ARTEscoaladearte.ro/admin/data/file/8931_urmeaza-revista-arte.pdf · „Expoziţia de fotografie...

ARTErevista

Fabrica de Cultură Cluj

Revista ARTE / nr. 13 / 2017 Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

Consiliul Județean Cluj

IX. INAUGURAREA DE SECŢII EXTERNE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA1. Inaugurarea Secţiei de Arte Vizuale la Câmpia Turzii..................................................................................................... 552. Cu „şire“ şi cu „ciupag“. Inaugurarea, la Răchiţele, a secţei externe ţesut-cusut a Şcolii de Arte Cluj-Napoca...... 57

X. CURSANŢI ŞI EXPERŢI SCRIU DESPRE ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCA1. Corul „Canticorum”- experţi Doina Miclea, Mircea Simionescu.................................................................................... 602. „Meseria implică răbdare şi afecţiune, egale, pentru elevii mei“ – expert Olga Bordaş.............................................. 613. Despre muzică – Alexandra Creţ, absolventă a clasei de canto muzică populară, expert Ana Strîmturean............ 624. „Muzica este un mod de a trăi, de a fi, de a simţi“ – expert Mihai Nan.......................................................................... 635. „Şcoala de Arte din Cluj-Napoca ajută tinerele talente să-şi urmeze visurile“ – Mihai Ursu, absolvent, secţia canto muzică uşoară.................................................................................................................................................... 646. „Pasiunea mea“ – Mădălina Rusu, cursantă la clasa de muzică uşoară, clasa expert Petrovici Tunde..................... 657. „Sunt contaminat definitiv cu acest „microb”, Muzica!“ – expert Rareş Suciu............................................................ 658. „Copil, nu văzusem încă taragotul, dar acesta era aspiraţia mea supremă“ – Vasile Chiorean, taragotist, Ansamblul „Vatră de Dor”................................................................................................................................................... 679. „Le datorez mult maeştrilor mei Florin Ciobanu şi Emil Luca“ – Viorel Dragomir, instructor-coregraf al Ansamblului „Vatră de Dor”............................................................................................................................................... 6810. „Impresiile personale ale unui cursant la secţia de pictură a Şcolii de Arte Cluj-Napoca“ – Daniel Cosma......... 69

XI. PROIECTUL TREI INIMI ROMÂNEŞTI „Trei inimi româneşti!“ Şcoala de Arte Cluj a serbat Ziua Naţională alături de şcolile din Cernăuţi, Suceava şi Timişoara................................................................................................................................................................................. 71

I. DESPRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA“ CLUJ 1. Cuvânt înainte - Manager Vasile Corpodean..................................................................................................... 12. „2017, Anul cântului popular“ - Dir. adj. Marius Moldovan........................................................................... 2

II. PROIECTUL ŞCOALA ALTFEL „Să ştii mai multe, să fii mai bun!“ la Şcoala Populară de Arte, 18-22 aprilie 2016....................................... 3

III. FESTIVALURI ŞI CONCURSURI1. „Dej: Şcoala Artelor“, ediţia a III-a....................................................................................................................... 52. Cursanţii Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda“ Cluj, premiaţi la Cernăuţi– Ucraina................................ 63. Premianţii Concursului Naţional de Pictură Contemporană, ediţia a VI-a, organizat la Cluj.................... 74. Cursanţi ai Şcolii de Arte Cluj-Napoca, premiaţi la festivaluri naţionale şi internaţionale......................... 8

IV. TABERE DE CREAŢIE1. Tabăra de creaţie artistică din zona Dejului a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, 4-9 iulie 2016.......................... 102. Cursanţi şi absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte în Tabăra Muzicală de Toamnă...................................... 13

V. REÎNTÂLNIRI1. „Reîntâlniri“, ediţia a V-a. Gala absolvenţilor de muzică populară ai Şcolii de Arte Cluj în perioada 1964-2010................................................................................................................................................ 152. „Reîntâlniri“ – Gala absolvenţilor de muzică uşoară, ediţia a V-a, un spectacol al absolvenţilor Secţiei de Arte între 1994-2012............................................................................................................................. 18

VI. COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA1. Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj, spectacol la Teatrul „Mihai Eminescu” din Oraviţa, cel mai vechi teatru din România............................................................................................................................... 202. „Premieră: Spectacol al Şcolii de Arte Cluj în centrul municipiului Târgu-Jiu, cu prilejul Zilelor Şcolii de Artă Târgu-Jiu”....................................................................................................................................... 233. „Şcoala Populară de Arte Cluj la Chişinău”....................................................................................................... 254. „Expoziţia de fotografie „Vibraţia Naturii”, prima colaborare între Şcoala de Arte Cluj-Napoca şi Şcoala de Arte Bistriţa............................................................................................................................................ 28

VII. SĂRBĂTORIREA UNOR EVENIMENTE ŞI EXPOZIŢII1. „Noaptea Muzeelor“ la Muzeul Memorial „Octavian Goga“. Spectacol al Şcolii de Arte Cluj-Napoca............................................................................................................................................... 302. Ziua Internaţională a Dansului, celebrată joi, 12 mai, la Şcoala de Arte Cluj-Napoca................................. 323. Expoziţia de vară a Şcolii de Arte Cluj-Napoca la Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea........................... 344. „Best of Arte“ – Expoziţia de final, concerte şi inaugurarea de noi săli la Şcoala de Arte Cluj-Napoca... 355. „Ia românească. La Cluj, tradiţia merge mai departe” – Transilvania Reporter........................................... 376. Moment artistic al Şcolii de Arte Cluj, la cea de-a XXXII-a ediţie a Festivalului Naţional de Poezie „Octavian Goga”...................................................................................................................................................... 40

VIII. SPECTACOLE ŞI CONCERTE1. „Lumina Învierii“ – Concert de pricesne şi muzică religioasă........................................................................ 422. „Gherlenii şi dejenii s-au unit în pricesne“ – articol „Făclia“.......................................................................... 433. Mihai Viteazu – Spectacol realizat la finalul taberei muzicale de toamnă, ediţia a IV-a............................. 444. Spectacol festiv cu ocazia deschiderii anului educaţional 2016-2017............................................................. 465. „Seri de Iarnă“, ediţia a V-a, 12-17 decembrie 2016: a) Expoziţia de arte vizuale „Invernală“– la Şcoala de Arte Cluj.................................................................... 48 b) „Astăzi s-a născut Hristos“ – Spectacol de dans, teatru şi muzică............................................................. 49 c) „Vis de iarnă“ – Spectacol de dans, muzică uşoară şi jazz, la Şcoala de Arte Cluj................................... 516. „Ziua Culturii Naţionale”, la Şcoala de Arte Cluj: spectacol artistic şi lansarea cenaclului literar „Steaua fără nume”................................................................................................................................................ 53

CUPRINS

1 2

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca a instituit, începând cu anul 2015, un mod de a privi activitatea cultural-artistică din punct de vedere strategic prin denumirea fiecărui an calendaristic, în funcţie de ceea ce-şi propune să dezvolte în perioada respectivă. Ca urmare a acestei idei, anul 2015 a primit denumirea de „Anul instrumentelor muzicale”, anul 2016 „Anul formaţiilor artistice”, drept urmare anului 2017 i s-a atribuit titulatura de „Anul cântului popular”. Această denumire a apărut şi ca o consecinţă a creşterii numărului de cursanţi la clasele de canto muzică populară; anul acesta având nu mai puţin de şase clase de cânt popular.

Ca atare, echipa şcolii îşi propune ca în anul 2017 activităţile culturale pe care le va derula să cuprindă cu precădere muzică populară, mai precis cânt popular. Activităţile ce se vor desfăşura vor fi spectacole, tabere muzicale, recitaluri, concursuri, turnee artistice – totul pentru ca tema propusă să ilustreze cât mai exact motto-ul ales. Pe lângă acest lucru activitatea culturală are şi menirea de a atrage cât mai mulţi iubitori de cântec popular , care să urmeze cursurile noastre, atât în zona cursului de canto omologat, cât şi în zona cursului de asistenţă artistică.

În concluzie, având oameni de calitate în sfera formatorilor instituţiei, sperăm ca tot ce ne-am propus să se realizeze – atât în plan educaţional cât şi în cel cultural-artistic.

Marius Moldovan, director adjunct Şcoala de Arte “Tudor Jarda“

DESPRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „ TUDOR JARDA“ CLUJ„2017, ANUL CÂNTULUI POPULAR“

DESPRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE “TUDOR JARDA“ CLUJCUVÂNT ÎNAINTE

Clădirea Şcolii de Arte Cluj devine, de la o zi la alta, tot mai generoasă, cu spaţii din ce în ce mai încăpătoare, urmând ca foarte curând să putem spune că munca noastră asiduă, desfăşurată pe parcursul a aproape zece ani, e gata! Dar, în afară de partea legată de construcţia pur „fizică”, în cazul nostru e vorba şi de o construcţie de suflet şi profesională, de permanentă îmbunătăţire calitativă a nivelului la care se desfăşoară procesul educativ-cultural în instituţie. Şi, e limpede, lucrul acesta se întâmplă efectiv la noi, în special datorită gradului de pregătire al experţilor Şcolii de Arte, fapt ilustrat şi de noile şi prestigioasele premii – naţionale şi chiar internaţionale - obţinute de către cursanţi: de la cei de la clasele de canto muzică uşoară şi până la cei de la clasa de instrumente populare. Dar, nu în ultimul rând, de la o vreme avem parte de încă un beneficiu, binemeritat, aş spune: munca noastră începe să fie apreciată tot mai mult şi în rândul colegilor de breaslă – instituţiile culturale similare, din întreaga ţară şi nu numai – astfel că reuşim să iniţiem şi să consolidăm aproape zilnic noi şi noi prietenii. De pildă, numai în anul 2016 am reuşit să restabilim un parteneriat care nu mai fusese consemnat decât în perioada vechii „plase” de regiune - din timpul Republicii Populare Române - cu Şcoala de Arte din Bistriţa, depozitara unor bogate resurse creative şi a unui bagaj de exprimare artistică, prin oamenii săi, cu totul ieşiti din comun. În acest scop, pot să vorbesc – fără vreun pericol de a mă înşela - despre „Proiect 100” sau legătura strânsă în cadrul acţiunilor noastre culturale cu cele patru capitale de judeţ, aflate la aproximativ 100 de kilmometri de Cluj-Napoca: Alba-Iulia, Bistriţa, Târgu-Mureş şi Zalău, proiect încadrat în „Centenarul României” ce se va definitiva la 1 Decembrie 2018.

În cele câteva luni care s-au scurs de la numărul precedent al Revistei ARTE, pot să spun deschis: multe lucruri noi şi remarcabile s-au petrecut – aşa că, la această oră nu-mi mai rămâne altceva de făcut decât să vă îndemn să parcurgeţi cu interes şi plăcere acest număr al publicaţiei noastre, mult superior celor anterioare - prin calitate şi număr de pagini.

Aşadar, vă urez, din tot sufletul, LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Manager, Vasile Corpodean

3 4

PROIECTUL ŞCOALA ALTFEL

„SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN! LA ŞCOALA POPULARĂ DE

ARTE, 18-22 APRILIE 2016“

Consiliul Judeţean Cluj şi Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a organizat în perioada 18 -22 aprilie, în cadrul Săptămânii „Şcoala Altfel”, sub genericul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, o serie de activităţi culturale destinate elevilor din Cluj-Napoca şi din judeţ. Un prim curs - care s-a bucurat de un binemeritat succes şi-n anii trecuţi - este Cursul de artă populară – ţesut/cusut, aflat la ediţia a VIII-a, desfăşurat sub îndrumarea renumitului meşter popular Elvira Gavriş, expert la Şcoala de Arte Cluj-Napoca.

În ediţia 2016 participat elevi de la şcolile din Cluj-Napoca, 40 la număr, care după încheirea cursului au mărturisit că doresc şi să-şi aprofundeze în continuare cunoştinţele dobândite în Săptămâna Şcoala Altfel. A doua activitate a demarat la data de 19 aprilie 2016, ora 15.30, în sala „Fanfară” a Şcolii de Arte Cluj, cu „Producţia – spectacol” a claselor de chitară electrică şi percuţie, la care au participat zeci de elevi din şcolile clujene. A treia activitate a avut loc în data de 21 aprilie 2016, începând cu ora 17.00, când Şcoala de Arte Cluj a organizat un Concert de pricesne, cântece specifice perioadei de dinaintea Sărbătorilor de Paşti, cu participarea elevilor

Şcolii de Arte de la secţiile de canto muzică populară, a unor cursanţi de la clasele de canto clasic, a Coralei “Canticorum” şi a unui grup vocal, compus din studenţi de la Institutul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca”. Au urmat alte două activităţi, realizate în colaborare

cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, titular de proiect.

Prima activitate s-a desfăşurat miercuri, 20 aprilie, ora 12:30, în Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj, cu Spectacolul de tradiţii, la care au participat - cu un program de cântece, jocuri tradiţionale şi obiceiuri din judeţul Cluj - următoarele ansambluri şi grupuri folclorice compuse din elevi: „Cununa Ardealului” – Turda, „Someşana”– Dej, „Mugurii Mintiului” – Mintiu Gherlii, „Valea Someşului” – Gherla, „Grupul folcloric Chiuieşti” – Şcoala Generală Chiuieşti, “Grupul folcloric din Bobâlna”, Grupul folcloric al Liceului „Lucian Blaga” – Cluj-Napoca. Cea de-a doua activitate s-a desfăşurat pe parcursul zilelor de miercuri şi joi, 20 şi 21 aprilie 2016, constând în organizarea – între orele 10.00 – 13.00 a unor Ateliere de iniţiere în lut, împletit, confecţionat podoabe de mărgele,

ţesut-cusut la care au participat aproximativ 80 de elevi din Cluj-Napoca şi alte localităţi din judeţ. De asemenea, participanţii la activităţile pomenite anterior - elevii din Cluj-Napoca, Gherla, Bobâlna, Mintiu Gherlii, Turda, Chiuieşti, însoţiţi de părinţii lor, plus alţi vizitatori din municipiu - au vizionat şi următoarele expoziţii aflate în Galeria Şcolii de Arte Cluj: Expoziţia de fotografie „Reflections”, vernisată în data de 6 aprilie 2016, în „Galeria 60” – clasa de foto a Şcolii de Arte Cluj, Expoziţia de grafică „Juxtapunere”, vernisată în data de 13 aprilie 2016, Galeria „Constantin Brâncuşi” a Şcolii de Arte Cluj, Expoziţia de pictură „Diversitate”, vernisată în data de 14 aprilie 2016, în Holul Principal al Şcolii de Arte Cluj.

“Acest proiect se adresează tuturor şcolilor implicate în programul naţional Şcoala Altfel şi vine mână în mână cu propriul nostru proiect comunitar, intitulat “Prin educaţie la cultură”, având menirea de a facilita accesul elevilor din şcolile gimnaziale la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca. După cum se vede, şi în cadrul proiectului Şcoala Altfel, o parte din acţiuni sunt realizate în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, iar restul ne aparţin nouă”, a declarat Vasile Corpodean, managerul instituţiei organizatoare.

PROIECTUL ŞCOALA ALTFEL

5 6

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI

1. „DEJ: ŞCOALA ARTELOR“ EDIŢIA A III-A

Sala festivă a Primăriei Dej a fost miercuri, 11 mai, gazda celei de a III-a ediţii a „Şcolii Artelor Dejene”, un excelent spectacol de final de an, prezentat de cursanţii secţiei externe Dej a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj. Un spectacol care ar fi meritat un public pe măsură.Astfel, urmare a colaborării instituţionale dintre Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local Dej, Centrul Cultural „Arta” – Casa de Cultură „George Coşbuc” Dej, pe scenă au evoluat cursanţii secţiilor: muzică populară (coordonator: Felix Gălan, corepetitor: Emil Mihaiu), iniţiere fanfară (coordonator: Vasile Sima Minea) şi actorie (coordonator: expert Petre Băcioiu). Spectacolul, prezentat de Mariana Reman, a fost deschis de Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, după care a urmat un fragment din „Coana Chiriţa”, adaptare de Petre Băcioiu după piesa omonimă a lui Alecsandri. Fragmentul interpretat de Mariana Reman (Chiriţa) şi Lorena Centea (Luluţa) a fost îndelung aplaudat, prestaţia celor două artiste fiind o plăcută surpriză pentru publicul dejean. Aşa cum o surpriză, acoperită de aplauze, a fost şi evoluţia cursanţilor anului III de muzică populară: Ovidiu Ciubăncan, Loredana Prodan, Raluca Isciuc, Diana Cupşa, Alexandru Blăjan, Mixandra Dan şi surorile Camelia şi Diana Rodilă. Lor li s-au alăturat, într-un reuşit „colaj folcloric”, elevii anului II, respectiv, Daniela Benea, Ioana Moldovan, Lenuţa Danci, Daniela Blenche, Ionuţ Chiuzan şi Vlad Georgiu. Voci tinere, proaspete, cu un mare potenţial artistic, pe care coordonatorul secţiei de muzică populară, Felix Gălan, a reuşit să le valorifice şi să le îndrume spre succes. Acompaniamentul orchestral pentru partea folclorică a fost asigurat de taraful condus de Emil Mihaiu.

Seria surprizelor plăcute s-a încheiat cu mini-recitalul oferit de fanfara instruită de Vasile Sima Minea, care a evoluat pe scenă sub bagheta dirijorală a Doinei Sima Minea. Instrumentişti tineri, talentaţi, care, fără îndoială, vor prelua

în timp ştafeta fanfarei dejene şi a tradiţiei muzicii de promenadă, din care nu lipsesc niciodată marşurile militare, muzica de estradă sau cîntecele popular-instrumentale. O muzică iubită şi apreciată de public.

Felicitări tuturor pentru acest spectacol bine organizat şi felicitări Şcolii Populare de Arte, care prin proiectul „Şcoala Artelor” reuşeşte să treacă în revistă potenţialul cultural-artistic pe care îl au secţiile sale de educaţie permanentă, din municipiile judeţului Cluj.

M. VaidaCotidianul Făclia din 14 mai 2016


2. CURSANŢII ŞCOLII POPULARE DE ARTE „TUDOR JARDA“ CLUJ,

PREMIAŢI LA CERNĂUŢI UCRAINA

Ovidiu Goia şi Lucian Mocan, cursanţi ai anului I ai clasei de instrumente populare din cadrul Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca au cîştigat locurile I, respectiv II ale secţiunii “instrumente muzicale – taragot” din cadrul Concursului de Muzică Populară “În grădina cu flori multe”, defăşurat la data de 14 mai 2016, la Cernăuţi, în Ucraina.

Managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca,

Vasile Corpodean, cel care i-a însoţit pe tinerii cursanţi la prestigioasa confruntare ne-a declarat: “Evenimentul, care a reunit nume importante ale folclorului nostru muzical, a fost organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, în colaborare cu cea mai nouă şcoală de arte care se adresează românilor, Şcoala de Arte din Cernăuţi, Ucraina, constituită după modelul instituţiilor de acest gen din România. Locul desfăşurării concursului a însemnat o binecuvîntată oază de linişte şi de românism pentru noi – chiar dacă s-a desfăşurat în Ucraina, ţară aflată în plin război. Şi, fapt lăudabil, în ciuda emoţiilor, la prima lor ieşire din ţară, cursanţii noştri s-au descurcat excelent. Iar în acest sens dascălul lor, Petrică Pleşca merită o menţiune specială: de cînd a preluat clasa de saxofon şi taragot – iniţial cu un singur cursant – acum învaţă la el peste 30 de cursanţi, astfel că rezultatele nu au întîrziat să apară”. Ovidiu Goia, tînărul de 19 ani care a cîştigat Premiului I este originar din

Cîmpeni şi student al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Referindu-se la pasiunea sa, acesta mărturiseşte că a început să cînte la taragot doar în urmă cu doi ani şi jumătate, la un instrument primit cadou de la unchiul său. “A fost un concurs dificil şi a reprezentat o mare onoare să cîştig, iar piesele muzicale din Munţii Apuseni, prezentate de mine şi pregătite împreună cu dl. Pleşca s-au bucurat de un mare succes”, arată el referitor la concursul de sîmbătă, 14 mai, de la Cernăuţi. La rîndul său, Lucian Mocan, în vîrstă de 22 de ani, cîştigătorul Premiului II, este militar de profesie şi cîntă la taragot de peste 12 ani, iniţial sub îndrumarea tatălui său – taragotist şi el. Referitor la concurs, Mocan ne-a declarat: “ Eu – spre deosebire de colegul meu – am prezentat două piese constînd dintr-un joc şi o haţegană de pe Cîmpia Transilvaniei astfel că, în ciuda oboselii acumulate pe drum, am reuşit să le interpretez la un nivel corespunzător.

De asemenea, această competiţie a însemnat pentru mine un mare pas înainte şi cu ajutorul d-lui Pleşca sper să evoluez în continuare, ca să ajung cît mai sus”.

Menţionăm că la concurs au participat 65 de tineri din România, Republica Moldova şi Ucraina, fiind organizat de comunitatea românească din Cernăuţi, Ucraina, sub

7 8


coordonarea unui bun organizator român din Cernăuţi, Iurie Levcic. Şcoala de Arte din Cluj-Napoca are parteneriate de colaborare cu Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti de 8 ani de zile, iar cu Şcoala de Arte din Cernăuţi încă de la înfiinţarea ei, din anul 2015.

Cotidianul Făclia din 21 mai 2016

3. PREMIAŢII CONCURSULUI NAŢIONAL DE PICTURĂ

CONTEMPORANĂ, EDIŢIA A VI-A,ORGANIZAT LA CLUJ

Tema ediţiei din acest an al Concursului Naţional de Pictură Contemporană, organizat de Şcoala de Arte Cluj-Napoca a fost “Muzica”, iar jurizarea lucrărilor s-a încheiat la data de 2 iunie 2016. Juriul, prezidat de criticul de artă Călin-Alexiu Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României, i-a avut în componenţa sa şi pe experţii Şcolii de Arte Cluj, Monica Korent şi Cristian Goilă. La concurs au participat 39 de absolvenţi şi cursanţi ai centrelor culturale, şcoli de arte şi şcoli gimnaziale din oraşele: Sibiu, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Baia Mare, Mediaş, Râmnicu Vâlcea, Ulmeni – Călăraşi, Cluj-Napoca şi Turda.

Premianţii celei de-a VI-a ediţii ai Concursului Naţional de Pictură Contemporană sunt următorii: Premiul I: Adina (Târt) Cătinaş – Cluj-Napoca, Şcoala de Arte “Tudor Jarda” şi Mihaela Deaconu, Şcoala de Arte „Ilie

Micu” Sibiu; Premiul II: Albert Mezei – Secţia externă Turda a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Premiul III Criste (Pocol) Mariana – Şcoala de Arte Cluj-Napoca; Menţiunea I: Sanda Ciulea – Secţia externă Turda a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Menţiunea II: Milena Jişa Ruth – Secţia externă Turda a Şcolii de Arte Cluj- Napoca; Menţiunea III –Mihaela Horga – Centrul Cultural Timiş şi Premiul Special - Cristina Gabriela Rădoaica, Şcoala Gimnazială “Grigore Moisil” Ulmeni – Călăraşi.

Referindu-se la ediţia din acest an a prestigiosului concurs de pictură, devenit deja tradiţional, Călin-Alexiu Stegerean, preşedintele juriului a declarat următoarele: “Participanţii au răspuns cu entuziasm, au găsit soluţii poetice care să angreneze ideea muzicii în artele plastice, în pictură.

Au fost soluţii care cuprind game restrânse, aproape monocrome, precum şi dezvoltări picturale care mizau pe relaţia de exaltare a culorilor. amator. Juriul a selectat acele lucrări


în care se poate citi un efort de originalitate, poate citi un efort de originalitate, poate citi un efort de originalitate, dublat de o cunoaştere a meşteşugului - desigur, în limitele condiţiei de artist Surprinzător, lucrările care au fost distinse cu Premiul I Ex-aequo conţin elemente comune privind compoziţia, gama cromatică şi chiar focalizarea asupra aceleiaşi “voci” care interpretează “bucata” muzicală”.

4. CURSANŢI AI ŞCOLII DE ARTE

CLUJ-NAPOCA, PREMIAŢI LA FESTIVALURI NAŢIONALE ŞI

INTERNAŢIONALE

Recent, la Suceava şi în localitatea Berzasca, jud. Caraş-Severin s-au încheiat două festivaluri de anvergură internaţională, respectiv naţională, în domeniul muzicii populare şi uşoare, cu rezultate de excepţie pentru cursanţii Şcolii de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

Astfel, la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Neamului”, de la Suceava, desfăşurat în perioada 25-26 octombrie 2016, la secţiunea “Solişti instrumentişti”, locul III a fost obţinut de Romică Lucian Mocan, cursant în anul II la clasa de taragot a expertului Petrică Pleşca. Acolo, un juriu select a evaluat prestaţia celor 29 de concurenţi – 21 de solişti vocali şi 8 solişti instrumentali din România, Republica Moldova

şi Ucraina. „Concursul a fost destul de dificil pentru că am avut concurenţi valoroşi din Ucraina şi România şi cred că am obţinut acest loc onorant datorită pregătirii intense făcute în timpul orelor cu dl. expert Petrică Pleşca. Cred, de asemenea, că a contat şi repertoriul ales– în totalitate din Câmpia Transilvaniei, alcătuit dintr-o purtată şi o haţegană”, a declarat, mândru de rezultat, Romică Lucian Mocan. “Este un băiat de nota 10, dornic să se afirme, să muncească , iar formaţia lui de militar de profesie se distinge în tot ceea ce face. Acesta este cel de-al doilea premiu internaţional câştigat de Lucian, după cel de anul trecut din Ucraina şi multe altele din ţară. . Eu îi prevăd acestui tânăr, acum în vârstă de 22 de ani, un viitor strălucit”, a precizat, la rândul său expertul clasei de instrumente populare, Petrică Pleşca.De asemenea, la Festivalul – concurs de muzică uşoară “Ritmuri în mileniul III”, desfăşurat în perioada 2-3 noiembrie 2016 la Berzasca, jud. Caraş Severin, Şcoala de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca a cucerit două premii I, prin Timea Piper, categoria de vârstă 13-15 ani şi Melania Tiponuţ, la categoria 16 – 24 de ani. Timea Piper, 14 ani, cursantă la clasa de canto muzică uşoară a expertului Maria Marina Simionescu mărturiseşte că festivalul a fost extrem de bine organizat, în ciuda faptului că a avut loc într-o comună: “Pot să spun că am avut o concurenţă foarte mare, cu solişti bine pregătiţi. Cât despre

9 10


juriu, acesta mi s-a părut a fi foarte corect, iar atuul meu au fost pregătirea făcută cu d-na expert Maria Simionescu şi repertoriul, care mi s-a potrivit ca o mănuşă, compus din piesele “Writings on the Wall” – Sam Smith şi “Ce are ea” – Delia ”. Profesoara tinerei, d-na expert Maria Marina Simionescu afirmă că tânăra de 14 ani este o speranţă a şcolii: “Timea a început studiul muzicii la Turda, la vârsta de 11 ani, dovedind de la început un talent deosebit. La vârsta de 12 ani s-a înscris la Şcoala de Arte Cluj, la clasa pe care o coordonez şi printr-o muncă asiduă a făcut rapid progrese remarcabile. Deşi de o mare timiditate în viaţa de zi cu zi, Timea reuşeşte pe scenă, întotdeauna, să degaje o mare forţă, dublată de muzicalitate şi rafinament artistic”. Cealaltă merituoasă câştigătoare a premiului I al festivalului de la Berzasca – în limitele de vârstă 16 – 24 de ani - este Melania Tiponuţ, cursanta d-nei expert Petrovici Tunde. “A fost o experienţă foarte frumoasă, primul concurs la care am participat de când sunt cursantă a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, iar în acest an am mai participat şi la concursul televizat Vocea României.

Festivalul în sine a fost foarte disputat, cu concurenţi de toate felurile – ca nivel de pregătire – dar cei care au avut cevade spus au câştigat un premiu. Cred că am câştigat aprecierea juriului prin starea de emoţie pe care am transmis-o, prin prezenţa scenică, la care am lucrat îndelung – precum şi prin interpretarea „curată” a celor două piese alese, una din repertoriul naţional şi una din cel internaţional”, a mărturisit Melania Tiponuţ, tânăra cursantă a Şcolii de Arte Cluj, în vârstă de 22 de ani. “Lucrez cu Melania din anul I – acum e-n anul III – şi pot să spun că şarmul ei constă în modul original , propriu prin care se prezintă pe scenă. Şi, pe lângă vocea bună şi prezenţa angelică este şi o fiinţă adorabilă în viaţa de zi cu zi, pe care o iubim şi o apreciem cu toţii”, a mărturisit, la rândul său, despre câştigătoare, Petrovici Tunde, expertul clasei unde Melania deprinde tainele muzicii uşoare.

Trei rezultate de excepţie, trei tineri ai Şcolii de Arte Cluj-Napoca, de mare perspectivă în domeniul interpretării artistice, de care suntem siguri că se va mai auzi curând şi pe alte scene ale ţării.

TABERE DE CREAŢIE

1. TABĂRA DE CREAŢIE ARTISTICĂDIN ZONA DEJULUI A ŞCOLII

DE ARTE CLUJ-NAPOCA,4-9 IULIE 2016

De câteva zile, artiştii în formare din Cluj-Napoca, Turda şi chiar din Constanţa şi-au stabilit cartierul general în comuna Căşeiu, cu prilejul taberei de creaţie artistică a Şcolii de Arte Cluj-Napoca. Pictorii în devenire, treisprezece la număr, au fost îndrumaţi pe tot parcursul desfăşurării taberei de către Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca şi experţii Monica Korent, Cristian Goilă şi Felicia Răcean.

Aceştia au vizitat mai multe locaţii, scopul explicit al taberei de la Dej fiind transpunerea în arte plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de Nord Est a judeţului. “Începând de luni, 4 iulie, am pornit într-un periplu de documentare la castelul de la Răscruci, cel de la Bonţida, Cetatea lui Gelu de la Dăbâca, la rezervaţia naturală “Stufărişul de la Sic” – cea mai mare rezervaţie de stuf după Delta Dunării - la Complexul de artă modernă al regretatului Alexandru Chira, de la Tăuşeni. Am fost şi la Gherla, unde am vizitat Biserica armenească, unde se află renumitul tablou al lui Rubens, “Coborârea de pe cruce”, la Mănăstirea Nicula, apoi la Dej, unde am vizitat şi Biserica reformată, urmând ca toate aceste obiective să reprezinte subiectul unor lucrări realizate de către participanţii la tabără. Eu am adus cu mine, de la Turda, trei cursanţi: pe Carla Simon, în vârstă de 12 ani, cea mai tânără participantă, pe Theodor Romilă, elev la Liceul “Liviu Rebreanu” şi pe Albert Mezey, de 24

de ani, care a participat şi la Tabăra de creaţie artistică a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, de anul trecut, din zona Turzii ”, a declarat d-na Felicia Răcean, coordonatorul secţiei externe Turda de Arte vizuale.

Distinsa coordonatoare a mai mărturisit că imaginile obiectivelor au fost luate de către “ucenici” din cele mai diverse unghiuri, ca să difere unele de celelalte, iar fiecare participant şi-a ales două teme, pe care le-a reprezentat apoi în lucrările sale, în funcţie de afinităţile sale: unii au preferat bisericile sau clădirile, iar alţii peisajele sau structurile moderne ale lui Alexandru Chira de la Tăuşeni. La rândul său, expertul secţiei de Arte vizuale a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, Cristian Goilă ne-a declarat următoarele: “Au venit - împreună cu mine şi cu d-na Korent Monica – opt cursanţi de la Cluj-Napoca şi o doamnă din Constanţa, Mihaela Cojocaru. Ne cunoştea din tabăra de iconografie de la Voivodeni, din 2015 şi am comunicat împreună în permanenţă, dânsa fiind foarte pasionată de pictură şi, în acelaşi timp, de poezie. Referitor acum la tehnica pe care o abordăm în tabără, aceasta constă în

11 12

TABERE DE CREAŢIE

culori de apă şi acrilic pe pânză, iar subiectele sunt cele stabilite în periplurile noastre, fiind tratate de către fiecare în manieră personală, în stiluri diferite: de la realism până la impresionism şi chiar modernism.

Dar câştigul acestei tabere este în primul rând detaşarea de tumultul oraşului, relaxarea şi apetitul pentru pictură, culoare şi mişcare în aer liber – practic, o viaţă ieşită din tiparul cotidianului”. O abordăm şi pe d-na Mihaela Cojocaru din Constanţa, menţionată anterior de către expertul Cristian Goilă. Impresionată, aceasta afirmă că s-a îndrăgostit realmente de colectivul de coordonatori şi cursanţi ai Şcolii de Arte Cluj-Napoca: “Am învăţat de la dânşii lucruri deosebite şi foarte importante pentru pregătirea mea de pictor, eu în viaţa particulară fiind absolventă de Drept, iar în prezent sunt pensionară şi proaspăt absolventă, de anul acesta, a Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Theodor Burada” din Constanţa, membră a “Careului Artelor – Amfora” din Constanţa, a Asociaţiei Artiştilor Amatori din Constanţa şi a Ligii Scriitorilor din România, cu patru volume, publicate, de versuri”. O remarc, muncind cu râvnă în faţa şevaletului şi pe cea mai tânără participantă la tabără, Carla Simon, elevă la Liceul “Horia, Cloşca şi Crişan” din Turda. În ciuda vârstei sale fragede, aceasta este deja cursantă în anul II a Şcolii de Arte, secţia externă Turda având în portofoliu participări la diverse concursuri de profil – organizate la Cluj-Napoca sau în Turda natală. “Îmi place să pictez peisaje, pentru că atunci devin mai liberă şi mai fericită”, mărturiseşte aceasta, scurt şi cuprinzător. Aflăm de asemenea că un alt participant la tabără, turdeanul Albert Mezey,

care munceşte la o firmă privată preferă să-şi petreacă zilele de concediu de odihnă în tabăra de creaţie de la Dej: “Am mai fost prezent şi în tabăra de pictură de anul trecut, de la Cheile Turzii. Ce-mi place la acest gen de activităţi este în primul rând faptul că am ocazia să cunosc persoane noi şi să învăţ de la ele lucruri neştiute de mine până atunci. Îmi petrec concediul aici pentru că atunci când creez ceva mi se pare cel mai reuşit şi mai folositor mod de relaxare. Tabăra aceasta se defineşte prin oamenii diferiţi care participă, şi tocmai de celelalte, iar fiecare participant şi-a ales două teme, pe care le-a reprezentat apoi în lucrările sale, în funcţie de afinităţile sale: unii au preferat bisericile sau clădirile, iar alţii peisajele sau structurile moderne ale lui Alexandru Chira de la Tăuşeni. La rândul său, expertul secţiei de Arte vizuale a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, aceea fiecare tabără de creaţie este unică în felul ei. Şi acum două săptămâni am participat la o acţiune similară la Şcoala de Arte din Oradea, la Tabăra de pictură “Lotus”, fiind nominalizat de către Şcoala de Arte Cluj-Napoca să reprezint judeţul Cluj”.

La finalul şederii noastre la Căşeiu îl abordăm şi pe managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca. Acesta ne declară, la rândul său următoarele: “Tabăra de creaţie artistică din zona Dejului, care se desfăşoară în perioada 4 – 9 iulie 2016 se află acum aproape de final. Este axată pe transpunerea prin intermediul artelor plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de NE a judeţului nostru şi practic, reprezintă încheierea unui proiect desfăşurat pe o perioadă de opt ani – în care au avut loc mai multe tabere

TABERE DE CREAŢIE

de arte plastice itinerante în judeţul Cluj- iar toate lucrările realizate de cursanţi în taberele precedente ale şcolii de-a lungul anilor, plus cele din proiectul “Clujul - Oraşul Comoară” se vor regăsi într-o importantă expoziţie de prezentare a judeţului Cluj ce va fi vernisată în luna noiembrie, la aniversarea oficială a 60 de ani de existenţă a Şcolii de Arte Cluj-Napoca”. Acest gen de tabere au, în concepţia organizatorilor, un triplu rol: în primul rând educativ – pentru că aici se desfăşoară cursuri intensive, coordonate de experţi, apoi cultural – prin prezentarea şi vernisarea lucrărilor prezentate, cât şi social – prin prieteniile şi afectivitatea artistică ce se stabileşte între participanţi.

Părăsim tabăra de creaţie artistică din zona Dejului, cu o zi înainte de finalul său, când experţii şi coordonatorii săi vor evalua roadele muncii pasionaţilor de pictură din Cluj-Napoca, Turda şi Constanţa. Conştienţi că la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca o mână de oameni inimoşi şi capabili se încăpăţânează să lupte cu orice preţ pentru a transmite celor pe care-i pregătesc, acel fior unic, inefabil, rezumat în trei cuvinte: “dragostea pentru culoare”.

13 14

TABERE DE CREAŢIE

2. CURSANŢI ŞI ABSOLVENŢI AIŞCOLII POPULARE DE ARTE ÎN TABĂRA MUZICALĂ DE

TOAMNĂ

Aproximativ 50 de cursanţi şi absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca au participat în perioada 12-16 septembrie 2016, la o Tabără muzicală de toamnă, desfăşurată în zona Munţilor Apuseni, la Albac, judeţul Alba. Este vorba de tineri, majoritatea studenţi din diverse zone ale tării, care învaţă sau lucrează în Cluj-Napoca. Motivul pentru care a fost aleasă Valea Arieşului pentru desfăşurarea celei de-a VIII-a ediţii a acestei tabere, a fost faptul că din zona Munţilor Apuseni, zeci de tineri au urmat sau urmează cursurile Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca.

Tabăra, deja cu tradiţie, a avut un program riguros, cu ateliere de lucru zilnice, pe două secţiuni: muzică uşoară şi populară. În cadrul acestora participanţii şi-au aprofundat cunoştinţele în domeniu şi şi-au îmbogăţit repertoriul, sub îndrumarea atentă a experţilor şcolii. Cei de la muzică uşoară au fost coordonaţi de Marina Simionescu şi Tunde Petrovici, iar cei de la muzica populară de Ana Strîmturean şi Felix Gălan. În fiecare zi atelierele de lucru au fost îmbinate cu activităţi recreative, iar la final, tinerii s-au bucurat de un foc de tabără.

Tot efortul lor din cadrul taberei a fost încununat vineri, 16 septembrie, de un spectacol ce s-a desfăşurat de la ora 17:30, în noua şi exemplara Casă de Cultură din comuna Mihai Viteazu, judeţul Cluj. În prima parte au urcat pe

scenă cei de la muzica uşoară: Carmen Azoiţei, Paula Lăpuşte, Diana Bogza, Larisa Puiu Rîcean, Lavinia Adam, Alexandru Madussi, Adela Savu, Mihai Ursu, Sorin Beldean, Raul Bedeoan, Liana Şuteu şi Maria Suciu.

Ei le-au pregătit spectatorilor, majoritatea tineri, un program deosebit, cu melodii atent selectate din repertoriul internaţional. Aceştia au fost acompaniaţi de Formaţia „Recoverded”, formată din: Tobias Tonea, Elisei Mureşan, Albert Adiaconiţei, Andrei Boţan, iar conducerea muzicală a fost semnată de expertul Rareş Suciu.

Cea de-a doua parte a spectacolului a fost dedicată muzicii populare, în cadrul căruia tinerii solişti: Andreea Dulău, Simona Cucuruzan, Loredana Alina Lung, Ovidiu Fărcaş, Cătălin Muntean, Andrei Bonţe, Alexandra Vereş, Daniela Blenche, Adrian Răcăşan, Ioana Budae, Camelia Rodilă, Diana Rodilă, Andreea Podină, Vasile Câmpan, Larisa Mureşan, Nicuşor Butilcă, Dana Secheli şi Grigore Sâmboan au adus în faţa publicului spectator cântece din zona lor de provenienţă, dar şi şlagăre din diverse zone etnofolclorice

TABERE DE CREAŢIE

ale ţării. Tinerii au fost acompaniaţi de taraful „Vatră de dor”, format din Andrada Codorean Chindriş, Marius Moldovan, Vasile Chiorean, Mihai Moroşan, Rareş Rus, conducerea muzicală Iancu Pop.Prezentarea spectacolului a fost asigurată de Grigore Sâmboan, redactor şef la radio Renaşterea Cluj-Napoca, absolvent al Şcolii Populare „Tudor Jarda”.

La final, pe scenă, a urcat managerul Şcolii Populare de Arte, domnul Vasile Corpodean, care a mulţumit primarului Comunei Mihai Viteazu, Ioan Zeng şi referentului cultural al Casei de Cultură, domnul Alexandru Făgădar, pentru amabilitate şi pentru primirea călduroasă de care au dat dovadă. În semn de recunoştintă, conducerea Şcolii de Arte Cluj le-a oferit diplome de merit. La rândul său, primarul Comunei Mihai Viteazu, s-a arătat încântat de prestaţia tinerilor şi i-a felicitat atât pe ei cât şi pe experţii coordonatori şi pe întreaga conducere a instituţiei de cultură clujene. Apoi, împreună cu managerul Şcolii de Arte, a înmânat diplome de participare tuturor

celor implicaţi în realizarea spectacolului.

Spectacolul pregătit în cadrul Taberei muzicale de toamnă a fost prezentat in avampremieră locuitorilor Comunei Mihai Viteazu şi, la începutul lunii octombrie, va deschide anul educaţional 2016-2017, la Şcoala Populară de Arte Cluj-Napoca. Totodată a fost gândit ca un spectacol de gală, care va marca împlinirea a 62 de ani de la înfiinţarea acestei institutii clujene de cultură, dar şi inaugurarea noii clădiri a Şcolii, complet renovată şi dotată cu cele necesare pentru studiu, moment ce va avea loc în perioada următoare.

15 16

REÎNTÂLNIRI

1. „REÎNTÂLNIRI”, EDIŢIA A V-AGALA ABSOLVENŢILOR DE

MUZICĂ POPULARĂ AI ŞCOLII DE ARTE CLUJ ÎN PERIOADA

1964-2010

Cea de-a V-a ediţie a tradiţionalei gale „Reîntâlniri”, a absolvenţilor de muzică populară ai Şcolii de Arte Cluj, a adunat în sala „Şantier”, prin grija coordonatorului proiectului, expertul Ana Strîmturean, nume consacrate ale genului, precum: Ionuţ Fulea, Marinela Zegrean Istici, Mihai Mariş (saxofon), Alexandru Tămaş (acordeon), Raul Oltean şi Radu Lazăr.

Aceştia au prezentat o suită de cântece populare, interpretate vocal şi instrumental care au avut un impact deosebit de puternic asupra publicului, compus în special din tineri, semn că - după expresia maestrului Alexandru Tămaş, cel mai vârstnic absolvent din spectacol – „folclorul nu piere”. Primul artist care a evoluat în gală a fost taragotistul Mihai Mariş, demn urmaş al marelui Dumitru Fărcaş, reprezentant al zonei Mărişel din Munţii Apuseni. Acesta – absolvent în anul 1983 al şcolii, la clasa regretatului Ion Fărcaş - a impresionat prin forţa şi talentul său interpretativ la taragot, stârnind în dese rânduri, pe parcursul recitalului său, ropote de aplauze. A urmat solistul vocal Radu Lazăr, absolvent în anul 2010 al clasei de canto muzică populară, a

expertului Ana Strîmturean. Acesta, absolvent a două facultăţi – cea de Teologie Ortodoxă şi FSEGA - deţine un palmares remarcabil, fiind câştigător – printre altele - în anul 2008, al Premiului I la Festivalul “Strugurele de Aur” - Jidvei şi al trofeului “Pana de păun” – Bistriţa, 2009.

Emoţionat, tânărul solist a mărturisit următoarele: “Sentimentul pe care-l am pe această scenă este cel când te întorci acasă, cel de familie. Aici, la şcoală, am devenit cu toţii o familie. Iar lucrurile care dau cu adevărat sens lumii este dragostea - şi asta s-a creat între noi, elevii cu dumnealor, profesorii – şi cu dumneavoastră, cei care ne ascultaţi”. Iar piesele cântate – cu glas molcom, profund şi totuşi bogat în nuanţe – au demonstrat pe deplin vorbele solistului. În continuare, Raul Oltean – cel care a urcat pe scenă după Radu Lazăr – este şi el un absolvent al clasei expertului Ana Strîmturean, la rândul său o solistă afirmată de muzică populară, delectându-i pe cei prezenţi cu piese de pe Câmpia Transilvaniei şi din

REÎNTÂLNIRI

zona sa natală, Gherla. Următorul care a evoluat în program,

acordeonistul Alexandru Tămaş – absolvent al şcolii în anul 1964 – este posesorul unei biografii impresionante: între anii 1965 – 1966 a cântat în orchestra Palatului Culturii, condusă de Luca Moldovan, iar după angajarea sa la Întreprinderea de Transport Local Cluj a preluat conducerea Orchestrei “Rapsodia Someşeană”, pe care o coordonează şi astăzi.

Cu lacrimi în ochi, acesta a mărturisit publicului - referindu-se la progresele înregistrate de instituţie: „Când am absolvit Şcoala de Arte în 1964, nici nu visam la ce am găsit astăzi aici. Îmi vine să plâng de emoţie. Am fost prin multe locuri din lumea aceasta şi ar trebui să n-am emoţii. Însă, se zice că dacă n-ai emoţii, n-ai nici bun simţ. Le doresc celor de aici să continue ceea ce au început. Eu voi putea pleca liniştit, cu gândul că fiind pe asemenea mâini bune, folclorul nu piere”. A urmat recitalul septuagenarului acordeonist care prin tehnica lui interpretativă, perfecţionată în decenii de cântat, a uimit şi încântat şi de această dată publicul spectator. În continuare, cunoscuta solistă Marinela Zegrean Istici – absolventă în anul 1987, a şcolii, la clasa Virgil Medan – a prezentat, cu un impact deosebit la public mai multe piese lansate de către ea în prodigioasa-i carieră, la rândul lor preluate mereu către de noii aspiranţi la calitatea de solist sau de către mai tinerii săi cursanţi de la secţia externă Gherla a Şcolii de Arte din Cluj, piese precum: “Am un drăguţ cât un ied”, “Cărăruie printre pruni”, etc... Deşi cu modestie aceasta mărturiseşte că-i place

să se exprime mai mult prin muzică şi nu prin citarea premiilor, noi menţionăm câteva: Premiul III la Festivalul “Maria Tănase”, Marele Premiu al Festivalului “Alină-te dor, alină” de la Cicârlău, judeţul Maramureş şi trofeul Topului topurilor tinerilor interpreţi de muzică

populară a Societăţii Române de Radio – Bucureşti 1994. La finalul galei absolvenţilor, a urmat recitalul invitatului de onoare al Galei, Ionuţ Fulea, reprezentant de marcă al zonei folclorice Alba, care a făcut între anii 1992 – 1993 un curs de canto clasic în cadrul Şcolii de Arte Cluj - la clasa regretatului Vasile Boldor. Au răsunat magnific, în Sala “Şantier”, piese lansate de îndrăgitul interpret, precum: “Cântecul de cătănie”, “Toată lumea are-un dor” şi alte câteva, care au emoţionat până la lacrimi sala. La reuşita microrecitalului său folcloric au avut o contribuţie deosebită Traian Covrig (vioară) şi Nelu Gabor (taragot), o parte din taraful “Codru de România”, coordonat de renumitul interpret.Desigur, la aceeaşi înălţime s-a ridicat pe tot parcursul spectacolului şi Taraful “Vatră de

17 18

REÎNTÂLNIRI

Dor” al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”, condus de expert Iancu Pop. Apoi - după o fotografie de grup făcută cu o întreagă clasă de elevi entuziasmaţi, care a urcat pe scenă – a mărturisit: “Să vă împărtăşesc câteva din gândurile mele. Albert Einstein spunea: “nu căuta să ai succes, caută să ai valoare”.

E foarte important ca toţi cei care pleacă de pe băncile acestei şcoli să nu plece cu gândul că venind de aici ai câştigat automat şi notorietate. Trebuie să-ţi dai seama că ai valoare doar dacă publicul te apreciază. Dragi tineri, e foarte important ce faceţi în aceste şcoli, dar la fel de important e ce faceţi după ce plecaţi din această şcoală – şi, mai ales, ce faceţi de unii singuri”.

La final, realizatorul de facto al spectacolului, expertul Ana Strîmturean a declarat, ascunzându-şi cu dificultate emoţiile: “Nu pot decât să mă bucur că am reuşit să ne reîntâlnim cu aceşti foşti cursanţi ai noştri, care între timp au devenit artişti adevăraţi – şi cu dumneavoastră, actualii cursanţi – precum şi cu această minunată orchestră, care s-a descurcat excelent”. Iar la finalul-finalurilor, directorul adjunct al Şcolii de Arte, Marius Moldovan a oferit diplome de participare celor care au evoluat pe scenă, ca semn de gratitudine pentru eforturile depuse de aceştia în realizarea spectacolului.

REÎNTÂLNIRI

2. „REÎNTÂLNIRI”GALA ABSOLVENŢILOR DE

MUZICĂ UŞOARĂ, EDIŢIA A V-A,UN SPECTACOL AL

ABSOLOVENŢILOR SECŢIEI DE ARTE ÎNTRE 1994-2012

În cadrul proiectului „Joia Artelor”, sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj-Napoca a găzduit joi, 2 iunie 2016 cea de-a şasea ediţie a “Galei absolvenţilor cursurilor de canto muzică uşoară” între anii 1994 – 2012 ai prestigioasei instituţii de cultură.

Amfitrionii noului eveniment “de suflet” al Şcolii au fost actorul Petre Băcioiu şi profesorul Mihai Ghircoiaş, cel mai vechi membru al echipei Şcolii de Arte Cluj. Spectacolul a cuprins microrecitalurile absolvenţilor Maria Mariş, Andrei Cucul şi Aminda, ele însemnând - fiecare în parte - un adevărat tur de forţă al soliştilor, care au impresionat profund publicul. În deschidere, profesorul Mihai Ghircoiaş a subliniat faptul că, în ciuda promisiunilor mai multor absolvenţi de a susţine microrecitaluri în seara respectivă, unii dintre ei şi-au anunţat absenţa abia în ultimul moment. „Există trei categorii de absolvenţi. Din prima categorie fac parte cei care cântă mult şi au angajamente, însă de dragul meu, sau al amintirii profesorilor Vasile Boldor, al doamnei Cristina Jiman sau Valer Sorescu au acceptat iniţial să vină şi să cânte pentru dumneavoastră.

A doua categorie este a celor care nu cântă deloc, având slujbe în alte domenii – şi pe care i-am dori să vină mai des pe la noi, să ne întâlnim şi să repetăm împreună. Iar a treia categorie e compusă din circa 100-200 de absolvenţi care sunt răspândiţi prin lume şi e teribil de greu să-i strângem împreună la o anume dată, într-un singur loc” – a declarat profesorul Ghircoiaş, coordonatorul evenimentului. Apoi a adăugat că – spre deosebire de ceialţi profesori – el este cel care i-a cunoscut pe toţi absolvenţii secţiei de muzică uşoară din ultimii 30 de ani şi a constatat pe propria piele ce-nseamnă repertoriul unui solist, remarcând totodată cum percepţia generală despre repertoriul unui solist de muzică uşoară s-a schimbat – şi asta doar într-un interval de zece ani: “La început veneam eu cu propunerea pieselor ce trebuie cântate, dar acum vin ei cu propuneri, dovadă cât s-a schimbat această percepţie”. În continuare, actorul Petre Băcioiu a prezentat-o pe prima solistă a galei, profesoară la Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca, Maria Mariş – o solistă cu o voce extraordinară şi un repertoriu din muzica românească,

19 20

REÎNTÂLNIRI

legendară, şi din repertoriul străin, în special cel francofon. “Aş putea spune că le cânt şi descânt copiilor, în timpul lecţiilor. Muzica m-a ajutat foarte mult în carieră şi am ajuns ca în fiecare an să organizez un concurs de muzică uşoară, la liceul unde predau. Iar din 2012 organizez un concurs de muzică folk şi încerc să duc această tradiţie mai departe”, a mărturisit, profund emoţionată, Maria Mariş. A urmat o evoluţie de efect, cu piese rare şi de o mare frumuseţe, precum “Am trup de ceaţă” (Ileana Şipoteanu), “Akropolis adieu” (Christian Bruhn – din repertoriul solistei Mireille Mathieu), “N-am noroc” (Anda Călugăreanu, muzica Ion Cristinoiu) şi “Qu’est-ce qui fait pleures les blondes” (Sylvie Vartan), aplaudate la scenă deschisă.

A urmat evoluţia pe scenă a solistului Andrei Cucul, absolvent al clasei Vasile Boldor – actualmente angajat al unei bănci – care a făcut, la rândul său, senzaţie, prin interpretarea special a pieselor “Azi” (Elena Cârstea, muzica Al. Vilmany) , “Tu eşti primăvara mea” (Aurelian Andreescu, muzica Florin Bogardo) “Ochii tăi” (Holograf) şi “Chemarea dragostei” (Adrian Romcescu, muzica Marius Ţeicu). Cea de-a treia absolventă prezentă în cadrul galei, Aminda, este şi ea o fostă cursantă a regretatului profesor Boldor, a cărui amintire a şi evocat-o în fraze simple – dar care au pătruns la suflet. “Într-o zi m-am prezentat la el – aveam 16 – 17 ani şi eram

teribil de supărată. Draga mea, eşti supărată – mi-a zis el – aud asta pe corzile tale vocale, du-te te rog acasă şi vii data viitoare. Atunci mi-am dat seama ce auz muzical poate să aibă un profesor de canto muzică uşoară”, a mărturisit solista. După care, în cadrul microrecitalului susţinut şi-a demonstrat din nou talentul şi remarcabila forţă interpretativă, în piese precum “A night like this” (Cara Emerald) , “Forget you” (Cee Lo Green), “Valerie” (Amy Winehouse) şi “You belong to me” (Vanda Sheppard). La final, organizatorii excelentei gale de muzică uşoară au oferit celor trei solişti precum şi profesorului Mihai Ghircoiaş, sufletul evenimentului, diplome de participare. Iar concluzia serii a fost una singură: muzica uşoară clujeană, reprezentată de mai vechii şi noii cursanţi ai Şcolii de Arte Cluj-Napoca poate fi considerată una de calitate ridicată şi în acelaşi timp de perspectivă, prin permanenta sa împrospătare cu noi şi noi talente, multe deja laureate ale celor mai importante festivaluri naţionale ale genului.

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA

1. ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA” CLUJ,

SPECTACOL LA TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ DIN ORAVIŢA

CEL MAI VECHI TEATRU DINROMÂNIA

La 19 mai 2016, Şcoala de Arte din Cluj-Napoca a fost invitata Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa pentru a susţine, în tandem cu gazdele lor, din judeţul Caraş-Severin, un spectacol de muzică clasică şi teatru în oraşul Oraviţa.

Evenimentul, aşteptat cu emoţie de către reprezentanţii ambelor instituţii de cultură s-a desfăşurat în sala Teatrului “Mihai Eminescu” din Oraviţa, un edificiu cu o prestanţă ieşită din comun pentru cultura românească: acesta este cel mai vechi teatru din România, realizat după modelul Burgtheater-ului din Viena şi inaugurat în anul 1817, în prezenţa familiei imperiale, Francisc II şi a Carolinei Augusta. Şi tot aici, în anul 1868, a avut loc o etapă din turneul Societăţii Dramatice Bucureşti, cu Mihai Eminescu – sufleur şi secretar al directorului Mihail Pascaly. Însăşi istoria acestui splendid edificiu, aparţinând barocului târziu, a cărui renovare s-a încheiat în 1997 este una de excepţie: ridicat pe amplasamentul instalaţiei de amalgamat a minei Thalia din Oraviţa, dezafectată în 1733, a reprezentat în 1838 sediul

pentru „Asociaţiunea de Casino şi Cetire”.

Astfel, numai pentru confecţionarea a 150 de scaune ale sălii de spectacole – funcţionale şi astăzi - marele scriitor maghiar Jokai Mor a donat o sumă consistentă. Ca să nu mai vorbim de restul investiţiilor, procurate prin subscripţie publică, exact precum în cazul Ateneului Român. Legat de spectacolele care s-au defăşurat aici, pomenim doar câteva trupe sau personalităţi care i-au încântat odinioară pe orăviţeni: Ansamblul de balet de la Balşoi Teatr – 1876, 1886, 1944; concertul lui George Enescu şi Nicolae Cravia – 1931 sau Ansamblul Dramatic Innsbruck – 1876, etc. etc.

Cât despre spectacolul propriu-zis, acesta a fost prezentat cu multă inspiraţiede către actorul Petre Băcioiu, fără microfon, într-o sală cu o acustică perfectă, realizată astfel din construcţie. Evenimentul a debutat cu câteva piese interpretate la pian, din repertoriul lui J.S. Bach, L.W. Beethoven şi Vladimir Beleaev de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Mihai Zăvoianu şi Olimpia Damşa, coordonaţi de expertul Olga Bordas.

21 22


A urmat minirecitalul lui Filip Boancă, cursant al expertului Alexandra Hordoan, în acompaniamentul Olgăi Bordas, cu piesele vocale „Strangers in the night” de Bert Kaempfert şi o canţonetă italiană de Ernesto de Curtis. În continuare, a sosit rândul tinerilor proveniţi din rândul Şcolii de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa şi ai secţiei din Oraviţa. Micii artişti, ca vârstă - însă cu realizări deosebite pe plan naţional şi local - sunt următorii: Ciprian Niţă (câştigător al Marelui Premiu la festivalurile de la Piteşti şi Brăila), Maria Borş (cîştigătoare a Premiului de Excelenţă la concursul “Pro Piano” – Timişoara) şi Radu Fernando, cu toţii coordonaţi de către profesoara Lucia Ghilea. În entuziasmul publicului, fiecare tânăr pianist a interpretat câte două piese din repertoriul unor cunoscuţi compozitori, precum: Iacob Mureşanu, J.S. Bach, Rimski Korsakov, Felix Mendelsson Bartholdy, Christian Sinding. A venit curând şi rândul actorilor amatori clujeni să delecteze sala prin două piese de excepţie: „Cartea Junglei” – adaptare de Petre Băcioiu după Rudyard Kipling, în interpretarea trupei teatrale a Şcolii de Arte de la secţia externă Dej (copiii Cătălin Şerban Frenţiu, David Miheştean, Alisia Moldovan, Deona Roman, Anisia Roman, Larisa Grad) şi “Coana Chiriţa”, de Vasile Alecsandri (Mariana Reman – Chiriţa, Lorena Ţentea – Luluţa şi Anca Vălăsutean – Servitoarea). Spectacolul s-a încheiat, în forţă, prin interpretarea unui fragment din „Messa breve” nr. 7 de Charles Gounod de către Corul „Canticorum” – dirijat de expertul Dorin Mircea Simionescu şi acompaniat la pian de Olga Bordas.

După spectacol managerii celor două instituţii de cultură au ţinut să sublinieze importanţa evenimentului. “Pentru noi este o onoare să avem această activitate în palmares, pe această scenă – cea mai veche din ţară – şi sunt încântat de parteneriatul nostru cu Şcoala de Arte din Reşiţa.

Şi, ca să-i parafrazez pe talentaţii copii de la Dej, cine se scoală de dimineaţă ... la Oraviţa ajunge”, a declarat, încântat de evenimentul cultural Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte din Cluj-Napoca. La rândul său Mariana Dănescu, managerul Şcolii de Arte din Reşiţa a declarat, printre altele: ”Aş dori să-i felicit pe toţi cei care au evoluat peste zi aici, pe scenă, pentru minunatele momente pe care ni le-au creat şi să le doresc în continuare succes.


Şi pentru că Şcoala de Arte din Reşiţa are un parteneriat care durează de ceva timp, cu Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, îmi doresc în continuare ca ambele şcoli să aibă aceeaşi relaţie de prietenie. Aş dori să înmânez o diplomă de excelenţă Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca, pentru deosebita contribuţie adusă în cultură şi educaţie cu ocazia parteneriatului dintre cele două instituţii”. Iar vizita clujenilor în judeţul Caraş Severin s-a încheiat cu încă un moment de excepţie: o vizită la Anina, făcută cu “Semmeringul bănăţean”, pe prima cale ferată din România (şi a doua cale ferată montană din Europa), inaugurată în 1869, în lungime de aproximativ 34 de kilometri. Iar cele două ore parcurse de tren, cu viteză redusă, între Oraviţa şi Anina – a reprezentat pentru cei prezenţi un prilej de a admira peisajul mirific al zonei şi totodată o promisiune pentru o cât mai grabnică reîntâlnire a reprezentanţilor celor două instituţii de cultură din Cluj-Napoca şi Reşiţa.

23 24


2. „PREMIERĂ: SPECTACOL AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ ÎN CENTRUL MUNICIPIULUI

TÂRGU-JIU, CU PRILEJUL ZILELOR ŞCOLII DE ARTĂ TÂRGU-JIU“

Parfumul teilor în floare şi atmosfera creată de sutele de spectatori care au poposit vineri, 17 iunie, în amfiteatrul în aer liber din centrul muncipiului Târgu Jiu au prilejuit un spectacol de muzică şi dansuri de zile mari, oferit de Şcoala Populară de Arte Cluj-Napoca, în deschiderea manifestărilor prilejuite de „Zilele Şcolii Populare de Arte Târgu-Jiu”.

Evenimentul – care în următoarele trei zile a avut pe agendă expoziţii, spectacole de muzică populară, uşoară, clasică, teatru, work-shop-uri ale meşterilor populari, etc. – a fost organizat la cea de-a 44-a aniversare remarcabilei instituţii de cultură şi artă din această zonă a ţării.

Aşadar, eforturile „desantului” clujean au fost savurate îndelung de către public, fiindrăsplătite pe parcursul desfăşurării

spectacolului cu ropote de aplauze, iar amfitrionii evenimentului au fost – din partea gazdelor - Iani Gârbaciu, purtător de cuvânt şi consultant artistic al Şcolii de Artă din Târgu-Jiu şi, din partea clujenilor, expertul claselor de canto muzică uşoară şi populară Maria Marina Simionescu. Spectacolul care a urmat s-a ridicat la o înaltă cotă calitativă, lucru remarcat şi de specialiştii prezenţi în amfiteatrul în aer liber - dar şi de reprezentanţii televiziunii locale, care au filmat evenimentul. Acesta a debutat printr-un regal de muzică uşoară al cursanţilor claselor de canto muzică uşoară aparţinând experţilor Petrovici Tunde şi Maria Marina Simionescu.

Melania Tiponuţ – solistă recent calificată în fazele superioare ale concursului televizat “Vocea României” - a fost cea care a „spart” gheaţa, cu două piese din repertoriul soliştilor Miley Cyrus şi Emely Sade, urmată de Lavinia Adam, o excelentă creatoare de atmosferă şi posesoarea unei voci impresionante, care a “sedus” pur şi simplu publicul. A urmat „moţul” Mihai Ursu – o prezenţă scenică plăcută, dublată de o voce de excepţie – care a


interpretat piesele „Nimeni nu-i perfect”, de George şi „Thank you for loving me”, din repertoriul solistului Jon Bon Jovi. Apoi, Mădălina Rusu - o altă cursantă care anul trecut a fost prezentă în fazele superioare ale “Vocii României” a interpretat, în tonalităţi înalte şi pline de nerv, două piese din repertoriul internaţional.

Aceasta a lăsat o excelentă impresie publicului şi a prefigurat întrucâtva parcursul unei viitoare interprete de excepţie, în ciuda vârstei sale fragede. A încheiat recitalul de muzică uşoară al cursanţilor clujeni - într-o interpretare caldă, în forţă – dar totodată „rostită” cu profunzime şi rafinament, Andreea Flavia Sandu, cursantă la clasa expertului Maria Marina Simionescu, la rândul său finalistă a concursului “Vocea României”. În partea a II-a a urmat programul de muzică şi dansuri populare. Acesta a debutat cu o suită de jocuri din Câmpia Tansilvană, interpretată de Ansamblul Folcloric „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, coordonat de instructorul coregraf Viorel Dragomir, în acompaniamenul tarafului “Vatră de Dor”, dirijat de directorul adjunct al instituţiei, Marius Moldovan. Reputatul ansamblu al Şcolii de Arte din Cluj îi are în componenţa sa pe următorii instrumentişti: Vasile Chiorean – taragot, Claudiu Mărincean – clarinet, Iancu Pop – acordeon, Mihai Moroşan – ţambal, Dorin Simionescu – contrabas şi Cătălin Banc – violă, braci. A urmat evoluţia pe scenă a Denisei Şaban, cursantă la clasa de canto muzică populară, a expertului Claudiu Ciotleuş, cu piese din zona Câmpiei Transilvaniei şi a Clujului. A reintrat apoi, în scenă, Ansamblul „Vatră de Dor”, cu o suită de jocuri din nordul Moldovei, un nou prilej pentru dansatori de

a-şi etala, deopotrivă, virtuozitatea şi superbele costume populare. În continuare, interpreta Ioana Budae, cursantă la clasa expertului Ana Strîmturean a impresionat audienţa cu piese de profunzime, specifice zonei din care provine, Măguri-Răcătău. A urmat o suită de jocuri din zona Codrului, interpretate – cu zâmbetul pe buze, semn distinctiv al atingerii unei cote superioare de îndemânare artistică - de către aceiaşi „tănţăuşi” instruiţi de inimosul Viorel Dragomir.

A încheiat recitalul soliştilor de muzică populară Violeta Goia Tuinete, elevă a expertului Ana Strîmturean, cu piese din Ţara Moţilor. Finalul spectacolului i-a aparţinut aceluiaşi ansamblu, „Vatră de Dor” – care a interpretat, îngemănate, un joc fecioresc de haidău, o „muierească” din Şeredei şi o suită de jocuri din Dealurile Clujului. După spectacol, Alexandru Bratu - managerul Şcolii de Artă din Târgu-Jiu - a înmânat omologului său clujean, Vasile Corpodean un „înscris de onoare”, pentru a sublinia importanţa prieteniei care leagă, de un

25 26


an şi jumătate, şcolile de arte din Târgu-Jiu şi Cluj-Napoca. În replică, managerul Vasile Corpodean a declarat următoarele: „Noi, care deja ne-am obişnuit cu frigul şi ploaia de acasă, am nimerit aici la dumneavoastră, în plină căldură a anotimpului şi a sufletelor voastre şi vă mulţumim că ne-aţi invitat în acest an aniversar, 140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brîncuşi. Sperăm din tot sufletul ca parteneriatul nostru să continue, cu noi colaborări şi în viitor”.

După eveniment, Alexandru Bratu, ne-a mărturist circumstanţele în care a stabilit capetele de pod ale unei prietenii atât de stabile cu Şcoala de Arte din Cluj-Napoca: “Prima întâlnire cu dl. Corpodean am avut-o la întâlnirea managerilor şcolilor populare de arte din România, care s-a desfăşurat în luna decembrie 2014, la Băile Herculane. Şi eu şi dl. Corpodean am participat acolo, la iniţiativa d-nei manager de la Şcoala Populară de Arte din Reşiţa şi am început apoi colaborarea noastră. Eu atunci eram la conducerea Şcolii de Artă din Târgu-Jiu, de numai două luni, iar discuţiile cu managerul Corpodean mi-au deschis noi perspective în privinţa colaborărilor dintre cele două instituţii. Prima a fost în februarie 2015, la “Seara Artelor” cu o expoziţie realizată de secţia noastră externă de la Novaci, a continuat cu Expoziţia “Clujul – Oraşul Comoară”, a cursanţilor Şcolii Populare de Arte din Cluj la Muzeul Judeţean “Al. Ştefulescu” din Târgu-Jiu, în toamna lui 2015 şi apoi iarăşi am venit noi la Cluj cu ocazia spectacolului de Ziua Naţională a României din 2015, intitulat “Trei inimi româneşti”. Şi în fine, din nou, în februarie

2016, la “Seara Artelor” din Cluj, cu expoziţia “140 de ani – Brâncuşi”. Acum, după această nouă confirmare fericită a colaborării noastre dorim s-o continuăm şi-n anii ce vor urma, fiindcă avem foarte multe lucruri de învăţat unii de la alţii”.

3. „ŞCOALA POPULARĂ DE ARTECLUJ LA CHIŞINĂU“

O delegaţie a Consiliului Judeţean Cluj, din care au făcut parte domnul Vákár István, vicepreşedintele instituţiei, doamna Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” şi domnul Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, alături de experţi şi cursanţi ai Şcolii, a fost prezentă în perioada 28 august - 01 septembrie 2016, în Republica Moldova, la Chişinău, la manifestările prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii „Transilvania”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, dar şi la cele dedicate Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”. La întoarcere spre casă clujenii au făcut un popas şi în raionul Hînceşti, înfrăţit de mai bine de un an cu judeţul Cluj.

Transilvania - „O bibliotecă simbolizând o ţară”

O serie de evenimente au avut loc la Chişinău, în perioada 28 -31 august 2016, prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii „Transilvania”, prima bibliotecă de carte românească din capitala Republicii Moldova. Deoarece fondatorul


acesteia a fost Traian Brad, director al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, alături de alţi oameni inimoşi, an de an, o delegaţie a Consiliului Judeţean Cluj este prezentă la Chişinău pentru a se bucura împreună cu reprezentanţii Bibliotecii „Transilvania”, dar şi cu autorităţile locale de acest proiect deosebit. Din delegaţia din acest an au făcut parte domnul Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, doamna Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” şi domnul Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, alături de experţi şi cursanţi ai acestei instituţii de cultură.

Evenimentele aniversare au început duminică, 28 august, când delegaţia clujeană a fost întâmpinată de reprezentanţii Bibliotecii „Transilvania”. Tot atunci a fost înmânată şi donaţia de carte, oferită de instituţia clujeană de cultură. Este vorba de sute de volume, ultimele apariţii ale editurilor româneşti, care au ajuns astfel la îndemâna cititorilor din Chişinău şi din împrejurimi. Manifestările au continuat pe tot parcursul zilei de luni, 29 august, cu o serie de dezbateri pe teme de dezvoltare profesională în domeniul cultural şi de pregătire a bibliotecarilor.Totul a culminat marţi, 30 august, cu momentul aniversar, intitulat „O bibliotecă simbolizând o ţară”, 25 de ani de la fondarea Filialei „Transilvania”.

Începând cu ora 10:00, la sediul instituţiei, situată pe Bulevardul Mircea cel Bătrân, o serie de oameni de cultură, alături de invitaţi din Republica Moldova şi România au transmis mesaje de felicitare.

Printre aceştia s-a numărat şi domnul Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, care a transmis mesajul de felicitare din partea instituţiei clujene şi le-a urat spor şi sănătate bibliotecarilor. De asemenea, doamna Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, a vorbit în mesajul transmis despre importanţa unei biblioteci cu carte românească în inima Republicii Moldova. „25 de ani reprezintă o sumă deloc neglijabilă, iar pentru o persoană înseamnă cea mai frumoasă parte a carierei. Cei care atunci, la înfiinţarea bibliotecii Transilvania, aveau 25 de ani, acum se află la apogeul maturităţii profesionale, iar cei care nu existau, acum sunt în floarea tinereţii şi au crescut cu graiul românesc alături, cu scrierea latină, cu cartea străbunilor în limba română. Toate acestea datorită ideii şi inspiraţiei unor oameni, care din poziţia lor umilă de bibliotecari au făcut mai mult decât alţii aveau puterea s-o facă”, a precizat Sorina Stanca. Apoi oaspeţilor din Cluj-Napoca le-au fost oferite diplome de excelenţă din partea organizatorilor. „Le mulţumesc şi voi fi mereu alături de colegii de la Cluj, pentru că am lansat diverse proiecte de lectură şi de promovare a culturii româneşti”, a declarat cu acest prilej doamna Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.

După acest moment, toţi cei prezenţi s-au bucurat de un program artistic oferit de taraful şi Ansamblul folcloric „Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca. În faţa publicului au evoluat şi experţii Şcolii de Arte Cluj, Ana Strîmturean şi Felix Gălan, absolventa Şcolii, Mihaela Toşa, alături de Maria Iliuţ, artistă a poporului din Republica Moldova. La final, clujenii au interpretat câteva cântece patriotice, care au emoţionat auditoriul.Manifestările dedicate aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii „Transilvania” au continuat cu vernisarea unei expoziţii de pictură, dar şi cu prezentarea albumului „Omagiu în timp: 25 de ani ai Bibliotecii Transilvania”, realizat de Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca.Biblioteca „Transilvania” din Chişinău este

27 28


prima bibliotecă de carte românească din Republica Moldova. Instituţia de cultură a fost inaugurată pe 29 august 1991, la două zile de la declararea independenţei faţă de URSS a Republicii Moldova. Cărţile au fost aduse din Ardeal de Traian Brad, ctitorul bibliotecii, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, dar şi de alţi oameni de cultură din România. An de an fondul de carte este suplimentat prin donaţiile făcute de biblioteca din Cluj.

“Clujenii la înălţime, la manifestările dedicate Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea

română”

Sute de oameni au luat parte miercuri, 30 august 2016, la recitalul oferit de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, pe scena amplasată în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău, cu ocazia Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”.

Evenimentul a debutat la ora 10:00 cu depuneri de flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, urmate de alocuţiuni şi recitaluri de muzică şi poezie. Invitaţi speciali au fost taraful „Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte din Cluj, compus din directorul adjunct Marius Modovan,Vasile Chiorean, Iancu Pop şi Mihai Moroşan, alături de Ansamblul folcloric „Vatră de dor”, format din cursanţi şi absolvenţi ai cursului de joc popular din cadrul instituţiei, sub conducerea coregrafică a instructorului Viorel Dragomir.

Tinerii au prezentat suite de jocuri din Câmpia Transilvaniei, din zona Codrului şi Dealurile Clujului. De asemenea, pe scenă au urcat şi experţii Şcolii de Arte Cluj, interpreţii Ana Strîmturean şi Felix Gălan, dar şi absolventa Mihaela Toşa, de la clasa expertului Ana Strîmturean. Cu toţii au fost îndelung aplaudaţi de publicul spectator, vădit emoţionat de cântecele şi dansurile din zona Transilvaniei. Recitalul clujenilor, transmis în direct de Televiziunea publică a Republicii Moldova, a fost prezentat de Grigore Sâmboan, redactor şef la radio Renaşterea Cluj-Napoca şi absolvent al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”. Clujenii au fost prezenţi şi în seara zilei de miercuri, 31 august, pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale, în cadrul concertului extraordinar dedicat Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”. Pe lângă alţi invitaţi, în faţa publicului numeros au evoluat Orchestra simfonică, dirijor Dumitru Cîrciumaru şi Orchestra municipală de muzică populară, condusă de fraţii Advahov. „Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată ca sărbătoare legală în Republica Moldova pe 31 august 1990. Aceasta după ce, la 31 august 1989, a fost adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova. În România, Ziua Limbii Române se sărbătoreşte din anul 2013.Spectacol folcloric la Hînceşti, raion înfrăţit cu judeţul Cluj.

La întoarcerea spre casă, joi, 01 septembrie, clujenii s-au oprit în oraşul Hînceşti, ce face


parte din raionul cu acelaşi nume, raion înfrăţit cu judeţul Cluj de mai bine de un an. Aici, pe scena Casei de Cultură, taraful şi ansamblul folcloric „Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte din Cluj, alături de experţii Ana Strîmturean şi Felix Gălan şi absolventa Mihaela Toşa, au oferit un spectacol ce a durat aproape o oră. Publicul a fost format în mare parte din elevi şi profesori, deoarece manifestarea a coincis cu deschiderea anului Şcolar în Republica Moldova.

La final, şeful Direcţiei de Învăţământ din cadrul primăriei Hânceşti, doamna Valentina Tonu, a mulţumit managerului Şolii de Arte „Tudor Jarda”, domnul Vasile Corpodean şi întregului colectiv al instituţiei pentru spectacolul de înaltă ţinută oferit, arătând că ceea ce s-a pus în scenă a fost o adevărată lecţie de românism predată tinerei generaţii din Republica Moldova. Totul s-a încheiat cu intonarea cântecului „Hai să-ntindem hora mare”, cântat de clujeni împreună cu elevii şi profesorii din Hînceşti.

La Casa raională de Cultură din Hînceşti, cu o zi inainte, a avut loc şi un concert festiv, dedicat jubileului de 50 de ani ai instituţiei de cultură, eveniment la care a luat parte şi domnul Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Judeţene din Cluj-Napoca.„Pentru noi a fost o onoare să facem parte din delegaţia Consiliului Judeţean Cluj, prezentă în aceste zile în Republica Moldova, la manifestările dedicate atât aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Transilvania, cât şi Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română. Ne-am propus şi suntem convinşi că am reuşit să consolidăm această punte de legătură,

această punte de suflet, între Transilvania şi Basarabia, între România şi Republica Moldova. Ne bucurăm de această colaborare deosebită şi de orice întâlnire cu fraţii noştri de peste Prut şi sperăm să ne reîntâlnim curând”, a declarat managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, domnul Vasile Corpodean.

4. EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE„VIBRAŢIA NATURII“, PRIMA

COLABORARE ÎNTRE ŞCOALA DEARTE CLUJ-NAPOCA ŞI ŞCOALA

DE ARTE BISTRIŢA

Şcoala de Arte Bistriţa, instituţie din cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud a vernisat joi, 27 octombrie 2016, la Galeria ARTE de pe str. V.Alecsandri nr. 1 din Cluj-Napoca, în colaborare cu Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj, expoziţia de artă fotografică „Vibraţia Naturii”, aparţinând cursanţilor Şcolii de Arte Bistriţa, clasa Artă-Foto, coordonată de prof. Robert Kovacs. Este vorba de prima expoziţie organizată în acest an educaţional de instituţia de cultură clujeană, fiind prezentate 37 de lucrări de artă fotografică, împărţite pe două tematici majore, peisaje şi fotografii de călătorie, pe care cursanţii bistriţeni – ai anilor doi şi terminali - le-au imortalizat în perioada concediilor şi vacanţelor. Aceştia sunt: Alexandru Nagy, Arthur Kornovics, Bogdan Florin – Labiş, Dana Claudia Chiorean, Elod Gyorgy, George Marian Palage, Iulia Drăgan, Marius Alin Rus, Mircea Bartic, Nicolae Brici Kerekes, Sever Moldovan şi Vasile Şimon”.

În cuvântul de întâmpinare al oaspeţilor bistriţeni, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca a declarat: “Momentul de astăzi reprezintă pentru mine un eveniment mult dorit şi aşteptat, acela ca împreună cu colegii bistriţeni să organizăm o primă activitate culturală. Noi am căutat în arhive şi n-am găsit nicio activitate în trecut pe care să fi avut loc împreună cu colegii de la Şcoala de Arte Bistriţa – decât în perioada când Bistriţa se afla în regiunea Cluj. Vă mărturisesc faptul că, pentru cele două şcoli

29 30


de arte, tot ce se întâmplă astăzi este un eveniment major, iar după acest început anul viitor vom organiza mai multe acţiuni împreună”. La rândul său directorul Şcolii de Arte Bistriţa, d-na Rozalia Fucă Tomescu şi-a mărturisit bucuria pentru începutul acestei colaborări şi pentru posibilitatea oferită de a populariza talentele din Bistriţa şi, cu prilejul expoziţiei, cursanţii d-lui Robert Kovacs. “Sperăm ca acest început să fie de bun augur şi să particularizăm această colaborare şi în alte domenii ale artei”, a mai declarat domnia sa. Referindu-se la expoziţia de faţă, d-na Fucă Tomescu a menţionat că secţia de Artă-Foto este înfiinţată numai de doi ani şi reluată după o lungă perioadă în care nu a găsit un expert capabil s-o coordoneze. “Dl. Kovacs este foarte dibaci în meseria lui şi le-a insuflat cursanţilor dragostea pentru fotografie, cu ieşiri prin păduri sau prin municipiu, în miez de noapte, ca să-i înveţe să surprindă luminile oraşului. Inclusiv titlul expoziţiei, “Vibraţia Naturii”, ne sugerează să ne facem timp pentru a ne bucura de creaţia lui Dumnezeu şi de natură – care fac parte din sufletul nostru”.

În continuare Robert Kovacs, coordonatorul cursului a menţionat, în câteva fraze, că a reuşit pe parcursul a doi ani să facă minuni cu nişte începători “care iniţial au venit cu aparatele foto sigilate, la ore iar acum unii dintre ei pot oricând să lucreze în mod profesionist, astfel încât după absolvirea cursului sunt capabili să dea admitere la Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca, sau să-şi ia un master în domeniul fotografiei”. Concluziile serii au aparţinut vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, care a

salutat materializarea dorinţei celor două şcoli de arte, aceea de a colabora între ele pe plan profesional.

“Am privit fotografiile expuse pe simeze şi mă întreb dacă nu cumva acolo se află şi sufletul fotografului. Şi eu am început fotogafia, pe la 7-8 ani, cu un aparat “Smena”, iar, odată, un fotograf bătrân mi-a zis: “Voi toţi daţi click, însă uitaţi să surprindeţi clipa, apoi staţi minute în şir în faţa fotografiilor, căutând-o pe cea mai reuşită”. Ori, sunt sigur că profesorii îi învaţă

SĂRBĂTORIREA UNOR EVENIMENTE ŞI EXPOZIŢII

acum pe elevii lor să aştepte momentul propice, precum pescarul să muşte peştele, şi numai la timpul potrivit să declanşeze acel click”, a mărturisit vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

A urmat spectacolul artistic - îndelung aplaudat - susţinut de trei cursante de la clasa de canto muzică uşoară a Şcolii de Arte Bistriţa, Elena Pop, Cristina Creţ şi Cristina Pascaru după care tânărul talent al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Mihail Feier, elev în anul II al clasei expertului Emanoil Toma, a încântat audienţa cu o arie de J.S.Bach şi piesa “Allegretto” de Matteo Carcassi.Evenimentul a fost prezentat – competent, cu un grad sporit de afectivitate, datorită originii sale bistriţene - de Grigore Sâmboan.

1. „NOAPTEA MUZEELOR“, LA MUZEUL MEMORIAL

„OCTAVIAN GOGA“ - SPECTACOL AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA

Ediţia din acest an a „Nopţii Muzeelor” de la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea, desfăşurată sâmbătă 21 mai 2016 – între orele 19.00 – 23.00 - a fost dedicată aniversării a 135 de ani de la naşterea poetului Octavian Goga, patronul spiritual al regiunii.

Evenimentul a conţinut un program de muzică clasică şi populară, susţinut de către experţii şi cursanţii Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca; premierea câştigătorilor Concursului de artă plastică „Ciucea lui Goga”; vizitarea expoziţiei aniversare „135 de ani de la naşterea lui Octavian Goga”; vizitarea expoziţiilor permanente din Castel, Casa Albă şi Casa Ady Endre şi vizitarea expoziţiilor cu lucrări de artă plastică ale elevilor de la Şcoala Gimnazială „Octavian Goga” din Ciucea, Şcoala Primară din Bucea, Clubul Copiilor din Gherla şi Şcoala Gimnazială din Valea Drăganului.

Momentul de poezie şi de muzică clasică al Şcolii de Arte Cluj-Napoca a fost prezentat de către actorul Petre Băcioiu – care a recitat, pe parcursul programului şi câteva poeme din creaţia lui Octavian Goga - debutând cu evoluţia grupului „Camerata”, adaptat într-o formulă de trio, cu o piesă de W.A. Mozart, în interpretarea lui Marius Moldovan: vioară, Vasilian Bojan – violă şi Timofei Muntean – violoncel. A urmat, la pian, Diana Coroiu, piesa „Marcia Alla Turca” – de L.V. Beethoven. Lacko Tunde, expertul clasei de canto muzică clasică a interpretat, cu profesionalism, o arie din

31 32


creaţia compozitorului Andrew Lloyd Weber (“Memory”) şi alta din Giacomo Puccini („O mio bambino caro”). De asemenea, tânăra cursantă Olimpia Damşa a interpretat, la pian, „Marriage d’amour” de Richard Clayderman, instrument care i-a oferit corepetitorului, Elisei Mureşan, prilejul să exceleze în interpretarea piesei “Klawierstrucke” partea I, de Schubert. A impresionat de asemenea audienţa – compusă din vizitatorii Castelului, cetăţeni din Cluj-Napoca sau, pur şi simplu elevi ai Şcolii Gimnaziale din Ciucea – evoluţia cursantului Filip Boancă.

Acesta a interpretat piesele “Torna a surriento” de Ernesto de Curtis şi “Strangers in the night” de Bert Kampfert, dovedindu-se o voce în curs de afirmare. A doua parte a spectacolului Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, cel folcloric, s-a desfăşurat în Casa Albă şi a conţinut microrecitalurile cursantelor claselor de canto muzică popular: Delia Roşca – clasa Claudiu Ciotleuş şi Violeta Goia Tuinete – clasa Ana Strîmturean.

Prima a interpretat trei piese din zona Someşu Rece iar cea de-a doua a prezentat

lucrări musicale din zona Munţilor Apuseni, iar evoluţiile s-au bucurat de un mare succes în rândul publicului local, bun cunoscător al genului.

La final, dna Ioana Lidia Ilea, managerul Complexului Muzeal “Octavian Goga” din Ciucea i-a mulţumit pentru prezenţa în spectacol partenerului tradiţional al Muzeului, Şcoala de Arte. Prilej pentru Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj să reamintească audienţei că parteneriatul între cele două instituţii-surori datează de 12 ani, fiind unul de


excepţie. Acesta a mai adăugat următoarele: “E şi o provocare personală să răspundem cu promptitudine, de fiecare dată invitaţiilor celor de aici, pentru că eu am copilărit în zonă, la bunici, şi vin cu drag şi emoţie la Ciucea”. Noaptea Muzeelor s-a încheiat cu un tur al castelului, şi cu prezentarea exponatelor muzeului şi a unor poveşti legate de viaţa celebrilor săi locatari, făcute – cu talent şi spirit - de către fostul director al Muzeului, dl. Aurel But.

2. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DANSULUI, CELEBRATĂ JOI, 12 MAI, LA ŞCOALA DE ARTE

CLUJ-NAPOCA

O nouă manifestare din cadrul proiectului „Joia Artelor” a avut loc joi, 12 mai 2016, în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, în prezenţa unui public numeros şi dornic să urmăreasă momente deosebite de balet, dans contemporan, dans modern şi de joc popular românesc. Şi, într-adevăr, aşteptările nu i-au fost înşelate, cursanţii şi experţii lor coordonatori oferindu-i un spectacol coregrafic de zile mari.

Încă din start, i-a uimit pe toţi cei prezenţi în sală prestaţia de excepţie, în calitate de dansatoare, a coordonatorului clasei de coregrafie, expertul Melinda Moga, totodată şi instructorul trupei de dans modern a şcolii, „Rhythm Nation”. Putem spune, fără a ne înşela

câtuşi de puţin, că membrii trupei s-au molipsit, parcă, de la instructoarea lor împrumutând câte ceva din dezinhibiţia şi libertatea acesteia de exprimare pe scenă, demonstrată pe parcursul spectacolului. De asemenea, a impresionat profund prestaţia Iuliei Pop Mărginean, o excelentă dansatoare - care ar putea face faţă, cu brio, în orice trupă profesionistă de dans. Aceasta – pe lângă dansurile în care a evoluat alături de trupă – a excelat într-un dans indian şi în altul sud-american, ambele explozive, în plus, în cel sud-american ( Only the strong – Paranaue) putând fi remarcate şi numeroase elemente acrobatice, de capoeira.

Per total, întreaga trupă merită felicitată pentru prestaţia sa, iar componentele sale trebuie menţionate, unele dintre ele fiind nume de viitor: Maria Avram, Irina Bardoczi, Adriana Berezovschi, Andreeea Demeny, Elena Adolean Halostă, Bianca Horon, Lavinia Iuşan, Andreea Maier, Ioana Mătieş, Melinda Moga, Alexandrina Nechita, Iulia Pop Mărginean, Raluca Rodina, Medeea Rus, Andreea State, Alina Suciu, Florina Teodorescu. “N-am mai dansat de nouă ani în public, din cauza unor probleme de ordin fizic, însă faptul că am dansat azi reprezintă modul meu de a-mi lua rămas bun de la scenă, lucru pe care n-am apucat să-l fac aşa cum mi-am dorit, atunci când am fost nevoită să mă retrag”, ne-a declarat, emoţionată, după spectacol, expertul coregraf Melinda Moga. A urmat apoi prestaţia – valoroasă – a Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor”, coordonat de instructorul coregraf Viorel Dragomir şi a claselor de instructori – coregrafi joc popular, instruiţi de maestrul Florin Ciobanu.

33 34


În continuare, Ansamblul „Vatră de Dor” a prezentat o suită de jocuri de pe câmpie, una de jocuri din Moldova, un joc de Codru şi la final, spectaculosul joc al socăciţelor, precum şi o suită de jocuri din Dealurile Clujului. Au mai prezentat dansuri, în cadrul sărbătorii Zilei Internaţionale a Coregrafiei din Sala “Şantier” a Şcolii de Artă Cluj următoarele trupe de dansatori: Ansamblul Şcolii „Vaida Voevod” - „Jucăuşii de pe Someş” – instructor Daniel Rusu, cu un joc de pe Valea Cistelnicului; Ansamblul „Valea Someşului” din Gherla – instructori Ovidiu Todea, Cătălin Crăciun - cu o suită de jocuri bătrâneşti; Ansamblul „Banul Mihalcea” din Mihalţ – instructori Rareş Bobiţan, Lavinia Ghibu, cu un „Haidău cu bâtă“ şi „Haidău cu o fată şi două fete“ şi o echipă instruită de Gabriel Boticaş şi Vasile Dângă, cu o suită de jocuri populare de pe Valea Agrijului. Spectacolul a fost pigmentat cu intervenţii spirituale şi de suflet, în cadrul prezentării evenimentului de către actorul Petre Băciou şi Beatrice Canteşanu, cursantă la clasa de actorie a Şcolii de Arte.


3. EXPOZIŢIA DE VARĂ A ŞCOLIIDE ARTE CLUJ-NAPOCA LA

MUZEUL „OCTAVIAN GOGA“DIN CIUCEA

Aproximativ 30 de lucrări, reunite într-o expoziţie intitulată sugestiv „Octavian Goga şi Clujul”, realizate de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj-Napoca, în cadrul taberelor de creaţie de la Ciucea, în anii 2009 şi 2010, cărora li s-au adăugat şi lucrări din cadrul expoziţiei itinerante “Clujul – Oraşul Comoară”, au putut fi admirate, timp de câteva zile, începând din 30 iunie 2016 în incinta Muzeului „Octavian Goga” din Ciucea. Joi, 30 iunie, la ora stabilită, în ambianţa fermecătoare a Castelului, a avut loc vernisajul expoziţiei „Octavian Goga şi Clujul”. Totul, în prezenţa unui public alcătuit din localnici, vizitatori ai Muzeului şi reprezentanţi ai celor două instituţii organizatoare. Amfitrionul evenimentului, actorul Petre Băcioiu a ţinut să sublinieze excelenta colaborare a instituţiilor-surori, ambele aflate sub egida Consiliului Judeţean Cluj, “între care s-au creat de-a lungul anilor adevărate punţi de respect”. La rândul său Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca a declarat următoarele: “În urmă cu şase şi şapte ani, în 2009 şi 2010, tot aproximativ în această perioadă calendaristică, începeam cele două tabere de la Ciucea ale cărui lucrări le expunem astăzi la Muzeul “Octavian Goga”. Expoziţia de faţă este una de vară, o avanpremieră a Taberei de creaţie artistică din zona Dejului, care va avea loc în perioada 4 – 9 iulie 2016, cea de la Dej fiind axată pe transpunerea în arte plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de NE a judeţului nostru.

Menţionez că la finalul Taberei de la Dej vom încheia un proiect desfăşurat pe o perioadă de opt ani, iar toate lucrările realizate de cursanţi în taberele precedente ale şcolii de-a lungul anilor - plus cele din proiectul itinerant “Clujul - Oraşul Comoară” se vor regăsi într-o importantă expoziţie de prezentare a judeţului Cluj, ce va fi vernistă în luna noiembrie, la aniversarea oficială a 60 de ani de existenţă a Şcolii de Arte Cluj-Napoca”. În replică, d-na Ioana Lidia Ilea, managerul Muzeului „Octavian Goga” a afirmat că noul eveniment cultural realizat în colaborare cu Şcoala de Arte Cluj-Napoca o bucură, mai ales fiindcă „e o expoziţie deosebit de bine realizată, de către nişte artişti amatori care stăpânesc neobişnuit de bine mijloacele de exprimare, care pune faţă în faţă lucrările de pictură cu cele de grafică, Ciucea şi Clujul, locuri care i-au fost atât de dragi lui Octavian Goga”. Apoi, adaugă: „Ciucea – spaţiul unde şi-a cumpărat un castel, ca să-şi petreacă ultima parte a vieţii şi Clujul, unde a fost numit cetăţean de onoare în 1931 şi unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii”.

Declaraţia managerului Muzeului a avut darul să-i inspire actorului Petre Băcioiu o reflecţie poetică: “Eu, ca om de artă şi cultură vă spun că aceste locuri trebuie păstrate – cum spuneam şi la început - ca punţi între suflete. Iar a veni într-un loc cu un asemenea grad de sacralitate şi istoricitate ne determină să fim foarte mândri de asta şi cred că pe viitor, dacă ne mai chemaţi, vom avea cum şi cu ce să răspundem invitaţiilor dumneavoastră”. La finalul vernisajului, OlgaBordas, expertul clasei de pian al Şcolii de Arte Cluj-Napoca a interpretat două valsuri de

35 36


Fr. Chopin, iar Petre Băcioiu a recitat poemul “Revedere” – din creaţia “patronului spiritual” al zonei, Octavian Goga. Dacă pomenim – chiar şi succint - relaţiile cu municipiul Cluj ale marelui scriitor şi om politic Octavian Goga, acestea au fost multiple şi de o mare însemnătate pentru oraş şi Transilvania. Astfel, în anul 1931, Octavian Goga a fost declarat Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj. De asemenea, în anul 1931, la împlinirea vârstei de 50 de ani, Universitatea din Cluj l-a sărbătorit acordându-i titlul de Doctor Honoris Causa, urgentând astfel procedurile pentru a-l aduce ca profesor la Facultatea de Litere.

Din punctul de vedere al activităţii sale politice, Octavian Goga a susţinut la Cluj mai multe întruniri şi în acest sens s-a păstrat până astăzi o fotografie din anul 1930 - în care tribunul apare susţinând un discurs într-o clădire a Primăriei clujene, în calitate de şef al Partidului Naţional Creştin. O altă realizare de mare importanţă a lui Octavian Goga a fost sprijinul acestuia, în calitate de Ministru al Cultelor, pentru înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Clujului,

în anul 1919 şi pentru construcţia Catedralei Ortodoxe, ce a fost inaugurată mai târziu, în anul 1934. Legat de relaţiile cu Clujul ale soţiei lui, Veturia, aceasta după moartea soţului său a reuşit – la rândul său - în anul 1938, să obţină înfiinţarea unei mănăstiri de maici, la Ciucea. Aici au fost aduse călugăriţe ce până atunci slujiseră la Cluj, dând zonei o şi mai pronunţată notă de ortodoxie, care dăinuieşte şi în zilele noastre, la 37 de ani de la decesul Veturiei – petrecut în anul 1979, în Castel.

4. „BEST OF ARTE“EXPOZIŢIA DE FINAL, CONCERTE

ŞI INAUGURAREA DE NOI SĂLILA ŞCOALA DE ARTE

CLUJ-NAPOCA

Joi, 16 iunie 2016, clădirea Şcolii de Arte Cluj-Napoca, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 a găzduit un eveniment sărbătoresc, „BEST OF ARTE”, în perspectiva inaugurării construcţiei şcolii, în totalitatea ei. Evenimentul a conţinut vernisajul expoziţiilor de final de an ale absolvenţilor şi ale cursanţilor şcolii, din anii intermediari ai secţiilor de arte plastice Cluj-Napoca şi Turda, la disciplinele: pictură, grafică, design vestimentar, decoraţiuni interioare, ceramică, sculptură, tehnici în pictură, artă fotografică.

Totodată, cu acest prilej dl. Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj a tăiat panglica noilor săli de design vestimentar şi dans, în sunetul tonifiant al Fanfarei Judeţului Cluj”, dirijată de Flaviu Mogoşan. “Şcoala de


Arte Cluj-Napoca a păşit într-o nouă etapă, cea a inaugurării sălilor de design vestimentar şi dans şi a holului de la etajul II al clădirii – toate cu un design adecvat activităţilor ce se vor desfăşura în cele două săli. Acest eveniment se înscrie în dorinţa noastră de a oferi publicului clujean un mediu atractiv, călduros, stimulativ pentru creaţie artistică, în perspectiva finalizării lucrărilor clădirii, ce va fi inaugurată la începutul anului 2017.

De asemenea, va avea loc şi expoziţia de sfârşit de an, BEST OF “ARTE”, a tuturor secţiilor de arte plastice şi, în avanpremiera lansării fanfarei, aceasta va oferi spectatorilor un concert” – ne-a declarat înainte de eveniment, Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca. La inaugurarea sălilor, actorul Petre Băcioiu a declarat, emoţionat de această nouă realizare a renumitei instituţii clujene de cultură: “Ce frumos mai inaugurăm noi o parte din fiinţa noastră, care se numeşte Şcoala Populară de Arte Cluj”. În continuare, managerul instituţiei, Vasile Corpodean, a menţionat, la rândul său: “De opt ani de zile inaugurarăm bucăţică cu bucăţică clădirea

instituţiei noastre. Până la anul sunt sigur că o să reuşim s-o inaugurăm în totalitate. Le mulţumim dirigintelui de şantier Augustin Muntean şi arhitectului Paul Moldovan pentru această nouă realizare, oferită nouă acum când dumneavoastră plecaţi în vacanţă, iar noi rămânem aici să continuăm munca.

Îi mulţumesc de asemenea d-lui Vakar Istvan pentru ajutorul acordat acestei instituţii-etalon a Clujului şi trebuie să se ştie că tot ce s-a întâmplat aici e şi datorită sprijinului domniei sale”. După ce i s-a oferit microfonul, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj a ţinut să menţioneze următoarele: “În primul rând vă mulţumesc pentru că sunteţi şi mi-aţi dat prilejul să vă susţin, atât ca echipă cât şi ca oameni, individual. V-am susţinut şi în calitate de şef de grup politic şi ca persoană – şi voi face acest lucru şi de-acum încolo – încă nu ştiu din ce postură, dar voi continua s-o fac. Voi reuşiţi să puneţi în aplicare ceea ce visam împreună şi această facere necesită, după cum ştiţi, foarte multă muncă. Sufletul la această înfăptuire îl puneţi dumneavoastră, îl pun artiştii, îl pun formatorii şi restul îl desăvârşeşte Arta care creează plusvaloarea. Repet ce am spus cândva: mi-aş dori să-i “clonez” pe cei trei coordonatori ai instituţiei dumneavoastră - ca să realizez asemenea lucruri, pe bani relativ puţini, şi în alte instituţii ale Consiliului Judeţean. Pe de altă parte, îmi pare rău că prea puţini oameni din Cluj ştiu ce se întâmplă aici – iar noi trebuie ca şi de-acum încolo – cu mic, cu mare să le dămde ştire tuturor ce se întâmplă. Este vorba de o confluenţă a artelor şi promit că o să vă susţin şi pe mai departe – şi cu voia lui Dumnezeu vom continua acest proiect”! De asemenea, Monica

37 38


Korent, şefa compartimentului Arte vizuale a declarat că e de-a dreptul fericită pentru un asemenea cadou: “Sunt fericită pentru sălile acestea, mai ales fiindcă avem mulţi cursanţi – atât la grafică, la design vestimentar şi la celelalte secţii. Vă mulţumesc dumneavoastră pentru că aţi creat aceste săli şi vă asigur că o să le folosim aşa cum trebuie”! Corodonatorii evenimentului au fost experţii Monica Korent, Raluca Bobiş, Farkas Melinda, Felicia Răcean, Ozana Mureşan, Cristian Goilă şi Elena Amariei.

5. „IA ROMÂNEASCĂ. LA CLUJ,TRADIŢIA MERGE MAI DEPARTE“

TRANSILVANIA REPORTER

De mic copil, ia românească a însoţit-o mereu. A ajut-o să se apropie şi mai mult de tradiţii, să le cunoască şi să le aplice, să îşi facă un ban de buzunar în perioada studenţiei, dar şi să arate deosebit cu orice ocazie. După 50 de ani în care a ţesut şi cusut sute de ii, Elvira Gavriş, fostă profesoară de limba română, îşi doreşte ca ia românească să renască prin talentul cursantelor sale. Astfel, aceasta organizează în cadrul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca două cursuri: unul cu durata de o săptămână pentru a le deschide „apetitul” spre frumos, spre ţesut şi/sau cusut doamnelor şi domnişoarelor şi unul pentru persoanele care doresc să aprofundeze această artă, curs care durează doi ani. Spre surprinderea noastră, sala în care a avut loc cursul de o săptămână a devenit neîncăpătoare începând cu ora 17:00. Doamnele şi domnişoarele şi-au terminat programul de muncă, astfel că e loc pentru o „şezătoare modernă”. Dacă unele au cusut pentru prima dată în cadrul cursului, altele au cochetat în tinereţe cu acul şi aţa.

„Făceam cursul de contabilitate vizavi şi am intrat după o cafea, iar doamna de la poartă mi-a zis de curs. Am zis că vin pentru că mă relaxează cusutul. Vreau să îmi fac o ie, iar pentru a face asta trebuie să învăţ. Chiar e foarte relaxant. Dacă te pasionează cusutul, lucrurile fine care cer multă migală, e locul perfect unde poţi petrece câteva ore, unde te poţi rupe de restul lucrurilor, de acasă, de la serviciu. E super! Am mai cusut acasă cu bunica şi se pare că mi-am mai adus aminte puţin”, spune Iulia Rusu.

„Pe mine mă realxează foarte mult cusutul, indiferent ce tip de cusut este. Este un curs interesant şi vin cu foarte mare drag”, spune o altă participantă. „Am venit la curs în ideea de a-mi face săculeţi sau perniţe pentru comercializare. Am făcut câteva modele acasă, aşa cum am crezut eu, dar am venit aici să prind experienţă”, spune proprietara unei plantaţii de lavandă.

„Am început să cos prima ie în urmă cu


mulţi ani cu bunica. M-am lăsat de cusut pentru că mi-a trebuit şcoală şi nu am mai avut timp. Am făcut medicina. Sunt medic de familie. Acum că toate sunt aranjate: familia, copilul, a venit vremea şi pentru cusut. Mă relaxează foarte mult. Sunt înscrisă la cursul intensiv. Dacă as putea face bani din asta, ieri m-as lăsa de medicină. Din păcate nu poţi câştiga în România din aşa ceva, astfel încât să ai un trai decent. Când am început cursul, primul lucru pe care l-am făcut a fost acela de a termina ia începută cu bunica. Acum toţi prietenii vor să le fac o ie. Am făcut deja nouă”, spune o doctoriţă înscrisă la curs.

Elvira Gavriş a început să colaboreze cu Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca şi să coordoneze cursul de ţesut-cusut în urmă cu opt ani. „Am scos câteva generaţii de eleve care lucrează broderie. De anul acesta lucrez la Cluj şi la Rugăşeşti, lângă Dej. Ideea de a face cursurile acestea intensiv în fiecare primăvară a fost a şcolii, iar scopul acestui curs este de a sensibiliza tânăra generaţie sau pe doamnele şi domnişoarele care au cochetat cu cusăturile sau care nu au mai avut de mult tangenţă cu aşa ceva, de a le determina să reînceapă sau chiar să înceapă o lucrare.

Cursul de o săptămână doreşte să le deschidă apetitul potenţialilor cursanţi. În anii trecuţi am recrutat trei doamne din cadrul acestui curs. Cu siguranţă şi acum vom avea câteva cursante pentru programul de doi ani. Foarte bine merge treaba”, spune Evira.

În cadrul cursului de doi ani, întâlnirile au loc săptămânal, iar pe lângă instruirea propriu-zisă se fac şi activităţi culturale.

„Cursul de o săptămână are rolul de a trezi interesul. E puţin, e drept, dar lumea vrea să îşi facă o ie. Dacă ne uităm pe fişa de înscriere, cred că majoritatea cursantelor sunt cu studii superioare. Am doctoriţe, economiste, profesoare. S-au săturat de calculator, de munca la birou. E relaxant ce fac aici”, spune Elvira.

Deşi nu a urmat nicio specializare în domeniu, Elvira Gavriş a ţesut şi a cusut parcă dintotdeauna: „Eu lucrez de foarte mulţi ani. Am început în familie. Bunicile mele şi mama erau croitorese. Prima dată am lucrat cânepă. Am tors, am ţesut, am croşetat. În anumite zile bunica nu torcea, nici nu cosea, nu ştiu de ce. Aşa era tradiţia. În zilele de marţi şi vineri nu se torcea, dar se croşeta. Am învătat să cos de mică. La un moment dat am fost nevoită să fac asta. Cât am fost studentă, lucram pentru femeia de serviciu, pentru bucătăreasă, pentru colege şi primeam recompensă bănească pentru asta. După ce am terminat facultatea, am fost repartizată la o şcoală la ţară. Am început să învăţ fetele de la şcoală să îşi confecţioneze costume populare. Am fost profesoară de limba română. Se făcea pe atunci gospodărie şi lucru manual. Le-am învăţat să facă diferite cusături. Am avut premii la olimpiada de meşteşuguri”, povesteşte aceasta.

v

După ce s-a pensionat a început să lucreze şi mai mult şi să participe la diferite târguri de meşteri populari din ţară. Este membră a Academiei Artelor Tradiţionale din Sibiu, din 2005.

39 40


Peste 50 de ani de la prima iie

„Prima ie pe care am lucrat-o a fost o ie de naylon. Aşa se făcea atunci. Au trecut mai bine de 50 de ani de atunci. Eram elevă în ciclul gimnazial. Pe vremea aceea ştiu că era la modă să porţi ie, acum a revenit. Mergeam la fân îmbrăcate în ie şi la şezătoare, chiar dacă era iarnă. Fetele îşi luau repede un cojocel pe deasupra şi ie. Pentru activităţile de la câmp îmi aduc aminte că fetele preferau culori mai vii şi iile mai înflorate. Pentru costumul cu care mergeau la biserică, mai sobre. Pentru şezătoare, între. Iile purtate la şezătoare aveau mânecile scurte pentru a nu le incomoda la tors, la lucrat. Cele purtate la biserică aveau mânecă lungă. De asemenea, la noi în zonă s-au purtat şi iile lungi, cămăşoaiele, cum se numeau acestea. Bătrânele le purtau mai mult, la biserică”, îi aminteşte aceasta.

Ia tradiţională revine

Deşi iile şi motivele tradiţionale cu care sunt acestea împodobite sunt tot mai apreciate în ultima perioadă, piaţa a fost invadată de tot felul de ii contrafăcute, mult mai ieftine, iar oamenii le cumpără fie cu bună credinţă, întrucât nu sunt suficient de bine informaţi, fie din cauza preţului accesibil, în detrimentul celor lucrate manual. „Din păcate nu toată lumea pricepe ceea ce e românesc, tradiţional. Chinezii au furat de la noi modelele şi le-au lucrat la maşină, iar astfel au apărut chiciurile. Ceea ce e lucrat de maşină se vede”, explică Elvira.

Cu toate acestea, unde mai putem achiziţiona iile adevărate?„ Greu de spus. Cele adevărate au cam dispărut imediat după revoluţie. Cei care au ştiut de ce sunt bune au cumpărat din sate tot ce au putut. Odată cu apariţia materialelor din magazin, din bold, nu am mai pus preţ pe autentic. Iile autentice au fost create cu pânză ţesută în casă. Nu prea mai găsim aşa ceva”, spune Elvira.

Caracteristicile unei ii autentice

Pentru a fi putea fi considerată tradiţională o iie trebuie să fie lucrată manual în întregime, să păstreze tradiţia şi culorile zonei. „De exemplu, iia cu ciupag s-a făcut la noi în toată Transilvania. Acum nu prea se mai confecţionează. Ciupagul este format din multe încreţituri peste care se coase frumos. E foarte costisitoare o astfel de iie şi se coase cam într-o lună. Acum s-a trecut la ia modernă. În principiu, cele mai simple ii s-au croit cu guleraş, crăpate în faţă sau pe şnur, din bucăţi de pânză dreptunghiulare. Eu prefer ia florală, dar şi geometrică din zona Apusenilor, fiind din această zonă. Culorile mele preferate sunt alb-negru. M-am născut cu aceste costume în casă, iar cele de sărbătoare erau cele cu alb şi negru”, povesteşte femeia.„Doamna iilor din Apuseni” lucrează doar la comandă. Nu există magazine de specialitate în zonă şi nici nu îşi doreşte ca un intermediar să îşi pună adaosul comercial pe munca sa, astfel încât clientul să plătească un preţ mult mai mare. „Am comenzi şi din afară. Cei mai mulţi clienţi sunt din ţară, dar comandă pentru străinătate: ori merg ei, ori trimit, ori trimit, ori vor avea musafiri din străinătate”, spune


aceasta.A creat costume populare pentru diferite

ocazii, iar comenzile în acest sens au crescut semificativ în ultima perioadă, semn că oamenii se întorc spre tradiţii şi spre portul naţional.

„Am făcut cosume pentru miri, am şi închiriat pentru cei care nu şi-au permis un costum. Chiar de o lună am închiriat un costum unui cuplu din Alba-Iulia. Ea era moldoveancă şi i-am închiriat un costum din Moldova şi lui o cămasă de Alba. De obicei, fiecare îşi doreşte un costum specific zonei în care s-a născut. De asemenea, am făcut multe costumaşe de botez, pentru România şi Anglia. Foarte multă lumea doreşte să îşi boteze copilul în costum popular. E frumos. A început lumea să se îmbrace şi la biserică aşa. Cred că oamenii simt nevoia să se întoarcă la tradiţie, nu e doar o modă.

Tinerele nu ştiu cum să se îmbrace la nuntă pentru a fi la modă. Un costum popular nu este atât de scump şi chiar dacă îmbraci acelaşi costum la zece nunţi, tot frumoasă eşti. Am făcut anul trecut de Paşte nouă costume: patru de băieţi şi cinci de fete cu opinci cu tot pentru o persoană din Galaţi care a vrut să îşi îmbrace familia în costume populare de Paşte. Surprinzător, şi-a dorit costume de Ardeal. E lăudabil faptul că şi preoţii s-au implicat în păstrarea tradiţiei. Ei au totuşi o anumită putere de convingere asupra credincioşilor. Dacă preotul le spune la biserică să se îmbrace de Paşte sau de Rusalii în costum popular, femeile sunt ascultătoare şi respectă indicaţiile preoţilor. Încearcă să îşi împrumute, să îşi găsească, să îşi facă”, explică Elvira.În materie de tradiţii, zona Maramureşului este fruntaşă. Ia românească este purtată cu

mândrie de Paşte, de Rusalii, de Bobotează, de Ziua Universală a Iei. „Aşteptăm cu nerăbdare ziua iei. Atunci avem examenul final pentru cursul de doi ani. Vom avea o expoziţie la Casa Artelor. M-aş bucura să mă surprindă cursantele cu ii deosebite”, spune Elvira.

Maria Man, Transilvania Reporter, 26 aprilie 2016

6. MOMENT ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ, LA CEA DE-A

XXXII-A EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE

„OCTAVIAN GOGA“

Duminică, 23 octombrie 2016, la Muzeul Memorial “Octavian Goga” de la Ciucea s-a lăsat cortina peste cea de-a XXXII-a ediţie a Festivalului Naţional de poezie şi eseu “Octavian Goga” cu festivitatea de premiere a merituoşilor câştigători ai consursului şi cu un spectacol de muzică şi poezie susţinut de experţi şi cursanţi ai Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” Cluj.

“Manifestarea culturală, de importanţă naţională, a fost şi este organizată ca un omagiu adus marii şi complexei personalităţi care a fost Octavian Goga, pentru promovarea tinerelor talente în domeniul literaturii din întreaga ţară şi nu în ultimul rând pentru promovarea imaginii muzeului, gazdă a festivalului-concurs”- a declarat în cuvântul său doamna

41 42


Ioana Ilea, managerul Muzeului Memorial “Octavian - Goga” . Aceasta a mulţumit totodată Direcţiei Judeţene pentru Cultură, reprezentată prin managerul ei, scriitorul Victor Cubleşan şi totodată Şcolii de Arte Cluj-Napoca, d-lui Vasile Corpodean, pentru spectacolul ce a urmat, “şi pentru promptitudinea şi constanţa cu care Şcoala de Arte răspunde la toate evenimentele pe care le organizează Muzeul”.

Apoi a adăugat: “Prima ediţie a acestui concurs a avut loc în anul 1983 şi în realizarea lui s-au implicat numeroase personalităţi ale Clujului: Chirteş Vasile, Cristian Maria, Liviu Maliţia, Petru Poantă, Victor Cubleşan – preşedinţi ai Direcţiei pentru Cultură Cluj, scriitori şi poeţi: Horea Bădescu, Teohar Mihadaş, Negoiţă Irimie, Constantin Cubleşan, Nicoale Prelipceanu, Doina Cetea, Tudor Cătineanu, Irina Petraş, Vasile Fanache, Alexandru Jurcan, Minerva Chira, criticul de artă Radu Vasile”. Premiile ediţiei XXXII a festivalului au revenit lui Sebastian Rus (Cluj-Napoca) – premiul I, Valeriu Nichitean (Cluj-Napoca) – premiul II, Delia Grosu (Târgovişte) – premiul III, iar menţiunile Elenei Cernău (Huedin) şi Lucia Teutişan (Bistriţa).

A urmat momentul artistic prezentat de Grigore Sâmboan, referent cultural al Şcolii de Arte Cluj-Napoca pigmentat de către acesta cu poeme aparţinând “patronului spiritual” al zonei, Octavian Goga. Programul cursanţilor şi experţilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” a fost susţinut de Vlad Mihai Ichim (an V, clasa expert Olga Bordas) la pian, cu un vals de Chopin, Mihail Feier (an II clasa expert Emanoil Toma) la chitară, cu piesa “Malaguegna” de Ernesto Lucona, Diana Coroiu (anul II clasa Olga Bordas) la pian, cu piesa “Nouvo Bianche”

de Ludovico Einaudi, Vasilian Bojan (anul III la clasa expert Emanoil Toma) cu un vals din “Frumoasa adormită” de P.I.Ceaikovski şi “Dansurile poloveţiene” de Alexandru Borodin, Olimpia Damşa (anul II clasa expert Olga Bordas) cu piesele “Mariage d’Amour”, de Richard Clayderman, la pian şi Bianca Hodrea (anul II ) “Ceccona”, de Henry Purcell, împreună cu experţii Emanoil Toma şi Olga Bordas. Un moment poetic a susţinut şi Sorin Grecu, cu poemul “Stările de spirit”, premiat în urmă cu peste treizeci de ani cu marele premiu, la cea de-a doua ediţie a Festivalului “Octavian Goga”.

În speech-ul său, Aurel But, fost director timp îndelungat al Muzeului şi promotor de seamă al festivalului încă de la începuturile sale a declarat: “În urmă cu 32 de ani, când festivalul a fost iniţiat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, exact ca şi azi erau trimise lucrările, se făceau jurizările de către cei de la Direcţie şi Uniunea Scriitorilor şi apoi urma recitalul poeţilor. Şi după 32 de ani nu mică a fost contribuţia Şcolii de Arte Cluj – pe atunci director al său era Ionel Andraşoni, “motorul” acestei acţiuni, care a comandat efigii cu chipul lui Octavian Goga, a instalat pe şosea până şi panouri cu Muzeul de la Ciucea şi a popularizat intens manifestarea. La prima ediţie au fost prezenţi peste optzeci de scriitori, împreună cu premianţii. Festivalul a fost o reuşită şi o avalanşă de talente au existat atunci şi de-a lungul anilor au fost premiaţi poeţi care s-au lansat în literatură, cum e poetul Ion Mureşan. După 1990 au fost invitaţi şi scriitori din partea stângă a Prutului – nu numai concurenţi, ci şi autori consacraţi. N-o să uit cum i-am primit ca pe nişte fraţi la “Casa albă”, vilă situată în

SPECTACOLE ŞI CONCERTE

incinta complexului. Erau prezenţi atunci Nicolae Prelipceanu, regretatul Petru Poantă – care nu lipsea niciodată de la Ciucea – Doina Cetea, Mircea Ghiţulescu, Teohar Mihadaş, şi de asemenea dl. Constantin Cubleşan, care a fost prezent mereu la jurizarea festivalului”.

Pe lângă spectacolul artistic al Şcolii de Arte Cluj, cei prezenţi au avut prilejul să asiste şi la lansarea cărţii “Dimineaţa cu soare apune” de Minerva Chira şi citirea cronicii scrisă de poeta Ana Blandiana, făcută chiar de către autoarea cărţii. Totodată, cei aflaţi duminică în Muzeul Memorial “Octavian Goga” de la Ciucea, au avut prilejul să viziteze şi expoziţia temporară “Octavian şi Veturia Goga”.

1. „LUMINA ÎNVIERII“ CONCERT DE PRICESNE ŞI MUZICĂ

RELIGIOASĂ

Joi, 21 aprilie 2016, la ora 17.00, Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 era arhiplină, iar un public entuziast şi bun cunoscător al fenomenului muzical aştepta concertul de pricesne şi muzică religioasă, intitulat „Lumina Învierii”.

Evenimentul, inclus în cadrul proiectului „Joia Artelor”, a avut în debutul său un work-shop, extrem de instructiv, susţinut cu ocazia Zilei Internaţionale a Vocii de către doamna medic primar ORL foniatru Rodica Mureşan, intitulat „Igiena vocală pentru cântăreţi”. Începând cu un citat din filosoful antic grec Aristotel - “Deşi natura ne-a înzestrat pe toţi cu

voce, cântatul corect este rezultatul studiului” – distinsul medic a ţinut o cuprinzătoare prelegere despre “acest minunat instrument şi despre potenţialul fenomenal al vocii, minuscul în comparaţie cu mărimea corpului uman, însă în realitate cel mai amplu instrument muzical, mai greu de mânuit decât altele, un dar unic de la natură care nu poate fi înlocuit şi care trebuie îngrijit de profesioniştii vocali”. A urmat concertul propriu-zis, de pricesne şi muzică religioasă, anunţând o dată în plus, prin artă sublimată şi de bună calitate apropierea Sărbătorii Paştelui. A “spart gheaţa” cursanta Daniela Duprii, cu piesa “La umbra crucii tale”, în acompaniamentul experţilor Marina Maria Simionescu şi Dorin Mircea Simionescu, după care Corala “Canticorum”, dirijată de acelaşi Dorin Mircea Simionescu, acompaniată la pian de Olga Bordas a interpretat, cu înalt profesionalism, piesele Ave verum corpus de W.A. Mozart şi Misa breve nr. 7 în C, de Charles Gounod. În continuare, evoluţia pe scenă a cursanţilor claselor de canto muzică populară, iniţiere corală şi canto muzică clasică ale Şcolii de Arte “Tudor Jarda” Cluj a prilejuit minunate interpretări ale unor străvechi pricesne sau, mai pe înţelesul publicului larg, cântări din bisericile ortodoxe, făcute la slujba de liturghie, în timpul împărtăşaniei preotului.

Protagoniştii acestor momente de aleasă simţire religioasă au fost cursanţii Oana Venţel, Arlesiana Agrijan, Bogdan Şopterean, Mihaela Toşa, Alexandra Creţ - coordonaţi de experţii Ana Strîmturean, Marina Maria Simionescu, Alexandra Hordoan, Claudiu Ciotleuş. În continuare Andreea Teodoru, cursanta clasei

43 44


de canto muzică clasică a expertului Alexandra Hordoan a interpretat două piese, “Panis angelicus” de César Franck şi “Parce, parce Domine” de Charles Gounod, moment excelent receptat de către public. A urmat Grupul vocal “Zestrea Ardealului”, compus din cursanţii Denisa Perde, Dana Secheli, Vasile Milchiş, Angela Milchiş, Bogdan Tersansky, Mădălin Mureşanu şi coordonat de experţii Marina Maria Simionescu şi Dorin Mircea Simionescu.

La finalul spectacolului au urcat pe scenă cursanţii clasei de muzică populară, coordonaţi de expertul Claudiu Ciotleuş: Cătălin Munteanu, Roxana Zanc, Nicuşor Butilcă, Mădălina Maier şi Maria Mihali. Acestora li s-a alăturat grupul de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, Vlăduţ Antal, Răzvan Artudean, Emil Floare, Alin Mariş, Andrei Moise, rezultând momente înălţătoare, pline de pioşenie, stare de spirit care ar trebui să anime pe toată lumea în aceste momente premergătoare marii sărbători a creştinătăţii. Referitor la acest ultim moment, pe lângă prestaţia studenţilor teologi, au impresionat profund interpretările Mădălinei Maier şi a Mariei Mihali, cea de-a

doua fiind şi merituoasa câştigătoare, în urmă cu câteva zile, a Festivalului Naţional de Muzică Populară “Lucreţia Ciobanu”, de la Sibiu, probabil cel mai important festival de gen din România. În cuvântul său de încheiere, amfitrionul tradiţional al “Joii Artelor”, actorul Petre Băcioiu a mulţumit studenţilor teologi, în numele Şcolii de Arte Cluj-Napoca, pentru că “aşa cum vin creştinii în biserică, aşa aţi venit şi voi în templul nostru laic”, urându-le apoi să ajungă să-şi împlinească menirea în viaţă, aceea de a sluji în faţa credincioşilor. Apoi s-a adresat sălii, făcând apel deschis la iubire şi respect faţă de semeni, în aceste momente speciale ce reprezintă “un minunat prilej de autoanaliză şi introspecţie, fiindcă înfăptuirea binelui şi răului depinde de fiecare dintre noi”.

2. „GHERLENII ŞI DEJENII S-A UNIT ÎN PRICESNE“

Organizatorii – adică Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Municipiului Gherla şi Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj – au avut o idee excelentă cînd, în preajma sărbătorilor pascale, au programat în sala Casei Municipale de Cultură Gherla un concert de pricesne, desfăşurat sub genericul „La uşa ta, creştine”. În cadrul spectacolului au evoluat cursanţii secţiilor externe de canto popular din Gherla şi Dej ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”. Cu această ocazie ne-au încîntat cu frumoasele pricesne 12 elevi ai cursurilor respective, conduse la Gherla de Marinela Zegrean Istici, iar la Dej de Felix Gălan, doi cunoscuţi şi apreciaţi interpreţi de muzică populară, de la


care au ce învăţa cursanţii din cele două oraşe vecine. Ei s-au unit şi au susţinut un concert de sărbătoare, creînd pe scenă şi în rîndul spectatorilor o atmosferă specifică Paştelui. Chiar şi decorul şi aranjamentul de pe scenă au sugerat sărbătorile pascale, iar prezentatoarea Georgeta Balla a fost şi ea în ton cu apropiatul eveniment creştinesc. Au cîntat cursanţii Bogdan Penţa, Diana Rodilă, Ana Maria Cornea, Mihai Rusu, Camelia Rodilă, Gabriela Roman, Claudia Bal, Ariana Mixandra Dan, Dan Fodor, Ana Nemeş Mînecan, Georgeta Balla şi Narcisa Balla, ultimele două mamă şi fiică, care au interpretat şi împreună două piese. Un duo muzical mult apreciat de amatorii muzicii populare şi religioase prezenţi în sala Casei Municipale de Cultură Gherla.

La sfîrşitul reprezentaţiei, tot grupul aflat pe scenă a interpretat o frumoasă priceasnă. La ambele cursuri canto muzică populară, atît cel de la Gherla, cît şi cel de la Dej, corepetitor este valorosul violonist şi dirijor, Emil Mihaiu, un om de cultură binecunoscut amatorilor de folclor din ţara noastră (dar, şi din străinătate, ţinînd cont de turneele efectuate în mai multe ţări europene cu Ansamblul „Ardealul”, dar şi ca interpret!).

În aceeaşi componenţă, în weekendul trecut, concertul de pricesne „La uşa ta, creştine” a fost susţinut şi în faţa spectatorilor din Dej.

Szekely Csaba, 18 aprilie, Ziarul Făclia

3. MIHAI VITEAZU - SPECTACOLREALIZAT LA FINALUL TABEREI

MUZICALE DE TOAMNĂ, EDIŢIA A IV-A

Locuitorii comunei clujene Mihai Viteazu s-au bucurat vineri, 16 septembrie 2016, de un spectacol de muzică uşoară şi populară, realizat de cursanţi şi absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost pregătit cu o săptămână înainte, în Tabăra de toamnă a

instituţiei clujene de cultură, aflată la a VIII-a ediţie.

Aproximativ 50 de cursanţi şi absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca au participat în perioada 12-16 septembrie 2016, la o Tabără muzicală de toamnă, desfăşurată în zona Munţilor Apuseni, la Albac, judeţul Alba. Aflată la a VIII-a ediţie, tabăra deja cu tradiţie, are un program riguros, cu ateliere de lucru zilnice, pe două secţiuni: muzică uşoară şi populară. În cadrul acestora, participanţii şi-au aprofundat cunoştinţele în domeniu şi şi-au îmbogăţit repertoriul, sub îndrumarea experţilor şcolii. Cei de la muzică uşoară sunt coordonaţi de Marina Simionescu şi Tunde Petrovici, iar cei de la muzica populară de Ana Strîmturean şi Felix Gălan.

Tot efortul lor din aceste zile a fost încununat vineri, 16 septembrie, cu un spectacol s-a desfăşurat de la ora 17:30, în noua şi exemplara Casă de Cultură din comuna Mihai Viteazu, judeţul Cluj. În prima parte au urcat pe scenă cei de la muzica uşoară, care le-au pregătit spectatorilor un program deosebit, cu melodii atent selectate din repertoriul

45 46


internaţional. Aceştia au fost acompaniaţi de Formaţia „Recoverded”, condusă de expertul Rareş Suciu.

Cea de-a doua parte a spectacolului a fost dedicată muzicii populare, când soliştii vor aduce în faţa publicului cântece din zona lor de provenienţă, dar şi şlagăre din diverse zone etnofolclorice ale ţării. Tinerii au fost acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor”, dirijat de expertul Iancu Pop, iar prezentarea spectacolului a fost făcută de Grigore Sâmboan, redactor şef la radio Renaşterea Cluj-Napoca, absolvent al Şcolii Populare „Tudor Jarda”.

„Această ediţie a taberei are un caracter inedit prin faptul că, pentru prima dată, participă şi absolvenţi ai şcolii. Ne-am gândit la acest aspect pentru a-i apropia de instituţia de cultură care i-a format şi a-i implica, pe viitor, în spectacolele noastre. Primul va fi, desigur, cel de la Casa de Cultură din Mihai Viteazu, după care pregătim un eveniment aniversar, la împlinirea a 62 de ani de la înfiinţarea Scolii de Arte Cluj”, a declarant, înainte de spectacol, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, domnul Vasile Corpodean.


4. SPECTACOL FESTIV CU OCAZIA DESCHIDERII ANULUI

EDUCAŢIONAL 2016-2017

Luni 3 octombrie, anul educaţional 2016-2017 a debutat în sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj cu un spectacol artistic de ţinută - susţinut de experţi, cursanţi, absolvenţi şi formaţii ale şcolii - menit să marcheze în mod festiv noul an de studiu. Amfitrionii spectacolului au fost actorul Petre Băcioiu şi Grigore Sâmboan, referent al Şcolii de Arte, iar cei doi, pe tot parcursul evenimentului, au reuşit să menţină „tonusul” publicului prezent în număr mare în sală, contribuind la realizarea unor momente de excepţie.

Manifestările au debutat cu un program de muzică clasică, susţinut de cursanta Olimpia Mihaela Damşa, anul II la clasa de pian a expertului Olga Bordas, laureată a mai multor concursuri de profil, cea mai recentă confirmare a talentului său fiind obţinerea premiului I la Festivalul-concurs „Arte şi Tradiţii Româneşti” – Slatina 2016. A urmat recitalul de muzică uşoară al experţilor şi cursanţilor participanţi la Tabăra de Toamnă, ediţia a VIII-a, de la Albac, judeţul Alba, cu un program pregătit special pentru acest eveniment. Au creat clipe de reală emoţie soliştii Sorin Beldean, Alexandru Madussi, Adela Savu, Maria Suciu, Raul Bedeoan, Liana Şuteu, Mihai Ursu şi Lavinia Adam, instruiţi de experţii Maria Marina Simionescu şi Petrovici Tunde. În faţa unui public preponderant tânăr şi entuziast, soliştii au fost acompaniaţi de formaţia „Recovered”

alcătuită din: Tobias Tonea, Elisei Mureşan, Albert Adiaconiţei şi Andrei Bonţan, sub conducerea muzicală a lui Rareş Suciu.A urmat lansarea numărului 6 al revistei MAKING OF, însumând fotografii realizate, în marea lor majoritate, de către Liciniu Medan, la cele aproximativ 70 de evenimente culturale şi artistice, susţinute pe parcursul anului trecut de către experţii şi cursanţii Şcolii Populare de Arte Cluj. Acestea au constat în: expoziţii, spectacole, concursuri, schimburi de experienţă cu şcoli similare din ţară sau din exteriorul României - până la tabere de creaţie sau şezători în care au fost reconstituite obiceiuri populare. Tocmai despre o astfel de tabără de creaţie, cea de arte plastice de la Căşeiu-Dej, organizată în perioada 4-9 iulie 2016 a vorbit d-na Felicia Răceanu, expertul secţiei de arte plastice Turda, care a caracterizat tabăra ca pe „o adevărată gură de ozon estetic, cu surse de inspiraţie deosebite”, recomandând spectatorilor să admire lucrările taberei, expuse special pentru acest eveniment, în Galeria „Chipurile Clujului”.

„Înainte de a începe activitatea acestui an vrem să-l încheiem frumos pe cel trecut”, a declarat dl. Vasile Corpodean, managerul instituţiei şi a înmânat diplome şi medalii „Prietenii Artelor” colegilor merituoşi care au avut contribuţii la bunul mers şi reuşitele instituţiei sau au susţinut constant activităţile şcolii: d-na Felicia Duma – secretară a Şcolii de Arte Cluj de nici mai mult, nici mai puţin de 10 ani, Florin Ciobanu – instructor neobosit de jocuri populare, renumit culegător de folclor, Petrică Pleşca – expertul clasei de taragot - saxofon, Doina Miclea – expert al claselor de teorie - solfegiu al secţiilor externe Gherla-Dej, Tunde Petrovici – expert

47 48


al clasei de canto muzică uşoară, Dinu Ban – instructor coregraf al cursului de jocuri populare, secţia externă Floreşti şi, nu în ultimul rând fostului referent cultural Călin Prodan, care a îmbrăţişat învăţământul superior clujean. În continuare, pe scenă au urcat şi tinerii cursanţi şi absolvenţi ai secţiei de canto muzică populară, participanţi la Tabăra de Toamnă de la Albac, sub coordonarea experţilor Ana Strîmturean şi Felix Gălan: Andreea Dulău, Simona Cucuruzan, Andrei Bonţe, Alexandra Vereş, Ioana Budae, Diana Rodilă, Vasile Câmpan, Larisa Mureşan, Nicuşor Butilcă, Dana Secheli.

A acompaniat cu profesionalismu-i binecunoscut, taraful „Vatră de Dor” condus de Iancu Pop. Momentul i-a prilejuit actorului Petre Băcioiu o rememorare a unei clipe inedite petrecută astă-vară, cu ocazia turneului în Elveţia al Ansamblului „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte: „Acolo, la o altitudine de peste 2.000 de metri, înconjuraţi de vârfuri muntoase de peste 3.000 am trăit cu toţii, elveţieni şi români deopotrivă, o senzaţie cu adevărat unică:

au răsunat efectiv Alpii la sunetul magic al taragotistului Vasile Chiorean”. După evoluţia tinerilor interpreţi de muzică populară au urmat jocuri populare din zona Dealurilor Clujului, prezentate de dansatorii ansamblului coregrafic „Vatră de Dor”, instruit de Viorel Dragomir. „Acest dans şi alte asemenea lui au fost prezentate la Chişinău, după turneul din Elveţia, de la finalul lunii august a acestui an.

Am avut cinstea să fac parte din delegaţia Consilului Judeţean Cluj, condusă de dl. Vakar Istvan şi-n care s-au aflat d-na Sorina Stanca, manager al Biblioteciii Judeţene „Octavian Goga”, precum şi dl.Vasile Corpodean, managerul şcolii noastre, alături de conducerea instituţiei - şi am rămas impresionat de modul în care cei de peste Prut au receptat toate momentele noastre de joc şi de muzică vocală”, a declarat în încheiere Grigore Sâmboan, co-prezentatorul evenimentului.

În anul 2016-2017 la Şcoala de Arte „Tudor Jarda” vor studia aproximativ 900 de cursanţi. Instituţia de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj are o activitate de peste 60 de ani şi desfăşoară programe de educaţie permanentă în patru domenii: muzică, arte vizuale, arte dramatice şi coregrafie.


5. „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A,12-17 DECEMBRIE 2016

EXPOZIŢIA DE ARTE „INVERNALĂ“

LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Luni, 12 decembrie 2016, ora 17.00, Galeriile de artă ale Şcolii de Arte Cluj au găzduit, în cadrul suitei de întâmplări artistice, „Seri de Iarnă”, cea de-a V-a ediţie a Expoziţiei de arte vizuale, „INVERNALĂ”. Evenimentul, prezentat de actorul Petre Băcioiu a fost coordonat de experţii Monica Korent, Cristian Goilă, Raluca Bobiş, Elena Amariei şi Adrian Balcău.

Au fost prezentate lucrări de pictură, grafică, crochiuri de modă , minicolecţii în desen, în culoare sau colaj, precum şi diverse modalităţi de pictare şi amprentare în material textil - realizate de cursanţi pe tema iernii, iar despre lucrări au vorbit experţii fiecărei clase în parte.

Din luările de cuvânt ale acestora, reproducem câteva fraze, edificatoare: „Noi, experţii, suntem cei care descoperim valoarea cursanţilor şi mă bucur că în fiecare an apar noi şi noi cursanţi,

noi şi noi talente” (Elena Amariei – expert clasa de ceramică), “Vreau să-i felicit pe toţi cursanţii pentru că au dat curs acestei teme şi au creat aceste lucrări, au lucrat bine şi sper că vor progresa în continuare” (expert Korent Monica – şef secţia Arte vizuale), “Vă invit să studiaţi în amănunt ce au făcut cursanţii noştri, pentru că detaliile sunt foarte interesante” (expert Adrian Balcău, decoraţiuni interioare) , “Cursanţii au colaborat bine, într-un timp destul de scurt şi au realizat ilustraţiile atât de reuşit încât pur şi simplu m-au uimit” (expert Raluca Bobiş - grafică), “Aceasta e pentru prima dată când le-am cerut cursanţilor lucrări pentru INVERNALĂ.

M-au surprins, astfel că a ieşit o poveste de iarnă – surprinsă prin ochii unui copil care parcurge mai multe peisaje şi vise de iarnă, iar dumneavoastră puteţi să le admiraţi exact prin aceşti ochi” (expert Cristian Goilă- pictură).

În cuvântul său, Vasile Corpodean, mangerul Şcolii de Arte Cluj a ţinut să declare, în prezenţa unui numerosului public prezent la vernisaj, următoarele: “După ce ultimele două ediţii ale expoziţiei le-am organizat la Consiliul Judeţean, am decis ca ediţia INVERNALEI din acest an s-o ţinem aici, dată fiind înmulţirea spaţiilor noastre de expunere. Sunt impresionat de mărimea listei expozanţilor şi sunt convins că fiecare autor citat reprezintă o contribuţie şi o dovadă de ataşament faţă de Şcoală”.De asemenea, domnia sa a mai arătat că în

49 50


zona „La Candelabru” din Şcoala de Arte se desfăşoară şi Expoziţia „Performanţă şi excelenţă la Şcoala de Arte în anul 2016”, în care sunt expuse diplomele obţinute pe parcursul acetui an de cursanţii Şcolii de Arte, la diversele concursuri de gen – de nivel naţional şi chiar internaţional - iar mărimea listei cu numele lor este edificativă pentru nivelul sistemului de învăţământ practicat la această instituţie: Lucian Mocan – taragot, Ovidiu Goia – taragot, Olimpia Damşa – pian, Maria Zamfirescu – grafică, Bogdan Daniel – taragot, Cătinaş Adina – pictură, Rusu Mădălina – muzică uşoară, Mureşan Casian – chitară, Piper Timea – muzică uşoară, Tiponuţ Mădălina – muzică uşoară.

După vernisaj, o parte a participanţilor s-a deplasat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, la spectacolul de colinde şi cântece de iarnă, realizat de Şcoala de Arte Cluj şi prezentat de referentul cultural al instituţiei, Grigore Sâmboan. Coordonatorii evenimentului în aer liber – urmărit de sute de clujeni - au fost Petrovici Tunde, Marina Simionescu, Claudiu Ciotleuş, Rareş Rus şi Iancu Pop, spectacolul bucurându-se şi de participarea formaţiei „Recovered” şi a tarafului „Vatră de Dor” ale Şcolii.

„ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS”SPECTACOL DE DANS, TEATRU ŞI

MUZICĂ

Festivalul “Seri de iarnă” de la Şcoala de Arte Cluj, aflat la cea de-a V-a ediţie, a continuat marţi, 13 decembrie 2016, în Sala “Şantier”, cu un spectacol închinat dansului, teatrului, muzicii clasice şi corale. ”Spectacolele noastre la gura sobei, făcute cu prilejul sărbătorilor sau mai bine zis bilanţul nostru artistic şi pedagogic după un an de muncă a început pe 24 noiembrie, cu cel dedicat Zilei Naţionale şi va continua până joi, când va culmina cu spectacolul de folclor”, a mărturisit, în deschidere, actorul Petre Băcioiu, amfitrionul evenimentului. Apoi a lăsat “muzele” să vorbească.

A deschis spectacolul Fanfara Judeţului Cluj – dirijor Flavius Mogoşan – cu un minirecital intitulat „Christmas Medley”, care a conţinut colinde din repertoriul naţional şi internaţional. A urmat momentul de dans clasic, “Mantovani and his orchestra – Stranger


in Paradise” – de o mare sensibilitate artistică, pregătit de expertul Melinda Moga şi susţinut de Arina Duca, Giulia Grec, Andreea Lala – de la cursul pregătitor de dans modern şi Carla Miriam Sopon, cursantă în anul V. Apoi, talentaţii Bianca Hodrea, Olimpia Damşa, Mihai Zăvoian, Vlad Ichim, Diana Coroiu, Tudor Guia şi Vasilian Bojan – acompaniaţi pe alocuri de experţii Olga Bordas şi Emanuil Toma – au interpretat piese instrumentale de Gounod, Carl Filtsch, Scarlatti, Chopin, Hugh Martin, Ceaikovski şi Ludvig van Beethoven.

Curând a sosit vremea colindelor, acestea fiind interpretate - vocal şi la chitară, cu real talent - de către Corina Ilea şi Claudia Morar, versiuni care s-au bucurat de un binemeritat succes. Încet, încet s-a trecut la colindele cântate la taragot şi saxofon, de cursanţii clasei instrumente de suflat a expertului Petrică Pleşca: Lucian Romică Mocan, Alexandru Pleş, Daniel Bogdan, Răzvn Adrian Frâncu. O figură aparte a făcut, la rândul său şi Georgiana

clasa expertului Dorin Simionescu interpretând

Marian, anul II canto clasic, piesa „Pieta, Signore”! de Alessandro Stradella, acompaniată la pian de Olga Bordas. A sunat splendid şi „Menuet”-ul lui Beetohoven, interpretat la vioară de Eunice Constantin, cursantă în anul I, la clasa expertului Emanuil Toma. În continuare, a încântat din nou sala momentul de dans intitulat „ Vals – Once upon in December”, susţinut de Carla Miriam Sopon, cursantă în anul V la clasa de dans clasic a expertului Melinda Moga.

O surpriză plăcută a constituit şi reprezentaţia cu piesa „El şi Ea – sau nu-i pentru cine se pregăteşte”, scrisă de Petre Băcioiu şi excelent interpretată de Francesca Tighinean şi Attila Mărginean, cursanţi în anul I ai clasei de actorie, a expertului claselor de artă dramatică şi retorică ale instituţiei, actorul Petre Băcioiu.

Seara a fost încheiată în forţă, pe lungimea de unde a marii arte, cu un recital de colinde româneşti, în interpretarea Coralei “Canticorum”, dirijată de expertul Dorin Simionescu.

51 52


Astfel, publicul a putut savura colinde compuse de clasicii muzicii corale româneşti – Dumitru Georgescu Chiriac, Gheorghe Şoima, George Cucu, Timotei Popovici dar şi de compozitorul elveţian Francois Auguste Gueverre, sau tenorul Valentin Teodorian- piese de rezistenţă, precum: „Doamne, a tale cuvinte”, „O, ce veste minunată”!, „Cântec de Crăciun”, „Mare minune”, „Praznic luminos”, „Legănelul lui Isus” „Astăzi s-a născut Cristos”, etc.

„VIS DE IARNĂ”SPECTACOL DE DANS, MUZICĂ

UŞOARĂ ŞI JAZZ, LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Sala “Şantier” a găzduit miercuri, 14 decembrie 2016, spectacolul de dans, muzică uşoară şi jazz, “Vis de iarnă”, al treilea din cele patru programate în cadrul Festivalului “Seri de iarnă” ce se desfăşoară în această săptămână la Şcoala de Arte Cluj. Astfel, prin faţa bradului stilizat, montat pe fundalul scenei de către expertul Korent Monica, au evoluat cei mai reprezentativi cursanţi ai şcolii în domeniile enunţate mai sus, prezentând momente artistice de valoare – unele de-a dreptul la nivelul celor susţinute de artiştii profesionişti. Lucru deloc de mirare, ţinând cont că mulţi dintre soliştii vocali care au cântat sunt laureaţi ai unor importante competiţii naţionale din domeniu. Şi de această dată spectacolul – precum celelalte anterioare, vernisajul expoziţiei de artă plastică şi evenimentul de dans, muzică clasică, teatru şi balet - a fost prezentat de actorul Petre Băcioiu,

care, acum, în ajunul Sărbătorii Naşterii Domnului a rostit un emoţionant îndemn: “Măcar în luna aceasta, decembrie, să încercăm să nu ne mai urâm între noi, ci să ne urăm de bine şi sănătate”.

Debutul evenimentului a fost unul dansant, pe scenă evoluând Bardoczi Irina, Medeea Patricia Rus şi Maria Alina State, cursante ale secţiei de dans contemporan, coordonată de expertul Melinda Moga, iar piesa – emoţionantă – a fost cunoscuta lucrare “Je t`aime”, de Andre Rieu.


A venit apoi rândul cursanţilor clasei de improvizaţie în jazz, aparţinând expertului Onişor Rodilă: Bogdan Boancă, anul I – cu piesa “O, ce veste minunată”!, Daniel Floare, anul II, pian solo cu “Christmas Medley” şi Ana Morkos, anul IV, împreună cu SPA Jazz Band, condusă de Onişor Rodilă - cu piesele “Have Yourself a Little Merry Christmas” şi “What Are You Doing This New Year`s Eve”? În continuarea programului, a încântat din nou audienţa Medeea Patricia Rus, de la clasa expertului Melinda Moga, cu dansul “Torn” - de Nathan Lanier.

Curând muzica uşoară a intrat şi ea în elementul său, debutând cu interpreţii clasei expertului Maria Marina Simionescu, în acompaniamentul formaţiei “Recovered”, condusă de Rareş Suciu: Nicoleta Negru, anul III, alături de Corina Deleanu, cu piesa “De Crăciun”, Cosmin Mocean, anul III – cu “Ho, ho, ho!”, Timeea Piper, clasa de asistenţă artistică – cu “So, This Is Christmas”, Horaţiu Haiduc, anul III, cu piesa “Rockin` Around The Christmas Tree” şi Sorin Beldean cu “E noaptea de Crăciun”.

A urmat un nou moment magic, din lumea dansului, cel al Iuliei Pop Mărginean - care poate fi caracterizată, fără pericolul de a exagera drept o excelentă dansatoare - cu treceri încântătoare, de la persuasiune la diafanitate, în jurul unui portret bărbătesc aflat pe un şevalet (creaţie a expertului clasei de pictură, Cristi

Goilă) - iar singurul regret al spectatorilor a fost acela că momentul său artistic s-a încheiat prea devreme... Ultima “tranşă” de muzică uşoară de calitate a aparţinut cursanţilor expertului Petrovici Tunde, în acompaniamentul formaţiei „Recovered”: Alexandru Madussi cu „Let it snow”, Carmen Azoiţei cu „Shake up Christmas”, Mihai Ursu cu „Noaptea de Crăciun”, Melania Tiponuţ cu „I need you for Christmas”, Lavinia Adam cu „Fluturi de zăpadă”, Ilinca Ghircoiaş cu „It`s Not Christmas Without You”, Liana Şuteu – cu „All Alone For Christmas” şi Fazekas Kriszta cu „All I Want For Christmas”. La finalul spectacolului, întreaga clasă a expertului Petrovici Tunde a cântat, împreună cu spectatorii prezenţi în sală renumita piesă a formaţiei ABBA, „Happy New Year”!

53 54


6. „ZIUA CULTURII NAŢIONALE“ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJSPECTACOL ARTISTIC ŞI

LANSAREA CENACLULUI LITERAR „STEAUA FĂRĂ NUME“

Celebrarea “Zilei Culturii Naţionale” - zi stabilită în anul 2010 printr-o lege a statului român pentru data de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului naţional Mihai Eminescu – a avut loc, joi seară, în Sala “Şantier”, de pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51. Totul, în cadrul “Joii Artelor”, eveniment de tradiţie al instituţiei, adevărată repetiţie generală pentru spectacolele pe care cursanţii şi experţii Şcolii de Arte Cluj le susţin în diverse ocazii.

Astfel, prima parte a conţinut momente poetice din creaţia eminesciană, recitaluri de muzică clasică şi un program susţinut de Corul “Canticorum”. A doua parte a fost rezervată lansării cenaclului literar “Steaua fără nume”, coordonat de poetul şi jurnalistul Sorin Grecu. Amfitrionul primei părţi a evenimentului a fost cunoscutul actor al Naţionalului clujean şi totodată expert al clasei de actorie a şcolii, Petre Băcioiu, care a prezentat - în stilu-i caracteristic, plin de trimiteri culturale de efect - momentele din spectacol şi protagoniştii acestuia, cursanţii şcolii şi experţii cunoscutei instituţii de cultură clujene. Primul punct din spectacol a aparţinut Corului “Canticorum” al Şcolii de Arte, dirijat de Dorin Mircea Simionescu, cu trei piese eminesciene: “Pe lângă plopii fără soţ”, “Sara pe deal” şi “Dona Sol”, puse pe muzică de compozitorii Vasile Popovici – primele două piese – şi Nicolae Suciu – cea de-a treia. Au urmat microrecitalurile cursanţilor Corina Ilea

– an I chitară şi Bianca Hodrea – an II vioară – din clasa expert Emanuil Toma, acompaniaţi la pian de Olga Bordas. Moment speciale au avut şi cursanţii Olgăi Bordas: Diana Coroiu, anul III, cu interpretarea la pian a unei piese de Ludwig van Beethoven şi Olimpia Damşa, anul II cu“Barcarolle” – de Carl Filtsch, la acelaşi instrument. Un moment special a avut de asemenea şi Horaţiu Haiduc, an III canto, clasa expert Maria Marina Simionescu, care a readus în prim-plan actualitatea marelui sărbătorit, prin interpretarea de zile mari a piesei “Eminescu” din repertoriul regretaţilor soţi Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Spre final, cursanţii clasei anului I, a actorului Petre Băcioiu au interpretat splendide fragmente din creaţia eminesciană, după cum urmează: Evelyn Hutton – “Misterele nopţii”, noaptea...”, Andreea Radu – “Strigoii”, Simina Barna – “Când amintirile”... A urmat momentul speech-urilor, cel al invitatului de onoare al serii, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan şi al managerului Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean. “Am onorat invitaţia Şcolii de Arte Cluj cu ocazia Zilei Culturii Naţionale ca să ascult un vers de Eminescu, o piesă din creaţia lui – şi-o să postez la rândul meu totul pe Facebook, ca pe o floare furată pentru o iubită frumoasă. În rest, vă mulţumesc pentru că existaţi, mulţumesc pentru că sunteţi instituţia cu care mă mândresc zi de zi şi în faţa căreia îmi scot pălăria. Nu toată lumea are talentul lui Eminescu de a rosti, pleonastic pentru cei răutăcioşi, “cobori în jos, Luceafăr bland” însă aici, la această instituţie nu întâlnesc decât suişuri, astfel că voi reprezentaţi pentru mine oaza de cultură care trebuie să crească în fiecare


clipă, ca să emanaţi mai departe energie pozitivă”, a declarat dl. Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. “Noi, de Ziua Culturii Naţionale – practic sărbătoare naţională pentru un aşezământ cultural - suntem cei care dorim să facem legătura între artele spectacolului cu literatura, prin lansarea acestui cenaclu. De aceea, le mulţumesc poeţilor din seara aceasta, cei care ne vor împărtăşi din creaţia lor şi sper ca şi cenaclul, coordonat de colegul Sorin Grecu să se ridice la nivelul, înalt, al tuturor secţiilor din cadrul instituţiei noastre”, a mărturisit la rândul său managerul Şcolii de Arte, Vasile Corpodean. Un regal de muzică şi poezie, cu oaspeţi aleşi După ce actorul Petre Băcioiu a “ridicat mingea la fileu” pentru lansarea cenaclului literar “Steaua fără nume”, prin recitarea unui poem din cea mai recentă carte a lui Sorin Grecu a sosit şi momentul prezentării orientării de fond a cenaclului, făcută de către coordonatorul său.

Acesta a subliniat caracterul deschis al evenimentului – care se va derula o dată pe lună, având caracterul unui spectacol de muzică şi poezie - în care orice persoană dotată cu talent se poate manifesta deschis. De ce acest titlu pentru un cenaclu literar? Pentru că, în spiritul “Poetului nepereche”, “steaua fără nume” întruchipează tocmai idealul celui sărbătorit, acela de a scruta cu ochii larg deschişi viitorul şi descoperirea inefabilului poetic – dar şi vital – al “stelei” ce-a răsărit, în cazul nostru al descoperirii unor noi valori în cadrul literelor române.

Au urmat micro-recitalurile de poezie şi muzică – sau combinate - ale invitaţilor la eveniment, iar cel care a “spart gheaţa” a fost poetul şi criticul de film Ioan Pavel-Azap, redactor la revista TRIBUNA, sosit să transmită salutul instituţiei înrudite în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, iar acesta a impresionat publicul prin “perlele” sale poetice, în formă fixă, adevărate aforisme. Au urmat poeta Ioana Haitchi, cu un recital din superbul său volum, recent apărut la Editura clujeană “Grinta”, “Mon cher”; Sandu Cătinean – “poetul-ţăran” din Bonţida cu poemul său de forţă, “Un ţăran către aleşi”, un adevărat manifest care a adunat multe mii de vizualizări pe Facebook; părintele Arsenie Gălăţean, stareţul Mănăstirii Muntele Rece – cu aforisme şi panseuri din cărţile sale, adevărate “duşuri reci” pentru spiritul amorţit al contemporanilor, venite din partea unui spirit intransigent şi lucid, dar totuşi înţelegător; Ioana Anamaria Boldor, cantautoare din municipiul Dej, cu un poem religios; tânăra şi talentata folkistă Camelia Hodiş, cu două reuşite piese - între care s-a “distanţat” renumita “Baladă fulgerată de vânt”, din repertoriul lui Vali Moldovan, pe un text de Ion Voicu; poetul şi solistul Tudor Bărbos – câştigătorul în acest an al Premiului I la Festivalul de Romanţe “Crizantema de Aur”, Târgovişte - care a recitat două poeme din creaţia proprie şi a interpretat şi o romanţă; solista de muzică populară Eugenia Corpodean- Ciceu, cu un cântec vechi, patriotic şi, la final muzicianul Alexandru Mânzat, instrumentist

55 56

INAUGURAREA DE SECŢII EXTERNE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA

la Opera Naţională Cluj, tenor de renume – dar care de această dată a recitat două din poemele sale, foarte reuşite. Printre cei care au evoluat a impresionat puternic şi poetul Mihai Tătaru - cunoscutul realizator al emisiunii dedicată persoanelor defavorizate de soartă ,“A doua şansă”, de la Radio “Renaşterea” – care, dintr-un cadru metalic, a citit două emoţionante poeme, creaţie proprie. Mai trebuie menţionată şi intervenţia economistului de talie mondială, dr.Iacob Altman, care şi-a prezentat cea mai recentă carte a sa, “Regionalizarea” – “ un proces care trebuie făcut altfel decât l-au propus oamenii zilei, având ca scop final creşterea calităţii vieţii fiecărui român” – apărută la o editură clujeană şi, în limba engleză, la renumita “Penguin Books” din Londra”. Aşadar, de joi seară, un nou cenaclu literar artistic în Cluj-Napoca, ”Steaua fără nume” – iar numele său a fost gândit după piesa omonimă de Mihail Sebastian, pe tema eminesciană a “Luceafărului” dar şi după o veche şi prestigioasă emisiune de căutare a talentelor muzicii uşoare româneşti, care a funcţionat la TVR pe parcursul anilor `70 - `80. Îi urăm, un parcurs cât mai îndelungat pe “cerul” literelor şi culturii clujene!

1. INAUGURAREA SECŢIEI DE ARTE VIZUALE LA CÂMPIA TURZII

Sala de expoziţii a Palatului Cultural „Ionel Floaşiu” din Câmpia Turzii, arhiplină, a găzduit miercuri seară, 12 ocrombrie 2016, - cu un spectacol artistic, speech-uri de bun venit şi o reuşită expoziţie de pictură - inaugurarea Secţiei externe de Arte vizuale din Câmpia Turzii, ce va funcţiona sub directa îndrumare a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca. Printre numeroşii spectatori veniţi să se bucure de mult aşteptatul eveniment s-au numărat şi personalităţi ale judeţului şi ale oraşului: vicepreşedintele Consiliului Judeţean, dl. Vakar Istvan, primarul municipiului Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, oaspeţi din Cluj-Napoca şi Turda, dar şi numeroşi iubitori de cultură din localitate.

Spectacolul artistic a fost prezentat, în maniera sa tonică şi inconfundabilă, de Petre Băcioiu, binecunoscutul actor al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca şi expert al claselor de actorie şi retorică ale şcolii. Evenimentul a debutat cu microrecitalul cursantului Mihail Feier - anul III chitară, la clasa expertului Emanuil Toma - cu o arie de Johann Sebastian Bach şi piesa „Alegretto” de Matteo Carcassi.

A urmat evoluţia Olimpiei Damşa – cursantă în anul II a clasei de pian a expertului Olga Bordas, cu „Mariage d`amour”, de Richard Clayderman, ambele momente fiind bine receptate de public. De menţionat că eleva Olimpia Damşa, o mare speranţă a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, a fost aureolată în urmă cu două săptămâni cu Premiul I la Festivalul Naţional de Muzică de la Slatina, festival organizat de Şcoala de Arte


Slatina. Finalul momentului artistic oferit de experţii şi cursanţii instituţiei de cultură clujene a aparţinut unui trio compus din Bianca Hodrea – vioară, expert Olga Bordas – pian şi expert Emanuil Toma – vioară. Între momentele muzicale, Petre Băcioiu a prezentat la rândul său „din oceanul acesta de muncă şi artă, câteva picături poetice” din creaţia Niculinei Mureşan, George Bacovia şi Nichita Stănescu.

A urmat momentul discursurilor – sincere, directe, deloc sforăitoare – ale invitaţilor şi celor implicaţi în apariţia noii secţii externe a Şcolii de Arte Cluj-Napoca. „Suntem fericiţi că reuşim să inaugurăm o Secţie externă de Arte vizuale şi acest trend este în rând cu ceea ce Şcoala de Arte şi-a stabilit cu ani în urmă: să aibă o adresabilitate cât mai mare în rândul locuitorilor judeţului nostru. Astfel, după secţiile din Gherla, Dej, Turda reuşim în sfârşit să avem o secţie externă şi la Câmpia Turzii, iarreferindu-mă la acest aspect o menţionez pe Iuliana Pop, fosta elevă a Şcolii de Arte Cluj – preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Câmpia Turzii – care a avut, împreună cu primarul muncipiului, Dorin Lojigan, o contribuţie hotărâtoare la apariţia acestei secţii”, a declarat, printre altele, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Artă Cluj-Napoca. La rândul său, vizibil emoţionat, dl. Vakar Istvan a mărturisit următoarele: „Dl. Băcioiu spunea, când m-a prezentat, că urmăresc îndeaproape activităţile Şcolii de Arte şi afirmaţia lui m-a pus pe gânduri. Într-adevăr, cuvântul „a urmări” are mai multe sensuri – unul negativ, acela de a verifica pe cineva, dar şi unul pozitiv - în care să urmăreşti pe cineva

cu drag, aşa cum se petrece în cazul meu cu Şcoala de Arte. Să urmăreşti activităţile acestei instituţii - ca să te destinzi după o zi grea de lucru şi să faci tot posibilul ca să fii spectator la acestea, e ceva. De ce? Pentru că fiecare „acumulator” trebuie să fie introdus în „priză”. Asta suntem noi toţi, funcţionăm cu astfel de „baterii” care ne încarcă sufletul şi trupul – iar pe mine mă încarcă muzica, pictura, poeziile acestea de toamnă... Vă felicit pentru iniţiativă, îi mulţumesc domnului primar pentru sprijin şi ştiu că acesta este doar un început şi mai ştiu şi că va asigura creşterea acestei instituţii, motiv pentru care va avea un „urmăritor” sau, dacă vreţi, un sprijin în Consiliul Judeţean Cluj”.

În speech-ul său, Dorin Lojigan, primarul municipiului Câmpia Turzii a menţionat, cu modestie, că nu este neapărat el iniţiatorul înfiinţării acestei secţii externe a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca. „Acesta este mai ales Iuliana Pop, care a venit mereu la mine şi cu care am discutat despre acest proiect, astfel, iată că se întâmplă! Nu e un pas, e un prim pas pentru promovarea valorilor şi oamenilor din Câmpia Turzii – iar eu vă asigur de sprijinul Primăriei, pentru că pe al meu o să-l aveţi oricum”. A urmat decernarea diplomei “Prietenii Artelor” făcută de dl. manager Vasile Corpodean, inimoasei absolvente a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, Iuliana Pop, astăzi înscrisă în anul I la “tehnici în pictură”, la aceeaşi instituţie - un gen de masterat, de perfecţionare în domeniu.

57 58


Cu vocea gâtuită de emoţie, d-na Iuliana Pop a mulţumit pentru elogiile care i s-au adus, adăugând că „atunci când ne propunem ceva măreţ, visele pot deveni realitate, aşa cum scrie, perfect adevărat, într-o carte pe care am citit-o curând: suntem ceea ce gândim”.

În continuare, dl. Romeo Păvăloaia, vicepreşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Câmpia Turzii - la început un autodidact în artele plastice („în copilărie făceam figuri de voievozi din coaja copacilor în pădurile Sucevei”), şi mai târziu care le-a studiat în mod organizat - referindu-se la importantul eveniment de miercuri, 12 octombrie, a declarat, profetic: “Cu siguranţă, demersul care a început astăzi va fi o reuşită şi roadele le vom culege anii viitori”. A venit rândul doamnei expert Felicia Răcean, şefa Secţiei externe Turda a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, totodată profesoară a celor 17 cursanţi înscrişi la compartimentul nou înfiinţat de la Câmpia Turzii, la specialităţile pictură, grafică şi artă decorativă.

Tot domnia sa a fost şi cea care a prezentat expoziţia de pictură cuprinzând lucrările realizate în Tabăra de creaţie Cheile Turzii -

2015, componente şi ale expoziţiei itinerante “Iubesc Clujul!”, prezentă de ceva vreme şi peste graniţele ţării. Apoi a încheiat, astfel: “Ceea ce se întâmplă azi în Câmpia Turzii e marele vis, devenit o şi mai mare realitate, o dorinţă pe care o aveam mai demult – dar care azi a devenit ceva concret. Pentru toate acestea le mulţumesc sincer domnului Primar Dorin Lojigan şi doamnei Iuliana Pop, pentru că au răspuns extrem de prompt făcând demersul necesar pentru deschiderea acestei secţii”.

2. CU „ŞIRE“ ŞI CU „CIUPAG“. INAUGURAREA, LA RĂCHIŢELE, A SECŢIEI EXTERNE ŢESUT-CUSUT A

ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA

După deschiderea secţiilor externe ţesut-cusut ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca de la Căşeiu, Bedeciu şi Cluj-Napoca, a venit şi momentul inaugurării celei de la Răchiţele, comuna Mărgău. Vineri, 14 octombrie 2016, Căminul Cultural din localitate era pregătit de sărbătoare, la fel şi sătenii, care - de la mic la mare - purtau hainele moştenite din moşi-strămoşi, sau ţesute mai recent de meşteri renumiţi din zonă.În ton cu straiele celor prezenţi, tocmai pentru fi admirate, inaugurarea a debutat cu o paradă a portului popular, care s-a desfăşurat pe uliţele satului - după care participanţii s-au mutat în impozantul cămin cultural, pentru a participa la celealte puncte prevăzute în program. Acestea au fost: prezentarea cursanţilor; vernisajul expoziţiei itinerante de pictură „Iubesc Clujul!”; momentul folcloric susţinut de cursanţii


secţiei de muzică populară Cluj-Napoca şi jocul popular cu Grupul „Muguraşii” din Răchiţele, instructor Daniel Rusu. Amfitrionii spectacolului au fost Grigore Sâmboan, interpet de muzică populară şi referent cultural al Şcolii de Arte Tudor Jarda, împreună cu absolventa Şcolii de Arte, Cristina Maria Mihuţ, promotor al culturii şi tradiţiei zonei, după principiile pe care Şcoala de Arte încearcă să le implementeze, peste tot, în rândul cursanţilor săi.

Şi, pentru că vedeta zilei a fost Măria Sa costumul popular, Grigore Sâmboan a menţionat, printre altele: „Costumul popular este o istorie a satului, un pas esenţial în păstrarea istoriei locale şi niciodată nu e prea târziu să înveţi să coşi cămăşi tradiţionale, aşa cum se va întâmpla aici, la Răchiţele”. Cristina Maria Mihuţ, vorbind despre istoricul costumului popular în zonă, a mărturisit şi ea următoarele: „Pe 24 iunie 2016, de Ziua Universală a Iei, am sărbătorit pentru prima dată cu întreaga planetă ia. Cu drag cred că vă amintiţi momentul organizat în cadrul bisericii, alături de un impresionant sobor de preoţi din cadrul cercului preoţesc Călata.

Atunci, la fel ca şi acum, părintele Teodor Boc a fost alături de noi pentru a ne asigura de tot sprijinul în derularea unui proiect pe termen lung: reconstrucţia costumului popular de Mărgău de dinainte de 1940”. După ce şi-a mărturisit bucuria că aşezarea pe care-o păstoreşte are ca partener cultural Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, părintele a „pasat”, cu modestie, meritele legate de păstrarea folclorului din zonă spre soţia sa, Marioara Boc, fostă directoare a şcolii. Aceasta, conform spuselor Cristinei Maria Mihuţ, a înfiinţat

în 1979 un Grup vocal-folcloric, intitulat „Răchiţele”, care prin activităţile sale a păstrat costumele populare vechi, obiceiurile din viaţa satului, prin participarea la concursurile artistice (cântece populare, colinde, dansuri populare tradiţionale, etc.), unde au obţinut numai locuri fruntaşe. Apoi, pentru că viaţa aspră a muntelui i-a determinat pe mulţi locuitori ai satului să migreze spre alte zone ale ţării, acesta şi-a încetat activitatea – pentru ca în anul 2006 să renască, tot sub îndrumarea sa, desigur cu alţi membri. Preluând microfonul, profesoara Marioara Boc, subliniind valoarea inestimabilă a portului zonei, a vorbit la început despre oamenii ei, cu care a reuşit performanţe deosebite în urmă cu peste 30 de ani: „Oamenii de prin partea noastră nu au voci extraordinare, dar prin grija lui Dumnezeu copiii noştri îşi uneau în aşa fel vocile încât luau întotdeauna numai locuri importante la concursurile la care participam”. Şi, în semn de preţuire pentru activitatea sa de 37 de ani depusă în slujba folclorului românesc, „elevii” săi i-au acordat, emoţionaţi, o diplomă de onoare, primită cu lacrimi în ochi de aceasta.

A urmat speech-ul instructorului secţiei al d-nei Elvira Gavriş, „academician al artelor populare” - titlu primit din partea Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, care şi-a exprimat surprinderea şi totodată încântarea în faţa costumelor tradiţionale ale zonei, făcând apoi şi prezentarea celor 15 cursante ale sale.Apoi a precizat: „Pe lângă cursurile de cusut-ţesut vom avea şi alte activităţi culturale: şezători, întâlniri cu alte şcoli de arte din ţară, întâlniri la sediul nostru din Cluj-Napoca, în cadrul „Joii Artelor”.

59 60


„Ce-aş putea să mai spun, acum când i-aţi cunoscut pe majoritatea protagoniştilor serii, decât că îi veţi cunoaşte şi pe alţii de-a lungul cursurilor ce se vor desfăşura aici. Rolul meu a fost să-i ascult pe toţi şi să-i ajut să conlucreze la un proiect atât de frumos cum e acesta”, a declarat, în încheierea primei părţi a inaugurării Secţiei externe a Şcolii de Arte, Vasile Corpodean, managerul instituţiei.

A urmat spectacolul folcloric, susţinut de cursanţi şi absolvenţi ai claselor de canto muzică populară a Şcolii de Arte, urmărit cu interes de cele câteva sute de spectatori, entuziaşti, prezenţi în sala Căminului Cultural. Au încântat, minute în şir, publicul: Dana Secheli, Alexandra Vereş, Arlesiana Agrijan, Andrei Bonţe, Ovidiu Fărcaş, Cătălin Muntean, Ioana Budae şi Grigore Sâmboan, acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” - alcătuit din Marius Moldovan, Rareş Rusu, Vasile Chiorean şi coordonaţi de Iancu Pop. După recitalul clujenilor a venit vremea micuţilor „jucăuşi” ai lui Daniel Rusu, instructor în teritoriu şi absolvent, la rândul său al Şcolii de Arte, cel care a iniţiat până la această oră generaţii de iubitori ai jocului popular din zonă. Aceştia au entuziasmat, la rândul lor, asistenţa, prin prestaţia lor, smulgând aplauze la scenă deschisă.

După căderea cortinei, în timp ce publicul degusta pancove, pălincă şi sucuri naturale din con de brad s afine, d-na Elvira Gavriş ne-a făcut câteva mărtruisiri suplimentare, legate de nou-înfiinţata secţie ţesut-cusut de la Răchiţele. „Cursurile vor începe, efectiv, pe 21 octombrie

cu un număr de 15 cursante – majoritatea din sat şi din comuna Mărgău, dar şi una din Bucureşti, pe care o cheamă de acolo, de departe, pământul natal! Ea va veni special, de la Bucureşti, la fiecare curs al nostru şi sper să ajungem să valorificăm – împreună cu ea şi cu celelalte cursante – uimitoarea bogăţie de motive populare din zonă. Caracteristică în Răchiţele şi în împrejurimi am putea spune că este cămaşa cu „ciupag” , adică având cusătura pe muchia pliurilor la gâtul cămeşii, mâneca foarte largă, strâmtă deasupra cotului, cu „şire” verticale pe mânecă, de la gât până la încheietura mâinii. E o zonă conservatoare în privinţa costumului popular, iar modelele de aici sunt foarte vechi, unice. De aceea dorim să le reconstituim şi să le arătăm lumii în adevărata lor valoare, practic să le salvăm de la dispariţie”, a mărturisit expertul Şcolii de Arte Cluj-Napoca.

CURSANŢI ŞI EXPERŢI SCRIU DESPRE ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCA

1. CORUL „CANTICORUM“EXPERŢI DOINA MICLEA,

MIRCEA SIMIONESCU

Corul “Canticorum” a fost înfiinţată în anul 2010, sub îndrumarea doamnei expert Doina Miclea, aceste fiind încadrat cu ore la clasele de muzică uşoară, muzică religioasă şi muzică clasică, iniţiativă la care cursanţii au răspuns, cu entuziasm, dorinţei de a se constitui o corală a şcolii. Primul nume al corului a fost „Young Voices” („Voci tinere”), acesta fiind format din 26 de tineri: studenţi, elevi, cantori şi studenţi la Teologie, animaţi cu toţii de dorinţa de a cânta. Primul spectacol a fost cu ocazia Crăciunului 2010,“Lumina Crăciunului”, apoi urmând alte concerte, cu diferite ocazii: la “Cinema Mărăşti”, la “Turnul Croitorilor”, la Casa de Cultură a Studenţilor, funcţionând pe patru voci. În 2012 a apărut clasa de Iniţiere corală, pe care expertul Doina Miclea a condus-o până în toamna anului 2015, iar numele corului s-a transformat în Corul “Canticorum”. Povesteşte aceasta: “Am avut 29 de cursanţi din Bistriţa şi 9 din Cluj, posesori de voci foarte bune, pe care i-am învăţat să cânte armonios, pe 4 voci. Am dat numeroase concerte, care au fost înregistrate: spectacole de Crăciun, de 1 Decembrie şi 24 Ianuarie, “Eminesciana” – pe 15 ianuarie, concerte de pricesne (“Cruce Sfântă părăsită”), apoi concerte de Paşti - “Lumina Învierii”, la Sala “Şantier” a Şcolii de Arte. Iar pe parcursul acelui an, 2012, au avut loc şi producţii muzicale în vederea pregătirii cursanţilor pentru examenul de cvartet (4 voci: sopran, alt, tenor, bas). În luna iunie 2014, în perioada 19 – 27 iunie, în urma unei invitaţii avute în Germania, 15 cursanţi ai Corului “Canticorum” au făcut un turneu, dând acolo 6 spectacole şi prezentând prelucrări folclorice de Tudor Jarda, piese religioase, capodopere ale muzicii baroce – clasice – romantice şi contemporane, cu un real succes în rândul germanilor-melomani. În continuare, din anul 2014 şi până în toamna lui 2015, Corul “Canticorum” a funcţionat prin sprijinul foştilor cursanţi ai şcolii, corişti în Corala Universitarilor clujeni (n.n. - pe care Doina Miclea o conduce din anul 1999).

În anul şcolar 2015 – 2016, corul a fost preluat de expertul Dorin Simionescu, absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, acesta având masteratul în Stilistică dirijorală şi doctoratul luat la aceeaşi prestigioasă instituţie de învăţământ. Corul, ca şi nucleu e alcătuit din câteva persoane, înscrise la clasa de Iniţiere corală – sub coordonarea aceluiaşi expert Dorin Simionescu – dar căreia, la spectacole, i se adaugă profesionişti din Filarmonica de Stat, din Opera Naţională Română şi din Academia de Muzică “Gheorghe Dima”. Spectacole de colinde ale “Corului Canticorum” au avut loc în iarna trecută, în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte apoi, după vacanţă, de piese corale pe versuri eminesciene, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la 15 ianuarie 2016.

De asemenea, expertul Dorin Simionescu arată cum pentru consolidarea echipei a încercat, cu succes, să atragă cursanţi doritori să cânte în cor, nu numai de la specialitatea muzică, ci şi de la alte specialităţi, astfel că unii cursanţi – unii dintre ei cu voci foarte bune - de la Asistenţă artistică, Muzică uşoară sau populară au fost de mare ajutor în realizarea spectacolelor. “Pe viitor vrem să atragem spre muzica de cor şi membri din afara şcolii, ca să ne extindem ca număr de persoane, să îi interesăm pe aceştia pentru a veni din plăcere, din dorinţa de a cânta, de a socializa şi de a se simţi utili”, a mai arătat expertul Dorin Simionescu. Şi, în încheiere, acesta a mărturisit că o preocupare specială reprezintă pentru el şi diversificarea în permanenţă a repertoriului corului, existând la această oră o literatură corală bogată, naţională sau străină, care merită valorificată – fie că e vorba de muzică de factură religioasă, inspirată din folclor sau modernă.

61 62


2. „MESERIA IMPLICĂ RĂBDARE ŞI AFECŢIUNE, EGALE, PENTRU ELEVII MEI“

EXPERT OLGA BORDAS

Doamna Olga Bordas, expert al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” poate fi întâlnită aproape zilnic, în sala numărul 6, de la etajul I al instituţiei, destinată activităţilor de corepetiţie în sectorul muzicii clasice şi a pianului. Mereu înconjurată de cursanţi şi ocupată până peste cap cu pregătirea acestora, mulţi dintre ei având vârste printre cele mai fragede. Şi de această dată – când o contactăm pentru un scurt interviu – alături de ea se află două eleve, fiecare de maxim 10 ani, pe care Olga Bordas le iniţiază în tainele pianului. După ce acceptă să povestim despre profesia sa aceasta îşi începe confesiunea, presată oarecum de timp – dar o face cu un sentiment de modestie, dublat de seninătate: “Sunt pedagog şi instrumentist-interpret. Ce-nseamnă pentru mine acest lucru? E o meserie vocaţională în primul rând, care implică pasiune, răbdare faţă de elevi şi, nu în ultimul rând, afecţiune. Când i-am luat pentru pregătire, mulţi cursanţi se aflau la nivelul zero, fiindcă puţini din rândul lor făcuseră în prealabil studii particulare, dar sunt fericită să constat de fiecare dată că prin muzică li se dezvoltă sensibilitatea faţă de artă şi, în acelaşi timp, capacitatea intelectuală.” Referindu-se la începuturile sale în domeniu, Olga Bordas enumeră etapele parcurse de domnia sa până astăzi: “Sunt absolventă a Facultăţii de Muzică din Oradea, secţia interpretare instrumentală – pian – şi am în spate o carieră artistică, bazată pe colaborări cu diferite instituţii de cultură. Am început la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, unde am fost corepetitoarea grupului <Pro Opera>, apoi profesor la Şcoala de Muzică <Augustin Bena> şi am avut colaborări – şi am şi în continuare – cu diferiţi cântăreţi de operă, alături de care creez diferite spectacole pe care le prezentăm la diferite evenimente. În ultimii ani am avut o colaborare fructuoasă cu Primăria Cluj-Napoca, la evenimentele artistice ale oraşului, asta vorbind de activitatea mea independentă, ca artist, cealaltă fiind cea desfăşurată în cadrul Şcolii de Arte”. Ca expert

al Şcolii de Artă din Cluj-Napoca, Olga Bordas mărturiseşte că se află în instituţie în cel de-al cincilea an, pregătind circa 20 de tineri - la pian, iar la clasa de canto acompaniament clasic – între 8 şi 10 cursanţi. Adaugă, de asemenea, că spre marea sa satisfacţie a avut bucuria şi plăcerea să descopere, în rândul cursanţilor, şi viitori artişti de mare perspectivă: “Am avut destui elevi foarte dotaţi din punct de vedere muzical, printre care unii ar fi capabili să urmeze chiar Academia de Muzică, secţia Pedgogie, cu modul de pian. Chiar la această oră am un elev, se numeşte Sergiu Ilie Marian, în vârstă de 24 de ani, cu o facultate la activ, Politehnica, care prin talentul său ar putea – după cei 5 ani de şcoală şi unul de măiestrie, făcuţi la noi - să urmeze liniştit şi cu rezultate deosebite Academia”, arată expertul Bordas. În încheierea dialogului nostru, referindu-se la anul 2016, când a avut loc discuţia, aceasta mărturiseşte: “Îmi doresc din tot sufletul - pe lângă reuşitele personale, de artist independent - ca în calitate de expert al şcolii, un număr cât mai însemnat de elevi ai mei să aibă un traseu ascendent în dobândirea abilităţilor pe care încerc să le insuflu acestora, aducând un prestigiu sporit instituţiei la care muncesc, alături de ceilalţi colegi.”


3. DESPRE MUZICĂ - ALEXANDRA CREŢ, ABSOLVENTĂ A CLASEI

DE CANTO MUZICĂ POPULARĂ, EXPERT ANA STRÎMTUREAN

“Eşti atât de cuprinsă de muzică. Ce reprezintă pentru tine?“ e o întrebare pe care o primesc tot mai des însă a cărui răspuns potrivit nu îl găsesc niciodată. Aş răspunde că muzica este o parte din mine însă aş minţi, e mult mai mult decât atât. Aş putea spune că prin muzică înţeleg fericirea, însa e parţial adevărat, se înţelege fiecare sentiment. Aş sugera că muzica este liantul dintre diferitele personalităţi care convieţuiesc pe meleaguri pământeşti însă nu este doar atât, ea face legătura între trecut, prezent şi viitor. Aş dori să evidenţiez că muzica este elementul principal al momentului de faţă, însă e prea puţin spus, ea face amintirile să fie retrăite, iar visurile să fie vii… Sunt o mulţime de ipoteze pe care le-aş putea oferi drept răspuns, dar întotdeauna îmi par insuficiente.Dacă definiţia muzicii îmi părea atât de simplă la început, pe parcursul anilor petrecuţi în sufletul Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda Cluj-Napoca am descoperit că niciodată nu o să pot exprima în cuvinte ceea ce înseamnă cu adevărat. Aici am învăţat că poţi depăşi orice moment crtitic cântând, am înteles ca orice emoţie poate fi constructivă, am desoperit că persoanele din jurul tău îţi oferă încrederea lor chiar şi când nu eşti cel mai bun, astfel făcându-te să perseverezi. Am simţit că cea mai mare răsplată pe care o primeşti este aprecierea publicului şi am perceput că fiecare critică pe care o primeşti te face să fii mai bun.

Şcoala Populară reprezintă de fapt căminul celei mai frumoase familii, aşa cum îmi place deseori să o numesc. Aici iubitorii de artă au şansa de a învăţa să-şi făurească viitorul carierei lor, îndrumaţi fiind de adevăraţi profesionşti. Niciunde altundeva nu am întâlnit o implicare mai mare a colectivului în activităţi artistice, ajungând astfel la un grad ridicat de profesionalism… Sub atenta îndrumare a doamnei profesoare, expert Ana Strîmturean, orele de canto se transformă în adevarate momente artistice, în fiecare minut desluşind un alt secret al muzicii. Aşa cum un

instrument muzical scoate cele mai melodioase sunete, dacă este prelucrat cu fineţe de cele mai atente şi minuţioase mâini, la fel vocea umană poate ajunge într-o formă cât mai aproape de perfecţiune, dacă este şlefuită de cei mai buni meşteşugari.E foarte important să fii profesor, dar mai întâi de asta trebuie să fii părinte şi prieten pentru cursanţii tăi. Alături de doamna profesoară am învăţat că întotdeauna poţi deveni mai bun, am înţeles că seriozitatea şi ambiţia sunt lucruri elementare în acest domeniu însă dacă nu sunt îmbinate cu armonie şi amuzament nu au cel mai eficient rezultat. Am descoperit că fără sensibilitate nimic nu este la fel de frumos, iar corectitudinea şi bunul simţ sunt pietrele de temelie ale carierei muzicale. Doamna profesoară ne-a ajutat să facem primii paşi în lumea notelor muzicale, la fel cum o mamă îşi îndrumă pruncul în călătoria lui spre viitor. Aici ne-am simţit prima dată artişti, iar cel mai frumos mod prin care o să îi mulţumim este că îi purtăm amprenta în toate cântecele noastre.

63 64


Poate va întrebaţi cine sunt eu? Sunt o fiinţă a cărei existenţă a fost influenţată de această Fabrică de cultură , ale cărei visuri au început să prindă contur în momentul primului contact cu artele. Rădăcinile îmi sunt adânc înfipte în meleagurile Ţării Moţilor de unde am moştenit deprinderile spre tradiţii şi folclor, iar un mod de a trăi veşnic nu găsesc decât cântând. Port cu mândrie costumul popular, iar cea mai mare bucurie a mea este faptul că pot să duc mai departe cea mai mare comoară a tărâmului românesc: cântecul, purtând emblema Şcolii Populare de „Arte Tudor“ Jarda Cluj-Napoca.

Şi cum nu mă prea pricep la autodescriere, o să las o strofă dintr-un cântec al meu să o facă:

Uită-te bădiţă bineNu găseşti alta ca mineCa-s blonduţă şi micuţă

Ochi mari, gură de frăguţăZic cu dragoste şi dor

Cântul dulce din popor.

4. „MUZICA ESTE UN MOD DE A TRĂI, DE A FI, DE A SIMŢI“

EXPERT MIHAI NAN

Personalitate muzicală de prim rang a Clujului şi a Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”, Mihai Nan şi-a dedicat cea mai mare parte din carieră concertelor susţinute în cadrul Filarmonicii de Stat “Transilvania” precum şi a altor filarmonici din ţară, în calitate de solist instrumentist. A susţinut concerte pe marile scene ale lumii – de la Sala “Pleyel” din Paris, până la Opera din Madrid, “Hermes Saal” din Munchen sau în oraşe precum Barcelona, Milano, Viena, Bruxelles sau Paris, concertând alături de mari artişti, precum Jose Carreras, Monserat Caballer, Angela Gheorghiu, Alexandru Markov, Eric Bergel, Robert Levin sau Deep Purple, iar crezul i-a rămas fidel marii sale iubiri din fragedă pruncie: “Muzica este un mod de a trăi, de a fi, de a simţi”. Stăm împreună de vorbă, preţ câteva minute, înainte ca expertul Mihai Nan să-şi înceapă

orele de clasă, în cabinetul său de la Şcoala de Arte. Îşi începe acesta confesiunea îmbinând, adeseori, în replicile sale, răbdarea pedagogului cu sclipirea artistului: “Am venit la Şcoala de Arte din Cluj la începutul anilor `90, imediat după revoluţie, vrând să-mi continui munca din anii precedenţi, depusă la instituţia similară din Vaslui. Pe baza experienţei acumulate cu elevii am considerat că trebuie să înfiinţez formaţii în şcoală, deoarece numai într-o trupă fiecare component al său îşi arată adevărata valoare. În 1990 am reuşit să constitui două formaţii de muzică uşoară: una compusă din cinci băieţi şi soliste vocale, din clasa mea de corepetiţie şi cealaltă din patru fete, la fel, cu soliste alese din rândul colegelor acestora. Apoi, mi-am întrerupt activitatea - pentru ca în urmă cu trei ani să mă întorc în şcoală, la invitaţia d-lui director adjunct Marius Moldovan, care a fost, de la început, încântat de ideea mea cu formaţiile. Aşa am ajuns să conduc şi orchestra de muzică populară a şcolii – deja sunt doi ani de atunci - iar de anul trecut şi formaţia clasică. Totodată avem şi formaţia <Clusium>, pe care încercăm s-o menţinem vie şi pe viitor.” Îmi mărturiseşte apoi – vorbind de activitatea pe care o desfăşoară, în şcoală - că elevii săi sunt iubitori de artă care s-au înscris la cursurile sale din pasiune şi din dorinţa de a progresa în muzică. „Bineînţeles că nu se întâmplă acest lucru decât în cazul câtorva dintre ei, unii se retrag fiindcă văd că nu pot face faţă cerinţelor - dar ceilalţi continuă, îşi măresc perioada de pregătire, muncind să devină mai buni, iar unii chiar ajung să se integreze în formaţiile de amatori ale oraşului”, arată maestrul mai departe. Din numărul mare de elevi pe care-i pregăteşte, Mihai Nan insistă să-l nominalizeze pe cel mai bun dintre ei, Cătălin Pucani, anul V – vioară, în vârstă de 15 ani, care a reuşit să câştige un premiu important, împreună cu formaţia de folclor, la un festival al tarafurilor desfăşurat la Baia-Mare. De asemenea Mihai Nan consideră drept un câştig important pentru instituţie faptul că experţii şi cursanţii cântă şi studiază împreună, în cadrul unei formaţii, astfel că reuşesc să onoreze, cu succes, invitaţiile care le sunt adresate.


“De pildă am participat la diverse spectacole, cum au fost cele de la Muzeul “Octavian Goga” de la Ciucea, de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei sau de la expoziţia de pictură de la Câmpia Turzii şi – să nu uit – reuşitele manifestări ale şcolii noastre, în cadrul <Joii Artelor>.”

În încheierea dialogului, dl. Mihai Nan arată că noutatea anului viitor o reprezintă orchestra clasică, alcătuită – aşa cum a mai arătat, anterior – din cadre şi elevi. “O ultimă problemă, pe care doresc neapărat să v-o prezint, potrivită momentului de anul viitor: vrem ca prin acţiunile noastre să dăm o nuanţă specială termenului de <şcoală populară>, ducându-l tot mai aproape de ideala şi mult visata şcoală de arte, aşa cum este ea percepută, la noi şi în întreaga lume”, a adăugat expertul.

5. „ŞCOALA DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA AJUTĂ TINERELE

TALENTE SĂ-ŞI URMEZE VISURILE“ - MIHAI URSU,

ABSOLVENT, SECŢIA CANTO MUZICĂ UŞOARĂ

Mă numesc Mihai Ursu, am 23 de ani, m-am născut în oraşul Abrud, dar am copilărit în oraşul Câmpeni, judeţul Alba, sunt masterand la Afaceri Europene şi Management de Programe, lucrez în paralel la “Office Depot”, ca referent contabil şi tocmai am absolvit Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda”.Pasiunea pentru muzică am descoperit-o încă din copilărie, unde mai participam la spectacolele şcolii, iar mai apoi am făcut parte din corul liceului, şi când am venit la Cluj m-am hotărât să mă înscriu la Şcoala de Arte, la sfaturile unei bune prietene, la rândul ei absolventă a şcolii, Liana Şuteu. Nu am fost aşa sigur la început, dar apoi m-am înscris şi nu regret nicio clipă acest pas. Consider că această şcoală ajută tinerele talente să se descopere şi să îşi urmeze visurile.

Faptul că m-am înscris la Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” este, pe lângă înscrierea la facultate, unul dintre cele mai bune lucruri care le-am făcut de când am venit în Cluj, deoarece mă ajută şi m-a ajutat să mă dezvolt - atât personal cât şi profesional. Îmi place să interacţionez cu oamenii şi mă simt în largul

65 66


meu pe scenă, totodată şi profesorii au contribuit enorm la asta, deoarece fac tot posibilul ca noi să devenim cât mai buni în ceea ce facem. Anul acesta am dat deja examenul pentru diplomă şi m-am înscris şi la secţia de tehnici de interpretare vocală, ca să nu mă desprind atât de uşor de această şcoală minunată, astfel că îmi doresc să activez cât mai mult cu putinţă pe plan muzical.Vă mulţumesc !

Recent, în luna noiembrie 2016, Mihai Ursu a câştigat Premiul I la Festivalul-Concurs “Muzica inimii mele” – edţia a X-a, Satu Mare.

6. „PASIUNEA MEA“ - MĂDĂLINA RUSU, CURSANTĂ LA CLASA DE

MUZICĂ UŞOARĂ, CLASA EXPERT PETROVICI TUNDE

Pasiunea mea pentru muzica am descoperit-o la vârsta de 12 ani când am început să îmi strâng bani pentru o chitară. Eram atrasă de muzica rock şi asta m-a motivat să învăţ să cânt la chitară. Pe parcurs mi-am dat seama că ar suna mult mai bine daca aş îmbina sunetul chitarei cu vocea.Totuşi, am decis că am nevoie de îndrumare din partea unui profesor care să mă ajute să îmi dezvolt atât calităţile vocale cât şi atitudinea pe care o am pe scenă. M-am înscris la Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda”, plină de entuziasm, deşi părinţii au fost cam sceptici datorită faptului că ei vedeau şcoala ca pe o prioritate. Am început cursurile de canto cu doamna profesoară Lacko Petrovici Tunde şi orele de corepetiţii cu domnul profesor Rareş Suciu. În primele ore de curs mi-am dat seama că am multe de învăţat şi de multe ori mă descurajam. Am început să fac cursurile împreună cu o colegă din anul 3 (Denisa Lote). În timpul orelor de vocalize îmi plăcea să fiu atentă şi la sfaturile pe care doamna profesoară i le dădea Denisei şi când venea rândul meu profesoara observa că fac exact ce a spus înainte. De-a lungul orelor făceam progrese, dar am întâmpinat multe obstacole legate, mai

ales, de încrederea in mine. Ambii profesori m-au incurajat şi m-au ajutat să le depăşesc.

Am început să cânt la spectacole organizate în cadrul Şcolii de Arte şi am participat la concursul „Ritmul muzicii” unde am luat locul 3 împreună cu o trupă formată din elevi ai şcolii. În anul 2015 am participat la concursul “Vocea României”, unde am ajuns până la dueluri, susţinută în mod special de doamna profesoară Lacko Tunde care m-a insoţit la Bucureşti. Tot cu ajutorul Şcolii Populare de Arte i-am cunoscut pe membrii trupei din care fac parte: „Funk’e Fetish” şi alături de care am participat la mai multe festivaluri şi concursuri, cum ar fi “Jazz in the park”, unde am luat locul 1 pentru compoziţie. Şcoala de Arte „ Tudor Jarda” m-a ajutat să mă formez ca artist şi mi-a oferit multe oportunităţi pentru a mă afirma ca artist.

7. „SUNT CONTAMINAT DEFINITIV CU ACEST „MICROB“, MUZICA!“

EXPERT RAREŞ SUCIU

Medieşean de origine fiind, Rareş Suciu apare în peisajul muzicii rock (dar şi pop, folk, blues sau uşoară) din Cluj ca un trubadur descins parcă din gravurile pictorilor renascentişti. Lucru confirmat într-un fel şi de seriozitatea seniorială, vetustă şi de răbdarea cu care acesta îşi petrece nesfârşite ore, iniţiindu-i pe cursanţii Şcolii Populare de Arte în tainele chitarei electrice şi bas. Tot el susţine, împreună cu formaţiile “Clusium”, “Napoca” sau “Recovered” - alcătuite în marea lor majoritate din cursanţii şcolii - concertele pe


care le organizează instituţia, dar şi diversele spectacole din municipiu ale şcolii, dezvăluind o activitate de-a dreptul prodigioasă.Povesteşte, uitându-se pe o hârtie pe care şi-a notat câteva idei pentru întâlnirea noastră: “Vorbind despre începuturi, prima mea întâlnire cu scena şi cu publicul a fost când eram în clasa I, cântând la flautul-drept sau fluierul nemţesc (blockflűte). Atunci am avut de cântat trei melodii, la o serbare şcolară, iar după primele două piese am avut un succes deosebit ridicând, efectiv, publicul, în picioare. Speriat de succes, m-am intimidat atât de tare încât am uitat cea de-a treia piesă şi, ca urmare, m-am apucat de improvizat. A fost bine, iar publicul nu s-a prins de micul meu truc. Aceasta a fost prima mea <cântare>, iar după ea au urmat multe alte mii, în cei treizeci de ani de activitate muzicală neîntreruptă.” Arată mai departe că în Mediaş, oraşul natal, Rareş lucra în învăţământ şi la un moment dat inspectorul de specialitate al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu l-a sfătuit să-şi continue studiile la Academia de Muzică din Cluj-Napoca. Sfat pe care Rareş l-a şi urmat: a reuşit, în anul 2007, la secţia de pedagogie muzicală a reputatei instituţii de învăţământ. Licenţa şi-o ia doar însă numai în acest an fiindcă – povesteşte el, zâmbind ştrengăreşte – “mi-a plăcut atât de mult şcoala încât am preferat s-o termin după mai mulţi ani.”La Şcoala Populară de Arte din Cluj-Napoca a venit în anul 2011, luna noiembrie, când l-a înlocuit pe profesorul de chitară electrică de atunci, Alin Ilieş, plecat la Bucureşti pentru a-şi face o carieră în cadrul unor formaţii rock. “De atunci am pregătit zeci de elevi ai şcolii şi de asemenea, am mai dat lecţii şi în particular unor iubitori de chitară. Nume mari nu am reuşit încă să aduc în prim plan, doar artişti care sunt în plină <creştere> şi care, sunt sigur, se vor întâlni cât de curând cu succesul. Dar, ca instrumentist, am împărţit până acum scena cu multe personalităţi ale muzicii româneşti. Acum, de pildă, cânt cu renumita cantautoare de muzică folk Magda Puşkaş, mai am proiecte şi cu trupa rock <Seven>, alături de muzicieni de excepţie, precum: Dudu Izabel, Răzvan Krivach şi colegul Ionuţ Boariu, absolvent al

Academiei de Muzică, secţiacompoziţie. Un alt proiect drag sufletului meu este şi trupa <Adam`s Choice>, alături de prietena mea Lavinia Adam, câştigătoarea locului I la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară <Tinereţe pe Portativ> din 2015. Mai am un proiect de blues, <Blues Brothers>, alături de Cosmin Cocrean, fost corepetitor la trupa <Recovered>, trupa de corepetiţie a şcolii, pe care o conduc - şi cu care mă prezint la toate spectacolele organizate de şcoală. Al doilea component al acestei formaţii este un talentat chitarist, student la U.M.F., venit din Germania, Lukas Kemplerer.” Rareş Suciu mărturiseşte că, în calitate de coordonator al cursului de chitară electrică şi bas, intenţionează pe viitor să pună la punct bazele trupelor şcolii, în special “Napoca” şi „Clusium”, în vederea participării la cât mai multe competiţii de gen, organizate de şcolile de arte din întreaga ţară. „Pe partea cealaltă, de corepetiţie, lucrăm în continuare alături de cursanţii ambelor clase de canto muzică uşoară şi vom susţine în continuare spectacole, cu trupa <Recovered> - iar în luna decembrie 2016 participăm, ca de obicei, la concertele de colinde şi la activităţile programate de către şcoală”, a declarat Rareş Suciu în încheierea discuţiei.

67 68


8. “COPIL, NU VĂZUSEM ÎNCĂ TARAGOTUL, DAR ACESTA ERA

ASPIRAŢIA MEA SUPREMĂ“ VASILE CHIOREAN, TARAGOTIST,

ANSAMBLUL „VATRĂ DE DOR“

La cei 63 de ani, dl. Vasile Chiorean este, practic, al doilea “decan de vârstă” al Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, după instructorul coregraf al secţiei de dans popular, Florin Ciobanu, care a păşeşte pe 72. Chiorean este taragotistul orchestrei Ansamblului şcolii, începând cu anul 2012. Povesteşte dezinvolt, cu modestia şi simplitatea caracteristică omului din popor, referindu-se la începuturile sale în muzică: “Noi am fost acasă, în comuna Voivodeni, judeţul Sălaj, şapte fraţi, într-o familie săracă şi neavând nici măcar radio. Eu cântam la fluier, când mergeam cu oile şi vitele pe câmp, în vacanţele de vară, învăţând de unul singur meşteşugul cântului la acest instrument. Incorect, cu mâinile invers decât cum ar trebui: dreapta sus şi stânga jos. Ascultam pe la vecini sunetul taragotului şi ajunsesem să mă îndrăgostesc atât de tare de muzica lui încât îmi ziceam că trebuie să ajung, cumva, la el. Nu văzusem instrumentul respectiv niciodată, n-aveam idee cum arată, dar el reprezenta aspiraţia mea supremă în acele timpuri. M-am familiarizat cu taragotul mult mai târziu, când am intrat în orchestra Şcolii Profesionale din Cluj, prin anul 1967.” Vasile Chiorean descrie mai departe cum a urmat Şcoala Populară de Arte între 1969-1971, integrându-se, ca suflător, în formaţia de muzică populară a Casei Municipale de Cultură. Tot atunci au început pentru el şi turneele în străinătate, cu Ansamblul Cooperativei „Drumul Nou”, cu cel al I.J.T.L. (astăzi, “Dor transilvan”, al Companiei Publice de Transport Cluj) şi cu „Românaşul”, al Universităţii Tehnice, în ţări precum: Grecia, Franţa, Italia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Spania, S.U.A., etc.Referindu-se la turneele efectuate pe vremea comunismului, mărturiseşte că erau pline de peripeţii, cu vameşi care-i buzunăreau, efectiv, ca să găsească asupra lor valută, cu nopţi nesfârşite petrecute în autobuze ce se dezmembrau, în mers – fiindcă de cazare, pe

traseu, nici nu putea fi vorba. “Ţin minte, o întâmplare pilduitoare pentru situaţiile la care eram expuşi pe atunci: am avut prin 1985, cu <Românaşul>, un turneu în Franţa. N-am găsit nicicum un dirijor disponibil şi l-am sunat pe Romică Râmbu, un fost membru al orchestrei noastre, care era stabilit în Oradea. A acceptat în ultima clipă, iar noi l-am luat din Oradea şi ne-am făcut repetiţiile prin parcările de pe traseu, în drumul nostru către Franţa - intrând apoi direct pe scenă şi înregistrând un succes răsunător. Asta era viaţa de muzicant pe atunci. Prin comparaţie, turneul pe care l-am făcut cu Ansamblul <Vatră de Dor> al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, în vara lui 2015, în aceeaşi ţară, a reprezentat o adevărată plăcere din acest punct de vedere: deloc obositor, dacă e să vorbim de partea care a reprezentat-o călătoria, având cazare la hotel, pe parcursul drumului nostru.”Vechiul şi experimentatul instrumentist arată de asemenea că – în calitate de component al Ansamblului Şcolii de Arte din Cluj-Napoca a participat la toate activităţile programate, începând cu 2012, inclusiv la taberele de creaţie organizate, inclusiv la concertele de colinde susţinute pe la cămine de bătrâni sau prin diverse alte locuri. “Ţin minte, odată, la un concert susţinut la un cămin de bătrâni eram singurul suflător din echipă – fapt suficient, de altfel – şi mi-a plăcut enorm să citesc bucurie pe chipurile vârstnicilor de acolo”, mărturiseşte, în încheiere artistul, dezvăluindu-şi – din nou – sufletul, cu adevărat, mare.


9. „LE DATOREZ MULT MAEŞTRILOR MEI FLORIN

CIOBANU ŞI EMIL LUCA“ - VIOREL DRAGOMIR, INSTRUCTOR-

COREGRAF AL ANSAMBLULUI „VATRĂ DE DOR“

Viorel Dragomir, instructorul coregraf al ansamblului “Vatră de dor”, al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” şi-a început activitatea, aşa cum era şi normal, ca dansator, în anul 1977, pe când era elev în clasa a VIII-a în oraşul natal, Ocna Mureş. A dansat acolo până la terminarea liceului, iar în 1984 când a venit la Cluj, la facultate, a fost admis în Ansamblul “Românaşul” al Politehnicii. Rememorează cu plăcere Dragomir, vorbind despre expertul Florin Ciobanu, de care e legat printr-o veche relaţie de prietenie şi de colaborare: “Acolo l-am cunoscut pe maestrul Florin Ciobanu, cel care mi-a fost instructor şi căruia îi datorez în mare parte cunoştinţele pe care le deţin la această oră, cel care în nesfârşite ore de repetiţii m-a învăţat atâtea lucruri ce nu-s la îndemâna oricui. Dar am obligaţia morală să-l pomenesc de asemenea şi pe renumitul Luca Emil, celălalt instructor al meu, din 1986, perioada când eram angajat la C.U.G. şi făceam parte din ansamblul combinatului.” Pomenind de istoricul meseriei sale, Viorel Dragomir declară că şi-a încetat activitatea de dansator în 1998 după care, timp de 14 ani, până în anul 2012 a acumulat nenumărate cunoştinţe teoretice, dar şi experienţă pentru viitoarea lui ocupaţie, cea de instructor-coregraf. Câştigase, pe parcursul carierei sale de solist dansator premii importante, pe plan naţional, printre care locul II la „Festivalul jocului popular de la Iaşi”, în 1987 şi locul I la un concurs similar de la Galaţi, ambele destinate celor mai buni dansatori-solişti ai epocii respective. Adaugă apoi Dragomir: “În 2012 m-am înscris la Şcoala Populară de Arte din Cluj-Napoca, la cursul de instructor coregraf, pe care am avut şansa să-l absolv, în 2014, cu nota maximă. Drept urmare, am fost solicitat să preiau coregrafia ansamblului şcolii.” Mărturiseşte că, la început, ansamblul nu se afla într-o situaţie prea strălucită, pornind la drum cu trei fete şi doi băieţi. “Ei bine, în

2015, când am participat la turneul şcolii, în Franţa, la Festivalul de la Cugand, aveam deja la dispoziţie o echipă completă, reuşind să deplasăm acolo nouă fete şi şapte băieţi, iar rezultatul a fost, pentru noi, Magna Cum Laude.” Referindu-se la activitatea desfăşurată în cadrul şcolii, acesta mai arată că în perioada de când se numără printre membrii colectivului de aici a participat, împreună cu ansamblul, la majoritatea spectacolelor susţinute organizate de Şcoala de Arte, dar şi la cele organizate în colaborare cu instituţii similare din ţară.

În încheierea scurtului nostru dialog care a avut loc în vara lui 2016, mărturiseşte că gândul său - la ora la care s-a dat deja semnalul sărbătoririi a 60 de ani de existenţă a şcolii - zboară spre preconizatul turneu al ansamblului, în Elveţia, fapt ce îl obligă, alături de membrii ansamblului - la o muncă asiduă, susţinută, cu o serie de spectacole, pe viu, pe scena şcolii şi în alte locaţii unde se vor prezenta acestea. Apoi încheie, cu două fraze şi o poezie care însumează întreg crezul său artistic şi de viaţă, cele care l-au impulsionat să aleagă calea jocului popular şi a slujirii folclorului autentic: “În anul 2014 – când mă aflam la interviul pentru preluarea ansamblului, am fost întrebat de către comisie: ce mă îndeamnă să fac asta? Le-am răspus prin următoarele versuri: < Moşii şi strămoşii noştri/ Toţi ţărani, uniţii obştii/ Au lăsat pentru-a lor prunci/ Patru tainice porunci:/ Jocul nostru să-l jucaţi / Limba să nu ne-o uitaţi/ Portul nostru să-l purtaţi /Limba să nu ne-o uitaţi / Doina veşnic s-o cântaţi!>”

69 70


10. „IMPRESIILE PERSONALE ALE UNUI CURSANT LA SECŢIA DE

PICTURĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA“ - DANIEL COSMA

Fragment din jurnalul personal

“E atât de multă frumuseţe în această viaţă, ai nevoie doar de curajul să te opreşti şi să o simţi. Frumuseţe într-o urmă a creionului pe hârtie, într-o umbră colorată pe perete, în gustul amar al ceaiului, în arsura ochilor sub pleoape, în stihuri simple.”Am vrut să încep acest articol cu lucrul cel mai important pe care l-am descoperit în timpul anilor de curs la Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, şi anume : sinceritatea, şi ce ar putea fi mai onest decât o frântură din trăirile personale (scrise doar pentru ochii mei).Voi sări peste toată etapa copilăriei şi adolescenţei şi nu voi expune experienţele mele în domeniul artei sau particularităţile mele ereditare pentru că nu cred în ele sau că ele m-au determinat să studiez desenul şi pictura. Şansa sau talentul, atunci când nu-ţi zâmbesc, nu sunt decât scuze pentru a rămâne limitat la o existenţă în obscuritate. Poate vă întrebaţi atunci de ce e nevoie ca să reuşeşti să ieşi din banal, cred că fiecare din noi cunoaşte răspunsul la această întrebare : este curajul de a-ţi da jos de pe piedestal visul păstrat cu grijă, să nu se murdarească şi să te expui cu el aşa gol, cum eşti tu,în faţa celorlalţi. La acest curaj am apelat când m-am hotărât să mă înscriu la examenul pentru admiterea la cursurile de pictură ale Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”. Am tras aer în piept, am închis ochii şi am făcut un pas în neant, ei bine acest întuneric s-a dovedit a fi o altă lume, şi dintr-o dată în jurul meu au început să pulseze culori şi sunete noi, am început să privesc norii, cum o fac uneori copiii, să mă încânte mişcarea frunzelor în copaci, să mă intrige, totodată, trăsăturile oamenilor pe stradă, astfel că închideam ochii şi visam “stele locuite”. Însă nu totul a fost culoare şi lumină, drumul a fost şi este o luptă iar doar un pas nu a fost suficient, culoarea la un moment dat s-a răzvrătit împotriva mea, timpul care

descoperisem că îl pot opri cu un zâmbet îmi era de neajuns, mâna nu mă mai ascultă, visul meu s-a transformat într-o povară încercând să demonstrez ceva ce nu eram eu, şi tot timpul suna ceva, mă chema înapoi. Banalitatea era atât de atrăgătoare, ca un foc la gura sobei în ajun de Crăciun; dar cu toate frustrările, tablourile aruncate, dezamăgirile - am continuat cu paşi, uneori foarte mici, mereu înainte. Bineînţeles că încă mă poticnesc pentru că pasiunea şi comoditatea nu se vor împăca niciodată, dar am înţeles că e nevoie de sacrificiu şi e nevoie de muncă - şi acum voi continua cu cuvintele sopranei noastre Anita Hartig - pentru că “munca te ciopleşte, te cizelează. Te umileşte uneori şi îti dă forme, te îmbogăţeşte şi te creşte...” Sunt recunoscator Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” în primul rând pentru că există, pentru că reprezintă o oportunitate, pentru că are oameni care îndrăgesc arta şi ei nu se rezumă doar la atât. Şcoala a fost o surpriză placută pentru mine şi continuă să mă surprindă - atât sub aspectul modernităţii şi calităţii clădirii şi a sălilor, cât şi al implicării angajaţilor ei. Mai cred însă şi că această şcoală are un potenţial cu mult mai mare şi cine poartă povara aceasta, atât cursanţi cât şi angajaţi, trebuie să facă în aşa fel, chiar mai presus de puterile lor, încât să pună acest cuib de artişti pe harta Europei. Într-o lume în care în două secunde poţi afişa pe o reţea de socializare o maximă existenţială aparţinând cine ştie cărei personalităţi, pe care oricum nu o ia nimeni în seamă, să ai şansa câteva ore pe săptămână să te afişezi simplu în faţa unei pânze albe şi să inventezi culori, să le dai formă şi să le amesteci cu trăirile, ideile şi sentimentele tale, ca mai apoi să fie expusă - mi se pare că e cea mai frumoasă rebeliune împotriva depersonalizării, pe care această epocă virtuala a adus-o în vieţile noastre. Cred că acesta este cel mai mare merit pe care şcoala îl are.

Cursurile de pictură, sub oblăduirea d-nei profesoare Melinda Farkas sunt şi vor rămane de poveste, un basm început aici, a cărui file vor continua pe tot restul vieţii noastre. Am petrecut după-amieze inedite la aceste cursuri, am cunoscut oameni frumoşi împărtaşind


aceeaşi patimă: pictura. Iar din anul întâi până în anul trei, metoda de predare a d-nei profesoare a fost într-un crescendo vibrant, iar indicaţiile şi sfaturile ei elegante (ca să nu ne rănească amorul propriu de artişti amatori) îmi vor rămâne, peste ani, în memorie, ca un murmur ce se aude în surdină. Cu ajutorul d-nei profesoare am realizat mai multe expoziţii de grup şi am îndrăznit chiar două expoziţii personale, cine ar fi crezut. Chiar dacă nu toate aşteptările de la început mi-au fost împlinite, visele care s-au transformat în realitate sunt, cu prisosintă, peste aşteptările mele.

Un prieten nepreţuit a fost experienţa mea aici, la Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” - şi chiar dacă nu ştiu unde voi fi peste ani, aici voi regăsi întotdeauna o parte din mine.

Daniel Cosma - ianuarie 2016

71 72

PROIECTUL TREI INIMI ROMÂNEŞTI

10. „TREI INIMI ROMÂNEŞTI!“ ŞCOALA DE ARTE CLUJ A SERBAT

ZIUA NAŢIONALĂ ALĂTURI DE ŞCOLILE DIN CERNĂUŢI,

SUCEAVA ŞI TIMIŞOARA

Spectacol grandios, joi 24 noiembrie 2016, aplaudat la scenă deschisă de spectatorii care au umplut până la refuz Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj-Napoca cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie. Intitulat generic „Trei inimi româneşti” evenimentul a fost susţinut de profesorii şi cursanţii Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi (Ucraina), ai Şcolii de Arte „Ion Irimescu” Suceava, ai Şcolii de Arte Timişoara şi ai Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, fiindcă – aşa cum menţiona şi prezentatorul spectacolului, actorul Petre Băcioiu - „arta cuantifică multiple energii şi creează punţi sufleteşti”.

Am adăuga noi, o caracteristică specifică acestei acţiuni, aflată la a doua ediţie, în care Şcoala de Arte Cluj, bazându-se pe experienţa anilor de parteneriat cu instituţiile similare din ţară a conceput un nou format de spectacol dedicat Zilei Naţionale a României. Acesta constă în invitarea – până în anul centenarului Marii Uniri de la 2018 – a două şcoli de arte provenind din regiuni istorice ale ţării, pentru a celebra şi reconstitui, simbolic, în cadrul unui eveniment artistic, Unirea Ţărilor Române. Iată că la acestă ediţie, alături de organizatori au participat cu însufleţire şi reprezentanţii Cernăuţiului, Sucevei şi a Timişoarei. În programul spectacolului – dens, încărcat de

semnificaţii şi de o calitate ridicată, aplaudat în permanenţă la scenă deschisă – au evoluat următoarele orchestre şi ansambluri folclorice: Orchestra „Bucovina” a Şcolii de Arte “Ion Irimescu” Suceava – dirijor Petru Oloieru; Orchestra Şcolii de Arte Timişoara – dirijor prof. Kalmar Iosif; Orchestra „Vatră de Dor” a Şcolii de Arte Cluj – dirijior expert Iancu Pop; un grup vocal din cadrul formaţiei folclorice „Perla” Cernăuţi, coordonaţi de prof. Iurie Levcic; Ansamblul folcloric „Bucovina” – prof. coregraf Alina Leonte; Ansamblul folcloric al Şcolii de Arte Timişoara – instructor coregraf Victor Jicheran; Ansamblul folcloric „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte Cluj – instructor coregraf Viorel Dragomir. În spectacol au mai participat şi cursanţi-solişti de muzică populară de la şcolile de arte mai sus menţionate, remarcabile fiind evoluţiile tinerelor soliste de la Cernăuţi, Emilia Nicolici, Ana Maria Calancea şi Odorica Bostan – dar şi a grupului vocal-folcloric al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, alcătuit din voci de perspectivă, coordonat de experţii Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş şi Denisa Bonţe. Îi menţionăm pe toţi, fiindcă suntem siguri că despre mulţi dintre ei se va mai auzi: Bianca Moca, Ovidiu Popa, Alexandru Blidar, Roxana Şuta, Adrian Răcăşan, Adriana Felea, Delia Spătar, Marinela Bulz, Dana Secheli, Ioan Ani, Andrei Olariu, Bogdan Şopterean, Maria Mihali, Ioana Mătieş, Vlăduţ Antal, Oana Călugăr, Denisa Pop, Andrei Bonţe, Doris Pădureanu, Florin Breje, Mădălina Maier, Nicuşor Butilcă, Codruţa Tomuş, Mircea Lazăr, Vasile Roman, Anca Stelea, Alexandra Vereş, Ovidiu Fărcaş, Rareş Checicheş, Alina Lung, Cătălin Muntean, Denisa Şaban, Denisa Perde, Ioana Ungureşan,


Raluca Codori, Simona Bădulescu. Au impresionat de asemenea soliştii suceveni Andreea Grigorean şi Mihaela Pohoaţă, precum şi cei ai Şcolii de Arte Timişoara: Roxana Rozovlean, Patricia Pepa, Patricia Juca, Sebastian Rămneaţă, Ioan Surdu şi prof. Carmen Birulescu. În privinţa formaţiilor de „jucăuşi”, a impresionat cel mai mult Ansamblul popular „Vatră de Dor” coordonat de instructorul-coregraf Viorel Dragomir, cu o evoluţie plină de elemente spectaculoase, pe alocuri chiar acrobatice, iar dovada valorii sale în creştere o reprezintă prezenţele sale, în anul 2015, la Festivalul Internaţional de la Cugand, Franţa - şi în acest an, în Elveţia. Printre momentele memorabile ale serbării de la Cluj-Napoca se numără şi înmânarea Premiului al III–lea de către dl. Ion Băieţan, directorul Şcolii de Arte din Suceava, cursantului Romică Lucian Mocan, de la clasa de taragot a expertului Petrică Pleşca, obţinut de acesta la Festivalul-concurs internaţional de folclor „Cântecele Neamului” – Suceava, 2016.

Reamintim că tânărul talent al Şcolii de Arte Cluj a câştigat recent şi o menţiune la Festivalul de muzică populară „Luţă Ioviţă” – Caransebeş, 18-19 noiembrie, 2016. Un alt moment important al evenimentului de la Cluj-Napoca l-a constituit prezentările costumelor populare – specifice Banatului, Bucovinei şi Transilvaniei, expuse alături de diverse alte obiecte tradiţionale în Galeria „Chipurile Clujului”. Despre specificul fiecărui costum în parte au vorbit referentul cultural al Centrului de Cultură Timiş, Alina Mafa, meşterul popular Veronica Hojbotă – Suceava şi meşterul popular

Elvira Gavriş, expertul claselor de cusut-ţesut al Şcolii de Arte Cluj şi al secţiilor exterioare Bedeciu, Răchiţele şi Căşeiu.Însă, momentul culminant al sărbătorii l-a constituit prezentarea noului proiect al Şcolii de Arte – „100” – făcută de dl. Iuliu Praja, managerul Centrului pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş şi de dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj.

“Pe lângă proiectul “Trei inimi româneşti” care funcţionează deja, urmează cel numit “100” . Asta, pentru că am constatat faptul că la numai 100 de kilometri de Cluj se află municipiile Zalău, Târgu-Mureş, Bistriţa şi Alba-Iulia, aşa că am conceput un program de spectacole, concerte, expoziţii împreună cu colegii noştri de acolo, iar în acest an începem colaborările cu şcolile de arte din Târgu-Mureş şi Bistriţa, urmând ca de anul viitor cu cele din Zalău şi Alba-Iulia. De aceea l-am invitat astăzi şi pe dl. manager de la Târgu-Mureş, Iuliu Praja, ca să vadă ce facem şi sper să plece cu o impresie bună de la noi”, a declarat managerul Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean.

73


În replică, dl. Iuliu Praja s-a arătat încântat de tot ce a văzut la Şcoala de Arte şi a mărturisit că se bucură de asemenea că sărbătoreşte Ziua Naţională împreună cu colegii săi din Cernăuţi, Suceava, Timişoara, Cluj-Napoca şi, nu în ultimul rând, cu publicul clujean. “Bucuria mea este cu atât mai mare pentru că prin “100”, dăm împreună naştere unui proiect excelent realizat de dl. Vasile Corpodean. Noi ne luăm angajamentul să facem parte din acest proiect şi, iată de ce, vorba d-lui actor Petre Băcioiu, începând de astăzi Şcoala de Arte Cluj şi Şcoala de Arte Târgu-Mureş pot să spună: 100, acest număr înglobând 100 de zâmbete, 100 de concerte, 100 de expoziţii - într-o colaborare care sperăm să dureze 100 de ani ”!

Manager: Vasile CORPODEANDirector adjunct: Marius MOLDOVAN

Contabil şef: Dorina TALOŞCoordonatori: Sorin GRECU, Grigore SÂMBOAN

Corectura: Sorin GRECUTehnoredactare, grafică şi layout: Cătălina PINTEA

Foto: Licinius MEDANArte (Cluj-Napoca) ISSN 2065 1597

Coperta I: „Sfere“ Cătălina PinteaCoperta IV: Faţada Şcolii de Arte Cluj, decembrie 2016

ARTEscoaladearte.ro/admin/data/file/8931_urmeaza-revista-arte.pdf · „Expoziţia de fotografie...

Documents

Transcript of ARTEscoaladearte.ro/admin/data/file/8931_urmeaza-revista-arte.pdf · „Expoziţia de fotografie...