De Stiut Inainte de Casatorie D Unknown

7/25/2019 De Stiut Inainte de Casatorie D Unknown

http://slidepdf.com/reader/full/de-stiut-inainte-de-casatorie-d-unknown 1/107

Gary D. Chapman

Deștiut înainte de căsătorie

Ce mi-aș f dorit să f știut înainte decăsătorie



CUPRINS

Introducere

1. Mi-aș dori să fiștiut că a fi îndrăgostit nu este o temelie suficient de solidă pentru

a clădi o căsnicie reușită

2. Mi-aș dori să fiștiut că dragostea romantică are două etape

3. Mi-aș dori să fiștiut că zicala „așchia nu sare departe de trunchi” nu este un mit

4. Mi-aș dori să fiștiut cum să rezolv neînțelegerile fără ceartă

5. Mi-aș dori să fiștiut că a-și cere iertare este un semn de tărie6. Mi-aș dori să fiștiut că iertarea nu este un sentiment

7. Mi-aș dori să fiștiut că toaletele nu se curăță singure

8. Mi-aș dori să fiștiut că avem nevoie de un plan de gestionare a banilor

9. Mi-aș dori să fiștiut că împlinirea sexuală reciprocă nu vine de la sine

10. Mi-aș dori să fiștiut că prin căsătorie intram într-o familie

11. Mi-aș dori să fiștiut că spiritualitatea nu înseamnă doar „să mergi la biserică”

12. Mi-aș dori să fiștiut că personalitatea ne influențează profund comportamentul

Epilog

Anexă: Cultivarea unei relații de curtare sănătoase

Resurse



Introducere

În facultate am studiat antropologia ca materie de specialitate. Mai târziu, am

urmat masteratul în același domeniu. Timp de mai bine de patruzeci de ani, m-am

ocupat cu studiul mai multor culturi. O concluzie este inevitabilă: ăsătoria între

un bărbat și o femeie stă la baza tuturor societăților umane.

!ste o realitate faptul că aproape to ți copiii, odată a"unși la maturitate, se

căsătoresc. În #tatele $nite, în %ecare an au loc peste două milioane de căsătorii&adică peste patru milioane de oameni răspund 'da( la întrebarea: 'Îl iei în

căsătorie pe acest bărbat)( sau 'O iei în căsătorie pe această femeie)( *proape

toate aceste cupluri se gândesc că 'vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți(.

+imeni nu se căsătorește sperând să %e nefericit sau dorind să-și nefericească

partenerul. u toate astea, se știe că rata divorțurilor în Occident se menține în "ur

de și că cele mai multe dintre acestea au loc în primii șapte ani de la

căsătorie.

Oamenii nu se căsătoresc cu intenția să divorțeze. /ivorțul este rezultatul lipsei

de pregătire pentru căsătorie și al eșecului de a învăța deprinderile necesare a

lucra în ec0ipă într-o relaie intimă. 1ronia este că recunoaștem nevoia de pregătire

în toate celelalte domenii ale vieii, dar nu o recunoaștem când vine vorba de

căsătorie. Ma"oritatea oamenilor petrec mult mai mult timp pregătindu-se pentru

o carieră decât pentru căsătorie. *șadar, nu ar trebui să ne surprindă faptul că au

mai mult succes în preocupările vocaționale decât în atingerea țelului fericirii

con"ugale.

/ecizia de a se căsători va avea un impact mult mai mare decât aproape

oricare altă decizie din viața unui om. Și totuși oamenii se zoresc să intre în

căsnicie cu puțină sau c0iar fără niciun fel de pregătire pentru a face din aceasta o

reușită. /e fapt, multe cupluri acordă mai multă atenție planurilor de nuntă decât



planurilor pentru căsnicie. eremonia nunții durează doar câteva ore, pe când

căsnicia, sperăm noi, va dura o viață întreagă.

artea aceasta nu este un g0id pentru plani%carea nunții, ci conține sfaturi

pentru a clădi o căsnicie reușiță. Mi-am petrecut ultimii treizeci și cinci de ani din

viață făcând consiliere cu familiile ale căror visuri la o căsnicie fericită au fostspulberate în lumea reală a vaselor murdare, a facturilor neplătite, a programelor

de lucru incompatibile și a bebelușilor plângăcioși. u multă muncă și luni de

consiliere, multe dintre aceste familii au a"uns să aibă căsnicii împlinite. Și sunt

recunoscător pentru asta.

onvingerea mea este că multe dintre aceste lupte ar % putut % evitate dacă

cei doi și-ar % făcut timp să se pregătească mai temeinic pentru căsnicie. *cesta

este motivul pentru care scriu această carte. *ș vrea să înveți din greșelile lor. !ste

mult mai puțin dureros așa, decât să înveți din propriile tale greșeli. *ș vrea să ai

parte de acea căsnicie plină de iubire, susținere și bene%cii reciproce pe care ți-o

dorești. Însă trebuie să știi că doar căsătoria în sine nu î ți asigură acest tip de

căsnicie. Trebuie să î ți faci timp să descoperi și să aplici acele sfaturi maritale care

au demonstrat că fac posibilă o astfel de căsnicie.

2entru cei care nu se a3ă într-o relație de curtare și încă nu au planuri de

căsătorie, această carte constituie o 0artă care îi va con-duce dinspre singurătate

spre căsătorie. 2e cei care se a3ă într-o rela ție de curtare, dar nu sunt încă

logodiți, această carte îi va a"uta să se decidă dacă și când să-și anunțe planurile

de căsătorie.

2e cei logodiți, cartea îi va a"uta să e4amineze temelia unei căsnicii reu șite și să

învețe deprinderile necesare pentru a o clădi.

2rivind în urmă, la primii ani ai căsniciei mele, mi-a ș dori să-mi % spus și mie

cineva ceea ce î ți voi spune eu ție. red sincer că aș % luat aminte. /ar, în

generația mea, conceptul de 'pregătire premaritală( nu e4ista. +ădă"duiesc cădesc0iderea mea cu privire la propria căsnicie te va a"uta să evi ți ceva din durerea

și frustrarea pe care le-am trăit eu și 5arol6n.

artea aceasta nu trebuie doar citită, ci și trăită. u cât înțelegeți mai mult

realitățile discutate în paginile următoare și sunteți transparenți în a vă împărtăși

gândurile și sentimentele cu privire la aceste subiecte, cu cât vă respectați



reciproc opiniile și găsiți sfaturi pentru a clădi împreună soluții viabile pentru

diferențele dintre voi, cu atât veți % mai pregătiți pentru căsnicie. /acă ignorați

aceste probleme și alegeți să credeți că sentimentele euforice pe care le nutri7i

unul pentru celălalt vă vor sus7ine în căsnicie, atunci vă pregăti7i pentru e8ec. 9ă

îndemn să vă pregăti7i pentru căsnicie ca 8i cum ar % cea mai importantă rela7ieinterumană pe care o ve7i dezvolta vreodată.

/acă-i acorda7i toată aten7ia 8i tot ce ave7i mai bun, ave7i toate 8ansele să vă

vede7i îndeplinite visurile la o căsnicie fericită.

9reau să vă invit să vizita7i site-ul .startmarriagerig0t.com unde ve7i găsi

diverse resurse care vă vor a"uta atât să vă pregăti7i pentru căsnicie, cât 8i să

clădi7i o căsnicie reu8ită, trainică. Ma"oritatea acestor resurse sunt gratuite,

a8adar sper să le accesa7i.

;i, nu uita7i, ziua nun7ii este doar primul pas<

Gary Chapman



1

Mi-aș dori să fiștiut ...

... că a fi ÎNDRĂGOSTIT nu este o

temelie suficient de solidă pentru a

clădi o CĂSNICIE REUȘITĂ

*r % trebuit să %e evident, dar mie mi-a scăpat. +u citisemniciodată o carte

despre căsnicie, a8a că mintea mea nu era ancorată în realitate. ;tiam doar cănutream pentru 5arol6n sentimente pe care nu le nutrisem niciodată pentru o altă

fată. =iecare sărut era ca o înăl7are le cer. ând o vedeam după o absen7ă

îndelungată, sim7eam literalmente cum mă treceau %ori de emo7ie. Îmi plăcea

totul la ea. Îmi plăcea cum arăta, cum vorbea, cum mergea 8i, mai ales, mă

captivau oc0ii ei căprui. Îmi plăcea c0iar 8i de mama ei 8i am mers până acolo

încât m-am oferit să-i zugrăvesc casa > a8 % făcut orice numai să-i arăt acestei

fete cât de mult o iubeam. +u-mi puteam imagina că e4ista pe lume o fată maiminunată decât ea. ;i cred că ea avea acelea8i gânduri 8i sentimente cu privire la

mine.

u toate aceste gânduri 8i sentimente, aveam cele mai pure inten7ii de a ne

face ferici7i unul pe celălalt pentru tot restul vie7ii.



Însă, la 8ase luni după ce ne-am căsătorit, amândoi eram mai neferici7i decât

ne imaginaserăm vreodată. #entimentele euforice dispăruseră, iar în locul lor

sim7eam durere, mânie, dezamăgire 8i ne purtam resentimente. ând eram

'îndrăgosti7i(, nu anticipasem niciodată că am putea a"unge aici. *m crezut că

percep7iile pozitive 8i sentimentele pe care le aveam unul fa7ă de celălalt aveausă ne înso7ească toată via7a.

În ultimii treizeci de ani, am făcut 8edin7e de consiliere premaritală cu sute de

cupluri. *m descoperit că ma"oritatea dintre ele au aceea8i perspectivă îngustă

despre îndrăgostire. ?a prima 8edin7ă, îi întreb adesea:

> /e ce vre7i să vă căsători7i)

1ndiferent de ce altceva mai spun, întotdeauna îmi dau marele motiv. 1ar

marele motiv e aproape întotdeauna acela8i:

> 2entru că ne iubim.

*poi le pun o întrebare foarte nedreaptă:

> e vre7i să spune7i prin asta)

/e obicei, sunt ului7i de întrebarea mea. ei mai mul7i îngaimă ceva despre un

sentiment adânc pe care îl nutresc unul fa7ă de celălalt. *cesta persistă de ceva

timp 8i este oarecum diferit de ce au sim7it pentru ceilal7i băie7i sau fete cu care s-

au întâlnit.

*desea, se uită unul la celălalt, privesc în tavan, c0icotesc, după care unul

dintre ei spune:

> !i bine, ăăă ... o, 8ti7i dumneavoastră.

În această etapă a vie7ii mele, cred că 8tiu prea bine, dar mă îndoiesc că ei

8tiu. Mi-e teamă că au aceea8i percep7ie despre îndrăgostire pe care am avut-o eu

8i 5arol6n când ne-am căsătorit. ;i acum 8tiu că a % îndrăgostit nu este o temelie

su%cient de solidă pe care să construie8ti o căsnicie reu8ită.

u ceva timp în urmă, am fost sunat de un tânăr care m-a întrebat dacă a8vrea să-i o%ciez căsătoria. ?-am întrebat când are de gând să se căsătorească 8i

am constatat că nunta avea loc în mai pu7in de o săptămână. 1-am e4plicat că, de

obicei, eu fac între 8ase 8i opt 8edin7e de consiliere cu cei care doresc să se

căsătorească. @ăspunsul lui a fost unul clasic:



> !i bine, sincer să %u, nu cred că avem nevoie de consiliere. +oi c0iar ne iubim

unul pe celălalt 8i nu cred că vom avea vreo problemă.

*m zâmbit, dar cu un suspin în inima mea > încă o victimă a iluziei

'îndrăgostirii(.

9orbim adesea despre 'a ne îndrăgosti(. *ceastă e4presie mă duce cu gândulla o vânătoare de animale în "unglă. 2e cărăruia pe care animalul o apucă spre

izvor, este săpată o groapă, care mai apoi este camu3ată cu crengi 8i frunze.

Aietul animal î8i vede de drumul lui când, pe nea8teptate, cade în groapă 8i este

prins în capcană.

am în felul acesta vorbim noi despre dragoste. Trecem prin via7ă, văzându-ne

de îndatoririle noastre de zi cu zi când, pe nea8teptate, ne rotim privirea prin

încăpere sau ne uităm de-a lungul coridorului 8i iat-o< sau iată-l< > 8i, uite-a8a,

'ne-am îndrăgostit(.

+u ne putem împotrivi. !ste ceva cu totul în afara controlului nostru. 8tim că

suntem sorti7i căsătoriei& cu cât mai repede, cu atât mai bine. *8a că ne anun7ăm

prietenii 8i, pentru că ei operează în baza aceluia8i principiu, sunt de acord că,

dacă suntem cu adevărat îndrăgosti7i, este timpul să ne căsătorim.

/eseori, trecem cu vederea faptul că interesele noastre sociale, spirituale 8i

intelectuale se a3ă la o distan7ă Bilometrică unele de altele. #copurile 8i sistemele

noastre de valori sunt contradictorii, dar noi suntem îndrăgosti7i. Marea tragedie

care derivă din această percep7ie a iubirii este că, la un an de la nuntă, cuplul se

a3ă în biroul consilierului spunând: '+u ne mai iubim.( /e aceea, sunt gata să se

despartă. În de%nitiv, dacă 'iubirea( nu mai e, atunci 'cu siguran7ă nu vă

a8tepta7i să rămânem împreună(.

Când lovesc „urnicăturile”

!u am un alt cuvânt pentru e4perien7a emo7ională descrisă mai sus. O numesc'furnicături(. +utrim sentimente calde, efervescente, arzătoare pentru o persoană

de se4 opus. =urnicăturile sunt acelea care ne motivează să ie8im la un

0amburger cu elCea.

$neori, le pierdem la prima întâlnire. *3ăm ceva despre elCea care, pur 8i

simplu, ne decuplează emo7iile. /ata următoare când ne invită la un 0amburger,



pur 8i simplu nu ne e foame. Însă, în alte rela7ii, cu cât stăm mai mult împreună,

cu atât furnicăturile sunt mai puternice. În scurtă vreme, ne trezim gândindu-ne la

elCea zi 8i noapte. Dândurile noastre au un caracter obsesiv. O vedem ca %ind cea

mai frumoasă, cea mai interesantă persoană pe care am cunoscut-o vreodată.

9rem să petrecem împreună cât mai mult timp posibil. 9isăm să ne petrecemrestul vie7ii alături, fericindu-ne unul pe celălalt.

9ă rog să nu mă în7elege7i gre8it. !u cred că furnicăturile sunt importante. !le

sunt reale, iar eu pledez pentru supravie7uirea lor. /ar ele nu sunt temelia unei

căsnicii satisfăcătoare. +u sugerez că ar trebui să se căsătorească cineva fără să

aibă furnicături.

#entimentele acelea calde, entuziaste, '%orii(, acel sentiment de acceptare,

e4altarea unei atingeri > toate aceste lucruri care compun furnicăturile constituie

cirea8a de pe tort. /ar nu po7i avea un tort doar din cirea8ă. Într-o decizie de

căsătorie, este vital să %e lua7i în considerare 8i acei mul7i al7i factori pe care îi

discutăm în această carte.

Îndrăgostirea este o e4perien7ă emo7ională cu un caracter obsesiv. /ar emo7iile

se sc0imbă 8i obsesiile se sting. ercetările indică faptul că, în medie, obsesia

'îndrăgostirii( durează doi ani. 2entru unii, ea poate dura ceva mai mult& pentru

al7ii, ceva mai pu7in. /ar media este de doi ani. /upă aceea, coborâm de pe

culmea emo7ională, iar acele aspecte ale vie7ii pe c are le-am desconsiderat în

euforia noastră încep să devină importante.

/iferen7ele dintre noi încep să iasă la iveală 8i ne trezim adesea certându-ne cu

persoana pe care, cândva, am crezut-o desăvâr8ită. /escoperim acum pe propria

piele că îndrăgostirea nu este o temelie su%cient de solidă pentru o căsnicie

fericită.

2e aceia dintre voi care sunte7i în prezent într-o rela7ie de curtare 8i vă gândi7i,

probabil, la căsătorie, v-a8 încura"a să citi7i ane4a acestei căr7i, de la pagina EFE.red că scopul principal al întâlnirilor este să s"unge7i să vă cunoa8te7i reciproc 8i

să e4amina7i bazele intelectuale, emo7ionale, sociale, spirituale 8i %zice pentru

căsătorie. +umai atunci ve7i % capabili să lua7i o decizie în7eleaptă > de a vă

căsători sau nu. Întrebările cuprinse în e4erci7iile din ane4ă pot servi ca

îndrumător pentru discutarea acestor fundamente.



# SĂ STĂM DE !"#Ă$

E. 2e o scală de la la E, cât de puternic sim7i 'furnicăturile( pentru persoana

cu care te întâlne8ti)

G. /acă 'durata de via7ă( medie a furnicăturilor este de doi ani, cât timp te

a8tep7i să ave7i sentimente euforice)

F. În ce măsură a7i e4plorat cele mai importante probleme de compatibilitate în

următoarele domenii:

H dialog intelectual&

H control emo7ional&

H interese sociale&H unitate spirituală&

H valori comune)

I. /acă dori7i să e4plora7i aceste domenii mai îm profunzime, ve7i dori,

probabil, să folosi7i întrebările din ane4a Cultivarea unei rela7ii de curtare

sănătoasă, de la pagina 131.

2Mi-aș dori să fiștiut ...

... că dragostea ROMANTICĂ

are două ETAPE



Mă a3am în aeroportul din 0icago când am întâlnit-o pe Jan, care mergea în

vizită la logodnicul ei pentru eeBend. ând m-a întrebat încotro călătoresc, i-am

spus:

> Mă duc în MilauBee, Kisconsin, unde voi 7ine mâine un seminar despre

căsnicie.> e face7i în cadrul seminarelor despre căsnicie) m-a întrebat.

> Încerc să le dau oamenilor idei practice despre cum să lucreze la căsnicia lor,

am răspuns eu.

u o privire mirată, Jan a întrebat:

> /e ce trebuie să lucrăm la o căsnicie) /acă ne iubim, nu este asta tot ce

contează)

;tiam că era sinceră, pentru că aceasta fusese 8i percep7ia mea înainte să mă

căsătoresc.

um niciunul dintre noi nu se grăbea să prindă următorul zbor, i-am e4plicat pe

îndelete că e4istă două etape ale dragostei romantice. 2rima dintre ele nu

necesită prea mult efort. #untem propulsa7i de sentimentele euforice Lpe care le-

am decris în capitolul precedent. /e obicei, numim această etapă 'îndrăgostire(.

ând suntem îndrăgostiți, facem de bunăvoie lucruri unul pentru celălalt, fără să

ne gândim la costuri sau sacri%cii. #untem în stare să conducem N de Bilometri

sau să zburăm peste "umătate de 7ară pentru a petrece un eeBend împreună.

Jan a încuviin7at din cap. 2ersoana pe care o iubim pare a % desăvâr8ită > sau

cel pu7in desăvâr8ită pentru noi. M-am grăbit însă să adaug:

> Oricum, mama ta s-ar putea să aibă o părere diferită. !a ar putea spune:

'/ar, dragă, ai luat în considerare...(.

> /a, am mai auzit 'predica( asta, zâmbi Jan.

În această etapă a dragostei romantice, cuplul nu trebuie să lucreze la rela7ie.

ei doi pot consuma multă energie făcând lucruri unul pentru celălalt, dar nu arconsidera asta muncă. Mai degrabă ar tinde să folosească pentru asta cuvântul

plăcere. !i sunt în culmea fericirii când au oportunitatea să facă ceva semni%cativ

pentru cealaltă persoană. 9or să se facă ferici7i unul pe celălalt 8i adesea reu8esc.

u toate acestea, după cum am precizat în capitolul E, această etapă ini7ială a

dragostei romantice durează, în medie, doi ani. +u rămânem pentru totdeauna în



stadiul euforic al dragostei. /e fapt, acesta e un lucru bun, pentru că este di%cil să

te concentrezi la orice altceva atunci când e8ti îndrăgostit . /acă e8ti în facultate

când te îndră-goste8ti, e aproape sigur că notele tale vor scădea sim7itor. Mâine,

dai un test despre războiul din ENEG. ui îi pasă de războiul din ENEG când tu e8ti

îndrăgostit) !duca7ia pare lipsită de importan7ă& ceea ce contează este să %i cupersoana iubită. =iecare dintre noi am cunoscut persoane care renun7ă la facultate

8i aleg să se căsătorească pentru că iubitul sau iubita lor se mută într-un alt stat 8i

vor să %e împreună.

/acă această etapă a euforiei îndrăgostirii s-ar prelungi cu încă douăzeci de

ani, pu7ini dintre noi 8i-ar mai fructi%ca poten7ialul educa7ional 8i profesional.

1mplicarea în problemele sociale 8i în eforturile %lantropice ar % nulă. *tunci când

suntem îndrăgostiți, restul lumii nu contează. #untem focaliza7i cu totul pe a %

împreună 8i pe a ne face ferici7i unul pe celălalt.

Înainte să mă căsătoresc eu, nimeni nu m-a anun7at că e4istă două etape ale

dragostei romantice. ;tiam că eram îndrăgostit de 5arol6n 8i mă a8teptam să

nutresc sentimentele acelea fa7ă de ea pentru tot restul vie7ii. ;tiam că ea mă

făcea fericit 8i voiam să fac acela8i lucru pentru ea. *tunci când am coborât de pe

culmea emo7ională, am fost deziluzionat. Mi-am amintit de avertismentele mamei

mele 8i am fost c0inuit de un gând ce mă bântuia: 'M-am căsătorit cu persoana

nepotrivită.( @a7ionamentul meu era că, dacă m-a8 % căsătorit cu persoana

potrivită, cu siguran7ă sentimentele mele nu s-ar % stins atât de repede după

nuntă. Dândurile acestea erau dureroase 8i greu de contracarat. Diferențele

dintre noi par atât de evidente acum. /e ce nu le-am observat mai devreme)

% doua eta&ă a dra'ostei

Mi-a8 dori să % fost cineva acolo să-mi spună că ceea ce gân-deam 8i sim7eam

eu era normal& că, de fapt, e4istă două etape în dragostea romantică 8i că trebuiasă fac tranzi7ia între ele. /in păcate, nu am avut pe nimeni care să-mi dea această

informa7ie.

/acă a8 % 8tiut atunci ceea ce î7i spun acum, a8 % fost scutit de ani buni de

frământări con"ugale. eea ce am descoperit eu este faptul că a doua etapă a

dragostei romantice este mult mai deliberată decât prima. ;i, da, este nevoie de



muncă pentru a men7ine vie această dragoste emo7ională. Însă, aceia care depun

efortul de a face tranzi7ia de la prima etapă la cea de-a doua, sunt recompensa7i

în mod uluitor.

a tânăr consilier marital, am început să descopăr că ceea ce îl face pe unul să

se simtă iubit nu îl face neapărat 8i pe celălalt să se simtă la fel& 8i că atunci cândcoboară de pe culmile emo7ionale ale îndrăgostirii, cei doi nu prea reu8esc să-8i

e4prime dragostea unul pentru altul.

> #imt că nu mă iube8te, se plânge ea.

!l spune:

> +u în7eleg. Muncesc din greu. 2ăstrez ma8ina curată. Tund iarba în %ecare

eeBend. O a"ut la treburile casei. +u 8tiu ce altceva 8i-ar mai dori.

> =ace, într-adevăr, toate aceste lucruri. !ste un bărbat 0arnic. *poi, cu lacrimi

în oc0i, îmi spune: /ar niciodată nu stăm de vorbă.

#ăptămâni la rând, am tot ascultat pove8ti asemănătoare. *8a că am decis să

arunc o privire peste noti7ele pe care mi le luasem în timpul 8edin7elor de

consiliere 8i m-am întrebat: 'ând o persoană spune: #imt că partenerul meu nu

mă iube8teP, ce urmăre8te) e î8i dore8te) /e ce anume se plânge)( *m împăr7it

plângerile lor în cinci categorii. Mai târziu, le-am numit cele cinci limba"e ale

iubirii.

/inamica este foarte similară cu cea a limbilor vorbite. =iecare dintre noi cre8te

vorbind o limbă într-un anumit dialect. !u am crescut vorbind engleza în stil sudic.

/ar cu to7ii avem o limbă 8i un dialect propriu 8i pe acela îl în7elegem cel mai

bine. *cela8i lucru este valabil 8i în iubire. Orice om are un limba" principal în

iubire.

$nul dintre cele cinci ne vorbe8te mai profund la nivel emo7ional decât

celelalte patru. În plus, am descoperit că rareori un so7 8i o so7ie au acela8i limba"

al iubirii. /in %re, tindem să vorbim limba"ul propriu. +e vom e4prima iubirea fa7ăde ceilal7i prin acelea8i gesturi care ne fac pe noi să ne sim7im iubi7i. Însă, dacă

partenerul nostru nu are acela8i limba", gesturile noastre de iubire nu vor avea

aceea8i însemnătate pe care o au pentru noi. În ilustra7ia de mai sus, so7ul vorbea

limba"ul serviciilor . !l spăla ma8ina, tundea iarba, î8i a"uta so7ia la treburile

gospodăriei.



2entru el, acesta este modul în care se e4primă iubirea. /ar limba"ul ei de

iubire era timpul acordat . !a a spus: '+iciodată nu stăm de vorbă.( eea ce o

făcea pe ea să se simtă iubită era aten7ia lui e4clusivă, timpul petrecut stând de

vorbă cu ea, împărtă8ind lucruri cotidiene, ascultând 8i comunicând. !l î8i e4prima

în mod sincer dragostea, dar nu o făcea în limba"ul ei principal de iubire.artea care a rezultat din această cercetare se intitulează Cele cinci limba"e ale

iubirii: um să-7i e4primi fa7ă de partener implicarea trup i su!et . !a s-a vândut

în peste 8ase milioane de e4emplare în limba engleză 8i a fost tradusă în treizeci

8i opt de limbi din întreaga lume. * a"utat literalmente milioane de familii să

înve7e cum să se lege unul de celălalt 8i să-8i păstreze vie dragostea emo7ională.

*ceste persoane au făcut tranzi7ia de la etapa întâi la cea de-a doua. *u învă7at

cum să-8i e4prime dragostea în mod e%cient.

1ată un scurt rezumat al celor cinci limba"e ale iubirii:

E. $91+T!?! /! Î+$@*J*@!. *cest limba" folose8te cuvintele pentru a arăta

apreciere celeilalte persoane. '0iar apreciez că ai spălat ma8ina. *rată minunat.(

'Mul7umesc pentru că ai dus gunoiul. !8ti cel mai tare.( '*ră7i bine în 7inuta

aceea.( '*dor faptul că e8ti atât de optimist.( '*dmir modul în care ai a"utat-o pe

mama ta.( 'Qâmbetul tău este contagios. *i văzut cum toată lumea părea că se

luminează la fa7ă când ai intrat tu în încăpere)( Toate acestea sunt cuvinte de

încura"are. uvintele tale se pot a4a pe personalitatea celuilalt, pe modul în care

arată sau pe ceva ce a făcut pentru tine sau pentru al7ii. 2entru a vorbi acest

limba", trebuie să urmăre8ti lucrurile pe care le admiri sau apreciezi la persoana

celuilalt 8i să-7i e4primi verbal admira7ia.

/acă limba"ul principal al cuiva este cel al cuvintelor de încura"are, cuvintele

tale vor % ca ploaia peste un pământ uscat. +imic nu-i va comunica mai profund

dragostea ta decât aceste cuvinte.

G. #!@9111?!. 2entru oamenii ace8tia, faptele sunt mai grăitoare decâtcuvintele. /acă le spui cuvinte de încura"are precum 'te admir, te apreciez, te

iubesc(, ei probabil se vor gândi sau c0iar î7i vor spune: '/acă mă iube8ti, de ce

nu mă a"u7i cu nimic la treburile casei)( /acă serviciile sunt limba"ul lor principal

de iubire, atunci spălatul ma8inii, tunsul ierbii, a"utorul în gospodărie 8i sc0imbatul

scutecelor sunt e4act lucrurile care-i fac să se simtă iubi7i. 0eia pentru a iubi o



astfel de persoană este să a3i ce lucruri i-ar plăcea să faci. ;i apoi să începi să le

faci în mod consecvent.

F. 2@1M1@!* /! /*@$@1. 2e unii oameni, cel mai mult îi face să se simtă iubi7i

primirea unui cadou. *cesta le comunică: '#-a gândit la mine. $ite ce mi-a adus.(

ele mai bune daruri sunt acelea care 8tii că vor % apreciate. *-i oferi o undi7ă,când ei nu-i place să pescuiască, probabil că nu-7i va comunica prea bine iubirea.

um a3i ce ar dori să primească cealaltă persoană) Îi pui întrebări 8i faci

observa7ii. Observi ce comentarii face când prime8te daruri din partea celorlal7i

membri ai familiei. 1a aminte 8i vei descoperi ce fel de daruri apreciază cel mai

mult. /e asemenea, ascultă ce comentarii face atunci când răsfoie8te un catalog

sau când vizionează o emisiune de teles0opping. /acă spune: 'Mi-a8 dori să am

una dintre acestea(, notează-7i obiectul. 2o7i, de asemenea, să îi ceri desc0is: '=ă-

mi o listă cu lucrurile pe care ai vrea să le prime8ti dacă a8 vrea să-7i fac un

cadou.(

!ste mai bine să-i oferi un dar pe care l-a cerut decât să-i faci o surpriză cu

unul pe care nu 8i-l dore8te. +u toate darurile trebuie să %e scumpe. $n tranda%r,

câteva bomboane, o felicitare, o carte > oricare dintre acestea îi poate comunica

profund iubirea ta unei persoane al cărei limba" de iu#ire este primirea de daruri.

I. T1M2$? *O@/*T. *cesta înseamnă să acorzi celeilalte persoane aten7ia ta

neîmpăr7ită. +u înseamnă să sta7i în aceea8i cameră 8i să vă uita7i la televizor.

*ltcineva are parte de aten7ia voastră. i înseamnă să %7i în aceea8i cameră, cu

televizorul înc0is, lăsând orice revistă pe masă, să vă privi7i unul pe altul, să

vorbi7i 8i să asculta7i. *r putea însemna, de asemenea, să face7i o plimbare

împreună, atâta timp cât scopul vostru este să sta7i unul cu altul, nu doar să face7i

mi8care. #o7ii care merg la restaurant, dar nu stau de vorbă unul cu altul nu

vorbesc în limba"ul timpului acordat . ei doi 8i-au împlinit doar nevoia %zică de

mâncare. Timpul de calitate spune: '=ac acest lucru pentru că vreu să %u cu tine.(=ie că planta7i ceva în grădină, %e că merge7i într-o tabără, scopul %nal este să

petrece7i timp împreună. 2e unii oameni, nimic nu-i face să se simtă mai iubi7i

decât timpul acordat .

. MR+DR1!@1?! =1Q1!. #e cunoa8te de multă vreme puterea emo7ională a

mângâierilor %zice. ercetările indică faptul că bebelu8ii care sunt mângâia7i 8i



îmbră7i8a7i o duc mai bine emo7ional decât aceia care trec prin perioade lungi de

timp fără să %e atin8i.

=iecare cultură are atingeri potrivite 8i nepotrivite între persoane de se4 opus.

*tingerile potrivite sunt pline de dragoste. *tingerile nepotrivite sunt cele lipsite

de respect. 2entru persoana al cărei limba" principal de iubire este cel alm$ng$ierilor %zice, nimic ne este mai grăitor decât atingerile potrivite.

Cum să-(i desco&eri lim)a*ul de iu)ire

1ată trei metode care să te a"ute să-7i descoperi limba"ul principal de iu#ire.

&entru început, e4aminează-7i propriul comportament. um î7i e4primi, de obicei,

iubirea 8i apreciera pentru al7i oameni)

/acă întotdeauna îi ba7i pe umăr pe ceilal7i sau îi îmbră7i8ezi, atunci limba"ul

tău principal poate % cel al m$ng$ierilor %zice. /acă e8ti generos în a le spune

altora cuvinte de încura"are, atunci sunt multe 8anse ca limba"ul tău de iubire să

%e cel al cuvintelor de încura"are. /acă e8ti o persoană căreia îi place să ofere

daruri, atunci poate că ceea ce î7i dore8ti este să primeti daruri. /acă î7i place să

iei masa sau să te plimbi cu un prieten, probabil că limba"ul tău de iubire este

timpul acordat . /acă întotdeauna cau7i moduri de a-i a"uta pe al7ii, se prea poate

ca limba"ul tău de iubire să %e serviciile.

?imba"ul prin care î7i e4primi dragostea este, aproape sigur, acela în care î7i

dore8ti să prime8ti dragoste.

'n al doilea r$nd, care sunt lucrurile de care te plângi( 'n oricare rela7ie

interumană, care este nemul7umirea ta cea mai frecventă)

/acă adesea te plângi că ceilal7i nu te a"ută, atunci poate că servi)ciile

reprezintă limba"ul tău de iubire. /acă îi spui unui prieten: '+oi niciodată nu

petrecem timp împreună(, atunci nu faci altceva decât să ceri timp acordat . /acă

prietenul tău pleacă într-o călătorie de afaceri 8i tu îl întrebi dacă 7i-a adus ceav, îidezvălui că primirea de daruri este limba"ul tău principal de iubire. /acă spui: '+u

cred că m-ai atinge vreodată dacă n-a8 face eu primul pas(, spui de fapt că

m$ng$ierile %zice sunt limba"ul tău de iubire. /acă te plângi: '+iciodată nu fac

ceva bine(, nemul7umirea ta indică faptul că 7ie î7i vorbesc profund cuvintele de



încura"are. 2lângerile tale dezvăluie ce 7i-ar plăcea cel mai mult să prime8ti de la

al7i oameni.

'n al treilea r$nd, care sunt cele mai frecvente cereri ale tale( Dacă prietenul

tău pleacă într*o călătorie de afaceri i tu îi spui+ -u uita să)mi aduci o surpriză,

arăți că darurile sunt importante pentru tine. Dacă spui+ /i putea iei la o plim#are cu mine diseară(, ceri să ți se acorde timp. Dacă soliciți un masa" la

spate, dezvălui faptul că m$ng$ierile %zice înseamnă mult pentru tine. Dacă

adesea le ceri oamenilor să te a"ute, este posi#il ca serviciile să %e lim#a"ul tău de

iu#ire. C$nd între#i+ /m făcut o trea#ă #ună(, ceri cuvinte de încura"are.

Observă cum î7i e4primi de obicei iubirea 8i aprecierea fa7ă de ceilal7i& fă o listă

cu nemul7umirile 8i cererile tale 8i astfel vei putea să-7i determini propriul limba" al

iubirii. @oagă-l 8i pe partenerul tău să răspundă la acelea8i trei întrebări 8i va

putea să-8i a3e 8i el limba"ul iubirii. /e asemenea, pute7i face testul disponibil

gratuit pe site-ul .lovelanguages.com.

!ste evident că pentru a învă7a să vorbe8ti un limba" al iubirii diferit de al tău

va % nevoie de efort. 2ersoanei care n-a crescut primind cuvinte de încura"are îi

poate % greu să le ofere. ine a crescut într-o familie în care nu se e4primau

sentimentele prin atingeri va trebui să înve7e să vorbească limba"ul mângâierilor

%zice. 9estea bună este că toate aceste limba"e pot % învă7ate 8i cu cât le vorbe8ti

mai mult, cu atât devin mai accesibile.

?imba"ul de iubire al so7iei mele este cel al serviciilor . *cesta este motivul

pentru care dau cu aspiratorul, spăl vasele 8i duc gunoiul. !ste un pre7 mic pe

care îl plătesc pentru a păstra vie iubirea. ?imba"ul meu e reprezentat de

cuvintele de încura"are. /e aceea, nu plec niciodată de acasă fără să primesc de

la so7ia mea o vorbă bună. 2ot spune, fără ezitare, că profunzimea emo7ională a

iubirii dintre noi este mult mai mare decât în primele zile, când eram anima7i de

sentimente euforice. 2entru a păstra vie iubirea romantică într-o căsnicie estenevoie de o tranzi7ie reu8ită de la prima etapă la cea de-a doua. /acă ve7i învă7a

%ecare limba"ul principal de iubire al celuilalt în perioada de curtare, vă va % mult

mai u8or să face7i trecerea. *ceasta este dorin7a mea pentru voi.

S # #TM /! 9O@A S



E. are crezi că este limba"ul tău principal de iubire) /e ce)

G. /acă e8ti într-o rela7ie, care crezi că este limba"ul de iubire al partenerului

tău)

F. 2oate v-ar prinde bine să face7i testul limba"elor de iubire de pe site-ul

.lovelanguages.com.I. /iscuta7i despre modul în care aceste informa7ii vă pot îmbunătă7ii rela7ia.

0. Dacă nu ai citit cartea he 2ive ove anguages. 4ingles 5dition 6Cele cinci

lim#a"e ale iu#irii. 5diția pentru cei necăsătoriți7, poate ați dori să o citiți împreună

i să discutați implicațiile ei în toate relaiile voastre.

3


... că zicala „AȘCHIA NU SARE

DEPARTE DE TRUNCHI”

nu este un mit

+u sugerez că fata cu care te căsătore8ti se va dovedi a % e4act ca mama ei,

nici că bărbatul va % e4act ca tatăl lui. !u spun doar că amândoi sunte7i in3uen7a7i

într-o mare măsură de părin7ii vo8tri.

/acă el are un tată dominator 8i agresiv verbal, să nu te surprindă dacă în zece

ani va avea trăsături similare. Într-o oarecare măsură, to7i suntem produsul

mediului în care am crescut. ercetările arată faptul că oamenii abuzivi au fost

aproape întotdeauna abuza7i când erau copii.

*7i putea întreba: '/ar nu putem să învă7ăm din e4emplul lor prost 8i să ne

sc0imbăm propriul comportament)( @ăspunsul este a%rmativ, iar cuvântul-c0eie

este 'învă7are(. /acă %ul unui om abuziv nu face pa8i speci%ci pentru a în7elege

abuzul > de ce a a"uns tatăl lui să %e astfel 8i ce trebuie să facă el pentru a ie8i din

acest tipar > , atunci este posibil să-l repete.



/acă mama unei fete este alcoolică, se 8tie că, statistic vorbind, e4istă multe

8anse ca să a"ungă 8i ea la fel. u toate acestea, ea nu este destintă să %e

alcoolică. /acă ia măsuri potrivite pentru în7elegerea alcoolismului 8i înva7ă alte

metode mai constructive de a răspunde la stres 8i dezamăgire, ea poate rupe

lan7ul be7iei. *8adar, într-o rela7ie de curtare, dacă vreunul dintre voi are unpărinte cu un stil de via7ă distructiv, este în7elept să se înscrie la un curs, să

citească căr7i, să apeleze la consiliere 8i să discute cu celălalt partener ceea ce

înva7ă. +u ascunde7i aceste probleme sub covor.

a să abordăm un ton mai vesel, uită-te la aspectul %zic al părintelui tău de

acela8i se4 8i ai toate 8ansele să te vezi pe tine însu7i peste douăzeci de ani. /acă

tatăl începe să c0elească, %ul ar putea foarte bine să arate la fel în douăzeci de

ani. /acă mama este activă 8i energică, a8a va % 8i %ica.

/e curând, eu 8i so7ia mea am petrecut o săptămână la pla"ă cu %ica noastră

#0elle6, cu so7ul ei Jo0n 8i cu cei doi nepo7i ai no8tri.

În prima diminea7ă, după micul-de"un, ne-am luat umbrela pe pla"ă. Dinerele

nostru stătea într-un genunc0i 8i, cu un sfredel, făcea o gaură în pământ ca să ne

putem monta umbrela. u un zâmbet complice pe buze, %ica noastră 8i-a înmuiat

mâna într-o găleată cu apă 8i l-a stropit pe so7ul ei cu apă rece pe spate.

1-am spus:

> Tu e8ti o ilustra7ie vie a unei idei din cartea mea > 'a8c0ia nu sare departe de

trunc0i(. *sta este e4act ceea ce ar face 8i mama ta.

Mai târziu în cursul zilei, în timp ce Jo0n pleca la magazin,

#0elle6 ne-a spus, destul de tare ca să audă 8i Jo0n:

> !ste un so7 minunat.

?a fel a spus 8i mama ei despre mine în numeroase ocazii.

0iar dacă nu 8tiu cât de adevărat este a%rma7ia, trebuie să mărturisesc că îmi

place să o aud. ;i presimt că 8i lui Jo0n la fel.=ie că vorbim despre caracteristici pozitive, %e că e vorba de cele negative,

ma"oritatea dintre noi semănăm cu părin7ii no8tri mult mai mult decât ne dăm

seama. Îmi amintesc de tânărul so7 care mi-a spus: ';tiam că mama ei nu se

mac0ia. !ra produsul genera7iei 0ipp6P. /ar nici prin gând nu mi-a trecut

vreodată că Julia va lua decizia să nu se mai mac0ieze. !a se mac0iază de când o



cunosc. ând ie8eam la întâlniri, n-am discutat niciodată despre asta, pentru că

nu m-am gândit vreodată că ar % o problemă.

/ar acum, avem aceste discu7ii interminabile despre mac0ia", cu argumente

pro 8i contra. +u cred că voi avea câ8tig de cauză.(

Tiparele de comunicare sunt un alt domeniu în care tindem să %m ca părin7iino8tri. /e e4emplu, dacă observi că mama ei îl întrerupe adesea pe tatăl ei atunci

când acesta vorbe8te 8i îi recti%că detaliile pove8tii, cum ar %: '+u, nu era într-o

mar7i, ci într-o miercuri( sau '+u era în G, ci în GU(, te po7i a8tepta ca 8i %ica

lor să facă la fel. 2oate că ai observat de"a acest comportament 8i la prietena ta

atunci când vorbe8ti. /acă te deran"ează, acum este momentul oportun să

vorbe8ti despre el. /acă acest obicei nu se sc0imbă înainte de căsătorie, el nu va

dispărea automat atunci când vă ve7i căsători.

$n tânăr mi-a spus: 'Mă îngrozesc când sunt în prea"ma părin7ilor ei. Mama ei

vorbe8te încontinuu, abia dacă respiră între propozi7ii. 2oveste8te pe larg, relatând

toate detaliile. Mă simt încol7it în prezen7a ei. +ici n-ai cum să ie8i din cameră să

bei un pa0ar cu apă. 9ăd 8i la *nnie un comportament asemănător 8i mi-e teamă

că va deveni ca mama ei. +u cred că pot face fa7ă situa7iei.( M-am bucurat să-l

aud e4primându-8i această gri"ă încă de pe vremea când î8i dădeau întâlniri. 2ot

spune că *nnie nu a în7eles prea bine despre ce vorbea el. *8a că i-am sugerat ca

data următoare când avea să %e în prezen7a soacrei lui, pur 8i simplu să

înregistreze treizeci de minute din conversa7ie.

Mai târziu, când a ascultat înregistrarea, *nnie 8i-a dat seama că mama ei

rareori punea întrebări 8i că, atunci când întreba ceva, nu-i lăsa celeilalte

persoane mai mult de o secundă ca să răspundă, după care revenea cu avalan8a

ei de cuvinte. * în7eles acum modul în care un asemenea obicei de a comunica nu

numai că putea % ofensiv, dar putea c0iar să înăbu8e dialogul autentic.

2entru că am crscut cu părin7ii no8tri, nu ne dăm seama că tiparele lor decomunicare sunt nesănătoase. 2entru noi, pur 8i simplu a8a a fost dintotdeauna.

*desea, este nevoie ca cineva din afara familiei să ne atragă aten7ia 8i să ne a"ute

să în7elegem de ce acel tipar trebuie sc0imbat. =iindcă suntem in3uen7a7i de

tiparele de comunicare ale părin7ilor no8tri, suntem predispu8i să ni le în8u8im.



9estea bună este că aceste tipare de comunicare pot % sc0imbate, iar momentul

potrivit pentru aceasta este în perioada în care vă da7i întâlniri.

/acă îi vezi pe mama 8i pe tatăl lui certându-se 8i observi că, în cele din urmă,

tatăl lui iese din cameră înainte ca so7ia lui să-8i termine vorba, te po7i a8tepta ca

bărbatul cu care te întâlne8ti să răspundă în acela8i mod la certurile voastre, dupăcăsătorie. u e4cep7ia cazului în care, desigur, el cite8te această carte 8i,

împreună, găsi7i un mod mai sănătos de a vă rezolva con3ictele.

/e asemenea, uită-te la câtă polite7e î8i arată mama 8i tatăl tău unul altuia.

Tatăl ei desc0ide pentru mama ei portiera de la ma8ină) /acă da, asta va a8tepta

8i partenera ta de la tine. ând intră în casă, tatăl lui î8i scoate 8apca de baseball)

/acă nu, po7i să te a8tep7i ca 8i %ul lui să facă la fel. *i auzit-o pe mama ei

răspunzând în locul tatălui ei înainte ca acesta să apuce să desc0idă gura) /acă

da, te po7i a8tepta ca 8i %ica ei să facă la fel.

Tatăl lui î8i prive8te so7ia când îi vorbe8te sau se uită la televizor 8i nici nu-i dă

vreun răspuns) Orice ar face tatăl, sunt 8anse mari ca 8i %ul lui să facă la fel.

Mama ei îl cicăle8te încontinuu pe tatăl ei să cure7e gara"ul sau să facă orice alt

lucru pe care ea îl a8teaptă de la el) /acă da, te po7i a8tepta la acela8i lucru 8i de

la %ica ei.

Tatăl lui este tăcut 8i rezervat sau gălăgios 8i franc) Mama ei este

independentă, luând decizii de una singură 8i rareori consultându-se cu so7ul ei)

Mama ei găte8te) Tatăl lui păstrează ma8ina curată) Mama ei este casnică sau are

carieră) Tatăl lui î8i conduce propria afacere sau lucrează pentru o companie)

Tunde el iarba sau anga"ează pe altcineva să o facă) Mama ei păstrează albume

foto 8i albume cu tăieturi din ziare) !ste e4trem de implicată în activită7ile

bisericii) /ar tatăl lui) @ăspunsurile la aceste întrebări î7i vor spune la ce să te

a8tep7i dacă te căsătore8ti cu persoana cu care acum î7i dai întâlnire. /acă te

deran"ează vreunul dintre ele, acum este momentul să discuta7i desc0is. #olu7iase a3ă %e în acceptarea acestor trăsături, %e în negocierea unei sc0imbări.

*desea, datorită stilului de via7ă mereu pe fugă pe care îl avem astăzi, tinerii

care sunt în perioada de curtare petrec pu7in timp cu părin7ii partenerului lor. !i

a"ung la căsătorie fără o în7elegere clară a modelului parental cu care a crescut

celălalt. 0iar 8i atunci când %ecare dintre cei doi petrece timp împreună cu



părin7ii celuilalt, ei nu studiază îndeaproape comportamentul 8i tiparele de

comunicare ale acestora. 2oate că î8i e4primă aprecierea pentru lucrurile pozitive

pe care le observă, dar vor avea tendin7a de a ignora tiparele negative de vorbire

sau de comportament > pentru că nu-8i pot imagina că persoana cu care î8i dau

întâlnire va adopta vreodată acele comportamente negative.e vreau să spun este că partenerul tău sau partenera ta are, cu adevărat,

8anse mari să-8i însu8ească acele comportamente > cu e4cep7ia cazului în care se

acordă o aten7ie con8tientă 8i sunt luate măsuri ferme pentru a-l împiedica pe

tânărul adult să alunece în tiparele pe care le-a observat în copilărie.

*cesta este motivul pentru care îi încura"ez pe tinerii cu pla-nuri de căsătorie

să petreacă timp su%cient %ecare împreună cu părin7ii celuilalt pentru a le

cunoa8te personalitatea, tiparele de comunicare, valorile 8i, mai ales, modul în

care se rela7ionează unul la altul. *cesta este modelul care l-a in3uen7at într-o

mare măsură pe cel cu care î7i dai întâlnire. /acă observi lucruri care te

deran"ează, trebuie să le discu7i pe îndelete cu partenerul tău de întâlniri. /acă

îngri"ororile tale sunt serioase, trebuie să discuta7i ce pa8i ve7i face pentru a vă

asigura că vec0ea zicală > 'a8c0ia nu sare departe de trunc0i( > nu va deveni o

realitate în rela7ia voastră.

S # #TM /! 9O@A S

+entru el,

E. =ă o listă cu lucrurile care-7i plac la tatăl tău. *poi fă o listă cu trăsăturile lui

pe care le consideri negative. /acă domni8oara cu care î7i dai întâlnire a petrecut

un timp considerabil cu tatăl tău, cere-i să facă liste asemănătoare cu lucrurile pe

care le-a observat ea la el.

G. =olose8te aceste liste ca punct de pornire pentru a discuta 8i a stabili îm cefel ai dori să %i diferit de tatăl tău.

F. e pa8i speci%ci vei urma pentru a face aceste sc0imbări)

+entru ea,



E. =ă o listă cu lucrurile care-7i plac la mama ta. *poi fă o listă cu trăsăturile ei

pe care le consideri negative. În cazul în care bărbatul cu care î7i dai întâlnire a

petrecut un timp considerabil cu mama ta, cere-i să facă liste asemănătoare cu

lucrurile pe care le-a observat el la ea.

G. =olose8te aceste liste ca punct de pornire pentru a discuta 8i a stabili îm cefel ai dori să %i diferită de mama ta.

F. e pa8i speci%ci vei urma pentru a face aceste sc0imbări)

4

Mi-aș dori să f știut

cum să re.olv /E0/1E2E3E"42Eără CE%"TĂ

Pe vremea când ieșeam la întâlniri, nici nu mi-a trecut prin minte că vom avea

cândva vreo neînțelegere majoră. Mi se părea că eram compatibili în toate domeniile.

Eu eram dispus să fac orice își dorea ea, iar ea părea dispusă să-mi urmeze

sugestiile. Acesta a fost unul dintre lucrurile care m-au atras la ea. Nu mi-a trecut

niciodată prin minte că vom ajunge, în cele din urmă, să ne certăm.

Și totuși, începând din luna de miereși continuând în primii ani de căsnicie, ne-

am trezit încurcați până peste cap cu conflicte.



Nu puteam să înțeleg cât de ilogică era soția mea, iar ei nu-i venea să creadă că

eu puteam fi atâta de durși exigent.Și nu voiam să fiu dur; doar căștiam că ideea

mea era cea mai bună. Desigur, ea avea aceeași părere despre ideile ei. Nimeni nu ne

spusese vreodată că neînțelegerile sunt o parte normală a oricărei căsnicii.

Nu există cupluri căsătorite care să nu dea de conflicte, dintr-un simplu motiv –

suntem indivizi. Ca indivizi, avem dorințe diferite, ne plac și ne displac lucruri

diferite, ne irită și ne încântă lucruri diferite. De exemplu, am descoperit că lui

Karoly îi plăcea să se uite la televizor, pe când eu credeam că televizorul e o pierdere

de timp. De ce să nu citesc o carteși să învăț ceva? „A învățat cineva ceva vreodată

uitându-se la televizor?” Acesta era punctul meu de vedere. Ea susținea că privitul la

televizor era modul ei de a se relaxași că, împotriva opiniei mele, se puteau învăța

multe de la televizor. Astfel, lucrul aceata a devenit un „punct sensibil” în relația

noastră, care periodic izbucnea într-o ceartă în toată regula. Odată cu scurgerea

anilor, am descoperit tot mai multe puncte sensibileși căsnicia noastră a devenit o

serie continuă de explozii verbale.

În zilele acelea, am adoptat gândul: „M-am căsătorit cu persoana nepotrivită. Cu

siguranță, dacă m-aș fi căsătorit cu cea potrivită, lucrurile nu ar fi stat astfel.” Sunt

sigur căși Karolyn avea aceleași gânduri. Mai târziu, discutând cu alte familii mai în

vârstă, am descoperit că toate căsniciile au parte de conflicte.

Unele cupluri învață cum să le rezolve într-o manieră prietenoasă, în timp ce

altele recurg la certuri aprinse. Noi, categoric, ne încadram în ultima categorie.

În ultimii treizeciși ceva de ani, am stat în biroul meu de consiliereși am ascultat

alte familii împărtășindu-și frustrarea față de un stil de viață cu certuri similare celor

experimentate de mineși Karolyn. Din fericire, am putut să le ajut pe multe dintre

ele să descopere o cale mai bună. În acest capitol, îți voi dezvălui câteva dintre ideile

pe care le-am împărtășitși lor.

În primul rând, trebuie să începem cu acceptarea realității că vom avea conflicte.

Conflictele nu sunt un semn că te-ai căsătorit cu persoana nepotrivită. Ele purși



simplu atestă faptul că sunteți oameni. Toți avem tendința de a presupune că ideile

noastre sunt cele mai bune. Ce nu reușim să recunoaștem este faptul că partenerul

nostru de căsătorie are aceeași opinie despre propriile idei. Logica lui nu va

corespunde logicii tale, iar emoțiile lui nu le vor oglindi pe ale tale. Ideileși percepțiile

noastre asupra vieții sunt influențate de istoria, valorileși personalitatea noastră.Și

acești factori sunt diferiți pentru fiecare dintre noi.

Unele conflicte vor fi majore; altele vor fi minore. Conflictul referitor la modul în

care se așază vasele în mașina de spălat face parte din categoria celor minore.

Conflictul cu privire la a avea sau nu un copil face parte, categoric, din liga celor

majore. Mari sau mici, toate conflictele au potențialul de a strica o seară, o

săptămână, o lună sau o viață întreagă. Pe de altă parte, ele au potențialul de a ne

învăța cum să ne iubim, să ne susținem și să ne încurajăm unul pe celălalt. Acesta

din urmă este, de departe, drumul cel mai bun pe care să mergem. Diferența constă

în modul în care procedăm cu conflictele.

Odată ce ai acceptat realitatea conflictelor, trebuie să descoperi un plan sănătos

pentru a le aborda. Un asemenea plan începe cu recunoașterea nevoii de a asculta.

Majoritatea dintre noi, când avem conflicte, simțim nevoia să vorbim, dar vorbitul

fără ascultare duce la ceartă. Adevărata nevoie este nevoia de a asculta. Îmi

amintesc de o soție care mi-a spus:

– Lucrul care ne-a ajutat cel mai mult în urma primei noastre ședințe de

consiliere cu dumneavoastră a fost ideea de a cere un „timp de ascultare”. Înainte de

asta, îi spuneam întotdeauna soțului meu: „Trebuie să discutăm.” Propoziția aceasta

îl aducea întotdeauna într-o dispoziție proastă. Acum îi spun: „Când ai chef, aș dori

să-ți cer un timp în care să te pot asculta.” Niciodată nu așteaptă prea mult până îmi

zice: „Deci, vrei să-mi asculți părerile, așa-i?” Eu îi răspund că dași stabilim un timp

pentru ascultare.

Cererea unui timp de ascultare creează o cu totul altă atmosferă.

–Și cum începe timpul vostru de ascultare? Am întrebat eu.



– De obicei, el spune: „Deci, vrei să asculți? Ce anume?” Apoi îi spun: „Subiectul

este cum ne vom petrece Crăciunul” sau orice altă problemă am în minte. Am căzut

de acord să discutăm doar câte un subiect odată. El împărtășește ce vrea să facem în

concediu, iar eu încerc, cu toată sinceritatea, să înțeleg nu doar sugestiile lui, ciși

de ce face acele sugestiiși cât de importante sunt pentru el.

De multe ori, îi pun întrebări de clarificare, precum: „Vrei să spui că ai dori să ne

petrecem Crăciunul cu părinții tăi, pentru că tatăl tău are cancerși nuștii dacă va

mai trăi până la Crăciunul următor?” După ce i-am pus toate întrebările de

clarificare, îi răspund: „E foarte logic ceea ce spui. Înțeleg.”

Apoi, el îmi spune: „Acum căștii ce am eu în minte, aș dori să avem un timp în

care eu să ascult perspectiva ta asupra acestui subiect.” Așadar, eu îmi împărtășesc

punctul meu de vedere, iar el ascultăși încearcă să mă înțeleagă.Și el poate să-mi

pună întrebări de clarificare, precum: „Vrei să spui că dorești să petrecem Crăciunul

cu părinții tăi, pentru că sora ta care locuiește în California o să fie acolo, iar ea nu

vine decât o dată la cinci aniși n-ai vrea să ratezi această ocazie de a petrece timp

cu ea?” După ce mi-a pus toate întrebărileși a ascultat răspunsurile mele, îmi

spune: „E logic ceea ce spui. Cred că înțeleg.” Încă nu ne-am rezolvat diferențele, dar

ne-am înțeles unul pe celălaltși ne-am afirmat reciproc ideile. Nu mai suntem

dușmani. Am refuzat să ne certăm. Suntem prieteniși acum vom căuta o solușie

pentru conflictul nostru.

Ceea ce mi-a descris această soție a fost metoda pe care am predat-o multor

cupluri în biroul meu de consiliere de-a lungul anilor. Ea se bazează pe conceptul de

a arăta un respect autentic față de cealaltă persoană, de a-i da libertatea să aibă

propriile gânduri, propriile opiniiși propriile rațiuni pentru acestea. Ea constă în a

manifesta înțelegereși a afirma că ideile celuilalt sunt rezonabile. Această metodă

îndepărtează atmosfera ostilă în rezolvarea conflictelor și creează o ambianță

prietenoasă.

După ce pricinile fiecăruia au fost anunțateși ascultate, sunteți



gata să căutați o soluție pentru acel conflict. Cuvântul-cheie în căutarea unei

soluții este „compromis”. De multe ori, când ne gândim la cuvântul acesta îi atașăm

o conotație negativă. Oamenii sunt adesea avertizați cu privire la compromiterea

valorilorși a credințele lor.Și totuși, compromisul într-o căsnicie nu numai că este

ceva pozitiv, ciși necesar. Compromisul înseamnă a găsi un loc în care să vă

întâlniți. El cere ca fiecare dintre voi să fie dispus să renunțe la ceva pentru a avea

armonia în căsnicie. Dacă, dimpotrivă, amândoi insistăm să fie cum vrem noi,

atunci ajungem din nou la ceartă. În căsnicie, nu este loc pentru „placul meu”.

Trebuie, în schimb, să descoperim „placul nostru”.

„Ne întâlnim la mijloc”

În ilustrația de mai sus, cei doi au căzut de acord că dacă ar lua avionul în loc să

meargă cu mașina, ar putea petrece câte trei zile la părinții fiecăruia în perioada

Crăciunului. Însă, aceasta înseamnă că trebuiau să facă rost de banii pentru biletele

de avion, care nu erau prevăzuți de bugetul lor.

După ce au schimbat mai multe idei, în final au fost de acord să-și schimbe

planurile pentru vacanța de vară, în care ar fi vrut să facă o excursie în Caraibe,și

să petreacă, în schimb, o vacanță mai ieftină în statul în care locuiau. În felul

acesta, puteau folosi banii pe care i-ar fi cheltuit în vacanță pe biletele de avion în

vacanța de Crăciun. Iată care a fost raționamentul lor: „Putem merge în Caraibe în

alt an, dar anul acesta pare cu adevărat important ca amândoi să fim cu familiile

noastre de Crăciun.” Amândoi au fost dispuși să-și sacrifice planurile pentru a face

ceva care să ducă la armonie între ei în ce privește vacanța de Crăciun. Există

întotdeauna o soluție pentru conflicte.Și doi oameni care aleg să fie prieteni o vor

găsi.

În mod tipic, există trei metode de a rezolva conflictele, odată ce căutați

rezolvarea. Pe una tocmai am descris-o. găsiți un loc în care să vă întâlniți căzând de



acord să împliniți o parte din dorința fiecăruia, renunțând amândoi la câte ceva. În

ilustrația de mai sus, fiecare a sacrificat ideea de a petrece o vacnță întreagă cu

părinții săi. Dar fiecare a primit o parte de ce-și dorea – întâlnirea cu părințiiși

rudele apropiate în perioada sărbătorilor. Conflictele sunt rezolvate adesea pe

această cale. Eu numesc această abordare „ne întâlnim la mijloc”. Ea presupune

identificarea unui loc de întâlnire la mijlocul ideilor voastre inițiale, pe care amândoi

să-l considerați rezonabil.

„Ne întâlnim de partea ta”

A doua metodă de rezolvare a conflictelor este ceea ce eu numesc „ne întâlnim de

partea ta”. Aceasta înseamnă că după ce ascultați fiecare ideile și sentimentele

celuilalt, unul dintre voi decide că, în acea situație, este mai bine să faceți ce are în

minte celălalt. Este o sacrificare totală a ideii tale inițiale, alegând să faci ce dorește

partenerulși să o faci cu o atitudine pozitivă. Alegi să faci ceea ce dorește celălalt ca

pe un act de iubire, pentru că îți pasă de elși realizezi cât de important este pentru

el lucrul respectiv. Un soț mi-a spus: „Am fost de acord să avem un copil după ce mi-

a explicat că se apropia de sfârșitul perioadei de fertilitate. Când i-am văzut inima,

n-am vrut să-mi asum riscul de a o dezamăgi. Fusesem întotdeauna de acord să

avem copii. Dar eu credeam că nu era momentul potrivit. Am vrut să așteptăm să

avem o situație financiară mai bună. Dar pentru că am ascultat-oși am văzut cât de

important era acest lucru pentru ea, am căzut de acord că, în ciuda temerilor mele,

ar trebui să dăm curs dorinței eiși să încercăm să avem un copil acum. Am avut,și

nu am regretat niciodată acea decizie.” Uneori, decizia de a fi de acord cu ideea

celuilalt va implica un mare sacrificiu. Dar dragostea întotdeauna implică un

sacrificiu de un fel sau altul.

„Ne întâlnim mai târziu”



A treia metodă de rezolvare a conflictelor este ceea ce eu numesc „ne întâlnim mai

târziu”. Această abordare spune: „În acest moment, nu sunt capabil să fiu de acord

în mod sincer cu ideea tași nu văd un loc de întâlnire la mijloc. Am putea conveni

ca, deocamdată, să rămânem în dezacord în această privință?

Vom discuta din nou după o săptămână sau după o lunăși vom căuta atunci o

soluție. Între timp, ne vom iubi, ne vom bucura unul de celălaltși ne vom susține

unul pe celălalt. Acest lucru nu va fi un factor conturbator în căsnicia noastră.”

Acesta este un răspuns perfect legitim la un conflict când, pentru moment, nu puteți

găsi o soluție satisfăcătoare pe termen lung. După o lună, lucrurile ar putea arăta

diferit sau v-ar putea veni în minte posibilități noi, astfel încât veți putea face un

compromis cu care amândoi să fiți mulțumiți.

În unele domenii ale vieții, „ne întâlnim mai târziu” poate fi o soluție permanentă,

mai eles în acelea în care nu există un răspuns „bun” sau „rău”, fie că e vorba de

modul de a strânge tubul de pastă de dinți sau de a așeza vasele în mașina de spălat,

fie că e vorba de gusturile personale în privința modului în care ne amuzăm. În fond,

suntem de acord să fim în dezacord cu stabilirea logicii lucrurilorși alegem o soluție

practică. De pildă, puteți fi de acord că atunci când încarcă el mașina de spălat vase,

o poate face cum vrea el; iar atunci când o încarcă ea, o poate face cum vrea ea.

Sau că într-o seară va alege ea filmul, iar în alta, va alege el.

Cu ajutorul uneia dintre aceste metode, vă puteți rezolva conflictele. Cheia,

bineînțeles, este să creați o ambianță prietenoasă, fiecare enunțându-și perspectivași

ascultând-o pe a celuilalt, în loc să vă scuzați reciproc de o gândire lipsită de logică.

Atunci când învățăm să ne afirmăm reciproc ideile și să căutăm soluții, putem

procesa conflictele firești dintr-o relație de căsătorieși învățăm să lucrăm împreună

ca o echipă. Mi-aș dori să-mi fi zis cineva cum să fac acest lucru înainte de a ne

căsători. Ne-ar fi scutit de ceasuri întregi pierdute în certuri fără rost.

SĂ STĂM DE VORBĂ



1. Ați întâmpinat vreun conflict în relația voastră în ultimele luni?

2. Cum le-ați rezolvat?

3. În acest punct al relației voastre, aveți vreun conflict care a rămas nerezolvat?

4. Memorează următoarele întrebăriși folosește-o data viitoare când aveți un

conflict? „Cum putem rezolva acest conflict în așa fel încât amândoi să ne simțim

iubițiși apreciați?”

5. Am discutat în acest capitol despre trei metode pozitive de rezolvare a

conflictelor:

— „Ne întâlnim la mijloc”

— „Ne întâlnim de partea ta”

— „Ne întâlnim mai târziu”

Ați folosit de curând vreuna dintre aceste strategii în rezolvarea unui conflict? V-

ați simțit amândoi iubițiși apreciați?

6. Te poți gândi la o ilustrație în care „ne întâlnim mai târziu” sau „de acord să

fim în dezacord” ar putea fi o soluție la unul dintre conflictele voastre?

7. Cînd aveți neînțelegeri, cât de bine vă descurcați, în opinia ta, să ajungeți la o

soluție din care amândoi să aveți de câștigat? Ce trebuie să schimbați sau să

continuați să faceți pentru a vă descurca mai bine?



5Mi-aș dori să fiștiut ...

... că a-ți cere IERTARE este

un semn de TĂRIE

Tatăl meu era un fan al lui Jo0n Ka6ne. * văzut unul dintre ultimele lui %lme, /devăratul cura", în care Ka6ne spunea: 'Aărba7ii adevăra7i nu-8i cer iertare.( !l l-

a considerat pe Jo0n Ka6ne un adevărat profet 8i l-a luat drept model.

Tatăl meu a fost un om bun. +u era un părinte abuziv. +u era nici măcar un om

mânios. /ar, din când în când, î8i ie8ea din %re 8i vorbea aspru cu mama mea, iar

uneori 8i cu sora mea 8i cu mine.

În cei NU de ani ai săi, nu-mi amintesc să-l % auzit vreodată cerându-8i iertare.

*8a că, pur 8i simplu, i-am urmat modelul, iar Jo0n Ka6ne a mai câ8tigat astfel încă un adept.

+u spun că am luat o decizie con8tientă ca niciodată să nu-mi cer iertare.

*devărul este că nu m-am gândit niciodată că ar trebui să-mi cer iertare. Înainte

de căsătorie, nu-mi puteam imagina că-i voi face sau spune vreodată so7iei mele

ceva care să aibă nevoie de iertare. ?a urma urmei, o iubeam. *veam de gând să



o fac e4trem de fericită 8i eram sigur că 8i ea dorea acela8i lucru pentru mine .

/ar, după căsătorie, am descoperit o parte din mine despre a cărei e4isten7ă nu

8tiusem vreodată. ;i am descoperit că femeia cu care m-am căsătorit avea unele

idei pe care eu le consideram de-a dreptul stupide. ;i i-am spus lucrul acesta. Îmi

amintesc că i-am spus, pe un ton apăsat 8i aspru: '5arol6n, gânde8te pu7in. 2ur 8isimplu, ce spui tu nu are logică.( 9orbele mele declan8au o replică tăioasă 8i apoi

ne a3am amândoi în cădere liberă.

/upă astfel de episoade, amândoi ne afundam în tăcere 8i nu mai vorbeam

unul cu altul câteva ore bune sau, câteodată, zile întregi. /upă un timp, eu

rupeam tăcerea 8i începeam să vorbesc cu ea ca 8i când nu s-ar % întâmplat

nimic. +e bucuram de câteva zile sau luni senine, până când veneau din nou

cuvintele aspre.

+u-mi dădeam seama pe atunci, dar acum văd limpede. !u făceam, pur 8i

simplu, ceea ce a făcut 8i tatăl meu. +u-mi ceream niciodată iertare. În sinea mea,

dădeam vina pe ea pentru alterca7iile dintre noi. ! inutil să mai spun că, în primii

ani nu am avut o căsnicie bună.

?a scurt timp după nuntă, m-am înscris la seminar 8i am început studiile

teologice. *cesta a fost conte4tul în care am descoperit că asripturile cre8tine au

foarte multe de spus despre mărturisire 8i pocăin7ă. 8ărturisirea înseamnă să

recunosc că ceea ce am făcut sau n-am reu8it să fac este rău. &ocăința înseamnă

să mă întorc, în mod con8tient, de la acel rău 8i să caut să fac ce este bine. Mi-a

plăcut cura"ul apostolului 1oan care a spus: '/acă zicem că n-avem păcat, ne

în8elăm singuri 8i adevărul nu este în noi. /acă ne mărturisim păcatele, !l

V/umnezeuW este credincios 8i drept ca să ne ierte păcatele 8i să ne cură7ească de

orice nelegiuire( LE 1oan E:N-X. *m realizat că mă lăsasem în8elat.

=aptul că dădeam vina pe 5arol6n pentru ie8irile mele era o dovadă că mă

în8elam singur. *m găsit o mare alinare personală în mărturisirea păcatelor înintea lui /umnezeu. a să %u cu totul sincer, mi-a fost mult mai greu să învă7

să-mi mărturisesc e8ecurile înaintea lui 5arol6n.

Totu8i, în următoarele câteve luni, am învă7at să-mi cer iertare 8i am văzut că 8i

5arol6n era dispusă să mă ierte. În timp, 8i ea a învă7at să-8i ceară iertare 8i eu i-

am oferit-o. /upă ce am petrecut o via7ă consiliind alte cupluri, sunt convins că nu



e4istă căsnicii sănătoase fără cererea 8i acordarea iertării. Trag această concluzie

din faptul că to7i suntem oameni 8i uneori facem 8i spunem lucruri care îi "ignesc

pe al7ii. *ceste cuvinte 8i ac7iuni lipsite de iubire ridică bariere emo7ionale între cei

implica7i. ;i acestea nu dispar odată cu trecerea timpului, ci sunt îndepărtate doar

atunci când ne cerem iertare 8i cel rănit alege să ne ierte.*cum câ7iva ani, am colaborat cu un alt consilier, dr. Jennifer T0omas, 8i am

realizat o amplă investiga7ie asupra artei de a cere iertare. ?e-am pus la sute de

oameni două întrebări. 2rima: 'ând î7i ceri iertare, ce faci sau spui de obicei)( 8i

a doua: 'ând cineva î8i cere iertare de la tine, ce te a8tep7i să facă sau să

spună)( @ăspunsurile lor se încadrează în cinci categorii.

?e-am numit 'cele cinci limba"e ale scuzelor(. /ovada era clară >ceea ce

consideră o persoană că înseamnă o cerere de iertare nu este totuna cu ceea ce

consideră cealaltă persoană a % o cerere de iertare. *8adar, adesea cuplurire dau

gre8 în încercările lor de a-8i cere iertare. !l spune: 'Îmi pare rău.( !a se

gânde8te: '/a, cu siguran7ă. *cum, mai vrei să spui ceva)( !a mai a8teaptă să-8i

ceară scuze& el se gânde8te că de"a 8i-a cerut scuze.

/e obicei, noi învă7ăm limba"ul iertării de la părin7ii no8tri.

Micu7ul ole o împingea pe scări pe sora lui, Julia. Mama lui îi spune: 'ole, n-o

împinge pe sora ta. /u-te 8i spune-i că-7i pare rău.( *8adar, micu7ul ole îi spune

Juliei: 'Îmi pare rău.(

?a treizeci 8i doi de ani, când ole î8i insultă so7ia, este posibil să-i spună: 'Îmi

pare rău.( !l face ce l-a învă7at mama lui să facă 8i nu în7elege de ce so7ia lui nu-l

iartă cu u8urin7ă. #o7ia lui însă a avut o altă mamă. !a a învă7at-o să spună: '*m

gre8it. 9rei, te rog, să mă ier7i)( *cestea sunt cuvintele pe care le a8teaptă ea de

la ole.

2entru ea, 'îmi pare rău.( nu se cali%că drept cerere de iertare.

2im)a*ele scu.elor

1ată un mic rezumat al celor cinci limba"e ale scuzelor pe care le-am descoperit

în cercetarea noastră.

5E6+"4M%"E% "E3"ET7274



„0mi &are rău” *r putea % foarte bine primele cuvinte din e4primarea acestui

limba" al scuzelor. Totu8i, trebuie să spui pentru ce î7i pare rău. !4presia 'îmi pare

rău( e mult prea generală spusă doar a8a, de una singură. /e pildă, po7i spune:

'Îmi pare rău că am venit acasă cu o oră mai târziu. ;tiu că m-ai a8teptat ca să

mergem împreună la %lm. @ealizez că de"a am pierdut primele treizeci de minutedin %lm 8i probabil că nu mai vrei să mergem acum. Mă simt prost că nu am fost

mai atent la timp. M-am luat cu munca la birou. ! doar vina mea. #imt că te-am

dezamăgit profund.(

/acă 7i-ai ie8it din %re 8i ai vorbit aspru, po7i spune: 'Îmi pare rău că mi-am

ie8it din %re 8i am ridicat tonul. ;tiu că am fost foarte aspru 8i că te-am rănit

profund. $n so7 nu ar trebui să vorbească niciodată în felul acesta cu so7ia lui.

#imt că te-am în"osit. Mă gândesc cât de rănit m-a8 sim7i dacă tu mi-ai vorbi

astfel. #unt sigur că te sim7i profund rănită 8i îmi pare foarte rău pentru aceasta.(

*cest limba" al iertării este unul emo7ional. !l urmăre8te să aducă la cuno8tin7a

celeilalte persoane durerea emo7ională pe care o sim7i pentru faptul că vorbele

sau comportamentul tău au rănit-o profund. /acă acesta este limba"ul scuzelor

pentru per-soana pe care ai insultat-o, iată ce dore8te ea să 8tie: 'În7elegi cât de

profund m-a rănit comportamentul tău)( Orice altceva mai pu7in decât acest fel

de cerere de iertare îi va părea vorbărie goală.

8%CCE+T%"E% "E+!/S%#424TĂ144

*cest mod de a cere iertare începe cu cuvintele 'am gre8it(, după care

continuă e4plicând ce anume a fost gre8it în acel comportament. /e plidă: '*m

gre8it când nu mi-am plănuit după-amiaza în a8a fel încât să pot a"unge acasă

devreme. ;tiam că trebuie să ie8im în seara asta, dar nu mi-am stabilit ora la care

trebuia să %u acasă ca să putem pleca la timp. * fost vina mea 8i am gre8it. +u

pot da vina pe nimeni altcineva.(

2ersoana care a vorbit aspru î8i poate cere scuze în felul următor: 'Modul încare am vorbit cu tine a fost gre8it. +u a fost o dovadă de iubire sau de bunătate

din partea mea să ridic tonul 8i să vorbesc aspru cu tine. +-ar % trebuit să-mi ies

din %re. +u ai nicio vină. Îmi asum responsabilitatea pentru comportamentul meu

8i 8tiu că a fost unul gre8it.(



2ersoana care are ca limba" principal al iertării 'acceptarea responsabilită7ii(

a8teaptă să te audă recunoscând că ai avut un com-portament gre8it. 2entru ea, a

spune 'Îmi pare rău( nu va suna niciodată a cerere de iertare. !a vrea ca tu să %i

dispus să-7i asumi responsabilitatea pentru ce ai făcut sau spus 8i să recuno8ti că

a fost gre8it.90/D"E+T%"E% 3"E:E244

*cest limba" al iertării caută să 'îndrepte lucrurile(. $n so7 care a uitat de

aniversarea nun7ii i-a spus so7iei sale: ';tiu că am dat-o în bară rău de tot. +u-mi

vine să cred că am uitat c0iar de aniversarea noastră. e fel de so7 ar uita asta)

;tiu că nu pot 8terge cu buretele ce-am făcut, dar a8 dori să-mi dai 8ansa să mă

revan8ez fa7ă de tine. 9reau să te gânde8ti la asta 8i să-mi zici ce a8 putea face ca

să îndrept lucrurile. 2utem merge oriunde sau să facem orice vrei tu. Meri7i tot ce

e mai bun 8i vreau să-7i ofer asta.(

/acă 'îndreptarea gre8elii( este limba"ul principal al iertării pentru so7ia ta,

po7i % sigur că î7i va da o idee despre ce po7i face ca să îndrep7i lucrurile.

2ersoana al cărei limba" principal al iertării e 'îndreptarea gre8elii( este

răspunsul la întrebarea: 'Mă mai iube8ti)( omportamentul tău îi pare atât de

lipsit de iubire, încât se întreabă cum este posibil să o iube8ti 8i totu8i să faci ceea

ce ai făcut. *8adar, se prea poate ca cererea ei să aibă de-a face cu limba"ul ei de

iubire.

/acă limba"ul ei principal de iubire este cel al m$ng$ieriloe %zice, ar putea, pur

8i simplu, să-8i spună: '9rei să mă îmbră7i8ezi)( sau '*i vrea să facem dragoste)(

/acă, pe de altă parte, primirea de daruri este limba"ul ei de iubire, e posibil să-7i

ceară un cadou pe care 8i-l dore8te 8i care îi va transmite iubirea ta autentică.

/acă serviciile sunt limba"ul ei de iubire, î7i poate spune: 'el mai mare lucru pe

care-l po7i face ca să îndrep7i lucrurile este să faci cură7enie în gara".( /acă timpul

acordat este limba"ul ei principal de iubire, este foarte posibil să-7i ceară săpetreci un eeBend împreună undeva > doar voi doi. 2ersoana al cărei limba" de

iubire este cel al cuvintelor de încura"are î7i va cere să-7i declari verbal iubirea. !a

poate spune: '2o7i să-mi scrii o scrisoare de dragoste 8i să-mi spui de ce 8i cât de

mult mă iube8ti)( 2entru aceste per-soane, cuvintele sunt mai grăitoare decât

faptele.



;%/3%<%ME/T72 S4/CE"

*cest limba" al scuzelor caută să facă un plan care să prevină recidiva

comportamentului gre8it. $n bărbat care '8i-a ie8it din %re încă o dată(, i-a spus

so7iei sale: '+u-mi place lucrul acesta la mine. +u e bine. 8tiu că a8a m-am purtat

8i săptămâna trecută.*sta trebuie să înceteze. Meri7i ceva mai bun. Mă po7i a"uta cu o idee despre ce

pot face ca să mă asigur că acest lucru nu se va mai repeta)( /orin7a lui de a se

sc0imba îi comunică so7iei sale că el î8i cere iertare cu toată sinceritatea.

*ceastă familie a decis ca atunci când va sim7i că se 'aprinde(, so7ul să-i

spună so7iei: '#cumpa mea, am nevoie de o plimbare. Mă voi întoarce curând.( !l

se va plimba 8i se va calma. ?a întoarcere, peste "umătate de oră, el îi va spune:

'Te iubesc foarte mult 8i apreciez că mi-ai dat acest răgaz. +u vreau să-mi mai ies

vreodată din %re în fa7ă ta. *preciez că mă a"u7i să înving acestlucru.( În oc0ii

unora, dacă cererea ta de iertare nu include 8i o dorin7ă de a-7i sc0imba

comportamentul, atunci nu 7i-ai cerut iertare cu adevărat. *i putea spune orice

altceva, dar pentru aceste persoane nu înseamnă că î7i ceri iertare cu sinceritate.

În mintea lor, dacă î7i ceri iertare cu adevărat, vei încerca să-7i sc0imbi

comportamentul.

=S!24C4T%"E% 4E"TĂ"44

'9rei, te rog, să mă ier7i)( *ceste cuvinte sunt o muzică plăcută pentru urec0ile

persoanei al cărei limba" principal al scuzelor este 'solicitarea iertării(. /upă

părerea ei, dacă e8ti sincer, îi vei cere să te ierte. *sta înseamnă să-7i ceri iertare.

*i rănit-o 8i ea vrea să 8tie: '9rei să %i iertat) 9rei să îndepărtezi bariera ridicată

între noi de comportamentul tău)( #olicitarea iertării este ceea ce-i atinge inima 8i

îi arată că e8ti sincer.

e am descoperit împreună cu dr. T0omas este că, atunci când cuplurile înva7ă

să-8i ceară iertare %ecare într-un mod care are valoare pentru cealaltă persoană,iertarea a"unge să %e mult mai u8oară. *tunci când încerci să-7i ceri iertare, cei

mai mul7i oameni vor să 8tie dacă e8ti sincer. /ar ei î7i "udecă sinceritatea în

func7ie de cât de mult te apropii de ceea ce este pentru ei o cerere autentică de

iertare. *sta înseamnă că trebuie să înve7i să-8i ceri iertare în limba"ul lor principal

de iertare. ând faci a8a, ei simt că e8ti cu adevărat sincer.



arl înva7ă să spună: 'Îmi pare rău(

#ă înve7i cum să-7i ceri iertare într-un mod e%cient poate % di%cil. $nii dintre voi

s-ar putea să vă regăsi7i în următoarea întâmplare, preluată din cartea noastrăCele cinci lim#a"e ale scuzelor .

arl, cu gândul la căsătorie, a venit la unul dintre seminarele noastre împreună

cu prietene lui, Melinda. /upă ce au completat c0estionarele despre scuze,

Melinda i-a spus că lucrul pe care dore8te cel mai mult să-l audă într-o scuză este

'îmi pare rău(.

Mai târziu în timpul seminarului, arl m-a abordat pe mine:

> a să %u sincer, nu 8tiu dacă am rostit vreodată acele cuvinte. +u mi se

păreau demne de un bărbat. *m fost întotdeauna învă7at că bărba7ii adevăra7i nu

î8i cer niciodată scuze.

red că este o c0estie mac0o. +u sunt sigur că pot să spun aceste cuvinte, iar

pe Melinda par să o preocupe aceste lucruri.

2oate că n-ar % trebui să completăm c0estionarul despre scuze< a glumit el.

> 2e de altă parte, poate că e c0iar bine că a7i făcut-o, am replicat zâmbind.

*m o întrebare. *i făcut vreodată în via7ă ceva care să regre7i cu adevărat) eva

după care să spui 'cât mi-a8 dori să nu % făcut acest lucru()

!l a dat din cap 8i a spus:

> /a, m-am îmbătat în seara dinaintea înmormântării mamei mele. *8a că a

doua zi am avut o ma0mureală teribilă. +u-mi aduc aminte mare lucru despre

înmormântare.

> um te-ai sim7it după aceea) l-am aici pe pământ,

> =oarte rău, a răspuns arl. M-am sim7it ca 8i cum a8 % dezonorat-o pe mama.

Moartea ei m-a afectat foarte mult. *m fost întotdeauna apropia7i 8i puteam săvorbesc cu ea despre tot felul de lucruri. red că nu încercam decât să-mi înec

amarul, dar am băut prea mult. #peram ca oamenii din ceruri să nu 8tie ce se

petrece aici pe pământ, deoarece nu voiam s-o fac să sufere.



> #ă presupunem pentru un moment că oamenii din ceruri 8tiu ce se petrece

pe pământ 8i că mama ta a fost dezamăgită de comportamentul tău 8i de ce ai

făcut. ;i să mai presupunem că ai avea o 8ansă să vorbe8ti cu ea. e i-ai spune)

Oc0ii lui arl s-au umezit 8i mi-a spus:

> 1-a8 spune că îmi pare foarte rău că am dezamăgit-o.;tiu că acela nu era un moment în care să beau. Mi-a8 dori să mă pot întoarce

în timp 8i să pot retrăi acea noapte. +u m-a8 mai duce la bar. 1-a8 spune că o

iubesc mult 8i că sper să mă ierte.

Mi-am pus mâna pe umărul lui arl 8i i-am spus:

> ;tii ce ai făcut în acest moment)

* încuviin7at din cap 8i mi-a spus:

> /a. Tocmai mi-am cerut scuze mamei mele. Mă simt bine. Oare m-o % auzit)

> !u cred că da, i-am spus. ;i mai cred 8i că te-a iertat.

> =ir-ar să %e, a replicat el. +u voiam să plâng, a spus, 8tergându-8i lacrimile de

pe obra"i.

> *cesta este încă un lucru& ai fost învă7at că bărba7ii adevăra7i nu plâng, nu-i

a8a)

> /a.

> *i primit tot felul de informa7ii gre8ite de-a lungul anilor, arl, i-am spus.

*devărul este că bărba7ii adevăra7i plâng.

Aărba7ii de plastic sunt cei care nu plâng. Aărba7ii adevăra7i î8i cer scuze. #pun

c0iar 8i 'îmi pare rău( atunci când î8i dau seama că au făcut să sufere pe cei pe

care îi iubesc. !8ti un bărbat adevărat, arl. *i demonstrat-o astăzi. #ă nu ui7i

niciodată. /acă te vei căsători cu Melinda, tu nu vei % un so7 perfect, iar ea nu va

% o so7ie perfectă. +u este necesar să %7i perfec7i ca să ai o căsnicie bună. /ar

este necesar să vă cere7i scuze atunci când face7i lucruri care vă fac să suferi7i. ;i

dacă limba"ul de bază al scuzelor pentru Melinda presupune să spui 'îmi parerău(, atunci va % nevoie să înve7i să îl vorbe8ti.

> *m în7eles, a răspuns cu un zâmbet. Îmi pare bine că am venit la acest

seminar.

> ;i mie, i-am răspuns în timp ce ne despăr7eam.



$n an mai târziu, 7ineam un seminar în ora8ul olumbia, #out0 arolina.

/uminică diminea7a devreme, mai înainte ca altcineva să sosească, m-am

pomenit cu arl 8i Melinda.

> *m venit devreme în speran7a că vom avea ocazia să stăm de vorbă, mi-a

spus el. 9rem doar să vă spunem cât de mult a însemnat pentru noi seminarul deanul trecut, când a7i fost în #mmer%eld. * fost un moment de cotitură în rela7ia

noastră. +e-am căsătorit la trei luni după seminar 8i ceea ce am învă7at în acea zi

continuă să ne a"ute până în ziua de astăzi.

> +u cred că am mai % fost căsători7i acum, a spus

Melinda, dacă nu am % asistat la acel seminar. +u m-a8 % gândit că primul an

de căsnicie e atât de greu.

> #pune-mi, am întrebat-o, acum arl 8tie cum să-8i ceară scuze)

> O, da. ;tim amândoi, a spus ea. !ste unul dintre lucrurile principale pe care

le-am învă7at în acea zi > acesta 8i cele cinci limba"e ale dragostei. *ceste două

lucruri ne-au învă7at să supravie7uim.

arl mi-a spus:

> +-a fost u8or pentru mine. /ar ziua în care i-am cerut scuze mamei mele a

reprezentat o sc0imbare me"oră pentru mine. Mi-am dat seama cât de important

este să %u onest cu privire la comportamentul meu.

> are este limba"ul dragostei tale) am întrebat-o pe Melinda.

> #erviciile, mi-a răspuns. ;i arl se pricepe foarte bine la ele. 0iar spală 8i

împăture8te prosoapele.

arl a încuviin7at din cap 8i mi-a spus:

> +u m-a8 % gândit niciodată că voi face a8a ceva. /ar trebuie să recunosc,

spălatul este mai u8or decât a spune 'îmi pare rău(. /ar am învă7at să le fac pe

amândouă. 9reau să avem o căsnicie bună. 2ărin7ii mei nu au avut o căsnicie

bună 8i nici cei ai Melindei. *mândoi vrem să îmbătrânim împreună. /e aceea ne-am întors astăzi pentru o 8edin7ă de împrospătare a cuno8tin7elor. *8teptăm cu

nerăbdare să învă7ăm lucruri noi.

> !8ti un bărbat adevărat, i-am spus, bătându-l pe umăr.



2rivind în urmă, la propria căsnicie, mi-a8 dori să % 8tiut nu numai importan7a

iertării, ci 8i cum să îmi cer iertare în mod e%cient. M-ar % scutit de multe zile de

suferin7ă în tăcere, sperând zadarnic că 5arol6n avea să-mi uite vorbele aspre.

S # #TM /! 9O@A S

E. Î7i aminte8ti ultima dată când 7i-ai cerut iertare) /acă da, ce ai spus)

G. Î7i aminte8ti ultima dată când cineva 7i-ai cerut iertare) 2ărea sincer) *i

iertat acea persoană) /e ce da sau de ce nu)

F. /iscuta7i unul cu altul ce anume vă a8teaptă să auzi7i într-o cerere sinceră

de iertare.

I. În prezent, e4istă vreu lucru pentru care trebuie să-7i ceri iertare) /e ce să

nu o faci astăzi)



6


... că IERTAREA nu esteun SENTIMENT

#ingurul răspuns sănătos la o cerere de iertare este iertarea. /ar ce înseamnă

să ier7i) Înainte să mă căsătoresc,credeam că iertarea înseamnă să dai drumul

durerii 8i, astfel, să restaurezi sentimentele de iubire. Mi se părea relativ u8or. Îmi

amintesc că, odată, când 5arol6n m-a sunat să anuleze o întâlnire cu minespunând că trebuie să se ducă la cumpărături cu o prietenă, am fost devastat 8i

m-am supărat pe ea. um de s-a putut gândi că e mai important să iasă la

cumpărături cu o prietenă decât să iasă cu mine)

*m trăit două zile rănit, cu mânia 8i suferin7a mea, până când ne-am reîntâlnit.

Încă de la începutul serii, ea m-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva. ;i atunci am

desc0is zăgazurile emo7iilor mele, le-am dat frâu liber 8i i-am spus cât de supărat

am fost că ea a ie8it la cumpărături cu o prietenă în loc să petreacă timp cu mine.

ând mi-am terminat de a%8at sentimentele, ea mi-a spus, cu toată blânde7ea:

> Îmi pare rău. Trebuia să-7i e4plic mai pe îndelete. +ici nu se pune problema că

nu doream să %u cu tine. *cela era singurul eeBend în care prietena mea avea

liber de la lucru 8i avea nevoie de a"utorul meu ca să cumpere un cadou pentru

ziua de na8tere a mamei ei. ;tiam că noi doi putem ie8i în altă seară. +u am vrut

să te rănesc. *8 prefera oricând să %u cu tine decât să ies la cumpărături. #per că

mă vei ierta.

a un prosop care absoarbe apa, cuvintele 8i scuzele ei mi-au evaporat toatădurerea. ;i am fost cople8it de sentimente calde de iubire. #e terminase. @ela7ia

noastră era restaurată 8i nu m-am mai gândit niciodată la cele întâmplate. *sta

înseamnă pentru mine să iert.

Însă, după ce ne-am căsătorit, iertarea părea mult mai di%cilă.



Într-o seară, la apro4imativ 8ase săptămâni de la nuntă, eu 8i 5arol6n ne-am

trezit prin8i într-o ceartă de toată frumuse7ea. În toiul ei, ea s-a îndreptat spre

dulap, 8i-a luat pelerina, a trântit u8a de la intrare 8i a ie8it afară, în ploaia

toren7ială. 2rimul meu gând a fost: '/e ce nu rămâne să lupte ca un bărbat)( /ar

apoi a urmat al doilea: 'O, nu. /acă nu se mai întoarce)( ?acrimile îmi curgeau învoie în timp ce mă întrebam: 'um de s-a putut a"unge la asta atât de devreme în

căsnicia noastră)( *m desc0is televizorul 8i am încercat să uit toată tără8enia, dar

nu reu8eam nicicum. /upă o vreme ce mi-a părut o ve8nicie, am auzit u8a

desc0izîndu-se 8i, când m-am întors, am văzut-o plângând:

> Îmi pare rău că 7i-am întors spatele, dar n-am mai putut suporta. $răsc să mă

cert. ând ai 7ipat la mine, am 8tiut că trebuie să ies, altfel cearta să înte7ea.

Mi-am cerut scuze pentru că ridicasem tonul, dar în inima mea, o învinovă7eam

pe ea pentru toată cearta. *m mers la culcare cu spatele unul la altul. * doua zi,

după un timp de re3ec7ie, mi-am cerut iertare mai pe îndelete, iar ea a făcut la

fel.

*mândoi am spus: 'Te iert.( /ar durerea nu s-a evaporat, iar sentimentele

calde de iubire nu au revenit. În următoarele câteva săptămâni, am continuat să

retrăiesc episodul. +u-mi puteam scoate din minte imaginea ei ie8ind în ploaie 8i

zgomotul u8ii trântite. /e %ecare dată când revedeam scena resim7eam aceea8i

durere.

a proaspăt absolvent de facultate, nu făcusem niciodată vreun curs pe tema

iertării. +u-mi amintesc nici să % văzut vreodată o carte despre iertare. ;tiam doar

că declara7iile noastre de iertare nu restau-raseră sentimentele de iubire. *cum,

după mai bine de treizeci de ani de când sunt consilier marital, am învă7at foarte

multe despre iertare. În acest capitol, vreau să vă împărtă8esc 8i vouă câte ceva.

#ă începem cu începutul.

Ce este și ce nu este iertarea>

1ertarea presupune că s-a comis un rău. #upărările nu necesită iertare, ci, mai

degrabă, negociere. În8ă, atunci când unul dintre voi vorbe8te sau se comportă



aspru cu celălalt, este nevoie de o cerere de iertare 8i de iertare, dacă vre7i ca

rela7ia să %e restaurată.

!4istă ofense minore 8i ofense ma"ore, dar procesul este întotdeauna acela8i.

ând unul dintre noi îl ofensează pe celălalt, se ridică o barieră emo7ională între

noi. Aarierele sunt îndepărtate prin cereri sincere de iertare 8i printr-o iertareautentică. În capitolul anterior, am vorbit despre cum să ne cerem iertare cu

sinceritate. *cum, vom vorbi despre ce înseamnă să iertăm.

În scrioturile ebraice 8i cre8tine, e4istă trei cuvinte evreie8ti 8i patru cuvinte

grece8ti traduse cu 'a ierta(. !le sunt sinonime, cu diferite nuan7e de sens. 1deea

de bază este 'a trece cu vederea( sau 'a înlătura(. ând vorbe8te despre iertarea

oferită nouă de /umnezeu, Aiblia spune: 'cât este de departe răsăritul de apus,

atât de mult depărtează !l fărădelegile noastre de la noi( L2salmul EF:EG.

1ertarea înlătură bariera 8i anulează pedeapsa. /umnezeu nu ne mai cere să

plătim pentru fărădelegea noastră. ând ne cerem iertare cu adevărat 8i solicităm

iertarea ?ui, !l ne iartă 8i nu ne mai trage la răspundere niciodată pentru acea

gre8eală.

#untem învă7a7i să ne iertăm unul pe altul la fel cum ne iartă /umnezeu pe

noi.

*8adar, iertarea nu este un sentiment, ci o decizie. !ste decizia de a oferi 0ar,

în loc de a cere dreptate. 1ertarea înlătură barierele 8i face posibilă dezvoltarea

rela7iei.

2oate că voi putea e4plica mai bine ce este iertarea dacă vă împărtă8esc patru

lucruri pe care ea nu le realizează.

Mai întâi, iertarea nu ne terge memoria. 1-am auzit pe unii oameni spunând:

'/acă nu ai uitat, nu ai iertat.( *ceastă a%rma7ie este falsă. reierul uman

înregistrează toate e4perien7ele, bune 8i rele, plăcute 8i neplăcute. 2si0ologii aue4plicat că mintea omului are două compartimente. $nul se nume8te con8tient,

iar celălalt, subcon8tient. on8tientul este alcătuit din lucrurile de care e8ti

con8tient în acest moment. /e pildă, eu sunt deplin con8tient că în acest moment

stau pe un scaun. /acă vreau, vă pot împărtă8i priveli8tea 8i sunetele din "urul



meu. #ubcon8tientul adăposte8te e4perien7ele trecute, care sunt depozitate în

%8iere mintale.

$nele informa7ii curg liber din subcon8tient în con8tient. ?a un moment dat,

putem alege să trecem în con8tient informa7ii din subcon8tient. /e pildă, dacă mă

întrebi: 'e ai mâncat azi diminea7ă)(, a8 putea să pătrund în subcon8tient 8i să î7i spun că am mâncat cereale 0eerios cu a%ne. Înainte să-mi pui întrebarea, nu

mă gândeam în mod con8tient la micul-de"un. /ar, la dorin7a mea, am putut

e4trage acea informa7ie.

*lte e4perien7e sunt îngropate adânc în subcon8tient 8i poate % di%cil să le

aducem în con8tient, c0iar 8i depunând efort. 2e de altă parte, uneori amintirile

sar din subcon8tient în con8tient fără a % solicitate. *cest lucru se întâmplă

adesea cu cele dureroase.

0iar 8i după ce ai ales să ier7i comportamentul celuilalt 8i să înlături bariera,

amintirea evenimentului poate reveni în con8tient 8i, odată cu ea, revin 8i

sentimentele dureroase 8i, probabil, mânia.

/acă î7i aminte8ti un lucru nu înseamnă că nu ai iertat. Înseamnă, pur 8i

simplu, că e8ti om 8i că î7i aminte8ti o e4perien7ă dureroasă.

um procedăm cu aceste amintiri dureroase) #ugestia mea este să le aduci

înaintea lui /umnezeu 8i să-1 spui: 'Tată,Tu 8tii ce-mi amintesc 8i 8tii 8i ce simt

acum. /ar Î7i mul7umesc pentru că toate acestea au fost iertate. *cum, a"ută-mă

să fac astăzi ceva care să îmbunătă7ească rela7ia noastră.( În această rugăciune,

î7i a%rmi decizia de a ierta 8i cau7i să încura"ezi dezvoltarea rela7iei pe viitor.

'n al doilea r$nd, iertarea nu îndepărtează toate consecin7ele răului comis. /e

pildă, o mamă a strâns bani pentru o opera7ie. =iul ei îi fură 8i-i c0eltuie pe

droguri. /acă el î8i cere sincer iertare, ea îl poate ierta > dar asta nu recuperează

8i banii pierdu7i. $n tată î8i părăse8te so7ia 8i copiii. /ouăzeci de ani mai târziu, se întoarce să-8i ceară iertare. !i îl pot ierta > dar acest lucru nu le dă înapoi cei

douăzeci de ani pe care i-au pierdut. #o7ul, în mânia lui, î8i abuzează %zic so7ia 8i îi

fracturează ma4ilarul. !l î8i poate cere iertare cu toată sinceritatea, iar ea îl poate

ierta > dar ma4ilarul ei rămâne fracturat.



Orice comportament al nostru are consecin7e. el pozitiv are consecin7e

pozitive. el negativ, consecin7e negative. 1ertarea nu îndepărtează toate

consecin7ele comportamentului gre8it.

'n al treilea r$nd, iertarea nu reconstruie8te încrederea. 9n soț care i-a fost

in%del so7iei sale a înc0eiat aventura 8i 8i-a cerut iertare de la so7ia lui. !a mi-aspus în biroul de consiliere: 'red că l-am iertat, dar nu am încredere în el. *sta

mă face să mă întreb dacă l-am iertat cu adevărat.( În realitate, iertarea nu

restabile8te, de la sine, încrederea. Încrederea este acea certitudine intuitivă că

cineva este o persoană integră. Încrederea este distrusă într-o rela7ie în care un

partener este in%del. ând nu-7i păstrezi anga"amentele fa7ă de mine, îmi pierd

încrederea în tine. +u mai am certitudinea că mă vei trata cu dreptate 8i

onestitate. *tunci, cum se reconstruie8te încrederea) #c0imbându-7i

comportamentul 8i dovedindu-te demn de încredere. /acă văd că î7i îndepline8ti

promisiunile o perioadă de timp mai îndelungată 8i că e8ti desc0is 8i cinstit în

toate interac7iunile dintre noi, voi a"unge din nou să am încredere în tine.

ând consiliez o familie în care unul dintre so7i a fost in%del se4ual 8i caută

acum să-8i reconstruiască via7a de căsnicie, îi recomand celui vinovat ca, după ce-

8i cere sincer iertare 8i o capătă, să-i dea voie partenerului să-i veri%ce toate

domeniile de activitate. *sta înseamnă că î8i va pune la dispozi7ia partenerului

său carnetul de cecuri, computerul, telefonul 8i toate celelalte surse de informare.

2rin aceasta, el comunică: '+u am nimic de ascuns& mi-am sc0imbat cu adevărat

comportamentul 8i vreau să %u din nou vrednic de încrederea ta.( u această

atitudine desc0isă 8i cu un stil de via7ă integru, încrederea poate % restaurată.

*8adar, iertarea nu restaurează de la sine încrederea, dar face loc posibilită7ii de a

o recâ8tiga.

'n al patrulea r$nd, iertarea nu sf$rete întotdeauna în reconciliere. Cuv$ntulrecenciliere înseamnă a aduce din nou în armonie. :econcilierea necesită

rezolvarea diferențelor, găsirea unor noi modalități de a face lucrurile,

soluționarea con!ictelor din trecut i deprinderea muncii în echipă. De c$t timp

este nevoie pentru a % reconciliați( /sta depinde în mare măsură de durata în

care ați fost în dizarmonie. a unii poate dura doar c$teva ore; la alții, poate



dura luni întregi. &entru unii, va % nevoie de a"utorul unui consilier e<perimentat,

pentru că cei doi nu au a#ilitățile necesare reconstruirii relației. Ce spun eu este

că iertarea nu aduce automat armonie în relație. otui, ea face posi#ilă

reconcilierea.

*m început acest capitol spunând că iertarea este singurul răspuns sănătos lao cerere de iertare. /acă alegem să nu iertăm, bariera rămâne 8i cei doi se

înstrăinează. Timpul, de unul singur, nu va vindeca rela7ia. 9indecarea necesită

decizia de a ierta. ;i iertarea face posibilă dezvoltarea rela7iei pe mai departe.

/oresc să înc0ei acest capitol punând încă o întrebare: e se întâmplă atunci

când persoana care te-a rănit nu-8i cere iertare) *bordarea cea mai potrivită la

care po7i recurge este să o confrun7i, în dragoste, cu vina ei, sperând că î8i va

cere iertare 8i că o vei putea ierta. /acă nu reu8e8ti din prima, î7i sugerez să mai

faci o a doua 8i o a treia încercare. O cerere de iertare spune: '2re7uiesc această

rela7ie 8i vreau să rezolvăm această problemă.( @efuzul de a-7i cere iertare

comunică: '+u pre7uiesc această rela7ie 8i mi-e totuna dacă rămânem înstrăina7i.(

+u putem for7a pe cineva să-8i ceară iertare, dar putem să propunem pacea 8i să

ne arătăm dispu8i să iertăm. /acă, în ultimă instan7ă, acea persoană nu dore8te

să restaureze rela7ia, o po7i încredin7a, împreună cu durerea 8i mânia ta, lui

/umnezeu. +u lăsa ca lipsa ei de disponibilitate pentru rezolvarea problemei să-7i

facă via7a un iad. !ste nevoie de doi oameni pentru a construi o rela7ie pozitivă,

sănătoasă.

/acă a8 % 8tiut înainte să mă căsătoresc ceea ce v-am împărtă8it în acest

capitol, a8 % fost un om mult mai iertător. Mi-a8 % în7eles 8i mi-a8 % gestionat

sentimentele într-o manieră mai sănătoasă. *8 % 8tiut că iertarea nu înlătură toată

durerea, nici nu restaurează automat sentimentele de iubire. /ar iertarea este

primul pas în procesarea durerii 8i în restaurarea iubirii. +u e4istă căsnicii

sănătoase făr cereri sincere de iertare 8i fără iertare autentică. /acă învă7a7i cumsă vă cere7i iertare 8i cum să ierta7i, ve7i avea la îndemână două dintre

elementele ma"ore în construirea unei căsnicii reu8ite.

S # #TM /! 9O@A S



E. !4istă vreo persoană pe care trebuie să o confrun7i într-un mod iubitor) e

te împiedică să o faci)

G. !4istă vreo persoană pe care încă n-ai iertat-o) e te împiedică să o faci)

F. e bariere e4istă între tine 8i o persoană iubită) e vei face pentru înlăturarea acestor bariere)

I. ând cineva î7i cere iertare, cât de u8or î7i este să ier7i) /e ce)

7


... că TOALETELEnu se CURĂȚ Ă SINGURE

?a casa părintească, unde am crescut, toaleta nu era niciodată murdară. /ar

niciodată nu mi-a trecut prin minte că cineva trebuia să o cure7e. +ici acum nu

8tiu dacă acel cineva era mama sau tatăl meu. +-am văzut niciodată pe nimeni

cură7ând toaleta. ?a două săptămâni după ce eu 8i 5arol6n ne-am căsătorit, m-am

înscris la 8coala postuniversitară 8i am lociut în campusul universită7ii. !ra unapartament mic, dar curat 8i drăgu7. Trei săptămâni mai târziu, am observat că

toaleta avea pete de murdărie. LÎntre timp, a3asem că toaletele trebuie cură7ate.

*"unsesem totu8i în 8coala postuniversitară. 1-am pomenit despre asta lui 5arol6n

8i ea mi-a spus:

> ;tiu. Mă întrebam când aveai de gând să o cure7i.



> #ă o cură7)< am spus. *m crezut că tu ai s-o cure7i. !u nu 8tiu cum să cură7 o

toaletă.

> !i bine, dă-mi voie să te învă7, s-a oferit ea.

> +u putem cumpăra ceva care să o cure7e automat când tragi apa) am

întrebat eu.> 0estiile astea nu-s bune de nimic, a răspuns ea. #unt o risipă de bani.

Înainte de căsătorie, nu m-am gândit niciodată că voi a"unge într-o zi să %u un

'cură7ător de toalete(. /e fapt, am devenit atât de bun la asta, încât, în al doilea

semestru, m-am anga"at cu "umătate de normă la o %rmă de cură7at toalete. ;i

am mers de la un bene%ciar la altul, cură7ând toalete. /upă ce am primit instruire

profesională, cură7area micii noastre toalete din micul nostru apartament era o

nimica toată.

2ermite-mi să-7i pun o întrebare personală. /acă 8i când te vei căsători, cine

crezi că va cură7a toalete din apartamentul sau casa voastră) ?a 8edin7ele de

consiliere premaritală, am descoperit că ma"oritatea bărba7ilor cred că so7ia va

cură7a toaleta, în vreme ce ma"oritatea femeilor cred că so7ul o va cură7a. În lipsa

unei consilieri premaritale, ma"oritatea cuplurilor nici măcar nu se gândesc

vreodată cine va cură7a toaleta, iar la trei săptămâni după nuntă, descoperă 8i

tinerii însură7ei că toaletele nu se cură7ă singure.

Cine ce ace>

@idic această problemă nu pentru că mă preocupă în mod deosebit cură7area

toaletei. i pentru că mă preocupă foarte mult faptul că ve7i intra în căsnicie fără

să % discutat vreodată cine 8i ce face după ce vă căsători7i. !ste ceea ce sociologii

numesc 'roluri maritale(. onfuzia asupra rolurilor este unul dintre cele mai

problematice aspecte ale căsniciilor contemporane. În genera7iile anterioare, când

so7ul era cel care sus7inea %nanciar familia, iar so7ia era doar gospodină, e4istapu7ină confuzie cu privire la cine ce aveau de făcut. Însă, în lumea de azi, unde

ma"oritatea tinerelor so7ii au propriile cariere, acestea se a8teaptă ca so7ii lor să

%e implica7i semni%cativ în treburile casnice. /acă voi doi nu discuta7i 8i nu căde7i

de acord cine ce va face, ve7i descoperi că acest lucru este o sursă ma"oră de

con3ict în primele luni de căsnicie.



#unt mai mul7i factori care intră în "oc când discuta7i despre rolurile maritale.

Mai întâi, amândoi a7i crescut având modele diferite. O tânără so7ie mi-a spus:

'Tatăl meu dădea cu aspiratorul în toată casa în %ecare sâmbătă diminea7a,

înainte să spele ma8ina. *cum, so7ul meu se a8teaptă ca eu să dau cu aspiratorul

8i vrea să duc ma8ina la spălat într-o spălătorie auto. +u pot să cred că m-amcăsătorit cu un om atât de lene8.( #o7ul ei mi-a spus: '?a noi acasă, mama dădea

cu aspiratorul. +u mi-a trecut prin minte că so7ia mea s-ar putea a8tepta vreodată

să fac eu lucrul acesta. 1ar în ce prive8te ma8ina, e o c0estiune de e%cien7ă. /e ce

să pierd două ore în %ecare sâmbătă spălând ma8ina, când o pot spăla într-o

spălătorie auto în trei minute, pentru F dolari) +oi nu spălam niciodată ma8ina

acasă. O dată la trei luni, plăteam EG dolari pentru o spălare completă la o

spălătorie. +u în7eleg de ce pentru ea este atât de important lucrul acesta.(

!ra important pentru ea deoarece, în mintea ei, el nu era un so7 responsabil.

*8teptările ei n-aveau sens pentru el %indcă, în familia în care a crescut, el a avut

un model diferit. $nul dintre e4erci7iile pe care le folosesc în consilierea

premaritală este să-i cer femeii să facă o listă cu toate lucrurile pe care tatăl ei le

făcea pe lângă casă 8i o listă cu toate responsabilită7ile care îi reveneau mamei ei.

Îi cer bărbatului să facă acela8i lucru. Odată ce listele sunt gata, le e4aminăm

împreună pentru a vedea unde seamănă sau diferă modelele lor parentale. *poi, îi

cre cuplului să aibă o discu7ie serioasă despre aspectele în care se a8teaptă ca

maria"ul lor să se asemene sau să difere de modelele parentale. * ignora sau a

nega in3uen7a modelelor parentale asupra propriilor a8teptări este un semn de

imaturitate. $n cuplu matur î8i va împărtă8i ce desc0idere 8i sinceritate

a8teptările 8i , acolo unde cei doi au opinii diferite, vor negocia o în7elegere cu

privire la rolurile maritale înainte să se căsătorească.

De unde vin aceste idei>O altă in3uen7ă asupra modului în care percepi rolurile maritale este propria ta

%loso%e despre masculinitate 8i feminitate.

*ceasta răspunde la întrebarea: 'e face un bărbat 8i ce face o femeie într-o

căsnicie)( @ăspunsul la această întrebare este in3uen7at în mare măsură de

e4perien7a educa7ională. /e pildă, dacă ea a studiat într-o universitate în care a



avut dascăli femini8ti militan7i, atunci este posibil să aibă opinii foarte puternice

despre ce face 8i ce nu face o femeie într-o căsnicie. /e cealaltă parte, dacă a

studiat într-o universitate religioasă conservatoare, este posibil să aibă idei foarte

diferite despre rolul femeii în căsnicie. /e asemenea, educa7ia 8i credin7ele lui

religioase îi vor in3uen7a foarte mult %loso%a despre rolurile bărbatului 8i alefemeii în căsnicie. * ignora aceste %loso%i adânc înrădăcinate în voi sau a crede

că iubirea voastră le va contracara in3uen7a este o nebunie. /acă nu pute7i

negocia aceste diferen7e înainte de căsătorie, ele vă vor in0iba foarte mult

abilitatea de a cultiva unitatea con"ugală.

/acă el se simte "enat ca prietenii lui să a3e că spală vasele, iar ea crede că

spălatul vaselor este un semn de masculinitate, atunci spălatul vaselor va deveni

o sursă de stres emo7ional în rela7ia lor.

/acă ea crede ferm că o so7ie nu ar trebui să gătească singură, iar el, pe de

altă parte, nu are nici în clin, nici în mânecă cu gătitul, cei doi trebuie să

negocieze o în7elegere înainte de căsătorie. Ori î8i sc0imbă ea opinia, ori se

înscrie el la un curs de gătit în cadrul facultă7ii locale. =iloso%a ta despre

masculinitate 8i feminitate in3uen7ează foarte mult a8teptările tale în ce prive8te

rolurile maritale.

2a ce vă &rice&e(i cel mai )ine>

u aceasta, am a"uns la cel de-al treilea factor care vă va in3uen7a opiniile

legate de atribu7iile %ecăruia dintre voi, iar adevărul este că %ecare dintre voi

ave7i abilită7i diferite. ând vine vorba de prepararea mâncării, unul dintre voi se

poate pricepe să găsească cele mai bune oferte la cumpărături, pe când celălalt

cumpără, pur 8i simplu, ingredientele necesare pentru gătit. $nul poate % priceput

la copt, iar celălalt, la făcut grătar. $nul 8tie să 8teargă praful de pe mobilă, în

timp ce celălalt nici măcar nu-l observă. $nul 8tie să copilească arbu8tii 8i săamena"eze curtea, pe când celălalt este complet pe dinafară. $nul este e4pert în

calculatoare, în timp ce celălalt de abia se descurcă să trimită e-mailuri.

+u este nevoie să avem acela8i set de abilită7i, dar este important să

recunoa8tem că avem abilită7i diferite 8i să căutăm să le folosim în bene%ciul



rela7iei noastre. Într-o ec0ipă de fotbal, cei unsprezece "ucători au acela8i obiectiv,

dar nu "oacă acela8i rol.

*ntrenorul urmăre8te să-i pună pe %ecare în pozi7ia pe care crede că o poate

acoperi cel mai bine. 2rincipiul acesta ar trebui să %e de a"utor 8i în determinarea

rolurilor maritale.

Ce ne ace &lăcere - și ce nu

*l patrulea factor în găsirea unui numitor comun cu privire la atribu8iile

%ecăruia este simplul fapt că %ecare dintre voi are lucruri care îi fac plăcere 8i

lucruri care îi displac. 2entru ea, poate % o sarcină u8oară să gestioneze banii 8i să

7ină eviden7a %nan7elor, pe când, pentru el, acestea pot % un c0in. *mândoi 8tiu

să adune, să scadă 8i să 7ină eviden7a, dar unuia îi place să facă aceste lucruri, iar

celuilat, nu. 2entru el, poate % o provocare revigorantă să dea cu aspiratorul&

pentru ea, poate % o corvoadă.

!i îi poate face plăcere să plătească facturile lunare& lui i se poate părea ceva

e4trem de apăsător. $n pas important în procesul de determinare a rolurilor

maritale este să ne asigurăm că 8tim ce îi place 8i ce îi displace %ecăruia. ?a

modul ideal, ar % frumos ca %ecare dintre voi să facă ceea ce îi face plăcere. /ar

dacă niciunuia dintre voi nu-i place să facă un lucru, este evident că cineva

trebuie să accepte responsabilitatea pentru acea sarcină care nu este neapărat

plăcută. Oricum, o parte din procesul de decizie cu privire la cine ce face este să

7ine7i seama de lucrurile care îi plac 8i de cele care îi displac %ecăruia dintre voi.

7n e?erci(iu &ractic

*cum doresc să vă ofer un e4erci7iu care vă va a"uta nu numai să decide7i cine

va cură7a toaleta, ci 8i cine va face toate celelalte lucruri necesare. /acă te

gânde8ti serios la căsătorie, fă o listă cu toate lucrurile care-7i vin în minte cetrebuie făcute pentru a între7ine o gospodărie. =ii atent să incluzi ve0iculele, cine

va face cumpărăturile, cine va găti, cine va spăla rufele 8i cine va da cu

aspiratorul. ere-i logodnicului sau logodnicei tale să facă o listă similară. *poi,

compara7i listele 8i combina7i-le astfel încât să ave7i o listă completă care să

includă tot ce a7i scris %ecare dintre voi.



opiază lista, să o ave7i în două e4emplare 8i, %ecare, separat, citi7i lista 8i

pune7i-vă ini7ialele în dreptul acelor puncte despre care crede7i că vor %

responsabilitatea voastră. /acă crede7i că responsabilitatea va % împăr7ită, pune7i

ini7ialele amândurora, dar sublinia7i-o pe a aceluia care va avea responsabilitatea

prin-cipală. /upă ce a7i făcut acest lucru, pune7i deoparte o seară pentru a vătrece în revistă răspunsurile 8i a vedea unde sunte7i de acord 8i unde nu, în ceea

ce prive8te persoana cu responsabilitatea principală pentru %ecare punct din listă.

*colo unde sunte7i în dezacord, este nevoie de negociere. Împărtă8i7i-vă %ecare

motivele pentru alegerea făcută. =i7i cât se poate de desc0i8i 8i sinceri în

e4punerea motiva7iilor voastre pentru respectiva alegere. /upă ce v-a7i ascultat în

mod empatic unul pe altul, căuta7i să a"unge7i la o în7elegere în ceea ce prive8te

persoana care î8i va asuma responsabilitatea respectivă. L/acă nu vă pute7i

în7elege înainte de căsătorie, ce vă face să crede7i că ve7i reu8i după aceea)

!fectuând acest e4erci7iu nu înseamnă că sunte7i lega7i de responsabilită7ile

acelea pentru tot restul vie7ii > după 8ase luni de căsnicie, este posibil să dori7i să

renegocia7i unele puncte din listă. Înseamnă, mai degrabă, că ve7i intra în căsnicie

cu o în7elegere mai bună asupra a8teptărilor pe care le ave7i unul de la celălalt.

/acă face7i acest e4erci7iu 8i a"unge7i la o în7elegere cu privire la cine ce va face,

ve7i % scuti7i de multe con3icte 8i via7a va decurge mult mai armonios pentru

amândoi.

S # #TM /! 9O@A S

E. /acă ai crescut împreună cu tatăl tău, ce responsabilită7i 8i-a asumat el în

familie)

G. e responsabilită7i 8i-a asumat mama ta)

F. /acă te gânde8ti serios la căsătorie, efectuează e4erci7iul de mai sus.

8




... că avem nevoie de un PLAN

de gestionare a BANILOR

2e vremea când eu 8i 5arol6n ne întâlneam 8i, mai târziu, când am decis să ne

căsătorim, nu mi-a trecut deloc prin minte că va % nevoie să discutăm despre cum

ne vom gestiona %nan7ele. +iciunul dintre noi n-avea bani. ?a o adică, amândoi

eram proaspe7i absolven7i de facultate. În timpul facul-tă7ii, amândoi am stat la

cămin. +u înc0iriasem niciodată vreun apartament, nu ac0itasem niciodată vreo

factură pentru curent, nu plătisem niciodată pentru o ma8ină 8i rareori îmi

cumpărasem 0aine. ?ucram cu "umătate de normă pentru a-mi plăti c0eltuielile cu

facultatea. /upă primul an, părin7ii mei au avut bunătatea să-mi cumpere o

ma8ină 8i să-i plătească asigurarea. Yainele pe care le purtam erau primite cadoude la familia mea, cu ocazia răciunului sau a aniversărilor zilei mele de na8tere.

5arol6n avea o e4perien7ă similară, doar că, înainte să se înscrie la facultate, ea

lucrase cu normă întreagă timp de un an, avusese propriul apartament 8i î8i

plătise singură facturile.

#ingurul plan %nanciar pe care-l aveam era acela că ea căzuse de acord să

lucreze cu normă întreagă, în timp ce eu mă focalizam în întregime pe studiile

mele postuniversitare. 2lanul acesta a 7inut două luni. #lu"ba lui 5arol6n îiimpunea să înceapă lucrul la :F a.m. !a nu este o persoană matinală. #tarea ei

de sănătate se înrăută7ea văzând cu oc0ii 8i amândoi am fost de acord că planul

acesta nu func7iona. *m decis să ne căutăm amândoi slu"be cu "umătate de

normă, după-amiaza. =oarte curând, ea a fost anga"ată de unul dintre profesorii

mei de la facultate, iar eu mi-am găsit un post la o bancă locală. +iciunul dintre

noi nu câ8tiga mul7i bani, dar cât câ8tigam era destul ca să ne plătim c0iria 8i

utilită7ile pentru apartamentul nostru de studen7i, să cumpărăm benzină pentru

ma8ină, precum 8i să punem mâncare pe masă. +iciunul dintre noi nu 8i-a

cumpărat vreo 0aină timp de trei ani. /upă ce mi-am terminat studiile 8i am

început să lucrez pentru prima dată cu normă întreagă, aveam impresionantul

pro%t de E de dolari.

În acei ani, n-am avut neîn7elegeri din cauza banilor, pentru că nu aveam bani.

*tâta timp cât un cuplu cade de acord să facă anumite sacri%cii pentru o vreme



cu scopul atingerii unui obiectiv bine de%nit, în cazul nostru absolvirea studiilor

postuniversitare, 8i atâta timp cât venitul e4istent este su%cient pentru acoperirea

nevoilor, cei doi au pu7ine 8anse să întâmpine con3icte pe seama banilor. *cestea

au apărut, în cazul nostru, abia după ce am început 'să facem bani(.

+oi încă nu discutasem vreodată un plan de gestionare a banilor no8tri. /upătrei ani de sacri%cii, amândoi eram entuziasma7i să c0eltuim. Însă noi gândeam

diferit cu privire la ce 8i când aveam de cumpărat. =ără să avem un plan la

îndemână, %nan7ele au devenit pentru noi ceea ce au devenit pentru multe

cupluri > un câmp de luptă. +-am să vă plictisesc cu amănuntele ciocnirilor

noastre. e vreau să subliniez este că, dacă ne-am % făcut un plan înainte de

nuntă, acesta ne-ar % scutit de multe certuri inutile. *m să vă împărtă8esc în cele

ce urmează un plan simplu de gestionare a banilor, care a a"utat mii de familii să

evite starea con3ictuală în domeniul %nan7elor.

#ă începem cu începutul.

„#anii noștri”, crearea unită(ii

2rima piatră de temelie în elaborarea unui plan %nanciar este să căde7i de

acord că, după căsătorie, nu vor mai % 'banii mei( 8i 'banii tăi(, ci 'banii no8tri(.

În centrul căsniciei stă dorin7a de unitate. '?a bine 8i la greu(, noi inten7ionăm să

trăim via7a împreună. 1mplica7ia este că ne vom pune veniturile în comun 8i că

vom lucra ca o ec0ipă pentru a decide ce să facem cu banii no8tri. *propo, asta

înseamnă 8i că datoriile lui 8i datoriile ei vor devein 'datoriile noastre( 8i că avem

responsabilitatea de a face un plan pentru ac0itarea acestor datorii. Mai

înseamnă, de asemenea, că economiile lui 8i economiile ei vor deveni 'economiile

noastre(.

/acă nu e8ti pregătit pentru acest fel de unitate, atunci nu e8ti pregătit pentru

căsătorie.

Economii@ dărnicie@ cAeltuieli*l doilea pas în elaborarea unui plan %nanciar este să căde7i de acord asupra

unui procent din venitul vostru pe care îl ve7i economisi, dărui 8i c0eltui. În esen7ă,

cu banii nu pute7i face decât trei lucruri: să îi economisi7i, să-i dărui7i sau să-i

c0eltui7i.



#tabilirea procentului pe care îl ve7i aloca %ecărei categorii în parte este un pas

important în eleborarea unui plan %nanciar.

/e-a lungul anilor, am încura"at cuplurile să adopte 'planul E-E-N(.

!conomisi7i 8i investi7i E din venitul vostru net.

2rimul scop al economisirii este să ave7i fonduri de urgen7ă în caz de boală saude pierdere a slu"bei. *l doilea scop al economisirii este să ave7i cu ce amortiza

orice card de credit sau de consum a7i putea avea. *l treilea scop al economisirii

este să ac0izi7iona7i anumite lucruri importante, precum o casă sau o ma8ină.

L!conomiile pentru pensie fac parte, în mod normal, din pac0etul oferit de

anga"ator. !u încura"ez din toată inima tinerele familii să participe la planul de

pensionare oferit de anga"atorii lor.

$n alt procent de E este pentru dărnicie. #copul dărniciei este de a-7i

e4prima recuno8tin7a pentru ceea ce prime8ti. Tradi7iile iudaice 8i cre8tine din

vec0ime încura"ează dăruirea a E din venit. ei mai ferici7i oameni din lume nu

sunt aceia care au cei mai mul7i bani, ci aceia care au învă7at sp gpsească

satisfac7ie în a da bani pentru a"utorarea altora. $n te4t cre8tin vec0i spune: '!ste

mai ferice să dai decât să prime8ti( L=aptele apostolilor G:F.

2entru mine 8i 5arol6n, dăruirea a E din venitul nostru nu a fost niciodată un

motiv de con3ict. *mândoi învă7aserăm principiul acesta de la părin7i 8i îl

practicasem %ecare în parte.

*stfel, am fost de acord fără re7inere că aceasta avea să %e modelul nostru de

dărnicie. +iciunul dintre noi nu a regretat vreodată această decizie. Însă, dacă

acest concept este străin pentru unul dintre voi, va % nevoie de discu7ii 8i de

negociere pentru a găsi un punct de întâlnire. /acă nu pute7i % de acord cu

dăruirea a E, atunci cu cât pute7i % de acord) 2rocesul de negociere 8i de

punere de acord înainte de căsătorie vă va scuti de con3icte pe acest subiect

după căsătorie."estul de B

@ămân, deci, N pentru a % împăr7i7i între plata ipotecii Lsau a c0iriei,

utilită7i, asigurare, mobilă, 0rană, 0aine, transport, medicamente, recrea7ie etc.

!ste decizia voastră cum îi distribui7i.



u cât c0eltui7i mai mult pe locuin7ă, cu atât va trebui să c0eltui7i mai pu7in în

alte domenii. Dre8eala pe care o fac ma"oritatea familiilor tinere este să cumpere

o casă a cărei între7inere le depă8e8te venitul.

!ste di%cil de preconizat, înainte de căsătorie, costurile e4acte pentru locuin7ă

8i utilită7i 8i pentru toate celelalte aspecte enumerate mai sus. *m încura"atadesea cuplurile care au planuri de căsătorie să-8i caute un cuplu care are în "ur

de trei ani de căsnicie 8i locuie8te într-un apartament sau casă asemănătoare cu

ce inten7ionează să cumpere sau să înc0irieze. @uga7i-i să vă comunice, cu

apro4ima7ie, la cât se ridică c0eltuielile pentru locuin7ă 8i utilită7i.

2oate că vor % dispu7i c0iar să vă dea o listă cu toate celelalte c0eltuieli pe

care le-au avut. *cest lucru vă va da o idee realistă cu privire la ce v-ar putea

a8tepta.

$n principiu frecvent întâlnit este acela de a nu c0eltui mai mult de I din

venitul netpentru locuin7ă 8i utilită7i.

umpărăturile iste7e nu sunt de ignorat. /incolo de glumele pe care le auzim

despre so7ia care c0eltuie dolari pe benzină până la un magazin de unde

cumpără produse la pre7 de producător economisind G dolari, cumpărătorul

în7elept poate realiza economii substan7iale. Denul acesta de cumpărături

necesită timp 8i energie. !ste nevoie de efort 8i de mult discernământ. /ar

bene%ciul se va vedea în faptul că vor rămânea bani în plus pentru alte nevoi sau

dorin7e. #tăpânirea artei cumpărăturilor avanta"oase merită tot efortul depus.

2entru a"utor practic despre cum să faci cumpărături cu în7elepciune, vezi he

ittle =oo> of =ig 4avings Vărticica marilor economiiW.

O altă c0estiune e4trem de importantă care trebuie discutată de %ecare cuplu

este cumpărarea cu cardul de credit. /ac-a8 avea un stegule7 ro8u, l-a8 3utura

aici. Mass-media strigă din toate col7urile: 'umpără acum, plăte8ti mai târziu.(

e nu se spune este că, dacă acum cumperi cu bani pe care nu-i ai, mai târziu veiplăti mult mai mult. !4istă o gamă largă de dobânzi la conturile curente. Multe se

a3ă în categoria EN-GE. Trebuie să citi7i 8i ce scrie cu litere mici. reditul este

un privilegiu pentru care trebuie să plăte8ti, iar costurile nu sunt acelea8i pentru

toate planurile de creditare.



$n principiu pe care să-l urma7i, în caz că ave7i un card de credit, ar % să-l

folosi7i doar pentru urgen7e Ltratamente medicale 8i necesită7i Lrepara7ii la

ma8ină, aparate casnice importante.

/upă aceea, să realimentezi contul cât mai repede posibil. +u folosi niciodată

cardul pentru cumpărături neesen7iale > mai bine economise8te 8i plăte8te înnumerar. $nii consilieri %nanciari sugerează cuplurilor să nu de7ină niciodată un

card de credit.

Însă, indispensabilul puncta" =1OS î7i poate acorda un scor mai mic dacă nu ai

folosit un card de credit. *cest lucru poate % o problemă atunci când te pregăte8ti

să cumperi o casă, o ma8ină sau un aparat casnic mare.

ardul de credit este, pentru multe cupluri, un carnet de membru în

'societatea celor frustra7i %nanciar(. !l încura"ează cumpărăturile din impuls, iar

ma"oritatea dintre noi avem mai multe impulsuri decât ne putem permite să

urmăm. ;tiu că aceste carduri de credit pot a"uta la 7inerea socotelilor 8i că, dacă

sumele creditate sunt rambursate promt, ta4ele sunt minime. Totu8i, ma"oritatea

cuplurilor vor c0eltui mai mult 8i î8i vor prelungi perioada de rambursare a

creditului dacă folosesc cu regularitate carduri de credit.

/e ce cumpărăm pe credit) 2entru că vrem acum ceea ce nu putem plăti

acum. În ac0izi7ionarea unei case, aceasta ar putea % o mi8care %nanciară

în7eleaptă. Oricum am % nevoi7i să plătim c0irie. /acă este bine aleasă, valoarea

casei va cre8te. /acă avem bani pentru a plăti acontul 8i ne putem permite ratele

lunare, o astfel de ac0izi7ie este în7eleaptă. 2e de altă parte, ma"oritatea lucrurilor

pe care le cumpărăm nu î8i măresc valoarea. 9aloarea lor începe să scadă din ziua

în care le-am ac0izi7ionat. ?a cumpărăm înainte să ni le putem permite. 2lătim

pre7ul de cumpărare, plus dobânda pe credit, în timp ce produsul în sine se

devalorizează constant.

;tiu că e4istă anumite 'necesită7i( în societatea noastră, dar de ce s-ar gândiun cuplu tânăr că este musai să ob7ină în primul an de căsnicie ceea ce părin7ilor

lor le-a luat treizeci de ani ca să agonisească) /e ce trebuie să ave7i acum tot ce

este mai mare 8i mai bun) u o asemenea %loso%e, elimina7i bucuria aspira7iei 8i

a ob7inerii. +ecesită7ile vie7ii sunt relativ pu7ine. !le pot % asigurate cu veniturile

actuale. L/acă e8ti 8omer, societatea noastră î7i oferă a"utor. ;i cei mai săraci din



#tatele $nite ale *mericii pot avea lucrurile necesare vie7ii. +u am nimic

împotrivă dacă aspira7i la mai mult 8i la mai bine, dacă aceste 'lucruri( pot %

folosite spre bine. /ar vă sugerez să trăi7i în prezent, nu în viitor. ?ăsa7i bucuriile

de mâine să %e pentru realizările de mâine. *stăzi, bucura7i-vă de lucrurile pe care

le ave7i astăzi./e câ7iva ani de zile, eu 8i so7ia mea "ucăm un "oc care a a"uns să ne placă. #e

nume8te: 'Yai să vedem la cât de multe lucruri putem renun7a, lucruri pe care

toată lumea le consideră absolut necesare vie7ii.( Totul a început pe vremea când

îmi făceam studiile postuniversitare, de nevoie, dar "ocul ne-a prins 8i am

continuat să-l "ucăm.

Jocul func7ionează cam a8a: 9ineri sau sâmbătă seara, merge7i împreună la un

supermarBet 8i plimba7i-vă printre rafturi, uitându-vă la tot ce vă fură oc0ii. iti7i

etic0eta %ecărui produs 8i discuta7i despre cât de fascinant este, după care vă

întoarce7i unul spre celălalt 8i spune7i: 'e bine că noi nu avem nevoie de lucrul

acesta.( *poi, în vreme ce al7ii ies afară cu bra7ele încărcate, voi ie8i7i mână în

mână, încânta7i că nu ave7i nevoie de lucruri ca să %7i ferici7i. @ecomand din toată

inima acest "oc tuturor cuplurilor proaspăt căsătorite.

O altă idee practică ce poate preveni multe tragedii este să face7i o în7elegere

cum că niciunul dintre voi nu va face vreo ac0izi7ie ma"oră fără să se consulte cu

celălalt. #copul consultării este să a"unge7i la un acord în privin7a respectivei

ac0izi7ii.

Termenul achiziție ma"oră trebuie să aibă stabilită o valoare concretă. /e pildă,

cei doi pot cădea de acord ca niciunul dintre ei să nu cumpere vreodată un lucru

care costă mai mult de E de dolari fără o astfel de în7elegere. !ste adevărat că

multe crose de golf 8i veioze ar rămâne pe rafturi dacă tinerele familii ar urma

acest principiu. /ar la fel de adevărat este 8i că multe familii ar % mult mai

fericite.Cine (ine eviden(a )anilor>

$ltima sugestie pe care a8 vrea să v-o dau este să decide7i înainte de căsătorie

cine va 7ine eviden7a %nan7elor după ce vă căsători7i. 2ersoana care '7ine

eviden7a( este persoana care plăte8te facturile lunare 8i supraveg0ează conturile

bancare on-line.



Tot ea urmăre8te să %7i amândoi în pas cu planul de c0eltuieli asupra căruia a7i

căzut de acord. *sta nu înseamnă că cel ales să 7ină socotelile are 8i

responsabilitatea de a lua deciziile %nanciare ma"ore. *semenea decizii trebuie

luate împreună.

/acă a7i stabilit ca unul dintre voi să %e contabil, asta nu înseamnă că varămâne pentru totdeauna. /intr-un motiv sau altul, vă pute7i decide, după primele

8ase luni, că ar % mult mai în7elept ca celălalt partener să preia această

responsabilitate. /acă cei doi discută în amănunt despre %nan7e, de obicei va %

evident care dintre ei este mai competent în acest domeniu.

În orice caz, asigura7i-vă că cel care nu 7ine eviden7a %nan7elor 8tie, de

asemenea, cum să o facă 8i că 8tie tot ce este de 8tiut despre diferitele conturi

curente 8i de economii. *minti7i-vă că sunte7i o ec0ipă 8i că ambii membri trebuie

să %e la curent cu toate detaliile %nanciare.

/orin7a mea este ca ideile pe care vi le-am împărtă8it în acest capitol să vă

a"ute să discuta7i în detaliu 8i să a"unge7i la o în7elegere asupra planului %nanciar

pe care-l ve7i urma odată ce vă ve7i căsători. Mi-a8 dori ca cineva să-mi % spus,

înainte să ne căsătorim, că avem nevoie de un plan %nanciar. red că i-a8 % urmat

sfatul.

S # #TM /! 9O@A S

E. e plan %nanciar ai în prezent) Lum î7i folose8ti banii) =ii cât se poate de

detaliat. /acă ai planuri de căsătorie, cere-i partenerului tău să facă acela8i lucru.

G. /ăruie8ti E din venitul tău)

F. !conomise8ti sau investe8ti în vreun fel cel pu7in E din venitul tău)

I. /iscută punctele G 8i F cu viitorul tovară8 de via7ă 8i stabili7i împreună ce

ve7i face după ce vă căsători7i.. Începe7i să face7i %ecare în parte ceea ce a7i plănuit să face7i după ce vă

căsători7i. *dică, dacă a7i stabilit de comun acord ca după căsătorie să economisi7i

E din veniturile voastre, începe7i să face7i asta cât încă nu sunte7i căsători7i.

L*dministrarea voastră din prezent este un bun indicator în ceea ce prive8te

con8tiinciozitatea cu care vă ve7i urma planul după căsătorie.



U. /acă sunte7i logodi7i, declara7i-vă %ecare bunurile de care dispune7i 8i

obliga7iile pe care le ave7i. *naliza7i-vă în mod realist datoriile 8i resursele.

Z. !labora7i împreună un plan de ac0itare a datoriilor pe care le ve7i avea când

ve7i % căsători7i.

N. !labora7i împreună un plan de c0eltuire a banilor vo8tri după ce ve7i %căsători7i. 2entru aceasta, ve7i avea nevoie de informa7ii despre costurile ce 7in de

locuin7ă 8i utilită7i.

X. /iscuta7i 8i urmări7i să a"unge7i la o în7elegere precum că niciunul dintre voi

nu va face vreodată o ac0izi7ie ma"oră fără să se consulte cu celălalt. /acă nu

e4istă un acord > nu se face nici ac0izi7ia< L#tabili7i ce înseamnă în bani o

'ac0izi7ie ma"oră(.

E. ine va 7ine eviden7a %nan7elor) /e ce)

9


... că ÎMPLINIREA sexuală

RECIPROCĂ nu vine de la sine

*cesta a fost un alt domeniu al vie7ii de căsnicie în care num-am a8teptat

niciodată la di%cultă7i. !u eram un bărbat matur& ea era o femeie matură > 8i între

noi e4ista un nivel ridicat de atrac7ie se4uală. e altceva ne mai trebuia) Mă

a8teptam ca acest aspect al căsniciei să %e un paradis pentru amândoi.

/upă nuntă, am descoperit că ceea ce este paradis pentru unul poate % un iad

pentru celălalt.+imeni nu mi-a spus că bărba7ii 8i femeile sunt diferi7i. uno8team, desigur,

diferen7ele %zice evidente, dar nu 8tiam mai nimic despre se4ualitatea femenină.

redeam că avea să-i placă la fel de mult ca 8i mie& că va vrea să o facem la fel

de des ca 8i mine& 8i că ceea ce-mi producea mie plăcere avea să-i producă 8i ei.



@epet: nu 8tiam aproape nimic despre se4ualitatea feminină. ;i am descoperit că

ea 8tia pu7ine despre cea masculină.

/acă a8 % citit ceva pe acest subiect, a8 % descoperit că vec0ile scripturi

ebraice aveau dreptate când spuneau că unui cuplu proaspăt căsătorit îi trebuie

un an de zile ca să înve7e împlinirea se4uală reciprocă L/euteronom GI:. /innou, am fost luat pe nepregătite de lipsa mea de cuno8tin7e. e urmează să vă

împărtă8esc în acest capitol este ceea ce mi-a8 dori să % 8tiut despre se4 înainte

să mă căsătoresc.

În primul rând, era bine să % 8tiut că bărba7ii se concentrează asupra actului

se4ual, iar femeile se concentrează asupra rela7iei.

/acă rela7ia a fost zdruncinată prin vorbe aspre sau printr-un comportament

nesăbuit, femeii îi va veni foarte greu să se gândească la se4. 2entru ea, se4ul

este un act intim 8i are loc numai într-o rela7ie plină de dragoste. În mod ironic,

bărba7ii cred adesea că actul se4ual va rezolva toate problemele de rela7ie care ar

putea e4ista. O so7ie mi-a spus: '!l vorbe8te cu mine aprins de mânie. Jumătate

de oră mai târziu, îmi spune că-i pare rău 8i mă întreabă dacă putem face

dragoste. Qice: ?asă-mă să-7i arăt cât de mult te iubesc.P !l crede că se4ul va

îndrepta toate lucrurile. !i bine, se în8ală. +u pot face se4 cu un bărbat care m-a

abuzat verbal.(*tunci când un so7 se a8teaptă ca so7ia lui să %e dispusă pentru un

act se4ual, după ce între ei a avut loc o alterca7ie, el a8teaptă, de fapt, ceva

imposibil. O cerere sinceră de iertare 8i iertarea autentică trebuie să preceadă

e4perien7a unirii trupe8ti.

$n alt mod de a e4prima această realitate este că, pentru femei, actul se4ual

începe în bucătărie, nu în dormitor. /acă el vorbe8te limba"ul ei de iubire în

bucătărie, ea este mult mai disponibilă se4ual când a"ung în dormitor. /acă

limba"ul ei de iubire este cel al serviciilor , atunci spălatul vaselor 8i dusul gunoiuluipot % pentru ea adevărate stimulente se4uale. Îmi amintesc de un so7 care mi-a

spus: '/acă 8tiam că ducând gunoiul eram se46 pentru so7ia mea, a8 % dus

gunoiul de două ori pe zi. +imeni nu mi-a spus vreodată asta.(



2e de altă parte, în cazul în care cuvinte de încura"are sunt limba"ul ei de

iubire, atunci un compliment pentru masă sau pentru cât este de frumosă va

stârni în lăuntrul ei dorin7a de a avea intimitate se4uală cu el.

*cela8i principiu este adevărat oricare ar % limba"ul de iubire al partenerului

tău. /acă un so7 poate avea o e4perien7ă se4uală satisfăcătoare cu so7ia lui c0iar8i atunci când 'rezervorul lui de iubire( nu este plin, pentru so7ie acest lucru ar %

e4trem de di%cil.

În al doilea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că, pentru so7ie, preludiul este mai

important decât actul se4ual propriu-zis. /acă femeilor le place să %arbă la foc

mic, bărba7ii tind să atingă punctul de %erbere mult mai rapid. !a î8i dore8te să

facă se4 datorită atingerilor delicate 8i săruturilor din timpul preludiului. /acă

so7ul se grăbe8te să a"ungă la %nal, ea va rămâne cu sentimentul: 'e trebuia să

%e atât de special în asta)( =ără un preludiu satisfăcător, so7ia se va sim7i adesea

violată. O so7ie mi-a spus: '!u vreu să mă simt iubită. 2e el nu-l interesează decât

actul se4ual propriu-zis.(

În al treilea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că împlinirea se4uală reciprocă nu

necesită clima4ul simultan. În mare parte din cauza %lmelor moderne, multe

cupluri intră în căsnicie cu ideea că 'de %ecare dată când vom face se4, vom avea

orgasm simultan 8i va % un paradis pentru amândoi(. @ealitatea este că, într-un

cuplu, cei doi rareori a"ung la clima4 sau la orgasm simultan. 1mportant este ca

%ecare dintre voi să e4perimenteze plăcerea orgasmului.

*ceasta nu trebuie să %e simultană. /e fapt, multe so7ii preferă mai degrabă să

a"ungă la orgasm în timpul preludiului. ând el îi stimulează clitorisul oferindu-i

plăcerea orgasmului, atunci so7ia este pregătită ca so7ul să înc0eie actul se4ual 8i

să e4perimenteze 8i el plăcerea orgasmului. *8teptarea nerealistă a orgasmului

simultan le-a produs multor cupluri o an4ietate inutilă.

În al patrulea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că atunci când cineva îi impunepartenerului său un anume act se4ual, acela încetează să mai %e un act de iubire

8i devine un abuz se4ual. *devărata iubire caută întotdeauna să producă plăcere

partenerului. !a nu cere niciodată partenerului să facă ceva ce acesta consideră a

% inacceptabil. /acă nu vă în7elege7i cu privire la un anumit fel de e4primare

se4uală, atunci este nevoie să comunica7i 8i să negocia7i. /acă nu pute7i a"unge la



un acord, atunci iubirea respectă dorin7ele partenerului care obiectează. * încălca

acest principiu înseamnă a sabota împlinirea se4uală reciprocă.

În al cincilea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că se4ul este mai mult decât actul în

sine. 2rin însă8i natura lui, se4ul este e4perien7a unei legături. !ste unirea dintre

un bărbat 8i o femeie la modul cel mai intim. +u înseamnă doar împreunarea adouă trupuri. !l presupune unirea trupului, a su3etului 8i a du0ului. !u cred că din

acest motiv cre8tinismul 8i ma"oritatea celorlalte religii ale lumii limitează se4ul în

perimetrul căsniciei. *ctul se4ual este menit să %e e4perien7a unică a legăturii

care une8te un so7 8i o so7ie într-o rela7ie intimă de o via7ă. /acă este privit doar

ca o cale de eliberare a tensiunii se4uale sau de a e4perimenta o clipă de plăcere

se4uală, el încetează să-8i atingă scopul pentru care a fost conceput. ;i, în cele

din urmă, devine un act monden de egoism.

/e cealaltă parte, când este privit ca un act de iubire prin care ne e4primăm în

cel mai profund mod devotamentul unul fa7ă de celălalt, actul se4ual duce la

împlinire se4uală reciprocă.

În al 8aselea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că întotdeauna comunicarea este c0eia

care debloc0ează împlinirea se4uală. Într-o cultură saturată de discu7ii e4plicete

despre se4, mă uime8te cât de des intră în biroul meu de consiliere cupluri care

nu au învă7at niciodată să discute despre acest domeniu al vie7ii lor de căsnicie.

dacă vreunul dintre ei a încercat să vorbească, acest lucru a fost interpretat

adesea ca un act de condamnare 8i respingere. ei doi s-au concentrat mai mult

pe a spune decât pe a asculta. #ingura cale de a a3a ce îi produce plăcere

celuilalt sau ce este inacceptabil pentru el este să ascultăm atunci când el alege

să vorbească. +imeni nu poate citi gândurile. 1ată de ce eu mi-am petrecut o bună

bucată din via7ă încura"ând cuplurile să înve7e cum să asculte empatic.

*scultarea empatică înseamnă să ascul7i, încercând să în7elegi ce gânde8te 8i

ce simte cealaltă persoană. are sunt dorin7ele 8i frustrările ei) *desea, am încura"at cuplurile tinere să-8i pună această întrebare o dată pe lună în primele

8ase luni de căsnicie:

'e pot face sau ce ar trebui să evit pentru ca latura se4uală a căsniciei

noastre să %e mai bună pentru tine)( +otează-7i răspunsul celuilalt 8i ia-l în serios.



/acă vei face acest lucru în primele 8ase luni de la căsnicie, te vei îndrepta spre

împlinirea se4uală reciprocă.

În al 8aptelea rând, mi-a8 dori să % 8tiut că trecutul nu rămâne niciodată în

trecut. În cultura actuală a dezin0ibi7iilor se4uale, multe cupluri au fost active

se4ual înainte de căsătorie. 1deea ve0iculată de obicei este că e4perien7a se4ualădinainte de căsătorie te pregăte8te mai bine pentru căsătorie. Toate cercetările

indică doar contrariul. În realitate, rata divor7urilor în rândul cuplurilor cu

e4perien7ă se4uală premaritală este de două ori mai mare decât în rândul celor

care nu au avut vreo e4perien7ă se4uală înainte de căsătorie.

@ealitatea este că e4perien7a se4uală premaritală a"unge adesea să %e o

barieră psi0ologică în calea atingerii unită7ii se4uale în căsnicie.

ultura noastră ne înva7ă că se4ul înainte de căsătorie este recreativ 8i că,

odată ce te căsătore8ti, po7i, pur 8i simplu, să 8tergi catastiful cu buretele, să te

anga"ezi să %i %del se4ual partenerului tău 8i totul va % bine. Totu8i, catastiful

psi0ologic nu este atât de u8or de 8ters. uplurile se luptă deseori cu dorin7a de a

cunoa8te trecutul se4ual al partenerului 8i, odată a3at, acesta a"unge uneori o

amintire foarte greu de 8ters. ând vine vorba de căsătorie, o rela7ie e4clusivă

este dorin7a e4trem de profund înrădăcinată în psi0icul uman. ;i ce dureros când

ne gândim că partenerul nostru a avut intimitate se4uală cu altcineva.

!u consider că este mult mai bine să aborda7i e4perien7ele se4uale din trecut

înainte de căsătorie. *tunci când păstrăm tăcerea asupra acestui subiect 8i intrăm

în căsnicie fără să % discutat activită7ile noastre se4uale din trecut, aproape

întotdeauna trecutul găse8te o cale de a erupe în prezent. ând lucrul acesta se

întâmplă după căsătorie, con8tien7a în8elăciunii este adesea mult mai di%cil de

depă8it decât activitatea se4uală propriu-zisă.

/acă cunoa8terea adevărului cu privire la e4perien7ele se4uale anterioare nu

vă a"ută să găsi7i vindecare 8i acceptare înainte de căsătorie, atunci sfatul meueste să amâna7i căsătoria până când rezolva7i problema de unii singuri sau, poate,

cu a"utorul unui consilier. /acă nici a8a nu a"unge7i la vindecare 8i la acceptarea

trecutului, atunci părerea mea este că ar % în7elept să vă anula7i planurile de

căsătorie. /acă vă lupta7i cu această problemă, vă încura"ez să citiți cartea T0e

1nvisible Aond: Yo to AreaB =ree from ?our 4e<ual &ast V?egătura invizibilă: um



să scapi de trecutul tău se4ualW, care vă va furniza a"utor suplimentar pentru o

abordare constructivă a trecutului.

#per că ideile pe care vi le-am împărtă8it în acest capitol vă vor a"uta să intra7i

în căsnicie cu o viziune mult mai realistă despre cum să găsi7i împlinirea se4uală

reciprocă. Mai am o ultimă sugestie. În primul an de căsnicie, citi7i 8i discuta7i împreună o carte despre se4ul marital. 9e7i găsi câteva recomandări în sec7iunea

cu resursele de la sfâr8itul acestei căr7i.

S # #TM /! 9O@A S

E. um ai descrie perspectiva culturii actuale asupra se4ului)

G. În ce aspecte e8ti de acord 8i în ce aspecte nu e8ti de acord cu această

perspectivă)

F. ercetările arată că în rândul cuplurilor care au rela7ii se4uale înainte de

căsătorie rata de divor7 este mai mare decât în rândul celor care nu au între7inut

rela7ii se4uale premaritale. /e ce crezi că ar % adevărat acest lucru)

I. ât de mult din trecutul tău se4ual i-ai împărtă8it persoanei cu care te

întâlne8ti)

. /acă vă gândi7i serios la căsătorie, vă recomand să citi7i cartea he Gift of

4e< V/arul se4uluiW, scrisă de li[ord 8i Jo6ce 2enner.

10


... că prin CĂSĂTORIE



intram într-o FAMILIE

/acă mai crezi că după nuntă ve7i % doar voi doi, te în8eli. Te căsătore8ti într-o

familie, la bine sau la greu.=amilia ei nu dispare a doua zi după nuntă. 2oate că părin7ii vo8tri vă pot

acorda câteva zile în care să vă petrece7i singuri luna de miere, dar, după aceea,

se a8teaptă să facă parte din vie7ile voastre. În unele culturi neoccidentale,

implicarea parentală este mai pronun7ată 8i mai fă7i8ă. În unele cazuri, mireasa

trebuie c0iar să se mute cu so7ul ei în casa părin7ilor lui 8i locuie8te acolo toată

via7a. ?a o adică, zestrea a fost plătită 8i ea apar7ine familiei lui. Mama lui o va

învă7a cum să %e nevasta de care el are nevoie.În cultura occidentală, rela7iile cu familia de alian7ă nu sunt foarte strict

formalizate, dar sunt, fără îndoială, reale.

/e mai bine de treizeci de ani, cuplurile care au venit în biroul meu s-au plâns

de următoarele lucruri:

• 'Mama lui vrea să-mi spună cum să gătesc. Dătesc de zece ani. +-am nevoie de

a"utorul ei.(• 'Tatăl ei nu mă place. ?e spune prietenilor săi că %ica lui s-a căsătorit cu cineva

inferior ei. 2resupun că ar % vrut să %u doctor sau avocat. +u am cura"ul să-i spun

că eu, lucrând ca instalator, fac mai mul7i bani decât oricare dintre ei.(• '#ora 8i mama lui nu mă includ niciodată în activită7ile lor sociale. O invită pe

so7ia fratelui său, dar pe mine, niciodată.(• '=ratele ei este dependent de sport. +u avem mai nimic în comun. red că sunt

ani buni de când a pus mâna pe o carte 8i nu dă doi bani pe politică.(• 'Tatăl ei este contabil. /e %ecare dată când suntem împreună, îmi dă sfaturi

despre cum să ne gestionăm banii. #incer să %u, de obicei nu sunt de acord cu

sfaturile lui, dar încerc să %u amabil.(• '=ratele so7ului meu îi spune întotdeauna ce să facă. !ste cu petru ani mai mare

decât so7ul meu. 2resupun că încă încearcă să %e fratele mai mare, dar pe mine

mă deran"ează că so7ul meu este atât de in3uen7at de sfaturile fratelui său. /acă

am o părere diferită, el întotdeauna 7ine partea fratelui său.(



/acă ambele familii locuiesc în acela8i ora8, atunci vizitarea lor e realizabilă.

/acă locuiesc în acela8i stat, pute7i petrece *"unul răciunului la părin7ii unuia 8i

ziua de răciun, la părin7ii celuilalt. Însă, dacă ei locuiesc la o distan7ă de câteve

state, pute7i negocia să petrece7i răciunul cu părin7ii lui anul acesta 8i anul

următor, cu părin7ii ei 8i să petrece7i Qiua @ecuno8tin7ei cu părintele sau părin7iicare nu vă vor vedea de răciun. Mai pot % 8i alte sărbători care vor % considerate

e4trem de importante pentru una dintre familiile voastre sau pentru amândouă.

2e lângă sărbători, mai sunt 8i obiceiurile. O tânără so7ie mi-a spus: '!u 8i sora

mea o scoteam întotdeauna pe mama la cină în ora8, de ziua ei. *cum că suntem

căsători7i, so7ul meu spune că nu ne putem permite ca eu să iau avionul până la

mama de ziua ei.

Îmi este foarte greu să accept asta. +u vreu ca mama 8i sora mea să îi poarte

pică, dar mi-e teamă că e4act asta se va întâmpla.( $n proaspăt so7 mi-a spus:

'/e când mă 8tiu, de I iulie, familia mea mănâncă pe8te pră"it. Aărba7ii merg

diminea7a devreme la pescuit.

!ste un eveniment de o zi. !ste singura ocazie din an când pot să-mi văd to7i

veri8orii. #o7ia mea crede că ar trebui să petrecem ziua cu părin7ii ei, dar tot ce

fac ei este să ia cina la restaurant.

2utem face oricând asta.( Tradi7iile se spri"ină adesea pe sentimente profunde

8i nu trebuie niciodată tratate cu u8urin7ă. #ocrii tăi vor avea, de asemenea,

a8teptări. /acă nu ai petrecut un timp considerabil împreună cu ei înainte de

căsătorie, sunt 8anse mari să %i luat pe nepregătite. $n so7 mi-a spus: '*m învă7at

pe propria-mi piele că, atunci când eu 8i so7ia mea mergem la restaurant cu

părin7ii ei, ace8tia se a8teaptă să plătească ei masa o dată, iar următoarea dată

să plătesc eu. M-am sim7it foarte "enat când so7ia mi-a spus: !ste rândul tău să

plăte8ti.P ând ie8im cu părin7ii mei, întotdeauna plătesc ei masa. +u mi-a trecut

niciodată prin minte că ai ei se a8teaptă să plătesc eu.(O parte din aceste a8teptări vor avea nuan7e religioase. O tânără so7ie mi-a

spus: '*m descoperit că, atunci când petrecem eeBendul cu părin7ii lui, ace8tia

se a8teaptă să mergem cu ei la sinagogă vineri seara, de8i noi suntem amândoi

cre8tini. Mă simt foarte inconfortabil, dar nu vreu să îi supăr. Mă întreb dacă, vor

veni cu noi la biserică, atunci când vin ei în vizită la noi duminica.( #o7ul ei a spus:



'ând mergem în vizită la părin7ii ei pentru eeBend, ace8tia se a8teaptă să port

costum când îi înso7im la biserică duminica diminea7a. +oi frecventăm o biserică

contemporană 8i am un singur costum pe care l-am cumpărat pentru

înmormântarea bunicii mele acum cinci ani. +u mă simt bine când port costum.(

Oricare dintre socrii tăi poate avea, de asemenea, anumite tiparecomportamentale pe care le găse8ti a % iritante sau supărătoare. 2o7i descoperi că

socrul tău iese cu 'băie7ii( în %ecare "oi seara 8i că, de obicei, vine acasă beat 8i

î8i abuzează verbal so7ia.

#oacra ta îi relatează so7iei tale acest comportament& ea î7i spune 7ie. Tu î7i

dore8ti să po7i face ceva, dar te sim7i neputincios. Te supără comportamentul

socrului tău, dar, pe lângă aceasta, te irită faptul că de %ecare dată când so7ia ta

vorbe8te cu mama ei, aceasta aduce în discu7ie acest subiect 8i o întristează pe

so7ia ta.

Megan era căsătorită doar de cinci luni când mi-a spus în biroul de consiliere:

'#oacra mea este cea mai organizată femeie din câte cunosc. *r trebui să-i vede7i

dulapurile. =iecare papuc e la locul lui 8i toate 0ainele sunt asortate după culoare.

2roblema e că eu nu sunt foarte organizată 8i, când vine la noi acasă, încearcă să-

mi dea sugestii care, crede ea, îmi vor face via7a mai u8oară. Îmi pare rău, dar eu,

pur 8i simplu, nu sunt a8a. În plus, eu nu am timp să păstrez totul în ordine.(

2e lângă asta, socrii tăi pot avea unele opinii religioase ferme care diferă de ale

tale. $n tânăr so7 mi-a spus: '/e %ecare dată când sunt în prea"ma tatălui ei,

parcă ar încerca să mă convertească la felul lui de cre8tinism. !u sunt cre8tin, dar

nu unul atât de dogmatic 8i de combativ ca el. !u cred că religia este o c0estiune

personală 8i îmi displace profund când mă presează să %u de acord cu el.(

#uzanne, care a crescut într-o familie luterană, mi-a spus: '2ărin7ii lui sunt

bapti8ti 8i vorbesc constant despre faptul că trebuie să mă botez. !u am fost

botezată când eram bebelu8 8i nu simt nicio nevoie să %u botezată din nou. !i facmare caz de asta. +u în7eleg de ce.(

Să învă(ăm să ascultăm

În domeniile acestea 8i în multe altele, vei descoperi că socrii tăi sunt persoane

cu gânduri, sentimente 8i dorin7e unice. *cestea pot % diferite de gândurile,

sentimentele 8i dorin7ele tale. a8adar, cum construie8ti o rela7ie pozitivă cu socrii



tăi) 2ărerea mea este că procesul începe odată ce începi să ascul7i empatic. 2rin

ascultarea empatică în7eleg ascultarea cu scopul de a în7elege ce gândesc socrii

tăi, cum au a"uns la acea concluzie 8i cât de mult înseamnă pentru ei acele

lucruri.

/in %re, foarte pu7ini dintre noi suntem buni ascultători. *desea, ascultăm doaratât cât să ne putem arăta dezaprobarea 8i astfel sfâr8im în certuri inutile.

*scultând empatic, î7i 7ii observa7iile pentru tine până când e8ti sigur că ai în7eles

ce zice cealaltă persoană. *sta implică să pui întrebări lămuritoare, precum: 'e

în7eleg eu din ce spui e ... am în7eles bine)( sau '/in ce spui tu, eu în7eleg că ai

vrea să fac ... asta vrei)( Odată ce ai ascultat îndea"uns cât să în7elegi ce spune

celălalt 8i cât de mult 7ine la lucrul respectiv, e8ti liber să-i e4pui perspectiva ta

asupra subiectului în discu7ie. =iindcă l-ai ascultat fără să-l condamni, sunt 8anse

mult mai mari ca 8i celălalt să asculte perspectiva ta onestă.

*scultarea empatică nu î7i cere să %i de acord cu ideile celeilalte persoane, dar

î7i cere să o tratezi, pe ea 8i ideile ei, cu respect.

/acă îi respec7i ideile 8i îi vorbe8ti cu amabilitate, sunt 8anse mult mai mari ca

ea să respecte ideile tale 8i să te trateze amabil. În7elegerea mutuală 8i respectul

reciproc se dezvoltă prin ascultarea empatică.

*tunci când comunici cu socrii tăi, vorbe8te întotdeauna în dreptul tău. În loc

să zici: 'M-ai "ignit când mi-ai spus acel lucru(, po7i spune: '!u m-am sim7it "ignit

când te-am auzit spunând acel lucru.( ând î7i începi propozi7ia cu 'eu(, îi oferi

celuilalt perspectiva ta. ând î7i începi propozi7ia cu 'tu(, faci o acuza7ie 8i ai toate

8ansele să prime8ti un răspuns defensiv de la socrii tăi.

/acă ar spune: 'Mă simt frustrat atunci când 5imberl6 îmi spune că, de %ecare

dată când vorbi7i, men7ionezi problema pe care o are so7ul tău cu alcoolul 8i cu

abuzul verbal. Mă întreb dacă ai vrea să facem ceva 8i, dacă da, ce crezi că am

putea face noi)(, so7ul respectiv ar avea toate 8ansele să desc0idă u8a către odiscu7ie serioasă.

Să învă(ăm ne'ocierea

*l treilea ingredient pentru a avea rela7ii bune cu socrii este să învă7a7i să

negocia7i diferen7ele. +egocierea începe atunci când cineva face o propunere.

Jerem6 le-a spus părin7ilor so7iei sale: ';tiu că v-ar plăcea să %m aici în ziua de



răciun 8i să sărbătorim împreună cu familia. 2ărin7ii mei, desigur, doresc acela8i

lucru.

2entru că vă a3a7i la o distan7ă de N de Bilometri unii de al7ii, 8tim că nu

putem % în ambele locuri în aceea8i zi. Mă gândeam să alternăm între Qiua

@ecuno8tin7ei 8i răciun. *m putea % cu voi de acest răciun 8i cu ai mei de Qiua@ecuno8tin7ei. 1ar la anul vom inversa ordinea. Încerc doar să găsesc o solu7ie

care să %e convenabilă pentru amândouă familiile.(

Jerem6 a făcut o propunere. *cum, socrii lui au oportunitatea de a accepta

propunerea lui, de a o modi%ca sau de a face o cu totul alta. 2rocesul ascultării 8i

al respectării ideilor celuilalt este punctul de pornire pentru procesul de negociere.

În cele din urmă, ve7i a"unge la o solu7ie convenabilă pentru toată lumea 8i rela7ia

cu socrii va % consolidată.

/iferen7ele ce 7in de concedii de sărbători, tradi7ii, a8teptări, tipare

comportamentale 8i de religie > toate necesită negociere.

#cripturile evreie8ti fac următoarea observa7ie: 'e plăcut 8i ce dulce este să

locuiască fra7ii împreună( L2salmul EFF:E. $nitatea necesită negociere.

+egocierea este îmbunătă7ită atunci când vii cu o rugăminte, nu cu o cerere

categorică. Tim le-a spus părin7ilor săi: '0iar ne place să veni7i pe la noi 8i dorim

să petrecem timp cu voi, dar a8 avea o rugăminte. În loc să veni7i, pur 8i simplu,

a7i putea suna înainte ca să vede7i dacă este o seară potrivită pentru noi) 9ă

întreb pentru că săptămâna trecută când a7i venit, "oi seara, a trebuit să stau

până la miezul nop7ii ca să termin un raport pentru a doua zi la serviciu. 9ineri

seara ar % un timp mai potrivit pentru mine. #per că mă pute7i în7elege. *7i putea

face asta)(

Tim a făcut o propunere 8i o rugăminte. 2ărin7ii lui pot % de acord cu

rugămintea lui& pot % împotrivă& sau pot face o propunere alternativă, cum ar % să

cadă de acord asupra unei seri speci%ce în care vor veni de obicei, mai pu7inatunci când va e4ista un motiv speci%c pentru a veni în altă seară. În orice caz,

făcând o rugăminte 8i nu o cerere categorică, Tim a păstrat o rela7ie pozitivă.

Să învă(ăm lim)a*ul lor de iu)ire

$ltima mea sugestie pentru a men7ine rela7ii bune cu socrii vo8tri este să

învă7a7i limba"ul lor principal de iubire 8i să-l vorbi7i cu regularitate. ând socrii tăi



se simt iubi7i cu adevărat, se creează o atmosferă pozitivă în care se pot negocia

diferen7ele.

+imic nu comunică mai profund iubirea decât folosirea limba"ului de iubire

potrivit. /acă nu cuno8ti limba"ul de iubire al socrilor tăi, le po7i oferi o copie a

căr7ii mele Cele cinci lim#a"e ale iu#irii. /upă ce au citit cartea 8i în7elegconceptul, s-ar putea să vrea să discute despre limba"ele lor principale de iubire.

2o7i 8i tu să li-l împărtă8e8ti pe al tău. *tunci când familiile î8i comunică e%cient

iubirea, se creează rela7ii pozitive cu socrii.

+ici eu, nici 5arol6n nu am e4perimentat foarte multe traume în rela7iile cu

familiile noastre e4tinse. În primii doi ani de căsnicie, am locuit la FG de

Bilometri depărtare atât de familia mea, cât 8i de familia ei. răciunul era singurul

moment din an când eram acasă 8i amândouă familiile locuiau în acela8i ora8.

=amilia mea sărbătorea în *"unul răciunului, iar a ei, în ziua de răciun.

*8adar, rela7iile cu socrii erau distante, dar pozitive. Tatăl lui 5arol6n murise

înainte să ne căsătorim. ând eu mi-am terminat studiile postuniversitare 8i ne-

am mutat mai aproape de familiile noastre, mama ei mi-a fost cel mai înfocat

suporter. ?imba"ul ei de iubire se e4prima prin servicii. /upă ce i-am zugrăvit casa

nu mai puteam da gre8. 2ărin7ii mei erau săritori, binevoitori 8i niciodată

despotici. u siguran7ă n-a8 % putut % pregătit să fac fa7ă con3ictelor cu socrii. !u

8i 5arol6n nu discutaserăm niciodată despre acest subiect. *cum îmi dau seama

cât de naivi eram. #utele de cupluri care au trecut prin biroul meu de consiliere

mă fac să realizez că noi eram e4cep7ia. @ela7iile bune cu socrii necesită, în mod

normal, timp 8i efort.

#per că acest capitol vă va a"uta pe amândoi să scoate7i la iveală poten7ialele

domenii con3ictuale cu familiile voastre e4tinse 8i să vorbi7i despre modul în care

ve7i face fa7ă acestor probleme. u cât face7i mai temeinic lucrul acesta înainte

de căsătorie, cu atât ve7i avea mai pu7ine 8anse să %7i lua7i pe nepregătite cândvă căsători7i.

S # #TM /! 9O@A S

E. @elata7i %ecare cum obi8nui7i să sărbători7i în familie răciunul 8i celelalte

sărbători importante. ăuta7i poten7iale zone con3ictuale.



G. e tradi7ii sunt 7inute cu s%n7enie în familiile voastre) 2oate că aceste tradi7ii

nu au în vizor zilele de na8tere sau sărbătorile, ci sunt e4trem de importante

pentru membrii familiilor voastre.

F. $rmări7i să a3a7i a8teptările pe care le pot avea socrii vo8tri de la %ecare

dintre voi după ce vă căsători7i. /acă ave7i fra7i, surori sau prieteni care suntcăsători7i, pute7i discuta cu ei despre ce fel de a8teptări au întâmpinat de la

părin7ii 8i socrii lor.

I. ?a fel ca orice om, 8i socrii au anumite tipare comportamentele pe care le

urmează. $nele sunt pozitive, cum ar % să "oace golf sâmbăta. *ltele sunt

negative, cum ar % să se îmbete "oia. e tipare observa7i la părin7ii vo8tri)

Împărtă8i7i-le unul cu celălalt 8i vorbi7i despre lucrurile care v-ar putea irita.

. are sunt opiniile religioase la care părin7ii vo8tri 7in foarte mult) Împărtă8i7i-

le unul cu celălalt 8i vorbi7i despre domeniile în care v-a7i putea sim7i sting0eri7i.

U. *tunci când părin7ii tăi discută lucruri cu care tu nu e8ti de acord, cât de bine

ai învă7at să-7i 7ii observa7iile pentru tine 8i să ascul7i empatic, în a8a fel încât să

po7i da un răspuns inteligent) Împărtă8i7i unul cu celălalt ilustra7ii în care a7i

ascultat bine sau nu c0iar atât de bine.

Z. În discu7iile tale obi8nuite, cât de bine ai învă7at să vorbe8ti în dreptul tău)

ând ave7i o neîn7elegere, cât de des începi propozi7iile cu tu, 8i nu cu eu)

/iscuta7i despre acest lucru 8i strădui7i-vă să învă7a7i să vorbi7i %ecare în dreptul

vostru.

N. *tunci când doi oameni sunt în dezacord, este nevoie de negociere. 2rocesul

cere ca unul dintre ei să vină cu o propunere, să asculte o eventuală

contrapropunere 8i să caute să găsească o solu7ie convenabilă pentru toată

lumea. ât de bine ai făcut asta în trecut) @elata7i câteva întâmplări de care vă

aminti7i.

X. +egocierea este îmbunătă7ită atunci când faci o rugăminte, nu o cererecategorică. Dânde8te-te la momentele în care rugămin7ile tale au sunat a cereri

categorice pentru cealaltă persoană. Întreba7i-vă unul pe celălalt cum v-a7i putea

reformula dorin7ele pentru ca acestea să sune a rugămin7i.



E. ;tii care este limba"ul principal de iubire al părin7ilor tăi) ;tii care este

limba"ul de iubire al socrilor tăi) /acă da, cât de bine vorbe8ti limba"ele lor de

iubire) /acă nu, ce vei face pentru a le a3a)

EE. /acă persoana cu care ai de gând să te căsătore8ti are de"a copii, vă

recomand din toată inima să citi7i 8i să discuta7i cartea he 4mart 4tep)2amily S VOfamilie vitregă istea7ăW de @on /eal. on3ictul numărul unu în căsătoriile care

implică 8i copii este cel dintre copil 8i părintele vitreg.

11


... că SPIRITUALITATEAnu înseamnă doar

„să MERGI LA BISERICĂ”

Jill 8i Matt au venit în biroul meu, la doar nouă luni de la nunta lor. Jill mi-a spus:

> *vem o problemă 8i nu 8tim cum să o rezolvăm.

> ;i care e problema) *m întrebat eu.

> Matt nu mai vrea să vină cu mine la biserică. !l spune că la biserică e

plictisitor 8i că se simte mai aproape de /umnezeu pe terenul de golf decât la

biserică. *8a că, de o lună încoace, el se duce pe terenul de golf, iar eu merg la

biserică. *8a nu se mai poate. +ici nu mi-a trecut vreodată prin minte că vom

a"unge aici. Înainte să ne căsătorim, Matt mă înso7ea la biserică în %ecare

duminică. Întotdeauna părea că-i face plăcere. /iscutam apoi predicile pe care le

ascultam. !l mi-a spus că este cre8tin, dar cum po7i % cre8tin 8i să nu dore8ti să

mergi la biserică) Îmi spune că-l "udec 8i poate că asta 8i fac. /ar mă doare foarte

tare acest lucru 8i încep să cred că poate am gre8it căsătorindu-ne.

2roblema lui Jill avea de-a face cu frecventarea sau nefrecventarea bisericii.

Matt însă avea o perspectivă total diferită asupra spiritualită7ii. !l nu crescuse

frecventând biserica. În anii studen7iei, a"unsese să %e implicat într-o organiza7ie



condusă de studen7i cre8tini. /upă ce frecventase timp de câteva luni acele

întâlniri 8i citise Aiblia 8i alte căr7i cre8tine, el a"unsese să se considere cre8tin.

ând el 8i Jill erau în perioada de curtare, mergea la biserică împreună cu ea în

%ecare duminică 8i i se părea interesant. /ar acum că terminase facultatea 8i

lucra cu normă întreagă, găsea slu"bele biserice8ti prea predictibile, iar predicilenu-l a"utau prea mult. !l se sim7ea sincer mai aproape de /umnezeu pe terenul de

golf decât la biserică. +u putea în7elege de ce frecventarea bisericii era un subiect

atât de important pentru Jill.

/e cealaltă parte, Jill era devastată. =recventarea bisericii împreună cu al7i

cre8tini era un principiu de bază al credin7ei ei.

!ra de neconceput ca un bun cre8tin să nu meargă la biserică.

> e vom face când vom avea copii) a întrebat ea. +u pot suporta gândul ca ei

să nu meargă la biserică.

Îmi puteam da seama că Matt începea să %e lini8tit.

> Jil, noi nu avem copii, a spus el. +e putem ocupa de problema asta când vom

a"unge la ea.

Matt 8i Jill au fost doar un cuplu dintre multe altele care au trecut prin biroul

meu de-a lungul anilor 8i mi-au împărtă8it con3ictele cu privire la credin7ele lor

religioase. ;i totu8i, spiritualitatea este adesea ultimul lucru pe lista de discu7ii

într-o rela7ie de curtare. /e fapt, multe cupluri nu a"ung niciodată să discute

despre credin7ele lor religioase. onsilier %ind, lucrul acesta este pentru mine o

mare dezamăgire.

/in moment ce specializarea mea academică este antropologia, sunt adesea

atras de descoperirile culturale făcute de antropologi. $na dintre aceste

descoperiri este aceea că omul este un religios incurabil. +u e4istă nicio cultură

care să nu % elaborat vreun sistem de credin7e despre lumea spirituală. /e la zeii

mitici ce erau venera7i în lumea romană, până la credin7a în spirite rele întâlnită latriburile aborigene, omul crede că e4istă mai mult decât ceea ce se poate vedea

cu oc0iul. * doua descoperire a antropologilor este faptul că aceste credin7e

religioase in3uen7ează foarte mult comportamentul unei persoane. *cest lucru e

valabil atât în dreptul religiilor care sunt adesea numite primitive, cât 8i în dreptul

religiilor mult mai elaborate, precum iudaismul, cre8tinismul, budismul,



0induismul 8i islamismul. oncep7ia noastră despre spiritualitate ne in3uen7ează

foarte mult stilul de via7ă.

*8adar, atunci când doi tineri se gândesc la căsătorie, religia trebuie să se

situeze aproape de capul listei de discu7ii. Întrebarea este: 'redin7ele noastre

spirituale sunt compatibile)( sau '#untem anima7i noi de acelea8i lucruri)( 2u7inelucruri au un poten7ial mai mare de a cauza con3icte maritale decât vederile

spirituale divergente. /in acest motiv, ma"oritatea religiilor lumii î8i încura"ează

adep7ii să se căsătorească în aceea8i tradi7ie religioasă. În credin7a cre8tină,

scripturile avertizează: '+u vă în"uga7i la un "ug nepotrivit cu cei necredincio8i.

ăci ce legătură este între nepri0ănire 8i fărădelege) #au cum poate sta împreună

lumina cu întunericul) e în7elegere poate % între ristos 8i Aelial) #au ce legătură

are cel credincios cu cel necredincios) um se împacă Templul lui /umnezeu cu

idolii)( LG orinteni U: EI-EU.

*cestea sunt întrebări serioase, iar un cuplu în7elept nu le va evita.

Ce cre.i des&re Dumne.eu>

*8adar, ce trebuie avut în vedere) 2e primul loc se situează concepția despre

Dumnezeu. #cripturile evreie8ti încep cu aceste cuvinte: '?a început, /umnezeu a

făcut cerurile 8i pământul( LDeneza E:E. âteva paragrafe mai departe, citim:

'/umnezeu a făcut pe om după c0ipul #ău, l-a făcut după c0ipul lui /umnezeu&

parte bărbătească 8i parte femeiască i-a făcut( LDeneza E:GZ.

*ceste cuvinte trebuie în7elese ad litteram) !4istă un reator puternic,

transcendent care nu doar că a creat întreg $niversul, ci l-a făcut 8i pe om după

c0ipul ?ui) #au trebuie în7elese, pur 8i simplu, ca parte din mitologia evreiască)

@ăspunsul tău la aceste întrebări va avea un impact profund asupra percep7iei

tale de sine 8i asupra modului în care î7i trăie8ti via7a. /acă e8ti de acord că

/umnezeu e4istă în calitate de reator 8i #us7inător al $niversului, următoarea

întrebare este: '* vorbit /umnezeu)( #cripturile cre8tine a%rmă: '/upă ce avorbit în vec0ime părin7ilor no8tri prin proroci, în multe rânduri 8i în multe c0ipuri,

/umnezeu, la sfâr8itul acestor zile, ne-a vorbit prin =iul, pe care ?-a pus

mo8tenitor al tuturor lucrurilor 8i prin care a făcut 8i veacurile.

!l, care este oglindirea slavei ?ui 8i întipărirea =iin7ei ?ui 8i care 7ine toate

lucrurile cu uvântul puterii ?ui, a făcut cură7irea păcatelor 8i a 8ezut la dreapta



Măririi în locurile preaînalte( L!vrei E:E-F. *stfel, credin7a cre8tină sus7ine că

/umnezeu a vorbit prin prorocii evrei, consemna7i în 9ec0iul Testament 8i că 1sus

ristos este Mesia cel profe7it, =iul lui /umnezeu, el care avea să plătească

pedeapsa pentru păcatul omului, pentru ca /umnezeu să poată ierta omenirea 8i

totu8i să %e un /umnezeu drept. /e aceea, cre8tinii îi îndeamnă pe to7i să-?primească pe ristos ca Mesia al lor, să primească iertarea lui /umnezeu 8i să

intre într-o rela7ie de iubire cu !l.

@ăspunsurile voastre la următoarele întrebări vor arăta gradul de

compatibilitate spirituală dintre voi. !4istă un /umnezeu care a creat $niversul 8i

care a făcut omul după c0ipul #ău) * vorbit /umnezeu) /acă da, în ce fel a vorbit

!l) e a spus !l 8i cum am răspuns eu la mesa"ul ?ui) *cestea sunt întrebări

fundamentale la care trebuie să răspundem cu onestitate.

*m observat că mul7i oameni s"ung la maturitate fără să-8i % pus la punct

vreodată propria credin7ă. #e autoproclamă budi8ti, 0indu8i sau cre8tini, dar asta

pur 8i simplu pentru că au fost crescu7i într-o familie budistă, 0iundusă sau

cre8tină. !i sunt budi8ti, 0indu8i sau cre8tini din punct de vedere cultural. +u au

cercetat, în mod personal, credin7ele de la baza acestor religii. +u noi ne alegem

familia 8i, prin urmare, religia în care ne na8tem. /ar la maturitate, avem

responsabilitatea de a căuta adevărul în toate domeniile vie7ii. /acă realizezi că

religia ta este doar un vestigiu cultural, te îndemn să-7i faci timp să studiezi istoria

8i credin7ele mo8tenirii tale religioase 8i să discu7i desc0is despre acest parcurs cu

persoana cu care î7i dai întâlniri. /acă înainte de căsătorie nu pute7i % sinceri 8i

desc0i8i referitor la credin7ele voastre religioase, este pu7in probabil că o ve7i

putea face după căsătorie, iar credin7ele voastre religioase au toate 8ansele să

devină o sursă de con3ict.

Să e?&lorăm ramifca(iile2entru că N din locuitorii #tatelor $nite se declară cre8tini 8i pentru că

aceasta este 8i mo8tenirea mea religioasă, permite7i-mi să parcurg împreună cu

cititorii mei cre8tini câteva subiecte adi7ionale care, cred eu, trebuie luate în

considerare înainte de a lua decizia de căsătorie. u to7ii 8tim că în cadrul Aisericii

cre8tine universale, cre8tinii sunt de mai multe nuan7e. ele trei rami%ca7ii ma"ore



ale cre8tinismului sunt: ortodo4ia estică, romano-catolicismul 8i protestantismul.

/e8i au în comun unele credin7e esen7iale, precum divinitatea lui ristos, moartea

?ui sacri%cială 8i învierea ?ui din mor7i, acestea trei sunt în dezacord în multe alte

privin7e. /acă inten7ionezi să te căsătore8ti cu cineva din afara tradi7iei tale

cre8tine, insist să studiezi ambele tradi7ii din care proveni7i 8i să căuta7i să vănegocia7i diferen7ele. * vă căsători doar pentru că sunte7i 'îndrăgosti7i( 8i a

ignora implica7iile acestor diferen7e spirituale sunt semne de imaturitate.

În cazul în care amândoi proveni7i din aceea8i ramură a cre8tinătă7ii, este

timpul să discuta7i problemele mai delicate ce 7in de credin7ă 8i practică. Tradi7ia

ortodo4ă cuprinde ortodo4ia greacă, rusă, armeană etc. =iecare dintre ele are

credin7e 8i practici care diferă de la o 7ară la alta. În cadrul Aisericii @omano-

atolice, credin7ele 8i totodată practicile diferă de la o 7ară la alta 8i adesea pe

teritoriul aceleia8i 7ări. /e pildă, de curând în *merica a apărut o puternică

mi8care carismatică în sânul romano-catolicilor.

Tradi7ia protestantă cuprinde 8i ea mai multe confesiuni: cea luterană, cea

prezbiteriană, cea baptistă 8i cea metodistă, pentru a numi doar câteva dintre ele.

;i e4istă un grup de biserici care sus7in că nu apar7in niciunei confesiuni. !4istă o

mare diversitate în credin7ele 8i practicile acestor grupări protestante.

/iferen7ele acestea trebuie cercetate temeinic dacă ave7i planuri de căsătorie.

Ce el de „creștin”>

2ână acum, am vorbit despre diferen7e teologice re3ectate în credin7ă 8i

practică, dar acum permite7i-mi să revin la latura personală. ! u8or de observat

că, printe cre8tini, e4istă diverse grade de dedicare în ce prive8te credin7a. /e

pildă, unii oameni care î8i spun cre8tini merg la biserică doar de 2a8te 8i de

răciun. u e4cep7ia acestor sărbători, nu prea au de-a face cu religia. 2e de altă

parte, sunt mul7i care merg la biserică în mod regulat.

2entru unii, acesta este un eveniment săptămânal care durează între una 8i treiore, în func7ie de formatul serviciului de înc0inare. *l7ii însă sunt implica7i nu doar

în înc0inarea colectivă, ci 8i în grupuri restrânse de studiu biblic, care oferă spri"in

spiritual 8i e4plorează modalită7ile de a aplica în via7a personală învă7ăturile

#cripturii. În cadrul acestor grupuri, oamenii se bucură de o părtă8ie profundă 8i

strânsă. !i sunt gata să se sacri%ce unul pentru celălalt. ?e pasă destul pentru a %



sinceri unul cu celălalt 8i adesea ies afară pentru a slu"i în mod practic

comunitatea.

Mul7i dintre ace8ti cre8tini au, de asemenea, un timp devo7ional zilnic în care

citesc cu con8tiinciozitate #criptura ca să audă vocea lui /umnezeu 8i Îi răspund

lui /umnezeu prin întrebări sincere, laudă, mul7umire sau cereri de a"utor. !i vădcre8tinusmul ca pe o rela7ie personală de dragoste cu ristos. *cest 'timp de

părtă8ie(, zilnic este cea mai importantă parte din zi pentru ei.

*8adar, devine e4trem de important să descoperi cu ce fel de cre8tin î7i dai

întâlnire. are este gradul lui de dedicare 8i de implicare în comunitatea cre8tină)

ât de importantă este credin7a lui pentru el) ;i ce fel de impact are ea asupra

vie7ii lui personale) *r trebui să %e evident că un cre8tin de 2a8te 8i de răciun

este foarte diferit de un cre8tin care are un timp devo7ional în %ecare zi<

Îmi amintesc de o tânără care mi-a spus: '#unt trei ani de când mă întâlnesc cu

*ndre. ?a începutul rela7iei noastre de curtare, mi-a spus că este cre8tin. *veam

multe interese comune 8i am petrecut momente minunate împreună. /ar am

în7eles că noi nu avem acelea8i păreri când vine vorba de spiritualitate. 2entru el,

cre8tinismul este o religie, e ceva ce face duminica, dar are pu7ină relevan7ă

pentru cum ia decizii 8i cum î8i trăie8te via7a. 2entru mine, cre8tinismul este

centrul vie7ii mele. +imic nu este mai important pentru mine decât să-mi

investesc via7a în slu"irea lui ristos. *cum îmi dau seama că nu avem temelia

spirituală pe care să clădim o căsnicie cre8tină. 2rin urmare, pun capăt rela7iei

noastre de curtare.(

red că această tânără a dat dovadă de maturitate. /acă în trei ani ea a văzut

la el pu7ină dorin7ă înspre o implicare mai personală în rela7ia cu /umnezeu, ar %

fost naiv să creadă că acest lucru se va sc0imba după căsătorie. Trei ani mai

târziu, ea s-a căsătorit cu un tânăr care era la fel de dedicat pentru ristos 8i

acum sunt pe cale de a clădi un cămin cre8tin autentic.2entru multe cupluri care î8i dau întâlniri, spiritualitatea este un subiect lăsat

pe dinafară. !le presupun, pur 8i simplu, că acest domeniu al vie7ii î8i va purta

singur de gri"ă după căsătorie. *l7i tineri, care discută desc0is despre

spiritualitate, ignoră adesea semnalele de avertizare. ei doi sunt îndrăgosti7i

nebune8te unul de celălalt, le place să %e împreună, consideră că se pot face



ferici7i unul pe celălalt pentru tot restul vie7ii lor 8i înc0id oc0ii în fa7a uria8elor

diferen7e de perspectivă asupra spiritualită7ii.

Jill 8i Matt, cuplul pe care l-am întâlnit la începutul acestui capitol, au

descoperit, în cele din urmă, intimitatea spirituală.

/upă câteva 8edin7e de consiliere, în care i-am a"utat să-8i asculte inima unulaltuia 8i să încerce să în7eleagă cât de important este acest subiect pentru

celălalt, ei au putut să-8i a%rme reciproc preocupările 8i au devenit prieteni, nu

du8mani. Odată ce au trecut de la o rela7ie de adversitate la una de prietenie, în

care doi oamnei încearcă să se în7eleagă unul pe celălalt 8i să rezolve mai bine un

con3ict decât să câ8tige o ceartă, rezolvarea a devenit relativ u8oară.

Matt a fost de acord să renun7e la golful de duminică diminea7a 8i a început să

meargă la biserică împreună cu Jill. !a a fost de acord să caute împreună o

biserică din care să simtă 8i el că face parte. *u găsit o astfel de biserică 8i acum

amândoi sunt implica7i nu doar în frecventarea ei, ci, mai mult, predau

săptămânal unor copii de clasa a cincea. /acă tot veni vorba, au un băie7el de trei

ani8ori. *mândoi se bucură că au găsit un loc de întâlnire în călătoria lor spirituală

înainte să se nască %ul lor.

redin7ele religioase implică adesea sentimente puternice 8i convingeri ferme.

0iar 8i ateii deseori î8i apără cu tenacitate perspectiva fără de /umnezeu, iar

aceste credin7e se re3ectă în stilul lor de via7ă. /e8i neagă e4isten7a lui

/umnezeu, pe de o parte ei sunt profund religio8i. um credin7ele religioase ne

afectează via7a în toate domeniile ei, este foarte important să e4aminăm temelia

compatibilită7ii spirituale înainte de a ne anga"a în căsătorie. #per ca acest capitol

să vă a"ute să face7i asta.

S # #TM /! 9O@A S

E. e credin7e religioase fundamentale au părin7ii tăi)G. 2e unde te a3i în călătoria ta spirituală) *i acceptat, ai refuzat sau ai

modi%cat credin7ele religioase pe care le-ai deprins în copilărie)

F. are sunt credin7ele tale de bază despre /umnezeu)

I. e organiza7ii religioase frecventezi) ât de activă este implicarea ta)

. um î7i afectează credin7ele religioase via7a de zi cu zi)



12


... că PERSONALITATEA

ne influențează profundCOMPORTAMENTUL

+imeni nu pune la îndoială a4ioma că to7i suntem unici. Întrebarea este: în ce

fel suntem unici) Mi-a8 dori să % 8tiut că personalitatea Lacele caracteristici care

ne fac unici avea să ne afecteze profund căsnicia.

Înainte să ne căsătorim, visam la cât de minunat avea să %e să mă trezesc în%ecare diminea7ă 8i să servesc micul-de"un împre-ună cu so7ia mea. /upă ce ne-

am căsătorit, am descoperit că, de fapt, 5arol6n nu se trezea devreme diminea7a.

Micul-de"un nu era tocmai pasiunea ei. /upă ce m-am gândit un pic, mi-am

amintit că în anii în care o curtam, ea îmi spusese: '#ă nu mă suni diminea7a. +u

sunt responsabilă pentru ce spun sau fac înainte de amiază.( *m luat-o ca pe o

glumă 8i-am râs. +-am sunat-o niciodată diminea7a pentru că eram ocupat cu

'treburile mele(.

/upă căsătorie, am descoperit că vorbise serios. 9isul meu la un mic-de"un

romantic împreună cu so7ia mea s-a spulberat în prima lună de căsnicie. +u-mi

mai rămânea decât să-mi mănânc micul-de"un în tăcere, acompaniat doar de

trilurile păsărilor care cântau afară, lângă fereastră.

/e cealaltă parte, înainte să ne căsătorim, 5arol6n î8i înc0ipuise activită7ile pe

care aveam să le facem împreună între ora E seara 8i miezul nop7ii. *cestea

includeau: să discutăm căr7i, să vizionăm %lme împreună, să "ucăm "ocuri care să

ne stimuleze intelectual 8i să dezbatem probleme profunde de via7ă. e nu 8tia ea

era că motorul meu %zic, emo7ional 8i intelectual se oprea la E p.m. 2osibilitatea

ca eu să port o discu7ie inteligentă se diminua foarte mult după ora respectivă.

!ste adevărat că, în timpul perioadei de curtare, stăteam treaz 8i discutam cu ea

până la miezul nop7ii. /ar pe atunci eram mânat de sentimente euforice de

'îndrăgostire(. Încântarea de a % cu ea 8i de a face lucruri împreună men7inea



secre7ia de adrenalină, iar ei nici prin gând nu-i trecea că se va sc0imba ceva

după ce ne căsătoream.

+iciunul dintre noi nu 8tia înainte de căsătorie că e4istă 'persoane nocturne( 8i

'persoane matinale(. 2ersoanele matinale se trezesc cu un entuziasm de cangur,

care saltă să înfrunte ziua pline de voie bună, în timp ce persoana nocturnă î8itrage pătura peste cap, gândind: '#igur se preface > nimeni nu poate % atât de

entuziasmat diminea7a.( 2entru persoanele nocturne, 'perioada optimă( din zi

este de la E p.m. până la ... *tunci le place să citească, să picteze, să se "oace,

să facă orice ar cere multă energie, în vreme ce unei persoane matinale îi cam

piere c0eful după acea oră.

*ceastă diferen7ă de personalitate poate avea un impact profund asupra

rela7iei se4uale a cuplului. 2ersoana matinală vrea ca cei doi să meargă la culcare

la ora E, să se giugiulească 8i să facă dragoste, pe când cea nocturnă spune:

'red că glume8ti.

+u pot merge la culcare atât de devreme.( 2ersoana matinală se poate sim7i

respinsă, pe când cea nocturnă se simte dominantă.

*cest lucru poate duce foarte u8or la certuri 8i la frustrare. !4istă vreo

speran7ă pentru acest cuplu)

/esigur, dacă cei doi aleg să respecte diferen7ele 8i să negocieze o solu7ie. /e

plidă, persoana nocturnă poate % de acord să facă se4 la E p.m. dacă persoana

matinală o va lasă să părăsească dormitorul după ce fac dragoste 8i să-8i

urmărească celelalte interese până la miezul nop7ii. /acă, însă, persoana matinală

insistă ca persoana nocturnă să rămână în pat după ce fac dragoste, aceasta din

urmă se poate sim7i manipulată, dominată 8i frustrată. O persoană matinală nu va

deveni niciodată o persoană nocturnă, iar o persoană nocturnă nu va deveni

niciodată o persoană matinală. u mult efort, ne putem for7a să func7ionăm la

primele ore sau la ceasurile târzii ale nop7ii, care nu se încadrează în perioadanoastră optimă de func7ionare. /ar niciodată nu vom putea face asta fără caznă.

/acă eu 8i 5arol6n am % 8tiut că eu eram o persoană matinală, iar ea, una

nocturnă 8i dacă ne-am % folosit timpul de curtare pentru a discuta această

diferen7ă de personalitate, am % fost scuti7i de multă durere emo7ională. !u nu m-

a8 % sim7it respins din cauza că ea nu lua micul-de"un împreună cu mine, iar ea nu



s-ar % sim7it dominată din cauza insisten7elor mele ca să se culce la ora E p.m.

/a, mi-a8 dori să % 8tiut că personalitatea ne in3uen7ează profund

comportamentul.

+e *umătate &lin sau &e *umătate 'ol>

#ă trecem în revistă alte câteva diferen7e de personalitate care adesea trecneobservate 8i rămân nediscutate înainte de căsătorie.

2esimistul 8i optimistul sunt adesea atra8i unul de celălalt.

el din urmă vede "umătatea plină a pa0arului& pesimistul vede "umătatea

goală. Optimistul vede posibilită7ile, în timp ce pesimistul vede problemele.

=iecare dintre noi are o înclina7ie fundamentală într-o direc7ie sau alta, dar suntem

adesea incon8tien7i de acest aspect al personalită7ii noastre.

În perioada de curtare, %ecare presupune că celălalt are o viziune despre lume

similară cu a sa. =iindcă suntem înamora7i unul de celălalt 8i căutăm să ne

acomodăm unul cu celălalt, s-ar putea ca această diferen7ă de personalitate să nu

%e evidentă. /e pildă, optimistul tinde să-8i asume riscuri, pentru că el este

convins în mintea lui că totul va ie8i bine până la urmă. *stfel, el poate veni cu

sugestia să meargă amândoi să facă #ungee "umping. 2esimistă din %re, ea nu

vrea să-8i asume riscuri, pentru că presupune ă se poate întâmpla tot ce este mai

rău.

2rin urmare, ea nu s-ar % gândit niciodată să facă #ungee "umping, dar %indcă

îl admiră 8i are încredere în iubitul ei, este dispusă să facă un lucru pe care nu l-ar

% făcut niciodată din proprie ini7iativă. Optimistul este peste poate de încântat că

partenera lui este o fată gata de aventură, fără a realiza vreodată că a ie8it cu

mult din zona ei de confort emo7ional.

?a doi ani de la căsătorie, când el sugerează să meargă împreună să

escaladeze stânci, ea se opune ferm. +u numai că nu dore8te să meargă, dar se

împotrive8te 8i ca el să se ducă singur sau cu prietenii lui. !a se imaginează de"avăduvă 8i nu poate în7elege de ce ar % el dispus să-8i asume un asemenea risc.

/e cealaltă parte, el este complet devastat de răspunsul ei. #e întreabă ce s-a

întâmplat cu spiritul ei de aventură. um de a a"uns ea atât de acră)

=iindcă n-au reu8it să descopere 8i să discute această diferen7ă de

personalitate înainte de căsătorie, se trezesc prin8i într-un con3ict pe care niciunul



dintre ei nu-l în7elege. În realitate, amândoi sunt, pur 8i simplu, ceea ce sunt, un

optimist 8i o pesimistă.

2roblema este că niciunul dintre ei nu 8tia ce era cealaltă persoană înainte să

se căsătorească. !uforia e4perien7ei de curtare i-a făcut orbi la această diferen7ă

de personalitate. /acă ar % discutat-o înainte de căsătorie, el 8i-ar % dat seama căea nu avea să a"ungă niciodată alpinistă 8i nici nu avea să facă para8utism

împreună cu el. /e asemenea, ar % realizat că dacă el alegea să facă asemenea

lucruri, avea să se confrunte cu opozi7ia îndâr"ită a so7iei lui.

#unt 8anse mari ca această diferen7ă de personalitate să creeze con3icte în

gestionarea banilor. Optimistul va tinde să %e un investitor aventuros, gata să-8i

asume riscuri enorme în speran7a unor rezultate pozitive. /e cealaltă parte,

pesimistul va dori să investească în pie7e mult mai stabile 8i sigure. *ce8tia vor

petrece nop7i albe dacă datorită unuia dintre ei a"ung să facă o investi7ie cu risc

ridicat. 1ar în cazul în care investi7ia merge prost, pesimistul va da vina pe

optimist pentru că 8i-a asumat riscuri e4agerate pe banii familiei. !ste foarte

probabil că optimistul va considera că pesimistul nu-i sus7ine ideile 8i, astfel, să

dea vina pe el pentru că 'îi pune be7e în roate( în drumul lui spre succes.

@ăspunsul la această diferen7ă de personalitate stă în în7elegerea 8i acceptarea

diferen7elor, 8i nu în condamnarea celuilalt pentru ceea ce este. ei doi trebuie

apoi să negocieze o metodă de apreciere a ambelor personalită7i. O variantă ar %

ca cei doi să cadă de acord asupra unei sume de bani pe care cuplul o va plasa în

investi7ii sigure înainte ca optimistul să se anga"eze în investi7ii cu risc ridicat.

/upă ce acest nivel minim de investi7ii este la locul lui, cei doi pot cădea de acord

asupra unei sume de bani pe care el să o poată folosi într-o investi7ie cu risc

ridicat, cu în7elegerea că, dacă o va pierde, ea nu îl va condamna. /e cealaltă

parte, dacă investi7ia va avea succes, ea îl va lăuda pentru abilită7ile sale de

investitor 8i vor sărbători împreună succesul lor %nanciar./acă un cuplu a3at în perioada de curtare este dispus să negocieze genul

acesta de aran"amente înainte să se căsătorească, va % scutit de multe certuri

inutile pe seama manierei de a-8i gestiona %nan7ele. *cela8i principiu este valabil

8i în alte domenii în care este posibil ca pesimistul 8i optimistul să aibă păreri

foarte diferite despre ce trebuie făcut. În7elegerea, acceptarea 8i negocierea



diferen7elor de personalitate sunt esen7iale în punerea temeliei pentru o căsnicie

sănătoasă.

DicAisi(i și :lam&e(i

!4istă, apoi, /ic0isitul 8i ;lampătul. '+-am cunoscut niciodată pe cineva atât

de negli"ent ca Aen(, a spus *licia. âte so7ii n-au spus asta despre so7ii lor, la maipu7in de un an de la nuntă)

1nteresant este că, înainte de căsătorie, lucrul acesta n-a deran"at-o niciodată

pe *licia. O, poate că a observat că uneori ma8ina lui era vrai8te sau că

apartamentul lui nu era la fel de pus la punct pe cât i-ar % plăcut ei, dar a a"uns

oarecum la concluzia că 'Aen este o persoană mai rela4ată decât mine. *sta e

bine, îmi place. Trebuie s-o las 8i eu pu7in mai moale.( Aen, de cealaltă parte, se

uita la *licia 8i i se părea că vede un înger. '+u e minunat că *licia este

întotdeauna atât de ordonată) *cum nu mai trebuie să am gri"ă să %e toate

curate, pentru că va avea ea gri"ă de asta.( Însă, trei ani mai târziu, el este

împro8cat cu vorbe de blam care cad asupra lui ca ni8te pietre, iar el răspunde:

'+u în7eleg de ce te superi a8a de tare pentru ni8te vase lăsate nespălate.(

$nii oameni trăiesc după mottoul: '!4istă un loc pentru toate lucrurile 8i

%ecare lucru are locul lui.( *l7ii nu simt deloc nevoia să-8i strângă uneltele,

0ainele, ce8tile din care au băut cafea sau orice altceva. ?a o adică, e posibil să le

folosească din nou într-o săptămână sau două. @a7ionamentul lor este: '/e ce să

pierzi vremea culegând 0ainele murdare în %ecare zi) ?asă-le pe podea până vine

vremea să le speli. !le nu pleacă nicăieri, iar pe mine nu mă deran"ează.(

/a, suntem alcătui7i diferit 8i ne este di%cil să în7elegem de ce cealaltă

persoană are unele percep7ii diferite. *ceastă diferen7ă de personalitate nu este

greu de depistat& trebuie doar să î7i 7ii oc0ii larg desc0i8i în perioada în care vă

da7i întâlniri. $ită-te la ma8ina 8i la apartamentul lui 8i vei 8ti dacă este un /ic0isit

sau un ;lampăt. /e asemenea, uită-te la bucătăria 8i la 8ifonierul ei 8i vei 8ti ce tipde personalitate îi este caracteristic. /acă amândoi face7i parte din aceea8i

categorie, casa voastră va % ori una imaculată, ori un loc în care va trebui să pă8i7i

peste mun7ii de lucruri lăsate vrai8te. /ar amândoi ve7i % ferici7i. /acă vă

încadra7i în categorii diferite, atunci acum este timpul să negocia7i. Înfrunta7i

realitatea 8i discuta7i cine pentru ce va % responsabil după ce vă căsători7i, pentru



a păstra un anumit nivel de sănătate emo7ională. /acă ea este dispusă să adune

în %ecare zi 0ainele lui murdare 8i să le pună în co8ul de rufe, cum făcea mama lui

când era el în liceu, totul e în regulă. /ar dacă ea se a8teaptă de la el să %e mai

responsabil, atunci el trebuie să %e dispus să se sc0imbe sau, dacă nu, să o

anga"eze pe mama lui să vină în %ecare zi să-i adune 0ainele. u siguran7ă, sepoate negocia o solu7ie satisfăcătoare > dar momentul cel mai potrivit pentru a

începe negocierea este înainte de căsătorie.

Când Marea Moartă se căsătorește cu Moară-Stricată

O altă zonă a diferen7elor de personalitate este legată de vorbire. $nii oameni

vorbesc desc0is despre toate lucrurile. *l7ii sunt mai meditativi, introspectivi 8i

mai pu7in dispu8i să-8i împărtă8ească gândurile 8i sentimentele. *desea i-am

numit pe ace8tia din urmă 'Marea Moartă(, iar pe cei dintâi, 'Moară-#tricată(. În

1srael, Marea Moartă prime8te apă de la râul 1ordan. /ar ea nu se varsă nicăieri.

Mul7i oameni au acest fel de personalitate. !i pot primi tot felul de gânduri,

sentimente 8i e4perien7e pe parcursul unei zile. *u un rezervor mare în care

adună e4perien7ele de peste zi 8i sunt întru totul ferici7i fără să vorbească. /e

fapt, dacă îi spui unei Mări Moarte: 'e s-a întâmplat) /e ce nu vorbe8ti în seara

asta)(, ea probabil î7i va răspunde: '+u s-a întâmplat nimic. e te face să crezi că

s-a întâmplat ceva)( Marea Moartă este onestă, spunând asta. !l sau ea este

mul7umitLă fără să vorbescă.

/e cealaltă parte, Moară-#tricată este persoana pentru care tot ceea ce intră

pe oc0i 8i prin urec0i iese afară pe gură > de obicei în mai pu7in de U de secunde.

Orice vede 8i orice aude, spune mai departe. /e fapt, dacă acest fel de oameni

sunt singuri acasă, vor suna pe cineva 8i vor întreba: ';tii ce am auzit adineaoro)(

!i nu de7in niciun rezervor& trebuie să povestească cuiva orice lucru

e4perimentează pe moment.

*desea, Marea Moartă se va căsători cu Moară-#tricată. Înainte de căsătorie,diferen7ele par atrăgătoare. /e pildă, la întâlniri, Marea Moartă se poate rela4a. !l

sau ea nu trebuie să se gândească la cum va începe conversa7ia sau cum o vor

între7ine pe mai departe. Tot ce trebuie să facă este să stea acolo, să dea din cap

8i să spună din când în când câte un 'a0a(. Moară-#tricată va umple seara. /e

cealaltă parte, Moară-#tricată o va găsi pe Marea



Moartă la fel de atractivă, pentru că Mările Moarte sunt cei mai buni ascultători

din lume. u toate acestea, după cinci ani de căsnicie, Moară-#tricată ar putea

spune: '#untem căsători7i de cinci ani 8i nu o cunosc deloc.( Totodată, Marea

Moartă poate spune: 'Îl cunosc prea bine. Mi-a8 dori să-8i mai stăvilească 3u4ul

verbal 8i să-mi mai dea pace.( *ceste diferen7e se văd 8i în modul în care oameniipovestesc.

Moară-#tricată tinde să %e zugrav . /acă î7i relatează o e4perien7ă de-a lor, î7i

vor descrie o imagine frumoasă, detaliată, a evenimentului. Î7i vor spune dacă

cerul era înnorat sau însorit, în ce direc7ie bătea vântul, ce fel de 3ori erau în

fundal 8i câ7i oameni se a3au vizavi de locul de parcare. /e cealaltă parte, Marea

Moartă tinde să %e lapidară. /acă acest fel de oameni 7i-ar relata aceea8i

e4perien7ă, relatarea ar % mai scurtă 8i cu mai pu7ine detalii. !i trec, pur 8i simplu,

'la subiect(. omunică ideea de bază. *desea, într-o căsnicie, lapidarului îi va %

foarte di%cil să asculte descrierea lungă 8i detaliată a zugravului. $neori, el îl va

întrerupe 8i-i va zice: '*i putea să treci la subiect)( Însă, când zugravul îl ascultă

pe lapidar, el îi va pune multe întrebări încercând să culeagă mai multe detalii,

pentru a-8i face o imagine mai bună asupra istorisirii.

@ugravul va % întotdeauna zugrav , iar lapidarul va % întotdeauna lapidar .

*ceste tipare de personalitate legate de vorbire nu prea au 8anse de a se sc0imba

8i niciunul nu este superior fa7ă de celălalt. /ar dacă în7elegem aceste diferen7e

de personalitate, este mai pu7in probabil că vom încerca să ne sc0imbăm unul pe

celălalt după căsătorie. Marea Moartă nu va deveni niciodată Moară-#tricată. /eci,

persoana care este căsătorită cu Marea Moartă trebuie să se mul7umească să

trăiască cu o persoană care nu se va grăbi să-8i împărtă8ească toate gândurile 8i

sentimentele.

ele mai multe persoane cu personalitatea de tip Mare Moartă sunt desc0ise la

întrebări 8i sunt dispuse să împărtă8ească mai multe dacă Moară-#tricată le cereasta. Marea Moartă nu ascunde informa7iile în mod inten7ionat& pur 8i simplu, nu

simte nevoia să-8i împărtă8ească toate gândurile, sentimentele 8i e4perien7ele.

/e8i se poate ca Marea Moartă să %e mul7umită să asculte vorbăria fără capăt

a Morii #tricate, se poate 8i ca el sau ea să tân"ească uneori după momente de



lini8te. /in acest motiv, se va retrage uneori la calculator sau în alte activită7i.

Moară-#tricată trebuie să în7eleagă. !l sau ea nu este respinsLă de Marea Moartă.

*ceasta tân"e8te, pur 8i simplu, după un climat mai contemplativ.

*tunci când aceste diferen7e de personalitate sunt discutate înainte de

căsătorie, 8ansele ca ele să devină supărătoare după căsătorie sunt mai mici.+asivi și activi

O vec0e zicală spune: '$nii oameni citesc istoria& al7ii o fac.( *desea ace8ti

oameni sunt căsători7i unul cu altul. #o7ul sau so7ia activAăB crede că %ecare zi

este o nouă oportunitate pentru propă8irea cauzei lor. !i vor urmări în mod

agresiv interesele pe care le au, ceea ce cred ei că este drept sau că ar trebui să

se întâmple.

9or merge până în pânzele albe, vor scociorî sub toate pietrele 8i vor face tot

ce este omene8te posibil pentru a-8i atinge scopurile în via7ă. /e cealaltă parte,

persoana pasivă î8i va petrece timpul gândindu-se, analizând, întrebându-se 'um

ar % dacă)( 8i a8teptând să se întâmple ceva bun. Mottoul lor este: 'u răbdarea,

treci 8i marea.(

Înainte de căsătorie, aceste trăsături îi făceau să pară compatibili. &artenerul

activ se sim7ea confortabil observând %rea calmă, imperturbabilă 8i lini8tită a

celeilalte persoane. Îi plăcea %rea statornică, predictibilă a persoanei iubite.

&ersoana pasivă era încântată să aibă pe cineva care să facă planuri 8i să traseze

calea pentru viitorul lor. *dmira realizările iubitului ei activ.

/upă căsătorie, cuplul descoperă adesea că aceste trăsături sunt divizive.

2artenerul activ încearcă în permanen7ă să-l preseze pe cel pasiv să ac7ioneze. Îi

spune mereu:

> Yaide& 8i noi putem face asta.

/e cealaltă parte, partenerul pasiv rămâne pe pozi7ie:

> #ă a8teptăm. 2oate se ive8te o oportunitate mai bună mai târziu. +u teentuziasma prea tare. Totul se va aran"a de la sine.

#unt vizibile aceste trăsături în perioada de curtare a rela7iei)

@ăspunsul este da, dar adesea ele nu sunt discutate. 2ersoana pasivă tinde,

pur 8i simplu, să %e de acord cu tot ceea ce vrea să facă persoana activă. Îi place

aventura 8i este prinsă de e4altarea îndrăgostirii. @areori î8i va e4prima opozi7ia



nu are logică, n-ar trebui să-l facem.( 2ersoana intuitivă este mai mult ca un

dansator . '+-avem nevoie de motive logice pentru tot ce facem. =acem unele

lucruri, pur 8i simplu, pentru că ne plac. +u 8tiu de ce. Trebuie întotdeauna să 8tiu

de ce) 9reau, pur 8i simplu, să le fac.( Înainte de căsătorie profesorul era

înamorat de în7elepciunea intuitivă a dansatorului, în timp ce dansatorul eramândru de logica profesorului. Însă, după căsătorie, profesorul este, încetul cu

încetul, înnebunit de acela8i comportament ilogic, în timp ce dansatorul se

întreabă cum va putea continua să trăiască cu o persoană atât de obsedată de

ra7iune.

$n so7 i-a spus so7iei lui:

> Tris0, ascultă-mă. 2ere7ii nu sunt murdari& nu este nevoie să-i zugrăvim din

nou. +u în7elegi)

> /a, în7eleg. /ar nu mai vreau pere7i verzi, i-a răspuns ea.

2rofesorului îi vine greu să ia decizii pe baza dorin7elor. /ansatorul nu-8i poate

imagina de ce ar dori cineva să %e prizonier în înc0isoarea logicii.

*ceste diferen7e de personalitate adesea trec neobservate 8i nu sunt discutate

înainte de căsătorie. În perioada de curtare a rela7iei, adesea deciziile sunt luate,

pur 8i simplu, pentru că el 8i ea doresc să-8i facă pe plac. /upă căsătorie, când cei

doi se confruntă în mod serios cu o altă realitate a vie7ii, această dorin7ă de a-i

face pe plac celuilalt nu mai vine la fel de %resc. ând diferen7ele ies la iveală, cel

care gânde8te logic va căuta să-l preseze pe cel care gânde8te intuitiv să-8i

argumenteze logic pozi7ia. *sta înseamnă să a8tep7i 8i să pretinzi imposibilul.

2ersoana intuitivă nu va aborda niciodată via7a cu o logică de profesor.

/acă încerci să-l for7ezi pe celălalt să intre în matri7a personalită7ii tale, ve7i

petrece o via7ă întreagă în con3ict. Trebuie să recunoa8tem că atât gândirea

logică, cât 8i cea intuitivă sunt căi la fel de legitime de a aborda via7a. Trebuie să

ne concentrăm nu asupra procesului prin care a"ungem la concluziile noastre, cipe găsirea concluziilor cu care amândoi putem % de acord. 2rincipiile pe care le-

am discutat în capitolul I despre rezolvarea fără ceartă a neîn7elegerilor vor %

e4trem de folositoare cuplurilor care au această diferen7ă de personalitate.

!r'ani.atorul și s&iritul li)er



rganizatorul va acorda aten7ie detaliilor, în timp ce persoana spontană >

'spiritul liber( > se gânde8te: '/etaliile se vor rezolva de la sine.( Organizatorii fac

plani%cări& ei vor petrece luni în 8ir pregătind o călătorie în afara ora8ului. 9or

analiza trei site-uri diferite în căutarea celui mai ieftin bilet de avion. #e vor

asigura că automobilul înc0iriat are D2#. Î8i vor face rezervările la 0otel cu câtevasăptămâni înainte. 9or acorda o aten7ie similară locului în care vor mânca 8i

activită7ilor pe care le vor face 8i, în mod sigur, vor avea gri"ă să pună în baga"

ec0ipamentul potrivit.

2ersoana spontană a8teaptă până în a"unul călătoriei 8i spune: '/e ce nu

mergem pe litoral în loc să mergem la munte) #oarele este atât de frumos, iar

vremea e minunată.( *ceste cuvinte îi induc organizatorului o stare generală de

panică, iar concediul devine o tortură.

Înainte de căsătorie, Aet0 era impresionată de abilită7ile organizatorice ale lui

Trent.

> Î7i veri%ci soldul bancar on-line în %ecare zi) !8ti nemaipomenit<

u toate acestea, după căsătorie, ea îl întreabă:

> 9rei să notez %ecare c0eltuială) /ar este imposibil. +imeni nu face a8a ceva.

Aineîn7eles, Trent îi arată imediat carne7elul lui, cu %ecare c0eltuială

înregistrată cu acurate7e. 2entru el, este o c0estiune de responsabilitate.

/e asemenea, Trent va a8eza vasele în ma8ina de spălat într-un mod e4trem de

organizat. =arfuriile, castroanele, pa0arele 8i argintăria > %ecare la locul lor. /e

cealaltă parte, Aet0 probabil că va umple ma8ina de spălat vase la fel cum o

umple pe cea de spălat rufe. Obiectivul ei este doar să înc0idă u8a > ma8ina de

spălat vase se va ocupa de restul. Trent se va grăbi să-i arate farfuriile ciobite 8i

pa0arele sparte ca urmare a atitudinii ei capricioase.

În propria mea căsnicie, mi-a luat câ7iva ani să realizez că 5arol6n nu va

încărca niciodată o ma8ină de spălat vase la fel ca mine. !a, pur 8i simplu, nu afost înzestrată cu abilitatea aceasta.

Toate predicile mele pe tema motivelor pentru care nu ar trebui să pună

împreună două linguri pe care mai sunt urme de unt de ara0ide s-au pierdut în

vânt. *m învă7at pe pielea mea că via7a înseamnă mai mult decât câteva vase

ciobite, pa0are sparte 8i linguri murdare. * trebuit să-i ofer libertatea să %e ea



însă8i 8i, în sc0imb, ea mi-a cedat responsabilitatea de a a8eza vasele în ma8ina

de spălat. /acă mă grăbesc să a"ung la o întâlnire de seară, ea va face cu bucurie

8i această treabă, iar eu voi accepta urmările.

/e asemenea, Trent va plăti facturile într-o manieră foarte organizată,

sistematică. /acă este plecat din ora8 într-o călătorie de afaceri pentru câtevazile, se va a8tepta ca Ae0t să-i stivuiască atent pe birou toate facturile pentru

când se va întoarce. /ar se prea poate ca Aet0 să nu-8i amintească ce-a făcut cu

corespon-den7a sau dacă a adus-o, cel pu7in, în casă. !ste posibil să găsească

facturile în ma8ină, pe podea sau după pernele de pe canapea. !l este uluit de

faptul că cineva poate % atât de iresponsabil. Aet0 este la fel de uluită de faptul că

cineva poate % atât de in3e4ibil.

*ceastă diferen7ă de personalitate are poten7ialul de a crea con3icte aprinse.

*ceastă diferen7ă de personalitate poate % u8or observată în perioada de curtare,

dacă i se acordă aten7ie. /ar ma"oritatea cuplurilor nu-i acordă aten7ie. /acă

organizatorul vede personalitatea spontană a partenerului său de întâlnire,

probabil că o va admira 8i va răspunde pozitiv la ideile spontane ale celuilalt.

/acă persoana spontană vede abilită7ile organizatorice ale partenerului ei, cel mai

sigur este că va admira această trăsătură a lui 8i poate c0iar î8i va e4prima

aprecierea. /ar, dacă cei doi dau dovadă de realism 8i recunosc poten7ialul

con3ictual al acestei diferen7e de personalitate 8i discută cum vor aborda

con3ictele de acest fel după căsătorie, vor % scuti7i de trauma 8ocului în fa7a

ciocnirilor de personalitate de după căsătorie. =aptul că a7i con8tientizat

poten7ialele con3icte 8i a7i discutat despre posibilele solu7ii va face mult mai

u8oară identi%carea remediilor atunci când se va petrece inevitabilul.

=iindcă diferen7ele de personalitate sunt atât de profunde 8i ne afectează

foarte mult comportamentul, eu încurazez toate cuplurile care se gândesc serios

la căsătorie să-8i identi%ce tipul de personalitate. 2u7ine lucruri vă vor pregăti maibine pentru inevitabilele con3icte din căsnicie decât în7elegerea tipurilor voastre

de personalitate. !4istă numeroase clasi%cări ale tipurilor de personalitate. $na pe

care o recomand a fost elaborată în +orvegia 8i popularizată de către nenumăra7i

consilieri. lasi%carea aceasta împarte oamenii în patru temperamente de bază:

melancolic, 3egmatic, sangvinic 8i coleric. 2ute7i completa gratuit un c0estionar



pentru a a3a unde vă încadra7i pe site-ul .oneis06.comCpersonalit6. /acă

plănui7i să vă căsători7i curând, v-a8 încura"a pe %ecare dintre voi să completa7i

c0estionarul 8i să discuta7i rezultatele. *cesta vă va arăta care sunt punctele tari

8i punctele slabe ale %ecărui temperament. O discu7ie despre temperamentele

voastre vă poate lămuri multe lucruri.* doua clasi%care este Couple Chec>up V9eri%carea cupluluiW, care va măsura

douăzeci de aspecte diferite ale rela7iei voastre.

!a vă va a"uta să vă bucura7i de punctele tari 8i să identi%ca7i domeniile în care

ave7i nevoie de îmbunătă7iri. !4iată câte un c0estionar speci%c pentru cupluri

a3ate în perioada de curtare, pentru cupluri logodite 8i pentru cupluri căsătorite.

0estionarele trebuie plătite, dar eu sunt de părere că este o investi7ie e4celentă

în rela7ia voastră. 2ute7i accesa c0estionarul la .couplec0ecBup.com.

/acă ve7i da curs uneia dintre aceste evaluări sau amândurora, pe lângă faptul

că ve7i avea câteve discu7ii profunde, ve7i în7elege %ecare mai bine tipul de

personalitate al partenerului.

În7elegându-i personalitate, vă va % mai u8or să accepta7i comportamentul

celeilalte persoane într-o situa7ie dată.

/acă opta7i pentru consiliere premaritală, consilierul vostru v-ar putea sugera

8i el un instrument de evaluare numit 2@!DT!;T!CO+#O?1/!*Q. *cesta este

un c0estionar mult mai amplu, adaptat speci%c pentru cuplurile care î8i fac planuri

de căsătorie. 0estionarul va trebui să %e aplicat, evaluat 8i interpretat de către

un consilier, dar poate % un e4erci7iu e4trem de util pentru un cuplu care se

îndreaptă spre căsătorie.

S # #TM /! 9O@A S

E. 2e o scară de la E la E, evaluează-te în privin7a trăsăturilor de personalitateprezentate mai "os. E reprezintă puncta"ul ma4im, iar E, puncta"ul minim.

a. Optimist

b. 2esimist

a. Ordonat

b. /ezordonat

http://www.oneishy.com/personality

http://www.couplecheckup.com/

http://www.couplecheckup.com/




a. Moară-#tricată

b. Mare Moartă

a. ?apidar

b. Qugrav

a. *ctiv

b. 2asiv

a. ?ogic

b. 1ntuitiv

a. Organizat

b. #pontan



G. @oagă-l pe partenerul tău de întâlniri să facă 8i el e4erci7iul de mai sus 8i

apoi discuta7i răspunsurile voastre, "usti%cându-vă prin ilustra7ii puncta"ul acordat

la %ecare item.

F. /acă vă gândi7i serios la căsătorie, vă recomand să completa7i unul sauambele c0estionare gratuite de personalitate despre care am discutat în acest

capitol. *cestea pot % găsite la .oneis06.comCpersonalit6 8i

.couplec0ecBup.com.

I. /acă face7i consiliere premaritală cu un consilier sau cu un lider religios, îl

pute7i întreba dacă este posibil să vă facă o evaluare

2@!DT!;T!CO+#O?1/!*Q.

Epilog

În această carte, v-am împărtă8it ceea ce mi-a8 dori să-mi % spus 8i mie cineva

înainte să mă căsătoresc. /acă eu 8i 5arol6n am % discutat temele prezentate în

aceste pagini, primii ani din căsnicia noastră ar % fost mult mai plăcu7i. /ar pentru

că nu le-am discutat, căsnicia noastră a fost plină de con3icte, neîn7elegeri 8i

frustrare. unosc sentimentul de a % căsătorit 8i nefericit& 8tiu cum e să gânde8ti:

'M-am căsătorit cu femeia nepotrivită.( @a7ionamentul meu era că dacă m-a8 %

căsătorit cu 'cea potrivită(, nu ar % atât de greu.

/a, în cele din urmă am găsit răspunsuri la frustrările noastre 8i solu7ii la

con3icte. *m învă7at să ne ascultăm cu empatie unul pe celălalt, să ne în7elegem

sentimentele 8i dorin7ele 8i să a"ungem la solu7ii realiste. /e mul7i ani încoace,





avem o rela7ie împlinită, ne sus7inem unul pe altul din dragoste 8i am investit

a"utând alte cupluri să descopere acelea8i lucruri. /orin7a mea este ca această

carte să a"ute mii de cupluri să aibă acest tip de căsnicie, fără anii durero8i 8i plini

de lupte prin care am trecut noi.

/acă e8ti singur 8i în prezent nu e8ti implicat într-o rela7ie de curtare, sper caideile din această carte să rămână într-un cotlon al min7ii tale ca referin7ă în viitor.

*cum, ai căpătat o imagine mai realistă asupra a ceea ce trebuie luat în

considerare înainte de a te decide să te căsătore8ti. *tunci când vei începe să

sim7i 'furnicături( pentru cineva, sper că vei lua această carte de pe raft 8i o vei

lăsa să te călăuzească în dezvoltarea unei rela7ii sănătoase de curtare 8i să te

a"ute să iei o decizie în7eleaptă dacă să spui sau nu: '/a, vreau<(

2entru aceia dintre voi care sunte7i anga"a7i într-o rela7ie serioasă de curtare,

sper că această carte vă va % un tovară8 de încredere pe măsură ce a"unge7i să

vă cunoa8te7i mai bine unul pe altul. 9ă încura"ez să discuta7i desc0is 8i cu

onestitate subiectele propuse 8i să încerca7i să %7i reali8ti cu lucrurile pe care le

descoperi7i. /acă ve7i proceda a8a, eu cred că ve7i decide cu în7elepciune dacă să

vă căsători7i sau nu.

2entru aceea care sunte7i o%cial sau neo%cial 'logodi7i(, sper că ve7i aborda

mult mai profund problemele ridicate de mine. 9ă încura"ez nu doar să citi7i

capitolele, ci să răspunde7i la întrebări 8i să urma7i sugestiile pe care le-am făcut

la sfâr8itul %ecărui capitol. $nii dintre voi pot descoperi că logodna lor este

prematură& că în realitate nu v-a7i cunoscut destul de bine pentru a lua acea

decizie. /acă a8a stau lucrurile, sper că ve7i avea cura"ul să %7i one8ti unul cu

altul, să accepta7i eventuala "enă 8i %e să amâna7i, %e să rupe7i logodna. 9ă asigur

că o logodnă ruptă, de8i dureroasă, nu este nici pe departe atât de dureroasă ca

un divor7, trei ani mai târziu.

/acă, pe de altă parte, a7i a"uns la concluzia că ave7i o bază comună su%cientde solidă pentru a clădi o căsnicie reu8ită, atunci, discutând aceste c0estiuni, ve7i

% mai pregăti7i pentru realizarea acestui vis. red cu tărie că dacă vor discuta în

profunzime con7inutul acestei căr7i, cuplurile vor intra în căsnicie cu o perspectivă

mult mai realistă asupra modului în care să dezvolte un maria" reu8it.



$n sonda" realizat în urmă cu câ7iva ani a arătat că NZ dintre adul7ii

necăsători7i cu vârste cuprinse între G 8i F de ani au a%rmat: '9reau să am o

căsnicie trainică 8i care să dureze o via7ă întreagă.( !i 8i-au văzut propriii părin7i

divor7ând 8i au sim7it durerea abandonării. +u ar vrea să repete asta. Tragedia

este că mul7i dintre ei nu au nici cea mai vagă idee cum să-8i îndeplineascănăzuin7a unei căsnicii frumoase 8i trainice. /orin7a mea este ca această carte să

le ofere această informa7ie.

/acă ea v-a fost de a"utor, sper că o ve7i recomanda 8i prietenilor vo8tri. *8tept

cu bucurie feedbacBul 8i sugestiile voastre

Anexă

Cultivarea unei RELAȚII

de CURTARE SĂNĂTOASE

În cultura occidentală, căsătoria este de obicei precedată de o perioadă de

întâlniri sau de curtare. În sens larg, o întâlnire este un rendez)vous între un

bărbat 8i o femeie care sunt de acord să petreacă un timp împreună cu scopul de

a se cunoa8te mai bine. e4istă două etape distincte în ceea ce prive8te întâlnirile.



2rima este întâlnirea ocazională. O întâlnire ocazională poate avea sau nu

nuan7e romantice. 2oate % vorba, pur 8i simplu, de doi oameni pasiona7i de

muzică simfonică care cad de acord să participe la spectacol 8i, probabil, după

asta să servească cina sau un desert. #au ar putea % vorba de doi cicli8ti care se

învoiesc să facă o călătorie de FG de Bilometri împreună, într-o sâmbătă. /acă nue4istă un interes romantic 8i nici nu apare unul după o perioadă de întâlniri

ocazionale, cei doi probabil se vor considera prieteni 8i nu se vor gândi la rele7ia

lor ca la o rela7ie de curtare.

@ela7iile bazate pe întâlniri ocazionale sunt adesea înso7ite de un interes

romantic din partea unuia dintre cei doi sau din partea amândurora. Totu8i, cei doi

pot ie8i de nenumărate ori la întâlnire fără să recunoască acest interes. #copul

întâlnirilor ocazionale este acela de a se bucura de via7a împreună 8i de a

împărtă8i un interes comun. Întâlnirile ocazionale sunt, de regulă, nee4clusive&

adică, unul dintre cei doi sau amândoi pot avea întâlniri 8i cu alte persoane. /e8i

cel cu sentimente romantice mai puternice se poate sim7i rănit emo7ional 8tiind că

celălalt se întâlne8te 8i cu altcineva, este pu7in probabil că î8i va verbaliza

durerea, pentru că este con8tient că între ei nu s-a făcut vreun anga"ament.

Întâlnirea ocazională, în mod normal, evoluează înspre una din următoarele trei

direc7ii. În cazul în care nu apare un interes romantic 8i cei doi au un interes

comun important, este posibil să clădească o rela7ie puternică de prietenie care să

se concentreze asupra unei activită7i comune. *cest fel de rela7ii rela4ate pentru

amândoi 7in, deseori, ani de-a rândul.

O a doua posibilitate este ca întâlnirilr să înceteze. 2oate că unul dintre ei

simte o atrac7ie romantică puternică 8i celălalt nu.

*cest lucru în sine poate deveni un con3ict care să ducă la înc0eierea rela7iei.

#au, dacă niciunul nu are un interes romantic fa7ă de celălalt 8i nici nu au o

legătură solidă, rela7ia moare de la sine.* treia posibilitate este ca, în timp, amândoi să capete un interes romantic fa7ă

de celălalt, c0iar dacă acesta nu a e4istat la început. Timpul petrecut împreună

este plăcut pentru amândoi 8i ei încep să se gândească că s-ar putea 'să se %

îndrăgostit(. @ela7ia va avansa de la întâlniri ocazionale la curtare.



urtarea este mult mai serioasă decât întâlnirile ocazionale. În mod normal, ea

este percepută ca o rela7ie e4clusivă. /acă vreunul dintre ei alege să se

întâlnească 8i cu altcineva, cel trădat va suferi foarte mult. !l nu va ezita să-8i

verbalizeze durerea, iar discu7ia care rezultă va duce %e la ruperea rela7iei, %e la

un anga"ament reciproc. /espre această din urmă etapă vreau să vă vorbesc înaceastă sec7iune a căr7ii. onsider că dezvoltarea unei rela7ii sănătoase de curtare

este cea mai bună pregătire pentru o căsnicie sănătoasă. +u vreau să spun că

toate cuplurile care se a3ă în etapa aceasta vor a"unge la căsătorie. #ugerez doar

că o rela7ie sănătoasă de curtare le va permite acestora să răspundă cu mai multă

în7elepciune la întrebarea: '#ă mă căsătoresc sau nu)(

*8adar, să ne îndreptăm aten7ia spre factorii care caracterizează acest tip de

rela7ie de curtare.

@ela7iile de curtare sănătoase se vor a4a pe 'a a"unge să ne cunoa8tem( unul

pe altul. *cesta este adevăratul scop al unei rela7ii de curtare. 2si0icul uman este

o combina7ie comple4ă între ereditate 8i mediu. eea ce vede7i în e4terior nu este

neapărat ceea ce ve7i descoperi în interior. *cest proces de cunoa8tere reciprocă

necesită un nivel ridicat de onestitate din partea amândurora. ?a începutul

rela7iei, avem tendin7a să 'dăm ce-avem mai bun(. u alte cuvinte, ne străduim

să facem impresie bună. Însă nu aceasta este atitudinea care duce la o rela7ie de

curtare sănătoasă.

=iecare persoană are o istorie unică. *cea istorie te-a adus unde e8ti astăzi. +u

ne putem cunoa8te fără a ne împărtă8i istoria personală. *sta înseamnă că

trebuie să %m dispu8i să ne împărtă8im atât e8ecurile, cât 8i succesele. $n tânăr

mi-a spus în biroul de consiliere:

> Mi-e teamă să-i spun că am fost trei luni într-un centru de deten7ie pentru că

am furat din magazin când aveam 8aisprezece ani. Mă tem că dacă a3ă lucrul

acesta, nu va mai dori să se întâlnească cu mine.> ât timp vrei să ascunzi această informa7ie) 2ână vă logodi7i sau până vă

căsători7i) l-am întrebat.

> 2resupun că n-ar % cinstit, nu-i a8a) a răspuns el.

* construi o rela7ie pe în8elăciune sau pe ascunderea adevărului înseamnă

sabota". /in %re, ne grăbim să ne împărtă8im succesele, pentru că ele dau bine. 8i



suntem mult mai ezitan7i să ne împărtă8im e8ecurile, pentru că 8i noi în8ine ne

sim7im răni7i de amintirea lor. u toate acestea, rela7iile de curtare sănătoase sunt

clădite pe adevăr.

!4istă două domenii în care onestitatea este adesea e4trem de di%cilă. $nul

7ine de împărtă8irea trecutului se4ual, iar celălalt, de împărtă8irea istoriei%nanciare. Totu8i, îndemn stăruitor cuplurile care au o rela7ie serioasă să-8i

dezvăluie aceste domenii ale vie7ii.

În parte, le încura"ez să facă asta deoarece aceste două domenii sunt cel mai

adesea sursa celor mai multe con3icte într-o căsnicie.

* intra în căsnicie fără a dezvălui aceste două aspecte ale identită7ii noastre

este nedrept fa7ă de partenerul nostru 8i fa7ă de noi în8ine.

/e curând, o tânără mi-a spus: '2artenerul meu mi-a împărtă8it că, în ultimii

opt ani, a avut via7ă se4uală activă pe parcursul rela7iilor cu trei fete. Trebuie să

mărturisesc că mi-a venit foarte greu să accept lucrul acesta. /e fapt, încă mă

lupt cu el, dar mă bucur că mi-a spus adevărul. /acă a8 % a3at despre asta după

ce ne-am % logodit sau căsătorit, cred că m-a8 % sim7it trădată.(

Tânăra aceasta are perfectă dreptate, iar el a fost e4trem de în7elept că i-a

împărtă8it adevărul. /oar pentru că ceva este 'greu de acceptat(, nu înseamnă

că ar trebui ignorat. 9ia7a reală înseamnă să rezolvi problemele di%cile. Învă7ând

cum să face7i acest lucru în perioada întâlnirilor, vă pregăti7i pentru o căsnicie

sănătoasă în viitor.

um rămâne cu %nan7ele) 2oate % di%cil să împărtă8e8ti informa7ii %nanciare,

dar 8i acest lucru este necesar pentru o rela7ie sănătoasă de curtare, mai ales

dacă aceasta dă semne că se îndreaptă spre logodnă sau căsătorie. Împărtă8ind

%ecare cum vă gestiona7i banii, ve7i a"unge, probabil, la descoperirea că ave7i

tipare diferite de economisire, dărnicie 8i c0eltuire a acestora.

+egocierea prealabilă a acestor diferen7e va face mult mai u8oară tranzi7iaspre circumstan7ele căsniciei. /e pildă, dacă unul dintre voi dăruie8te, în mod

regulat, E din venitul lui pentru cauze caritabile, iar celălalt dăruie8te G sau

nimic, această diferen7ă poate duce la serioase con3icte maritale, dacă nu este

rezolvată înainte de căsătorie.



#umele datorate 8i natura acestora trebuie, categoric, dezvăluite. #uma de

bani economisi7i 8i scopul contului de economii sunt, de asemenea, informa7ii

importante. ând unul dintre voi tinde să %e o persoană economă, iar celălalt, o

persoană cheltuitoare, se impune negocierea. +egocierea presupune discutarea

proble-mei în detaliu 8i găsirea unei solu7ii care să %e potrivită pentru amândoi.*cestea nu sunt c0estiuni pe care să le discuta7i în etapa întâlnirilor ocazionale,

dar când a"unge7i la etapa de curtare 8i, mai ales când începe7i să vă gândi7i la

logodnă 8i căsătorie, ele devin e4trem de importante.

Întâlnirile vă permit, de asemenea, să cunoa8te7i %ecare dinamica din familia

celuilalt. um se raportează mama 8i tatăl ei unul la celălalt) /ar părin7ii lui) um

se raportează ei unul la celălalt 8i ce fel de rela7ie are el cu tatăl 8i cu mama lui)

2ărin7ii sunt divor7a7i în vreuna dintre familii) e fel de rela7ie ave7i în prezent

%ecare dintre voi cu părin7ii vo8tri) *r trebui să vă strădui7i să petrece7i timp cu

familia partenerului vostru. /acă, în cele din urmă, vă ve7i căsători, aceasta va

face parte din via7a voastră pentru mult timp.

Într-o rela7ie sănătoasă de curtare, %ecare ve7i avea gri"ă de obiectivele

educa7ionale 8i profesionale ale celuilalt. În de%nitiv, educa7ia 8i profesiunea

noastră sunt o parte însemnată a vie7ii.

/acă un tânăr îi spune prietenei sale care este în primul an de facultate: 'e-ar

% să renun7i la facultate 8i să te căsătore8ti cu mine) !u voi avea o carieră

militară, iar tu nu ai nevoie de o diplomă de licen7ă.( > acel tânăr nu este pregătit

pentru căsătorie.

*ceastă atitudine îi dă în vileag propriul egocentrism. Într-o rela7ie matură, ne

încura"ăm 8i ne a"utăm reciproc în atingerea scopurilor educa7ionale 8i

profesionale.

O rela7ie de curtare sănătoasă va % 8i una ec0ilibrată. În efortul de a identi%ca

diversele aspecte ale umanită7ii noastre, folosim adesea cuvinte precum+intelectual, emo7ional, social, spiritual 8i %zic.

/e8i, în realitate, acestea nu pot % niciodată izolate, ele %ind între7esute, este

util să ne focalizăm pe aceste cinci aspecte în timpul rela7iei de curtare.

*spectul intelectual are de-a face cu gândurile, dorin7ele 8i percep7iile noastre

asupra vie7ii. *desea, vorbim de compatibilitate intelectuală. Întrebarea este:



'*vem noi capacitatea de a ne împărtă8i reac7iile la un articol de ziar sau de

revistă 8i să ne stimulăm gândirea fără a ne condamna sau certa unul cu altul)(

/acă ideile noastre politice se ciocnesc, cum procedăm cu diferen7ele) * învă7a

cum să nu %7i de acord fără a deveni nesuferi7i este o dovadă de compatibilitate

intelectuală. /acă un bărbat care rareori cite8te o carte se întâlne8te cu o femeiecare este o cititoare vorace, întrebarea este: au ei baza pentru compatibilitate

intelectuală) el care a avut E pe linie în facultate poate întâmpina mari

di%cultă7i în comunicarea cu cel ce a trecut prin facultate ca gâsca prin apă. /in

punct de vedere intelectual, sunte7i îndea"uns de aproape încât să vă da7i mâna)

onversa7iile voastre pe subiecte intelectuale stimulează cre8terea sau

condamnarea)

*spectul emoțional are de-a face cu reac7iile noastre emo7ionale spontane la

evenimentele cu care ne întâlnim în via7ă. $nii oameni aud sirena unei ma8ini de

pompieri 8i sunt cuprin8i de frică. *l7ii se simt e4trem de inconfortabil când văd pe

cineva plângând. #entimentele noastre nu sunt alegerea noastră& ele vin, pur 8i

simplu, fac parte din via7ă. * învă7a să împărtă8e8ti aceste emo7ii, a în7elege

originea lor 8i a alege să reac7ionezi pozitiv la ele reprezintă o parte importantă a

procesului de maturizara. * învă7a cum să vă a"uta7i reciproc în procesarea

acestor emo7ii face parte din cultivarea unei rela7ii de curtare sănătoase.

+oi suntem, de asemenea, %in7e sociale. ăutăm să împărtă8im via7a cu al7ii.

!4istă ceva în natura umană care dore8te să trăiască în comunitate. *cesta este

motivul pentru care una dintre cele mai aspre pedepse este încarcerarea. Totu8i,

e4istă o mare diversitate în ceea ce prive8te cum, când 8i unde ne place să

petrecem timp cu oamenii. !venimentele sociale sunt abundente în societatea

noastră. Mii de oameni î8i petrec timpul pe stadioane în %ecare săptămână,

asistând la diverse evenimente sportive, în timp ce al7ii se întâlnesc în %larmonici,

teatre 8i biserici. Toate acestea sunt evenimente sociale, dar oamenii careparticipă la ele nu sunt neapărat aceia8i. care sunt interesele tale sociale) are

sunt cele ale partenerului tău) O tânără mi-a spus: 'Mi-e foarte greu să în7eleg

cum poate sta în tribună toată duminica, uitân-du-se la ni8te ma8ini care se învârt

în cerc. /acă asta în7elege el prin eveniment social, nu 8tiu dacă suntem de pe

aceea8i planetă.(



#e prea poate să aibă dreptate. 2artea bună este că a decoperit lucrul acesta

în timp ce sunt încă în etapa de curtare, 8i nu după ce s-au căsătorit.

*poi, e4istă 8i aspectul spiritual al vie7ii. *m men7ionat la început că

specializarea mea este antropologia, care studiază diverse culturi. 2ână acum nu

s-a descoperit vreo cultură în care oamenii să nu aibă credin7e legate de lumeanon-materială. Omul pare a % necesarmente spiritual. *8adar, care sunt

concep7iile tale despre realitatea spirituală 8i care sunt percep7iile partenerului

tău) ât de aprofundat a7i discutat acest domeniu al vie7ii) Întrucât convingerile

spirituale adesea ne afectează întreaga via7ă, acest aspect al vie7ii este e4trem de

important. O doamnă mi-a spus: '+u 8tiu dacă voi mai putea continua această

rela7ie. !u sunt o adeptă a religiei Kicca, iar prietenul meu este cre8tin. /e %ecare

dată când vorbim despre asta, a"ungem să ne certăm. Îl plac foarte mult 8i îmi

face mare plăcere să %u împreună cu el. /ar nu sunt sigură că rela7ia noastră

poate supravie7ui diferen7elor de per-cep7ie asupra lumii spirituale.( *m lăudat-o

pentru că a fost su%cient de matură ca să înfrunte această realitate.

*l cincilea aspesct al umanită7ii noastre este acela că suntem %in7e %zice.

*ceasta este partea cea mai tangibilă 8i mai vizibilă din noi. *desea, rela7ia

noastră a fost ini7iată în primul rând de atrac7ia %zică. *mândoi am fost 'atra8i(

%zic unul de celălalt.

Manifestarea atingerilor %zice face parte din aproape toate rela7iile de curtare.

Oamenii au păreri e4trem de variate cu privire la atingerile considerate adecvate

într-o rela7ie de curtare. 1mportant este, într-o rela7ie sănătoasă, să ne respectăm

reciproc limitele. *-l for7a pe partenerul tău să-8i încalce limitele nu este niciodată

un act de dragoste 8i va % în detrimentul rela7iei.

/in păcate, în societatea contemporană, accentul nesăbuit pus pe se4ualitate

a făcut să %e di%cil pentru multe cupluri să aibă o rela7ie de curtare ec0ilibretă.

=enomenul care se întâmplă frcvent în zilele noastre, 'agă7area(, în care cuplurilefac se4 la prima întâlnire 8i rela7ia lor este centrată pe e4perien7a se4uală, nu

reu8e8te să se cali%ce nici ca rendez)vous, nici ca rela7ie de curtare.

*semenea 'întâlniri( %e izvorăsc dintr-o dependen7ă se4uală, %e duc la una,

ceea ce, în mod sigur, nu este o temelie pe care să construie8ti o căsnicie.



!c0ilibrarea aspectelor intelectual, emo7ional, social, spiritual 8i %zic ale vie7ii

este una dintre caracteristicile unei rela7ii de curtare sănătoase. /acă sunte7i într-

o rela7ie de curtare serioasă, permite7i-mi să vă încura"ez să folosi7i e4erci7iile de

la sfâr8itul ane4ei pentru a vă stimula să gândi7i în7elept în ce prive8te cultivarea

unei rela7ii de curtare sănătoase.

S !\!@1]11 S

E. Întrucât cunoa8terea reciprocă este unul dintre scopurile principale ale unei

rela7ii de curtare serioase, folosi7i următoarele întrebări ca punct de pornire a

discu7iei.

Ce realizări personale ne)am îmărtăit unul altuia(

Ce eecuri personale ne)am împărtăit i ce mai este de împărtăit(

C$t de mult din trecutul nostru se<ual ne)am împărtăit unul altuia(

Ce tim %ecare despre istoria %nanciară a celuilalt(

G. Întrucât propria familie are o mare înrâurire asupra voastră, folosi7i

următoarele întrebări ca îndrumător pentru a în7elege aceste rela7ii.

Cum ai descrie relația con"ugală dintre mama i tatăl tău(

Din perspectiva ta, care a fost principala %loso%e a părinților tăi despre

creterea copiilor( /rgumentează dacă eti de acord sau nu cu modul în care i)

au îndeplinit datoria de părinți.

Ce fel de relație ai în prezent cu tatăl tău(

Ce fel de relație ai cu mama ta(

Dacă i c$nd te vei căsători, în ce aspecte ai vrea să %e diferită căsnicia ta

de cea a părinților tăi(

F. Întrucât realizările educa7ionale 8i profesionale sunt o parte însemnată a

vie7ii, folosi7i următoarele întrebări pentru a e4plora acest aspect. Care sunt o#iectivele tale educaționale pentru următorii cinci ani(

Din c$t îți cunoti interesele, ce o#iective profesionale ai în prezent(

:elația de curtare este un a"utor sau o piedică în atingerea acestor

o#iective( 'n ce fel(

'n ce măsură simți că pertenerul tău acceptă i apreciază o#iectivele tale(



I. Întrucât o rela7ie de curtare sănătoasă este una ec0ilibrată, folosi7i

următoarele întrebări pentru a identi%ca domeniile la care mai trebuie să lucra7i.

% 4ntelectual

E)ați făcut timp pentru a vă compara notele din facultate sau din liceu( /ți citit vreodată o revistă sau un articol on)line i ați vor#it despre

percepțiile voastre asupra validității articolului(

Ce programe de televiziune vizionați în mod o#inuit( C$t de des discutați

despre reacțiile voastre la programele vizionate(

C$nd îți împărtăeti opinia pe su#iecte politice, cum reacționează

partenerul tău de o#icei(

C$nd aveți păreri diferite, c$t de li#er te simți să)ți împărtăeti opinia( Cum

reacționezi de o#icei c$nd partenerul tău îți împărtăete perspectiva lui(

/ți învățat să %ți în dezacord fără să %ți nesuferiți(

# Emo(ional

Ce emoții ai trăit de)a lungul acestei zile(

C$t de des, i în ce măsură, vă împărtăiți reciproc emoțiile(

C$nd vi le împărtăiți, cum reacționează de o#icei cealaltă persoană( Ceîm#unătățiri ați dori să vedeți în această latură a relației voastre(

C Social

a ce evenimente sociale ați participat împreună în ultima lună( Discutați

c$t de mult v)au plăcut sau nu acele evenimente.

Care sunt evenimentele sportive la care vă place să participați sau pe care

le vizionați la televizor( 5ste vreunul dintre voi interesat să participe la evenimente muzicale( /ți

vor#it despre modul în care vă afectează relația această preocupare(

C$te %lme ați vizionat împreună în ultimele ase săptăm$ni( /ți discutat

despre conținutul lor după ce le)ați văzut(

C$nd participați la evenimente sociale care presupun să



vor#iți cu alți oameni, ce te deran"ează cel mai mult la comportamentul

partenerului tău(

Ce îm#unătățiri ați dori să vedeți în această latură a relației voastre(

D S&iritual

/ți discutat despre mediul spiritual de proveniență al %ecăruia( Dacă ați crescut într)o familie religioasă, ați îm#rățiat credința din copilărie(

4au ați respins)o( 4au încă ezitați dacă o veți adopta( Care este concepția

voastră despre Dumnezeu(

Dacă veți avea copii, îi veți crete într)o anume credință(


E i.ic

Ce fel de atingeri îți comunică dragoste(

/ți discutat unul cu celălalt despre ce considerați a % atingeri inadecvate(

C$t de presați v)ați simțit să acceptați atingeri pe care le)ați simțit a %

inadecvate(


De Stiut Inainte de Casatorie D Unknown

Documents

Transcript of De Stiut Inainte de Casatorie D Unknown