Agenția Spațiala RomânăRoSA

Scopurile agenției

• Misiunea Agenției Spațiale Române cuprinde: • coordonarea programelor naționale de

cercetare și aplicații spațiale• promovarea dezvoltării României în domeniul

spațial• reprezentarea Guvernului României în

programe de cooperare internațională • cercetarea orientată pe probleme spațiale

Realizări• În calitate de coordonator al programelor naționale de cercetare și aplicații spațiale, ROSA dezvoltă și

coordonează implementarea Programului Spațial Național. În funcție de obiectivele acestuia, Agenția este autorizată să înființeze centre de cercetare și dezvoltare.

• Ca reprezentant al Guvernului, Agenția Spațială Română stabilește acorduri de cooperare cu organizațiile internaționale cum ar fi European Space Agency (ESA) și Committee on Space Research (COSPAR), precum și acorduri bilaterale de cooperare la nivelul Guvernului. Alături de Ministerul Afacerilor Externe, ROSA reprezintă România la sesiunile Comitetului Națiunilor Unite pentru Utilizarea în scopuri pașnice a spațiului extraatmosferic (United Nations Committee on the Peaceful Use of Outer Space - COPUOS) și la subcomitetele acestuia.

• ROSA este organizaţia conducătoare a Programului de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare STAR – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (Space Technology andAdvanced Research) pentru perioada 2012-2019, aprobat prin Legea nr. 262/2011 — instrumentul prin care se asigură suportul la nivel naţional pentru implementarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), privind aderarea României la Convenţia ESA.

• Totodată, Agenția desfășoară propriile proiecte de cercetare științifică și dezvoltare prin ROSA Research Centre.

• Agenția Spațială Română este condusă din anul 2004 de președinte, Doctor Fizician Marius-Ioan Piso care îndeplinește și funcția de director executiv (din 1995). Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu este președintele de onoare al Agenției (din 2004).

Istoric• România este cunoscută ca una dintre țările cu tradiție aerospațială și care

posedă calitațile necesare pentru sprijinirea eforturilor în această direcție, pe parcursul timpului cercetătorii români contribuind la peste 30 de misiuni spațiale științifice și tehnologice.

• De-a lungul istoriei s-au remarcat personalități cum sunt: • Conrad Haas — constructorul rachetei cu mai multe trepte cu stabilizatoare

delta, Sibiu, 1529.• Aurel Vlaicu — primul român inginer în aeronautică • Traian Vuia — proiectantul și constructorul primului aparat autonom de zbor în

1906 • Henri Coandă — proiectantul și constructorul primului avion cu reacție în 1910• Hermann Oberth — proiectantul primelor rachete și "părintele navigației

spațiale"• Elie Carafoli — contribuții importante în aerodinamică și științe spațiale,

președintele International Astronautical Federation (IAF) în 1968-1970.

• Istoria Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) începe în anul 1968, odată cu înființarea comisiei interministeriale CRAS — „Comisia Română pentru Activităţi Spaţiale”, al cărei scop era de a coordona dezvoltarea activităţilor spațiale la nivel naţional. Formarea comisiei venea în contextul elaborării la nivel internațional a Programului Intercosmos în 1967, prin care mai multe țări s-au consultat în vederea stabilirii unor colaborări pentru explorarea spațiului cosmic.

• Comisia avea drept misiune să elaboreze planurile de viitor pentru cercetarea spaţială din România şi să finanțeze inițiative în această direcție. Activitatea sa se concentra asupra unor domenii precum fizică, medicină, biologie, comunicaţii, meteorologie şi teledetecţie. Componența CRAS era formată din reprezentanţi ai ministerelor interesate de cercetarea ştiinţifică, utilizarea spaţiului extra-atmosferic în scopuri pașnice și dezvoltarea tehnologiilor spaţiale, precum şi din specialişti din institute de cercetare şi din învăţământul superior.

• În perioada 1965 - 1991, cercetătorii români, alături de cei din ţări central şi est europene, au fost implicaţi în „Programul INTERCOSMOS”. Primul experiment spaţial cu participare românească a fost realizat în anul 1972, la bordul satelitului artificial INTERKOSMOS 6. Doi ani mai târziu, un alt experiment românesc era trimis pe orbita circumterestră la bordul satelitului COSMOS 690, urmat în 1978 de un alt experiment la bordul satelitului INTERKOSMOS 18. Fiecare dintre aceste experimente a deschis noi direcţii de cercetare în Romania, care aveau să fie consolidate ulterior.

• România are de asemenea experiență în domeniul aplicațiilor spațiale: începând cu anul 1977 este operațională stația Intelsat Cheia cu două antene cu diametrul de 32 m; aplicații ale teledetecției și tehnologiei GPS sunt folosite în industria petrolieră, agricultură, mediu, cartografia și utilizarea terenurilor.

• Pe 14 mai 1981 România trimitea primul cosmonaut în spațiu, fiind a 11-a țară din lume care reușea acest lucru. Dumitru-Dorin Prunariu a efectuat experimente în mare parte româneşti în spaţiul cosmic, realizate fie doar de cercetători români, fie în colaborare cu cercetători din alte ţări.

• Până la zborul cosmic al lui Dumitru-Dorin Prunariu, România reușise să trimită un număr de 17 echipamente şi aparate în spaţiul cosmic la bordul rachetelor din Programul Intercosmos.

Înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Romane şi acordurile cu EST

• Începând cu anul 1991, coordonarea activităţilor spaţiale din România și colaborarea mai strânsă în programe spațiale europene și mondiale se realizează datorită înființării Agenției Spațiale Române (ROSA), în cadrul Ministerului Educaţiei şi Tehnologiei, care in 1995 a fost reorganizată prin Hotărârea Guvernului (H.G. 923 / 20.11.1995) ca instituție publică finanțată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării și Tehnologiei (în prezent Ministerul Educației și Cercetării - A.N.C.S.).

• În calitate de instituţie guvernamentală, ROSA a încheiat acorduri internaţionale în numele Guvernului României. Primul acord dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind cooperarea spaţială în scopuri paşnice a fost semnat la Paris pe 11 decembrie 1992 şi ratificat prin Legea Nr. 40/1993, moment care a deschis calea pentru participarea românească la mai multe proiecte de cercetare, împreună cu alte ţări europene. A urmat în 1999 Acordul România - ESA privind cooperarea pentru exploatarea şi utilizarea paşnică a spaţiului cosmic, eveniment care a intensificat oportunitățile de colaborare între comunitatea industrială din România și ESA.

• În luna februarie 2006 s-a semnat aderarea României la Programul pentru Ţările Europene Colaboratoare (Programme for European Cooperating States – PECS) al ESA, iar începând cu anul 2007 România a contribuit la bugetul ESA în calitate de Stat European Cooperant, statut ratificat prin Legea nr. 1/2007.

• Legea nr. 1/2007 pentru ratificarea Acordului de cooperare stat european cooperant dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană, semnat la Bucureşti la 17 februarie 2006

• Art. 2. 1 Contribuţia financiară a Guvernului României în perioada 2007-2011 este de 10 milioane euro, respectiv 2 milioane euro anual, şi va fi suportată în întregime din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, începând cu anul bugetar 2007.