute+i rugacinci minute -n fiecare zi6 1uga+iv*.

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

4/7

'*zi+iv* i de fanaticii religioi i de cei e0cesiv de evlavioi2 adic* de cei ce se sup*r* din pricinaunor lucruri m*runte, care critic* tot i sunt hipersensibili. Cum ve+i putea tr*i cu un astfel de om69e+i edea ca pe ghimpi.

5eri+iv* i de cei ce socotesc c*s*toria ceva r*u, ca un soi de -ntemni+are, de cei ce zic/ Darniciodat* -n via+* nu mam gndit s* m* c*s*toresc?%

'*zi+i v* de cei ce se cred des*vri+i i nu afl* greeal* -ntr-nii, dar g*sesc mereu greeli la ceilal+i.

'*zi+iv* de cei ce se cred alei de Dumnezeu ca s*i -ndrepte pe ceilal+i?

Mai este o problem* serioas* c*reia trebuie s*i da+i aten+ie/ ereditatea. C*uta+i s*i cunoate+i bine petat*l, pe mama, pe bunicul, pe bunica, pe unchiul celuilalt. &rebuie s* e0iste i minime condi+iimateriale. Mai presus de toate, -ngriji+iv* s* afla+i despre credin+a celuilalt. !re el sau ea credin+*6!re idealuri persoana pe care v* gndi+i s* vo face+i tovar* de via+*6 Dac* pentru el ristos nu

-nseamn* nimic, cum vei putea s* intri tu -n inima sa6 Dac* na fost -n stare s* II pre+uiasc* peristos, crezi c* te va pre+ui pe tine6 Sfnta Scriptur* -i spune b*rbatului c* so+ia trebuie s* fie aleg*mntului t*u% :Mal. G/@H;, adic* de credin+a ta, de religia ta, ca s* +i se poat* al*tura spreDumnezeu. Doar atunci ve+i putea avea, dup* cum zic '*rin+ii Bisericii, o c*s*torie cu -ncuviin+areaepiscopului%G, adic* cu consim+*mntul Bisericii, i nu un simplu act formal.

CUM NSEAL DIAVOLUL PE OM

4n cele ce urmeaz*, vom vorbi despre sfatul dracilor2 cum -i -nvat* dracii pe oameni sa amne pocainta."ra un calugar pustnic, ascet mare -n pustie -n partile !le0andriei, cu numele Ilarion, mare sihastru. !vea aproape o sutade ani.Sa rugat lui Dumnezeu ctiva ani de zile/ $Doamne, sami arati mie care este sfatul dracilor cu care ei cstiga cele maimulte suflete pentru -mparatia iadului? Carei mestesugul lor si metoda de ai -ntoarce pe oameni de la calea cea buna,pentru ai face robi pacatului, si ai duce -n iad. Cum cstiga ei mai multe suflete pentru iad, dect -ngerii pazitori pentru-mparatia cerului6$ Sa rugat parintele un an, doi, trei si nu ia raspuns Dumnezeu.4ntro noapte, stnd el la rugaciune, -n puterea noptii fiind, afara era luna ca ziua, aude un glas/ $!vva Ilarioane?$ $Ceeste, Doamne6$ $Ia Sfnta Cruce -n mna, ia toiagul tau, fa semnul Sfintei Cruci, iesi din chilie si mergi pna -n poianadin apropiere si, cnd vei ajunge -n poiana, stai lnga un copac, acolo. Dar sa nu te temi de ce vei vedea? Stai acolo siuitate -n mijlocul poienii pna voi veni$."l, cnd a auzit ca la -nvatat sa se -narmeze cu semnul Sfintei Cruci, a cunoscut ca este de la Dumnezeu chemarea. Sadus batrnul, zicnd -n minte rugaciuni, si a ajuns -n poiana. "ra liniste mare2 nu batea vntul -n noaptea aceea. #umailuna si stelele se vedeau. Sa dus batrnul calugar lnga un copac si statea lund aminte.Deodata, vede ca -n mijlocul poienii apare un jilt, un tron -mparatesc. 'arca era de fulgere, ca para focului. 4nti scaunul aaparut si sa minunat. Dupa aceea vede ca vine satana si se asaza pe scaun. !vea umerii ca nicovala. 'ielea lui era cacerneala, cu peri ca de urs, cu gheare puternice. !vea o coroana facuta numai din serpi, si tinea -n mna un toiag -n chipde balaur.Cnd la vazut, sa -nsemnat cu semnul Sfintei Cruci. Satana sa asezat pe scaunul acela si a batut de trei ori din palme.Cnd a batut, sa umplut vazduhul de cete dracesti. 'olcuri de draci, mii si milioane. 3nii, care pareau sa fie cei mai mari,boieri deai iadului, stateau aproape de el. !ltii, deasupra padurii si altii, prin vazduh2 ct vedeai, numai cete dracesti.

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

5/7

Cnd a vazut calugarul atta amar de iad acolo si attia diavoli, sia adus aminte de cuvntul din chilie, care ia zis $sa nute temi$, sa -narmat cu semnul Sfintei Cruci si statea atent.!tunci, dupa ce sau adunat cat nisipul marii, -n toate partile nu se vedeau dect cete de diavoli, sa sculat satana -npicioare si a zis/ 9am adunat -n noaptea asta, -n miezul noptii aici, ca vreau sa fac un e0amen cu voi. &rebuie sa dati un e0amen greu.Stiti voi de ce vam chemat6Si a zis unul/

Stapne, nu stim? Iata de ce vam chemat aici. Sa iasa la raport fiecare din voi, care stie cel mai bun mestesug de a -nsela oamenii si aiaduce -n -mparatia mea. Si sami arate cum -nseala el lumea si cum -l prosteste pe om sil -nseala del aduce la munca ceavesnica si la -mparatia noastra. Carei metoda, carei mestesugul vostru, ca voi -n toata lumea, aceasta treaba aveti, sa-nselati sufletele oamenilor6 Sa va vad ct de iscusiti sunteti voi -n a -nsela sufletele oamenilor?Cel ce ma loveste -n gndire, daca are sami spuna un sfat cum -nseala lumea asa cum gndesc eu, iata -i voi da saconduca trei minute iadul, -l voi pune -mparat trei minute -n locul meu, sil voi face mare general peste ceilalti.!tunci a iesit unul din multime si a zis/ Sa traiesti, -ntunecimea ta? !m venit sa dau raport, cum -nsel eu pe oameni? "i, sa vedem? "u, zice el, -i spun omului asa/ $Mai omule, mai dute la biserica, mai posteste, mai roagate, mai fachiar si milostenie, si alte fapte bune. Mai, dar nici cu dracul nu te strica? Mai dute la restaurant, mai mergi la crsma, lajocuri, la petreceri, la jocuri de noroc, ca si cu lumea asta sa te mai veselesti?$Cu aceasta metoda am -nselat pe foarte multi. Le dau -n gnd, ca alta putere nam? Din iad alta putere nu ni sa dat noua.

4ngerii din rai au putere de la Dumnezeu numai sai dea -n gnd omului sa faca bine. #oi avem putere numai sai dam -ngnd omului sa faca rau. Da ca sal silim, nu putem, ca omul are de sine stapnirea lui data de Dumnezeu. #u putem cusila sal facem sa pacatuiasca2 numai dacai prost si ne asculta cei dam -n gnd.Si asa am amagit pe foarte multi. Cnd ies de la biserica, unii se opresc la crciuma. !colo fiecare se -ntneste cuneamuri, cu prieteni. Mai ia o tuica, mai ia un pahar2 unul mai ia o tigara, mai vine un lautar sai mai cnte. Din cauzaasta omul sa -mpiedicat, nu ia mai folosit nimic ca a fost dimineata la biserica, caci seara sa -ntors de la slujba noastra.Si tot asa fac cu fiecare.Si a -ntrebat satana/ 'e multi ai -nselat6 Sa traiesti, -ntunecimea ta, pe multi? !i -nselat pe cei mai prosti dect tine, dar nai facut nici o isprava. De ce, -ntunecimea ta6 &u -i spui omului sa mai mearga si la biserica, sa mai mearga si la crciuma, sa mearga si lapetreceri, sa se mai roage, pe urma sa mearga la distractii nepermise, dar ristos -i spune -n "vanghelie/ #imeni nu poate

sluji la doi domni? adica si mie si Lui.Lai -ndemnat tu, poate omul na fost pregatit sufleteste si se duce de cteva ori, dar dupa o vreme vine -ngerul sii da -ngnd/ $Mai omule, nu poti umbla pe doua carari2 ori cu dracul, ori cu Dumnezeu$. Si omul, fiind certat de frica deDumnezeu, se lasa. $Mai, ma tin de una, ca nu este mntuire umblnd pe doua cai?$ !i patit asa6 !m patit si asa? 9ezi? &iam spus eu ca tu ai -nselat pe cei mai prosti dect tine. Deci sa stii ca nai raspuns bine.Si a chemat pe un comandant, de acei mari, un capitan si ia zis/ Ial -n spate, dul -n adunare si dai zece toiege la spinare si sal trimiti -n fundul iadului cai prost?La batut, -n loc sai multumeasca? #u ia placut sfatul lui. Cauta altul mai bun.Iese altul la raport/ Sa traiesti, -ntunecimea ta? Daca nu teoi multumi eu, altul nu te multumeste. Sa te vad, viteazule? Cum te cheama6

Scarabuta ma cheama. Cum -nseli tu pe oameni6 Iata cum, maria ta. "u -i spun omului asa/ Mai omule, nu este Dumnezeu, nu este drac, nu este -nger, nu este iad, nu esterai, nu este munca vesnica, nu este slava vesnica, totul este aici -n lumea asta? Daca ai ce mnca si ce bea si ai femei sibani multi, daca ai cinste de la oameni, casa si bogatii multe, aici este raiul. Si daca nai, aici este iadul. Deci attai, ct -iomul pe lumea asta. Si ai -nselat multi6 Multi am -nselat? Si tu ai -nselat pe cei mai prosti dect tine. Stiu eu ca ai -nselat, dar pe cei prosti, ca pe cei ce stiu Scripturile nu poti sai-nseli. 'entru ca Scriptura -i spune omului ca este Dumnezeu, ca este drac, ca este -nger, este iad, este rai, este muncavesnica, este pedeapsa pentru pacat, este rasplata pentru fapta buna -n ceruri. Scriptura este plina de acest fel de -nvataturisi cei care o citesc, nu te cred pe tine.Ba si mai mult. Dumnezeu, cnd la sadit pe om a pus -n sufletul si trupul lui simtirea de Dumnezeu. Ct de pagn ar fi

cineva, simte ca este o putere nevazuta -n sufletul lui si aceasta este constiinta. Constiinta -l mustra cnd face rau silbucura cnd face bine. Si glasul constiintei nu poate fi un refle0 al materiei, ceva material, cai de natura nevazuta.Constiinta este glasul lui Dumnezeu -n om si, -ndata ce a gretit, -l mustra/ $De ce ai facut asa6 'oate sa nul mustrenimeni cnd face pacatul. )ricnd greseste, aceasta lege pusa de Dumnezeu lui !dam -nti, numita si legea firii sau aconstiintei, -l mustra imediat.

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

6/7

3neori asa de tare -n mustra, daca este pacatul mare, -nct -l da aproape -n deznadejde. Se -mplinelte atunci cuvntul carespune -n psalmi/ 4ntru mustrari pentru faradelege ai pedepsit pe om si ai subtiat ca pnza de paianjen sufletul sau :'salmJ, @H@K;. !dica se subtie nadejdea ca pnza unui paianjen si, de mare mustrare de cuget, mai casi pierde nadejdea.Constiinta, daca se pateaza cu multe pacate, asa de tare -l mustra pe om uneori, ca se face lui aceasta mustrare chinuireachinuirilor. Din cauza constiintei nici nu poate mnca bine, nici nu mai poate dormi, nici pace nu mai are, nici nu se poateruga. Constiinta roade, roade ca si cariul -n lemn. $De ce ai facut si de ce ai mniat pe Dumnezeu cu asemenea pacate6$Deci, degeaba -i spui tu ca nui Dumnezeu, caci constiinta -i spune si, dupa constiinta, -i spune si Scriptura. &u zici cal

-nveti pe om ca nui Dumnezeu, ca nui drac, ca nui -nger, ca nui iad, ca nui rai, dar constiinta -i spune ca este siScriptura este plina de marturii din care se arata ca e0ista Dumnezeu, ca este -nger, este munca vesnica, este slavavesnica. Deci si tu ia zis satana la acel cu raportul, care se lauda ca prin acest sfat -nseala multa lume esti prost si nuaduci mare aport pentru -mparatia iadului2 nu aduci mare folos?!sa a patit si acest drac care a venit cu al doilea raport -naintea satanei, cum a patit si cel dinti care se lauda ca a facutmare isprava. !dica -n loc sal laude, sal faca mai mare peste multe cete de draci, la batut si cu rusine la trimis -nfundul iadului, cai prost si nu stie sa -nsele pe oameni.! -nselat, dar a -nselat prea putin si prea putine suflete a dus la iad? ! patit si acest diavol ca si cel dinti care -nvata peom sa mearga si la biserica si la crsma si sa faca si deale lui Dumnezeu ti deale satanei. Deci si acesta a iesit rau.Si acum dintre cetele dracilor care erau de fata a chemat pe altul la raport. Si era o tacere -ntre polcurile dracilor, ca eraumilioane de demoni -n jurul padurii si a poienii aceleia, si nu iesea nici unul, ca se temeau ca vor pati ce au patit ceilalti,ca, -n loc de lauda, -i bate si -i trimite -n fundul iadului.Satana statea pe scaun si astepta sa mai iasa vreo unul la raport, zicnd/

Daca cel ce iese a treia oara, ma loveste -n gndire, adica -mi spune un plan de a cstiga suflete pentru -mparatia iadului,mai bun dect al celor doi care miau dat raportul mai -nainte, atunci eu pe acela -l voi face general peste multe ostiridracesti sil voi pune sa stea pe scaunul meu de -mparat al iadului trei minute.Dupa cea zis satana asa, din polcurile cele nenumarate de draci na vrut sa mai iasa nimeni, pentru ca se temeau sa nupateasca ce au patit ceilalti doi, care au raportat mai -nainte si nu ia placut lui.&otusi dupa un timp iese unul ghebos, cu patru rnduri de coarne, un picior de rata, unul era de cal. !vea semnele iaduluipe fruntea lui, coada era lunga, de nu stiu cti metri -n urma. Si cnd a iesit, sa dus -naintea satanei, cum statea pe scaunacolo -n mijlocul poienii, si ia spus/ Sa traiesti, -ntunecimea ta? Satana -l -ntreaba/ Cum te cheama6 Sarsaila, ma cheama? "hei, te vad batrn si grebanos. Mi se pare ca stii tu ceva mestesuguri de a -nsela suflete, sa le aduci la -mparatia mea.Sarsaila a spus/

#ici -ntunecimea ta nu stii ce stiu eu? Sa te vad? Mi se pare ca esti mare mester de a cstiga suflete. #ici tu nu stii ce stiu eu? "u am un mestesug, ca am -mbatrnit -n lupta cu sufletele oamenilor de attea mii de ani, princare multe suflete duc la iad. Cum cad primavara fulgii de zapada, asa cobor suflete -n iad -n fiecare zi. Si cum ai reusit sa aduci attea suflete la -mparatia mea6 "u nam sa spun nici ca diavolul cel dinti, care a iesit la raport, pentru ca se -ntmpla cum ai zis -ntunecimea ta. )mulstie ca nu poate sluji la doi domni si -ndata -l cstiga -ngerul de partea lui. Dar, nici nam sai spun omului, ca celalaltprost, ca nui Dumnezeu, nui drac, nui -nger, nui iad, nui rai. #u? 'entru ca Scriptura spune ca este si Dumnezeu sidrac si -nger si iad."u att -i spun omului/ $Mai omule, este Dumnezeu, este drac, este -nger, este munca vesnica pentru pacat si slavavesnica pentru fapta buna, dar mai ai vreme? "sti prost6 Chiar de azi -ncepi fapta buna6$Dacai copil -i spun/ $Mai baiete, tu de acum ai de trait? 9ine tineretea, trebuie sa te casatoresti, trebuie sa petreci -n lume?#u cumva sati pierzi tineretea asa degeaba, doar viata trebuie traita?$

Iar dacai tnar -i spun/ $Dupa ce te vei casatori si -ti vei face o gospodarie, dupa aceea ai sa -ncepi fapta buna. !cummannca, bea, distreazate, fa toate rautatile, ca doar esti tnar. &e va ierta Dumnezeu, ca "l stie neputinta omului. 'entrupocainta mai lasa pe mine, lasa pe poimine, lasa pe la anul, mai -ncolo?$4l -nvat pe om sa amne pocainta de azi pe mine, de mine pe poimine? $Ce milostenie vrei sa faci acum6 &aci din gura?&e pocaiesti aproape de moarte? 9rei sa postesti acum, sati cheltuiesti sanatatea trupului6 Lasa la batrnete, ca postul estepentru cei batrni? 9rei sa te rogi6 Sa pierzi tu attea ceasuri rugndute lui Dumnezeu6 !poi acum ai treaba. Iata, ai sacresti copii, ai de facut casa si zestre la fete, ai de -nsurat si maritat. !i attea?$Sil -ncurc cu grijile vietii si tot -i spun/ $Lasa pe alta data$. Cand vine -ngerul sii spune/ $Mai, omule, fa un praznicpentru morti?$ "u -i spun/ $Dar esti prost6 !cum ai de -mbracat copiii, ai de facut nunta, ai de facut cutare?$ 4ngerul vinesii spune/ $Mai, omule, ia -ncepe a posti posturile de peste an, miercurea si vinerea?$ "u -i spun/ $#u posti ca -ti pierzisanatatea? &u trebuie sa muncesti, sa aduni averi, ai de crescut copii?$Sau vine -ngerul sii spune/ $Mai omule, spovedestete si lasa pacatul, lasa desfrul, lasa betia, lasa tutunul, lasa-njuraturile?$ $"i, dar de pe acum6 Mai -ncolo, aproape de moarte, moi spovedi la un preot, ma va dezlega si gata. Doar

cartea spune sa te apuce sfrsitul cel bun, dar pna atunci poti petrece asa?$Cu aceasta ma asculta toti, zice diavolul, si fapta buna tot o amna de azi pe mine.Sfnta Scriptura spune altfel. Duhul Sfnt -i trezeste pe oameni, zicnd/ !stazi de veti auzi glasul Lui, sa nu va -nvrtosatiinimile voastre :"vrei A,J;. Si cum am spus, glasul lui Dumnezeu -n om este constiinta, carel mustra pentru pacat siispune/ $)mule, paraseste pacatul? Lasate de furat, lasate de curvit, lasate de -njurat, lasate de betie, lasate de fumat,

7/25/2019 Aghiazma Si Casatorie

7/7

lasate de lucruri rele, de zavistie, de pizma, de cearta$. Dumnezeu -i porunceste azi, iar noi -i spunem lui/ $#u astazi, cimine, poimine, la batrnete?$Sii zicem asa/ $Dami mie ziua de azi si tu iao pe cea de mine?$ Si asa, zice, este pacatul la om cum, ai lua un cui maresi cu o barda -ncepi al bate -ntrun lemn de stejar uscat. Dacai dai un ciocan, dpua, trei, cuiul -l poti scoate usor. Dacalbati pe jumatate, este mai greu, iar daca -l bati de tot, trebuie sa crapi lemnul?!sai si pacatul? Se bate -n fire prin obisnuinta. Si daca omul nu lasa azi pacatul, cnd este proaspat, cu ct se -nvecheste,cu att mai greu se poate dezobisnui de dnsul.

9azutai -n arama rugina verde6 !rama daca o curatai -n fiecare zi, stralucea ca aurul? 4nsa, daca sa lasat ani de zile, aprins rugina verde, no mai poti spala cu nimic -n lume, numai daca o topesti. !sai sufletul cnd -mbatrneste -n pacat.Daca nu a lasat azi pacatul, sa nu creada ca mine sau poimine -l lasa mai usor. Ca, pe masura ce trece vremea, pacatulse -nvecheste, se bate -n fire si obiceiul devine o a doua natura2 obisnuinta se face a doua fire si omul face pacatul vrndnevrnd, si cu mare nevoie se mai dezbara omul de pacat, dupa ce sa -nvechit -n el?)bisnuinta, dupa legile canonice ale Bisericii, este a zecea treapta a pacatului, ca de aici urmeaza deznadejdea, penultimatreapta. Si cnd lam vazut pe om ca sa obisnuit cu pacatul, un an, doi, zece, nu stiu cti, este al meu pentru totdeauna? Siasa reusesc eu sai -nsel, ca mii si milioane de oameni amna pocainta de azi pe mine, si toti se robesc de pacat2 cacipacatul care nu la lasat azi, minepoimine tot prinde radacini si este tot mai greu. Iar cnd vrea omul sa lase pacatul,pacatul se ridica cu mare putere asupra lui/ $"sti prost, mai6 Cu mine ai trait? Cum sa te lasi de mine6 Ce mai este6 Satraiesti cum te -nvat eu si cum teai obisnuit cu mine?$!sa, cum tiam spus mai -nainte, am -nvatat si -nselat attea suflete, -nct acestea cad -n iad cum cad fulgii cnd ninge, cuun singur sfat/ $)ameni buni, pentru fapta buna mai este vreme2 nu fiti prosti sa -ncepeti chiar de azi sau chiar din ceasul

acesta?$Deci, va spun -ntunecimea ta, acestai sfatul si mestesugul meu si am o ceata -n iad de mii si sute de mii de ucenici deaimei, pe care iam -nvasat asa, sii trimit -n tot pamntul sa sopteasca omului la ureche/ $)mule, pentru fapta buna maieste vreme. Mine, poimine, peste un an, peste doi, la batrnete$. Si am reusit si reusesc. Dute si vezi -n iad cti ampogort si pogor cu acest sfat?!tunci satana a zis/ Bravo? Cel mai bun sfat, sal -nveti pe om sa amne pocainta de azi pe mine/ $Chiar azi vrei sa te spovedesti6 Chiar azivrei sa te -mpartasesti6 Chiar azi vrei sa faci milostenie6 #u vezi ca nai timp6 Lasa pe mine?$!cum, pentru ca mai lovit -n gndire, -ti voi da coroana si toiagul meu, sa stapnesti trei minute iadul, si toti sa -nvatatide la el acest viclesug, ca sa aduceti ct mai multe suflete -n -mparatia mea, ca sa se chinuiasca cu noi -n vecii vecilor.Calugarul, dupa cea vazut si auzit toate acestea, a vazut pe satana ca a batut de trei ori din palme si ca o scnteie sa stins-n vazduh si na mai vazut nimic, nici nu sa mai auzit nimic. Si el a ramas uimit de cele ce a auzit, cum instruieste satanape ucenicii lui si pe cei fara numar draci -n iad, ca sai -nvete pe oameni sa amne pocainta.

!tunci a venit -ngerul Domnului si ia zis/ !vva Ilarioane? Ce este, Doamne6 De trei ani de zile te rogi lui Dumnezeu ca sati arate cum -nseala dracii pe oameni si cum -i duc -n -mparatia iadului?Iata ai vazut cu ochii tai si ai auzit cu urechile tale cum?Dute la chilia ta, ia un caiet, pune mna pe condei si scrie tot ceai vazut, tot ceai auzit cu urechile tale, sa ramna pentruneamurile ce vor veni, pentru cele din urma, acest mestesug al satanei. Caci trebuie sa stie toata lumea, ca cel mai bun sfatal dracilor dea cstiga suflete pentru -mparatia iadului, este de al -nvata pe om sa amne fapta buna de azi pe mine, demine pe poimine, de la tinerete la batrnete, pe patul mortii, si asa sai duca pe toti -n iad? !min?'ovestit* de '*rintele Cleopa