Agatha Christie-Chemarea Aripilor 1.0 10

8/19/2019 Agatha Christie-Chemarea Aripilor 1.0 10

1/9

Agatha Christie

Chemarea Aripilor

I Silas Hamer a auzit asta prima dată într-o noapte de februarie. El şi cu Dick Borrow plecaseră pe os de la o cină oferită de Bernard Seldon! specialistul neurolo". Borrow eraneobişnuit de tăcut şi Silas Hamer îl întrebă! cu o anumită curiozitate! la ce se "#ndeşte.$ăspunsul lui Borrow a fost cu totul neaşteptat. % &ă "#ndeam că! dintre to'i oamenii din seara asta! numai doi se pot considera ferici'i.(i aceştia! destul de ciudat! sunt tu şi eu. )u*#ntul +ciudat, era potri*it pentru că nu puteau eista doi bărba'i mai deosebi'i între eidec#t $icard Borrow! preotul muncitor din cartierul de est şi Silas Hamer! omul mul'umit desine! uns cu toate alifiile! ale cărui milioane i se scur"eau printre de"ete. % E ciudat! ştii! spuse "#nditor Borrow. )red că eşti sin"urul milionar mul'umit pe care l-am înt#lnit. Hamer rămase tăcut o *reme. )#nd începu să *orbească! tonul său era altul. % /m fost un amăr#t de băie'el z"ribulit care *indea ziare. /tunci doream ce posed acum 0 confortul şi luul pe care 'i le aduc banii! nu puterea lor. 1oiam bani nu ca să-i folosesc drept o

for'ă! ci să-i celtui fără nici o socoteală pentru mine2 Sunt sincer în această pri*in'ă! în'ele"i. Sespune că banii nu pot cumpăra orice. 3oarte ade*ărat. Dar cu ei cumpăr tot ce-mi place! aşa înc#tsunt satisfăcut. Sunt un materialist! Borrow! un materialist con*ins2 Strălucirea orbitoare a lar"ii artere luminate confirma confesiunea sa de credin'ă.$otunimile trupului lui Silas Hamer erau mărite de aina sa "rea! căptuşită cu blană şi luminaalbă sporea "uşa sa triplă. 4n contrast cu el! Dick Borrow a*ea o fa'ă suptă de ascet şi oci cusclipiri de fanatic. % Eu pe tine nu te în'ele"! rosti apăsat Hamer. Borrow z#mbi5 % Eu trăiesc în milocul mizeriei! lipsurilor! foamei 0 toate rele trupeşti2 (i o 1iziunefundamentală mă sus'ine. 6u-i uşor să în'ele"i! dacă nu crezi în 1iziuni! lucru de care sunt si"ur.

% 6u cred! spuse Silas Hamer! în nimic ce nu pot *edea! auzi sau atin"e. % Eact. 4n asta constă diferen'a dintre noi. Bine! la re*edere! de-acum mă în"ite păm#ntul2 /unseseră în dreptul unei "uri luminate de metrou care-l ducea pe Borrow spre casă. Hamer îşi continuă drumul sin"ur. Era bucuros că-i dăduse liber şoferului în seara aceea şi preferase să mear"ă pe os acasă. /erul era apri" de rece! sim'urile i se desfătau de călduradeplină a paltonului îmblănit.


2/9

Se opri pentru o clipă pe bordură! înainte de a tra*ersa strada. 7n autobuz uriaş îşi croiacu "reutate drum spre el. Hamer! cu sentimentul că a*ea toată *ia'a la dispozi'ie! aştepta sătreacă. Dacă ar fi tra*ersat prin fa'a lui! ar fi trebuit să se "răbească şi îi displăcea "raba. 8e l#n"ă el! un amăr#t! abandonat al sor'ii! dar de rasă umană! beat cri'ă se rosto"oli de petrotuar. Hamer auzi un stri"ăt! o deplasare nereuşită într-o parte a autobuzului şi apoi9 8ri*ea!

fără să în'elea"ă! cu o "roază care punea treptat stăp#nire pe el! la o "rămadă de zdren'enemişcată! lipsită de *ia'ă! din milocul drumului. )a prin minune! o mul'ime se adună! cu *reo doi poli'işti şi şoferul autobuzului în centru.Dar ocii lui Hamer erau pironi'i! cuprinşi de teroare! asupra "rămezii informe şi inerte carefusese adineauri un om 0 unul ca el însuşi2 Se cutremură ca de o amenin'are. % 6u trebe să *ă căi'i! înăl'imea *oastră! i se adresă! dintr-o parte! un indi*id cu oînfă'işare neîn"riită. 6u putea'i face nimica. :ricum era un neispră*it2 Hamer îl pri*i atent. Ideea că putuse cum*a să fi sal*at omul nu-i trecuse! ce e drept! princap. : respinse cu dispre' ca pe o absurditate. Dar! dacă omul n-ar fi fost. /t#t de necibzuit el ar fi putut în clipa asta9 ;#ndurile i se fr#nseră brusc şi se desprinse din mul'ime. Se pomenitremur#nd de o spaimă nedefinită! nedomolită. / fost obli"at să recunoască în sinea sa că-i erateamă! "roaznic de teamă de9 &oarte 0 &oartea care sosea! cu o iu'eală înfricoşătoare şi ocertitudine lipsită de remuşcări! la cei bo"a'i şi săraci deopotri*ă9 ;răbi pasul! dar noua teamă era împreună cu el! în*ăluindu-l în str#nsoarea ei rece! de"ea'ă. Se întreba ce-l apucase! căci ştia că nu era din fire un laş. Se "#ndi că o asemenea frică nul-ar fi cuprins cu cinci ani în urmă. Deoarece atunci 1ia'a nu fusese aşa de dulce9 Da! asta era<dra"ostea de 1ia'ă reprezintă ceia misterului. /unsese pe culmea plăcerii de a trăi< un sin"urlucru îl amenin'a 0 &oartea cea distru"ătoare2 /rtera luminată se terminase. 7n pasa în"ust printre ziduri înalte i se prezenta ca oscurtătură către scuarul unde era situată reşedin'a sa! *estită pentru comorile ei de artă. ="omotul străzilor din spatele său se estompă şi dispăru! sin"urul z"omot care se auzeaera sunetul liniştit al paşilor săi. (i atunci! din întunericul ce se aşternea în fa'ă! răzbătu un alt sunet. $ezemat de zid seafla un t#năr care c#nta la flaut. Bineîn'eles! unul din enormul trib al muzican'ilor de pe stradă!dar de ce alesese un loc at#t de deosebit> Si"ur! că la ora asta din noapte! poli'ia9 medita'iile luiHamer s-au întrerupt! deodată! c#nd îşi dădu seama! cu un şoc! că omul nu a*ea picioare. : perece de c#re stăteau lipite de zid! l#n"ă el. Hamer mai *ăzu că nu c#nta la flaut! ci la uninstrument ciudat care scotea sunete mult mai înalte şi mai clare dec#t celălalt. :mul continua să c#nte. 6u obser*ă că Hamer se apropiase. Stătea cu capul foarte multaplecat pe spate ca şi cum era etaziat de propria sa muzică şi sunetele răzbăteau cu puritate şi*ioiciune! înăl'#ndu-se9 ?ot mai sus9 : melodie stranie! mai bine zis nu era deloc o melodie! doar o simplă frază muzicală!destul de apropiată de sonorită'ile bo"ate ale *iorilor din +$ienzi,! repetată la nesf#rşit! reluatădintr-o ceie în alta! dintr-o "amă armonică în alta! dar ridic#ndu-se permanent şi atin"#nd! defiecare dată! cote tot mai mari de libertate neîn"rădită. 6u semăna cu nimic din ceea ce auzise Hamer *reodată. Era ce*a ciudat la ea! care tecuprindea! te în*ăluia9 Ea9 Se prinse disperat cu am#ndouă m#inile de o protuberan'ă din zidulde l#n"ă el. Era conştient de un sin"ur lucru 0 că trebuie să se men'ină la păm#nt 0 cu orice pre'!trebuia să se men'ină la păm#nt9 (i deodată îşi dădu seama că muzica se oprise. :lo"ul îşi căuta c#rele. (i Silas Hamer*ăzu că încercase ca un nebun să se 'ină de o piatră ieşită în afară! pentru simplul moti* că


3/9

a*usese ideea absurdă! c#t se poate de ira'ională! că se ridica de la sol! mai bine zis că muzica îlînăl'a9 4ncepu să r#dă. )e idee cu totul trăsnită2 Bineîn'eles că picioarele sale nu se desprinseserănici o clipă de păm#nt! dar ce alucina'ie stranie. ?răncănitul rapid al lemnului pe trotuar îl făcusă-şi dea seama că infirmul plecase. Se uită după el p#nă c#nd silueta omului fu în"i'ită de

întuneric. )e tip ciudat2 Silas îşi continuă drumul mai încet< nu-şi putea şter"e din minte senza'ia curioasă!imposibilă că păm#ntul îi fu"ise de sub picioare9 (i-atunci! dintr-un impuls! se întoarse şi se îndreptă în "rabă în direc'ia în care o luasecelălalt. :mul nu putea să fi auns departe! el a*ea să-l "ăsească imediat. Stri"ă de îndată ce zări silueta scilodită le"ăn#ndu-se încet de-a lun"ul drumului. % Hei2 : clipă2 :mul se opri şi rămase nemişcat p#nă c#nd Hamer se apropie de el. 7n bec ardea ciardeasupra capului său şi-i lumina toate trăsăturile. @ui Silas Hamer i se tăie respira'ia din cauzaacestei surprize mari. :mul a*ea într-ade*ăr cel mai frumos cap pe care-l *ăzuse *reodată. 4i puteai da orice *#rstă< si"ur nu era un băiat! totuşi! tinere'ea era caracteristica sa predominantă 0tinere'e şi *i"oare! o pasiune intensă2 Hamer reuşi cu foarte multă "reutate să înceapă a-i *orbi. % /scultă! îi spuse el stin"erit! aş *rea să ştiu ce c#ntai mai de*reme> :mul z#mbi9 )u sur#sul său lumea păru deodată să sară în sus de bucurie9 % Era un c#ntec *eci! un c#ntec foarte *eci9 De ani de zile! de secole. 1orbea cu ociudată claritate pronun'#nd distinct! conferind o *aloare e"ală fiecărei silabe. Se *edea clar că nuera en"lez! dar Hamer nu "ici na'ionalitatea sa. % 6u eşti en"lez. De unde eşti> Din nou se i*i z#mbetul acela lar"! *oios. % De peste mare! domnule. /m *enit9 cu mult timp în urmă9 )u foarte mult timp înurmă. % ?rebuie să fi a*ut un accident foarte "ra*. S-a înt#mplat recent> % /cum c#t*a timp! domnule. % )e "inion să pierzi am#ndouă picioarele. % Ba a fost bine! spuse omul foarte calm. 4şi întoarse pri*irea cu o stranie seriozitate spreinterlocutorul său. Erau rele. Hamer îi puse un şilin" în m#nă şi se întoarse. Era uluit şi uşor neliniştit. +Erau rele2, )elucru straniu să spui asta2 E*ident! făcuse o opera'ie din cauza unei anumite boli! dar9 )e ciudatsunase. Hamer se duse acasă "#nditor. 4ncercă fără succes să uite incidentul. St#nd în pat! cu prima senza'ie de somnolen'ă care-l cuprindea! auzi orolo"iul din împreurimi băt#nd ora unu. : bătaie clară şi apoi linişte 0 linişte care fu întreruptă de un sunet slab familiar9 4ncepu să-lrecunoască treptat. 4şi sim'ea inima băt#ndu-i tare. :mul din pasa c#nta! unde*a! nu foartedeparte9 6otele se auzeau *esele! reluarea lor înceată cu cemarea sa *oioasă! aceeaşi scurtă frazămuzicală obsedantă9 +E ce*a nefiresc! murmură Hamer. Este nefiresc. /re aripi9, ?ot mai clar! tot mai sus! fiecare *al ridic#ndu-se deasupra celuilalt şi cuprinz#ndu-l şi peel. De data aceasta nu se opuse< se lăsă dus9 Sus-sus9 1alurile de sunete îl transportau din ceîn ce mai sus9 ?riumfătoare şi libere! ele în*ăluiau totul. Din ce în ce mai sus9 De acum trecuseră de limitele sunetelor umane! dar continuau încăsă se ridice9 1or atin"e 'elul final! întrea"a perfec'iune a înăl'imii>


4/9

Se ridica9 )e*a îl tră"ea! îl tră"ea în os. )e*a mare şi "reu şi insistent. 4l tră"ea a remuşcare! îltră"ea înapoi! os9 Aos9 Stătea în pat uit#ndu-se la fereastra alăturată. /poi! răsufl#nd din "reu şi dureros! îşiîntinse un bra' în afara patului. &işcarea i se păru curios de st#nenitoare. &oliciunea patului era

apăsătoare< apăsătoare erau şi perdelele "rele de la ferestre care împiedicau lumina şi aerul.?a*anul parcă îl apăsa. Se sim'ea înecat! stran"ulat. Se mişcă uşor sub plapumă şi "reutateatrupului său de*eni cea mai apăsătoare dintre toate9 II % 1reau o consulta'ie! Seldon. Seldon îşi împinse pu'in scaunul de la masă. Se tot întreba care ar fi putut fi moti*ulacestei cine în doi. 6u prea îl mai *ăzuse pe Hamer din iarnă şi în seara aceasta era conştient de oanumită scimbare! "reu de definit! la prietenul său. % 7ite ce este! începu milionarul! sunt în"riorat în pri*in'a mea. Seldon se uită la el peste masă. % /ră'i în floarea *#rstei. % 6u la asta mă refer. Hamer se opri un minut! apoi adău"ă liniştit5 mă tem căînnebunesc. 6eurolo"ul ridică pri*irea cuprins deodată de mai mult interes. 4şi turnă un paar de 8ortocu o mişcare înceată şi apoi îl întrebă liniştit! pri*indu-l pătrunzător pe celălalt bărbat5 % )e te face să crezi asta> % )e*a ce mi se înt#mplă. )e*a ineplicabil! incredibil. 6u poate fi ade*ărat! aşa că! pesemne! îmi pierd min'ile. % 6u te "răbi! spuse Seldon! po*esteşte-mi totul. % 6u cred în supranatural! începu Hamer. 6-am crezut niciodată9 Dar! mai bine 'i-aşspune toată po*estea de la început. 8rima dată s-a înt#mplat iarna trecută! într-o seară după ce amcinat la tine. /poi! c#t se poate de concis! îi relată e*enimentele petrecute în drumul spre casă şiciudata lor urmare. % /cesta a fost începutul. 6u-'i pot eplica eact sentimentul! dar a fost minunat2 6usemăna cu nimic din ceea ce mai trăisem sau *isasem *reodată. Ei bine! se înt#mplă mereu deatunci. 6u în fiecare noapte! din c#nd în c#nd. &uzica! sentimentul de a fi ridicat în sus! zborula*#ntat9 (i apoi! teribila re*enire! sim'ăm#ntul că sunt tras os! pe păm#nt! urmat de durere! dereala durere fizică a trezirii. E ca şi cum cobor de pe un munte înalt 0 ştii ce dureri de ureci teapucă> Ei bine! e acelaşi lucru! dar intensificat şi cu el "roaznicul sim' al "reută'ii! acela de a ficlaustrat! sufocat9 Se întrerupse şi urmă o pauză. % Dea ser*itorii cred că sunt nebun. 6-am putut suporta acoperişurile şi zidurile! aşa cămi-am aranat în podul casei un loc descis spre cer! fără mobilă! co*oare sau alte lucrurisufocante9 Dar ciar şi aşa! toate casele din ur îmi fac rău. /m ne*oie de loc descis la 'ară!unde*a unde să pot respira în *oie9 Se uită către Seldon. Ei! ce zici> 8o'i să-mi eplici asta> % Hm! făcu Seldon. Sunt o mul'ime de eplica'ii. /i fost ipnotizat sau te-ai ipnotizatsin"ur. Stai prost cu ner*ii. Sau poate să fie doar un simplu *is. Hamer dădu din cap descuraat. % 6iciuna din aceste eplica'ii nu 'ine. % &ai sunt şi altele! continuă Seldon rar! dar ele! în "eneral! nu sunt admise. Eşti pre"ătitsă le admi'i>


5/9

% 4n ansamblu! da2 % Sunt o mul'ime de lucruri pe care nu le în'ele"em! care nu pot fi eplicate în modnormal. &ai a*em încă o "roază de descoperit şi cred că e bine să a*em o minte recepti*ă!descisă. % )e mă sfătuieşti să fac> 4ntrebă Hamer după o *reme.

Seldon se aplecă brusc spre e2 % 7nul din mai multe lucruri. 8ărăseşte @ondra! caută-'i +spa'iul tău descis,. 1isurile s-ar putea să înceteze. % 6u pot face asta! spuse Hamer repede. /m auns că nu pot trăi fără ele. 6ici nu *reausă renun' la ele. % /2 )red că am "icit. : altă alternati*ă ar fi tipul ăsta! mutilatul. 4l înzestrezi acumcu tot felul de atribute supranaturale. 1orbeşte cu el. $isipeşte *raa. Hamer dădu din nou din cap. % De ce nu> % &i-e teamă! rosti Hamer simplu. Seldon tăcu un "est de nerăbdare. % Ei! acum nu mai crede în toate astea! aşa! orbeşte2 )#ntecul! mediumul care st#rneştetotul! cum e> Hamer îl murmură şi Seldon îl ascultă! încruntat şi uluit. % Seamănă cu o bucă'ică din u*ertura la +$ienzi,. E ce*a înăl'ător în ea 0 parcă ar a*eaaripi. Dar eu nu mă-nal' de la păm#nt2 4n pri*in'a zborurilor astea ale tale! seamănă eact unelecu altele> % 6u! nu! Hamer se aplecă spre el nerăbdător. Ele cresc în amplitudine. De fiecare dată*ăd pu'in mai mult. E "reu să-'i eplic. 4n'ele"i! întotdeauna sunt conştient că atin" un anumit punct 0 la care mă duce muzica 0 nu direct! ci printr-o succesiune de *aluri! fiecare ridic#ndu-semai sus dec#t cea precedentă! p#nă în punctul cel mai înalt de2/ care nu mai po'i mer"e maideparte. $ăm#n acolo p#nă c#nd sunt tras înapoi. 6u e un loc! e mai mult o stare. Ei bine! nuciar de la început! ci după pu'in timp! am început să în'ele" că eistă alte lucruri înconurătoarecare aşteaptă p#nă c#nd sunt în stare să le percep. ;#ndeşte-te la un pisoi. /re oci! dar la începutnu *ede cu ei. E orb şi trebuie să în*e'e să *adă. De fapt! asta mi se înt#mplă mie. :cii şiurecile omeneşti nu-mi folosesc! dar eistă ce*a corespunzător lor care nu se dez*oltase încă 0ce*a ce nu 'ine deloc de trup. (i treptat s-a dez*oltat9 /u fost senza'ii de lumină9 /poi desunete9 /poi de culoare9 ?oate foarte *a"i şi nedefinite. E mai mult dec#t cunoaşterealucrurilor prin *ăzul şi auzul lor. 4nt#i a fost lumina! o lumină care a de*enit mai puternică şi maiclară9 /poi nisip! mari întinderi de nisip roşiatic9 Ici şi colo lun"i linii drepte de apă precumcanalele. Seldon îşi 'inu brusc respira'ia. % )anale2 /sta-i interesant. )ontinuă2 % Dar aceste lucruri n-au contat! ele nu mai contează. $eale erau cele pe care încă nu le puteam *edea! dar le auzeam9 Era un sunet ca f#lf#itul din aripi! într-un fel! nu pot să eplic dece! era măre'2 6u seamănă cu nimic din ce-i aici. (i apoi se arătă altce*a înăl'ător 0 le-am *ăzut 0 /ripile2 :! Seldon! /ripile2 % Dar ce erau ele> :ameni! în"eri! păsări> % 6u ştiu. 6-am putut să *ăd! nu încă. Dar culoarea lor2 )uloarea aripilor 0 noi nu a*emaşa ce*a aici 0 este o culoare minunată. % )uloarea aripilor> $epetă Seldon. )um arată> Hamer dădu din m#nă nerăbdător.


6/9

% )um să-'i po*estesc> Să descriu culoarea albastră unui orb2 E o culoare pe care n-ai*ăzut-o niciodată 0 culoarea /ripilor2 % (i> % (i2 /sta-i tot. 8#nă aici am auns. Dar de fiecare dată! re*enirea a fost mai dificilă! maidureroasă. /sta nu pot în'ele"e. Sunt con*ins că trupul meu nu părăseşte niciodată patul. 4n locul

la care mă înal' nu mai dispun de o prezen'ă fizică. /tunci! de ce mă doare at#t de rău dupăaceea> Seldon dădu din cap în tăcere. % E ce*a dureros! mă refer la re*enire. ?ra"erea în os şi-apoi durerea! durerea în fiecaremembru! în fiecare ner* şi îmi simt urecile ca şi cum ar plesni. /poi totul mă apasă at#t de tare!toată "reutatea! "roaznicul sentiment de-a fi încis. Simt ne*oie de lumină! aer! spa'iu! mai multdec#t orice! de spa'iu în care să respir2 (i am ne*oie de libertate. % (i dintre toate celelalte lucruri care însemnau at#t de mult pentru tine înainte> 4ntrebăSeldon. % /sta-i partea cea mai proastă. in la ele la fel de mult! ba ciar mai mult dec#t înainte.(i aceste lucruri! confortul! luul! plăcerea! par să mă tra"ă în partea opusă a /ripilor. E o luptăcontinuă între ele şi nu *ăd cum o să se termine. Seldon rămase tăcut. )iudata po*este pe care o ascultase era cu ade*ărat destul defantastică. Era totul amă"ire! o alucina'ie neobişnuită sau eistă *reo posibilitate să fieade*ărată> (i dacă da! de ce Hamer! dintre to'i oamenii9> Desi"ur! materialistul! omul care 'ineala lucruri şi ne"a spiritul. Era ultimul care s-ar fi cu*enit să aibă *iziunea unei alte lumi. 4n fa'a lui la masă! Hamer îl cerceta în"riorat. % )red! fu de părere Seldon! că po'i doar să aştep'i. /şteaptă şi *ezi ce se înt#mplă. % 6u pot2 4'i spun că nu pot2 )eea ce-mi spui îmi do*edeşte că nu în'ele"i. &ă sf#şie îndouă! această luptă "roaznică! această rupere! lupta asta nesf#rşită între9 4ntre9 Ezită. % 4ntre carne şi spirit> 4l completă Seldon. Hamer pri*i obosit înainte. % S-ar putea numi aşa. :ricum! este insuportabil9 6u mă pot elibera9 Din nou! Bernard Seldon clătină din cap. Era prins în încleştarea ineplicabilului. 4i maidădu o su"estie. % Dacă aş fi în locul tău! aş pune m#na pe scilodul acela. Dar c#nd se îndreptă spre casă! murmură în sinea sa5 +)anale9 (tiu eu>, III Silas Hamer plecă de acasă! în diminea'a următoare! cu o nouă otăr#re. Se decise săurmeze sfatul lui Seldon şi să-l "ăsească pe omul fără picioare. ?otuşi! con*in"erea sa intimă eracă a*ea să-l caute de"eaba! că acesta trebuie să fi dispărut complet! ca şi cum păm#ntul l-ar fiîn"i'it. )lădirile întunecate de pe laturile pasaului nu permiteau să intre lumina soarelui!făc#ndu-l întunecos şi misterios. 6umai într-un sin"ur loc! pe la umătatea sa! se afla o spărtură înzid şi prin aceasta cădea o lumină aurie care contura binefăcătoare o siluetă ce se afla os. :siluetă! da! era omul2 Instrumentul din fluiere stătea rezemat de zid! l#n"ă c#rele sale şi el acoperea pietrele cudesene făcute cu cretă colorată. Două erau terminate! scene de pădure de-o minunată frumuse'e şidelicate'e! înfă'iş#nd pomi ce se le"ănau şi un iz*or ce clipocea! toate păr#nd aie*ea. Din nou Hamer se întrebă. :mul ăsta era doar un muzicant de pe stradă! un desenator petrotuare> Sau era ce*a mai mult9> Deodată! milionarul se pierdu cu firea şi stri"ă tare şi supărat5 % )ine eşti tu> 8entru numele lui Dumnezeu! cine eşti tu>


7/9

:cii omului îi înt#lniră pe ai săi! z#mbind. % De ce nu răspunzi> 1orbeşte! omule! *orbeşte2 :bser*ă apoi că acesta desena cu o incredibilă repeziciune pe o bucată "oală de piatră.Hamer îi urmări mişcările9 )#te*a trăsături şi nişte copaci uriaşi apărură. /poi! aşezat pe un bolo*an9 7n bărbat9 )#nt#nd la un nai. )u o fa'ă etraordinar de frumoasă şi picioare de

'ap9 na scilodului se mişcă iute. Bărbatul stătea încă pe st#ncă! dar picioarele de 'apdispăruseră. Din nou! ocii săi îi înt#lniră pe cei ai lui Hamer. % Ele erau rele! zise acesta. Hamer pri*ea fascinat. )ăci fa'a era cea din desen! dar în mod ciudat şi incredibilînfrumuse'ată9 8urificată de tot! eman#nd o intensă! o imensă bucurie de a trăi. Hamer se întoarse şi aproape fu"i prin pasa la lumina strălucitoare a soarelui repet#ndu-şila nesf#rşit5 +E imposibil. Imposibil9 Sunt nebun! *isez2, Dar fa'a îl obseda 0 fa'a lui 8an9 Intră în parc şi se aşeză pe o bancă. Era o oră c#nd se plimba pu'ină lume. )#te*a doici cucopii mici în umbra copacilor şi presăra'i ici şi colo! pe întinderile *erzi! ca insule pe o mare!zăceau întinşi nişte bărba'i9 )u*intele +un *a"abond nenorocit, erau pentru Hamer eci*alentul mizeriei. Dar!deodată! astăzi! el îi in*idia9 Ei îi apăreau lui! dintre toate fiin'ele! sin"urii liberi. 8ăm#nt dedesubt! cer deasupra lor! oîntrea"ă lume în care să umble9 6u erau nici claustra'i! nici înlăn'ui'i. )a o străful"erare îşi dădu seama că ceea ce îl le"a cu at#ta lipsă de remuşcare era lucrul pe care îl *enera şi îl pre'uise cel mai mult 0 bo"ă'ia2 )rezuse că ea e lucrul cel mai puternic de pe păm#nt şi acum! în*ăluit în puterea sa de aur! *ăzu ade*ărul cu*intelor sale. Banii erau ceicare îl 'ineau în scla*ie9 Dar asta era> /sta era cu ade*ărat> Eista *reun ade*ăr mai profund şi mai edificator pecare nu-l *ăzuse> Banii sau propria sa dra"oste pentru bani> Era le"at în fiare făcute de el însuşi<nu bo"ă'ia în sine! ci dra"ostea sa pentru aceasta era lan'ul. /cum ştia clar cele două for'e care tră"eau de el! puterea caldă! compleă amaterialismului ce îl înconura şi îl încidea şi! în opozi'ie cu aceasta! clara! imperati*a cemare pe care el o numi pentru sine )emarea /ripilor. (i în timp ce una lupta şi se a"ă'a de el! cealaltă îi declara război şi nu se lăsa înfr#ntă. Eadoar cema! cema neîncetat9 : auzea at#t de clar că aproape se eprima în cu*inte. % 6u po'i cădea la în*oială cu &ine! părea aceasta să spună. Deoarece! eu sunt deasupratuturor celorlalte lucruri. Dacă *ei urma cemarea mea! trebuie să renun'i la toate celelalte şi să tescuturi de for'ele care te 'in. )ăci numai cei @iberi mă *or urma acolo unde eu îi conduc9 % 6u pot! stri"ă Hamer. 6u pot9 )#'i*a oameni s-au întors să se uite la bărbatul cel *oinic care şedea şi *orbea de unulsin"ur. I se cerea un asemenea sacrificiu! a ceea ce îi era cel mai dra"! care făcea parte din elînsuşi. 8arte din el însuşi 0 îşi reaminti omul fără picioare9 I1 % 4n numele Domnului! ce te aduce aici> 4ntrebă Borrow. 4ntr-ade*ăr! paroia din cartierul de Est era un mediu pe care Hamer nu-l cunoştea. % /m ascultat multe predici bune! începu milionarul! în care se spunea ce-a'i putea face*oi dacă a'i a*ea fonduri. /m *enit să-'i spun asta5 po'i a*ea fondurile. % 3oarte frumos din partea ta! răspunse Borrow! oarecum surprins. : mare dona'ie! da>


8/9

Hamer z#mbi trist. % /ş spune aşa5 p#nă la ultimul pennC pe care-l am. % )e> Hamer îi dez*ălui detaliile într-o manieră rapidă de domeniul afacerilor. Borrow sim'eacum i se în*#rtea capul.

% 1rei să spui că cedezi întrea"a ta a*ere pentru a fi folosită la autorarea celor săraci dinEast End! numindu-mă pe mine le"ător> % Eact. % Dar de ce! de ce> % 6u pot să-'i eplic! zise Hamer încet. 4'i aminteşti discu'ia noastră din februarie trecutdespre *iziuni> Ei bine! o astfel de *iziune a pus stăp#nire pe mine. % E splendid2 Borrow se aplecă înainte cu ocii strălucindu-i. % 6u-i nimic deosebit de splendid în le"ătură cu asta! zise Hamer întunecat. 6u-mi pasănici ne"ru sub un"ie de sărăcia din East End. Ei nu au ne*oie dec#t de tărie de caracter şi cura2Eu am fost foarte sărac şi am scăpat. Dar trebuie să renun' la bani şi aceste societă'i aşa-zise de binefacere n-o să pună m#na pe ei. Eşti un om în care pot să am încredere. Hrăneşte trupuri sausuflete cu ei. De preferat sunt primele. Eu am fost flăm#nd! dar po'i să faci cum î'i place. % Este un lucru fără precedent! abia bolborosi Borrow. % ?otu-i terminat şi parafat! continuă Hamer. /*oca'ii au făcut actele! în sf#rşit! şi eu le-am semnat pe toate. 8ot să-'i spun că am fost foarte ocupat în aceste ultime două săptăm#ni. Eaproape la fel de "reu să scapi de o a*ere ca şi s-o faci. % Dar tu! 'i-ai păstrat ce*a> % 6ici un pennC! îi răspunse Hamer *esel. 6u e ciar aşa ade*ărat. /m eact doi pennCîn buzunar. $#se. 4şi luă la re*edere de la uluitul său prieten şi ieşi pe străzile str#mte! ur#t mirositoare.)u*intele pe care tocmai le rostise at#t de bucuros îi re*eniră acum în minte cu sentimentuldureros al unei pierderi. +6ici un pennC2, Din *asta sa a*ere nu păstrase nimic. 4i era teamă! tareteamă de sărăcie! de foame şi de fri". Sacrificiul nu-i adusese nici o plăcere. ?otuşi! era conştient că "reutatea şi amenin'area lucrurilor dispăruseră< nu se mai sim'eaapăsat şi le"at. Str#nsoarea lan'ului cedase şi se rupsese! dar *iziunea eliberării se afla înapropiere ca să-i dea puteri. 6ecesită'ile lui materiale puteau umbri )emarea! dar nu s-o ucidă fiindcă el ştia că unlucru nemuritor era *eşnic. Se sim'ea în aer *enirea toamnei şi *#ntul bătea rece. Sim'i fri"ul! se cutremură şi îi maiera şi foame căci uitase să măn#nce de pr#nz. /sta-i apropia *iitorul. Era incredibil că elrenun'ase la tot5 *ia'ă uşoară! confort! căldură2 ?rupul său stri"a neputincios9 (i-atunci încă odată îl cuprinse un sim'ăm#nt bucuros şi înăl'ător de libertate. Hamer ezită. Era aproape de o sta'ie de metrou. /*ea doi pennC în buzunar. 4i *eni ideeasă-l ia p#nă la parcul unde! cu două săptăm#ni în urmă! îi *ăzuse pe leneşii aceia întinşi. 4n afaraacestei fantezii! n-a*ea nici un plan pentru *iitor. /cum credea! pe cinstea lui! că era nebun!oamenii sănătoşi n-ar fi procedat ca el. (i dacă aşa stăteau lucrurile! nebunia era un lucru minunatşi uimitor. Da! se *a duce acum în spa'iul descis din parc şi a aun"e acolo cu metroul a*ea osemnifica'ie specială pentru el. )ăci subteranul ăsta reprezenta toate ororile *ie'ii încise!înmorm#ntate9 Se *a ridica din încistarea *a"oanelor liber către spa'iul *erde şi pomii careascundeau amenin'area caselor apăsătoare.


9/9

Scara rulantă îl duse repede şi uniform os. /erul era "reu şi apăsător. Stătea la capătul peronului departe de masa de oameni. 4n st#n"a sa era desciderea tunelului din care trenultrebuia să apară dintr-o clipă într-alta ca un şarpe. Sim'i în toată sta'ia un rău subtil. 6u se aflanimeni aproape de el cu ecep'ia unui t#năr "emuit pe un scaun! cufundat! după c#te se părea!într-o toropeală de om beat.

Din depărtare! se auzi slab uruitul amenin'ător al trenului. Băiatul se ridică din scaun şiîşi t#rşi paşii nesi"uri într-o parte a lui Hamer! răm#n#nd pe mar"inea peronului ca să se uite întunel. /poi! se înt#mplă at#t de repede că păru aproape incredibil! îşi pierdu ecilibrul şi căzu9 : sută de "#nduri îi cuprinse simultan creierul lui Hamer. 1ăzu o "rămadă călcată de unautobuz şi auzi o *oce ră"uşită zic#nd5 +6u trebe să *ă căi'i! înăl'imea *oastră. 6u putea'i facenimica., (i astfel îşi dădu seama că acea *ia'ă putea fi sal*ată numai de el însuşi. 6u era nimenialtcine*a acolo şi trenul se apropia9 ?oate îi trecură prin minte cu rapiditatea unui ful"er. Dădeado*ada unei curioase şi calme lucidită'i. /*ea doar o secundă să se decidă şi ştiu! în clipa aceea! că teama lui de &oarte nudispăruse. 4i era în"rozitor de teamă. (i-apoi! nu era o speran'ă deşartă> 8ierderea inutilă a două*ie'i> 8ri*itorilor în"rozi'i de la celălalt capăt al peronului nu li se păru nici o distan'ă în timpîntre căderea băiatului şi săritura bărbatului după el 0 şi apoi trenul lu#nd rapid curba tunelului!incapabil să fr#neze la timp. Iute! Hamer îl prinse în bra'e pe băiat. 6ici un impuls firesc de conser*are nu-l împiedică!carnea ce tremura asculta comanda spiritului străin care-i cerea sacrificiu. )u un ultim efort îlaruncă pe băiat pe peron! el însuşi căz#nd9 /poi! deodată! teama îi dispăru. @umea materială nu-l mai 'inea os. 6imic nu-l maiîncătuşa. 8entru o clipă! i se păru că aude *eselul nai al lui 8an. /poi mai aproape şi mai tare 0absorbind în sus totul! sosi bucurosul f#lf#it al nenumăratelor /ripi. 4n*ăluindu-l ocrotitor.

S3$(I?

Agatha Christie-Chemarea Aripilor 1.0 10

Documents

Transcript of Agatha Christie-Chemarea Aripilor 1.0 10