Evaziunea fiscal@

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“Numai des@vâr}ind ra]iuneauman@, pot na]iunile s@ pretin-d@ c@ }i-au des@vâr}it felul deguvernare, legile }i civiliza]ia”

D. Hume

c my b

c my b

Cea mai glorioas@ zi pentru leu a fost vineri, 27aprilie. Cu o zi înainte, cursul oficial al BNR,afi}at dup@ o zi agitat@ de tranzac]ii bancare, afost unul record, de 3,3104 în raport cu euro. Unasemenea curs pentru leu nu s-a mai înregis-trat de }apte ani }i acest record merita semna-lat, chiar dac@ pare deja banal de a semnala noi}i noi recorduri de curs pentru leu. Cu atât maimult cu cât înt@rirea leului este deja prognozat@,pe termen mediu. De unde atâta glorie, atunci?A}adar, vineri, euro î}i lingea r@nile în lupta culeul. Atât de r@u, încât ziua a început cu un euroîn sc@dere pe pie]ele interbancare, unde o foamede lei se sim]ea pe pia]@. Foamea era atât de ridi-cat@, încât dobânzile pentru depozitele overnight(dobânzi pentru o depozitele de o zi) au crescutspre 50 la sut@, randamente nea}teptate pentruo pia]@ care se obi}nuise cu dobânzi variabile,dar la maximum jum@tate din aceast@ cota]ie. Ofoame de lei la nivelul b@ncilor, în aceasta zi, af@cut ca cererea de lei s@ fie evident@. O foamecare a venit pe fondul unei credit@ri }i unei lichi-dit@]i în cre}tere. În România, banii lichizi, “cash-ul”au mare trece. Masa monetar@ care circul@ creeaz@probleme de asanare }i, în acela}i timp, impun b@n-cilor s@ respecte aceste cereri ale pie]ei }i s@ aib@la dispozi]ie bani lichizi. Atunci când aceste cererisunt în cre}tere, din motive conjuncturale, cresc}i presiunile. Mai mult, cum rezervele minime obli-gatorii ale b@ncilor se cer constituite spre finalde lun@, o nou@ presiune apare pe leu. Sunt doardou@ din motivele conjuncturale care fac leultare. La aceasta se adaug@ presiunea constant@pe care o resimte pia]a valutar@, ca urmare acererii speculative pentru leu, venit@ din parteafondurilor speculative care opereaz@ regional. Nutrebuie uitat c@ zlotul, forintul }i coroanele cehe}i slovace trec prin aceea}i presiune, cauzat@ derandamentele superioare pe care le pot genera,în raport cu valutele clasice, în conjuncturi infla-]ioniste în sc@dere.

continuare ^n pagina 7continuare ^n pagina 2

Elemente psihologice ^n

combaterea }omajului

C@t@lin Nicolescu

Mi}carea for]ei de munc@

Marketing

Cine merge la Paris, va fi tentat s@ ajung@pe Champs-Elysées, unul dintre cele maifrumoase bulevarde ale lumii: edificii isto-rice }i cl@diri moderne, pasaje acoperite,multe clasice, cu o arhitectur@ deosebit@,numeroase magazine de firm@, dar }i de totfelul, cu o expunere de marf@ ingenioas@,rafinat@, de cel mai bun gust, restaurante,cafenele, bistrouri elegante, renumite, s@lide teatru }i cinematograf, ma}ini de lux sauoricum performante, o mare mul]ime deturi}ti, dar }i de trec@tori ai locului, reu-nind elita Parisului, a Fran]ei, a Europei, alumii, al@turi de oameni obi}nui]i, deoameni cu pl@cerea nedisimulat@ de astr@bate la pas aceste minunate locuri...În cap@tul de sus al str@zii, se afl@ impo-zanta construc]ie a „Arcului de Triumf”,ale c@rei basoreliefuri }i statui exprim@ mo-mente dramatice, eroice din istoria glo-rioas@ a Fran]ei. „Povestea” acestei impor-tante construc]ii merit@ s@ fie cunoscut@......Spre 1770, „Marea Curte” fusese pre-lungit@ pân@ în vârful a ceea ce parizieniide atunci numeau „Muntele lui Chaillot”. O

întrebare începuse s@ se pun@: ce monu-ment ar trebui ridicat în punctul culminantal acestui nou bulevard care „e}ua”, avea„terminalul” în plin rural? O piramid@? Ofântân@? Un obelisc? Cum terenul era de-nivelat }i nu putea sus]ine un mare edi-ficiu, acesta trebuia mai întâi consolidat }inivelat. Ceea ce s-a }i realizat, îns@ pro-iectul nu a avut urmare... Dup@ cum scrieistoricul Guy Breton, din lucr@rile c@ruia ampreluat cele mai multe informa]ii din acestarticol, „va izbucni revolu]ia, iar timpul nuera deloc cel al decapit@rii colinelor”. Sedecapitau regii, ad@ug@m noi....Anii au trecut. În 1806, Napoleon decideconstruc]ia unui monument gigantic dedi-cat gloriei „Marii Armate”. Discu]iile asupraamplasamentului i-au oferit posibilitatea arhi-tectului Fontaine s@ sus]in@ c@ un astfel demonument va deplasa centrul Parisului }ic@ un cartier nou }i aristocratic va fi con-struit împrejurul s@u.

(Dan POPESCU)

Istorie economic@

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 4

Cea maigrea zi a

leului

„E timpul pentruschimbare!”

Climatul investi]ional optim înseamn@ ceva mai

mult decât „Bine a]i venit”!

nr. 114 anul 3 vineri, 4 mai 2007 0,50 RON

Pia]a Stanislas, Nancy

Dan SUCIU

pag. 3Iulia Nagy

Cornelia Iord@nescu

pag. 2

pag. 6

Imaginea s@pt@m$nii

pag. 5

Vrem – nu vrem, ne place sau nu, formula „noi }i al]ii” va trebui s@devin@ pentru români un leit-motiv existen]ial, un prilej de medita]ie }iac]iune, premisa comparativ@ de la care s@ porneasc@ orice op]iune }istrategie postaderare. {i aceasta, pentru c@ tr@im într-o lume a inter-conexiunilor de tot felul, într-un climat concuren]ial puternic, în caremiza const@ în valorificarea cât mai multor avantaje ale globaliz@rii: atra-gerea de noi investi]ii, performan]a }i cre}terea economic@, prosperi-tatea social@. Într-o asemenea competi]ie mondial@, fiecare stat devine unconcurent „pe cont propriu”, în încercarea de a fi cât mai atractiv pentrumarele capital interna]ional. Un studiu recent al B@ncii Mondiale ne pre-zint@, sub acest aspect, câteva concluzii extrem de interesante.1. Exist@ ]@ri în Europa 27 în care, oricât ar p@rea de curios, impozitulpe profit este inexistent. Avem patru astfel de exemple: Republica Ceh@, Cipru,Malta }i Luxemburg care, fire}te, atrag investi]iile str@ine ca un magnet.Pe o scal@ a impozitului pe profit, care se întinde de la zero la 35 de pro-cente, România se plaseaz@ undeva în prima jum@tate, cu al s@u 16 lasut@, cât reprezint@ cota unic@ de impozitare, nivel destul de controver-sat la momentul adopt@rii, dar care, iat@, s-a dovedit a fi o carte câ}ti-g@toare în 2006, când valoarea investi]iilor str@ine directe a fost cupeste 70 la sut@ mai mare decât în anul anterior. De precizat, totu}i,c@ exist@ patru state din UE care au un impozit pe profit mai mic decâtcel practicat în România: Irlanda (12,5 la sut@), Lituania, Bulgaria }iLetonia (15 la sut@).În ceea ce prive}te taxa pe valoarea ad@ugat@, care a fost introdus@ înComunitatea Economic@ European@ în 1970, cu scopul de a înlocuiimpozitele pe produc]ie }i consum aplicate pân@ la acea dat@ de c@trestatele membre, reprezint@ un element de fiscalitate care confer@ sufi-ciente grade de libertate op]ionale, f@când astfel, din nou, o ]ar@ maiatractiv@ sau mai pu]in atractiv@ decât alta. România a urmat aici exem-plul majorit@]ii statelor membre ale UE, percepând un TVA de 19 lasut@, moderat, dac@ ]inem seama c@ în ]@ri precum Danemarca, Suedia}i Ungaria acesta ajunge pân@ la 25 la sut@, dar superior totu}i taxeiadoptate de ]@ri ca Germania, Spania, Letonia, Estonia, Cipru, Luxem-burg }i Malta.2. Exist@ o evident@ concuren]@ între fostele state comuniste, petema mediului fiscal mai relaxat }i atractiv.

continuare ^n pagina 4

Dezvoltarea economico-social@ a fiec@rei ]@ri s-a realizat în condi]iiistorice specifice, ceea ce a dus la evolu]ii }i rezultate mult dife-rite. Economi}tii au fost preocupa]i mult@ vreme de g@sirea meca-nismelor ce genereaz@ ritmuri de dezvoltare diferite }i acestea aumers de la considera]ii climatice pân@ la explica]ii religioase. Dintreteoriile moderne asupra dezvolt@rii, cu privire la ritmurile }i deca-lajele implicate, cele mai relevante }i mai actuale consider@m c@ sunturm@toarele: teoria “decol@rii”; ipoteza r@mânerii în urm@ }i a con-vergen]ei; teoria cre}terii echilibrate.Teoria decol@rii porne}te de la ideea c@ dezvoltarea economic@ esteun proces ce se desf@}oar@ în etape, iar una dintre ele este numit@decolare. P@rintele acestei teorii este W. W. Rostow, care, în cartea sa“Stadiile cre}terii economice” publicat@ în 1960 (perioada justific@}i suprapunerea celor doi termeni dezvoltare-cre}tere), elabora oteorie bazat@ pe identificarea a cinci asemenea stadii:a. societatea tradi]ional@, în care fidelitatea fa]@ de sisteme economi-ce }i obiceiuri tradi]ionale implic@ o produc]ie redus@ }i constant@;b. stadiul apari]iei precondi]iilor pentru “decolare”. Acest stadiu esteo perioad@ de tranzi]ie, în care sistemele tradi]ionale sunt dep@-}ite }i economia devine capabil@ s@ exploateze rezultatele tehno-logiei }i }tiin]ei moderne;c. decolarea: reprezint@ punctul în care sunt dep@}ite piedicile socie-t@]ii tradi]ionale }i cre}terea devine un element firesc al economiei.

Istoria Arcului de Triumf de pe Champ-Elysées

Emil DAVID

Silvia M~RGINEAN

Dezvoltarea economic@– între decalaje }i convergen]@

pag. 3Adriana Vin]ean

Limbi str@ine

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

{omajpag. 8Ileana Ilie

pag. 6Camelia Apostu

Cu aceste realit@]i la baz@, proiec]iilemigra]iei for]ei de munc@ pot fi iden-tificate în actele europene }i autoh-tone. Pentru a ob]ine ocuparea opti-mal@ a for]ei de munc@ pân@ în 2010,conform prevederilor Consiliului Euro-pean de la Lisabona, noua comuni-care asupra viitoarei Strategii Euro-pene asupra ocup@rii For]ei de Munc@,publicate în ianuarie 2003, a stabilitcâteva priorit@]i: reducerea ratei }o-majului, încurajarea accesului femei-lor pe pia]a muncii, încurajarea per-soanelor aflate în pragul pension@riis@ r@mân@ pe pia]a muncii, promo-varea înv@]@rii continue, a antrepreno-riatului }i tratarea problemei muncii lanegru. Acest nou program UE pentruocuparea for]ei de munc@ este numitPROGRESS1 }i are ca obiective ocu-parea for]ei de munc@ }i solidaritateasocial@. Cu un buget de peste 700 mili-oane de euro, pentru perioada 2007-2013,el va sus]ine obiectivele Agendei Sociale}i va contribui la strategia extins@ a Uniu-nii Europene cu privire la locurile demunc@ }i dezvoltare. Programul va finan]astudii, educa]ia reciproc@, incluziunea so-cial@, campanii de cre}tere a notorie-t@]ii }i sprijin pentru actorii cheie dincele cinci domenii mari men]ionatemai sus. De asemenea, are ca obiec-tiv s@ asigure mai bun@ alocare acheltuielilor comunitare în ce prive}tepoliticile sociale }i pe cele privind

ocuparea for]ei de munc@, îmbun@-t@]ind, ^n acela}i timp, vizibilitatea }icoeren]a ansamblului. Preg@tit pentruanul 2007, programul PROGRESS preia}i dezvolt@ activit@]ile deja începute decele patru programe europene existen-te în 2006, urmând s@ sus]in@ activi-t@]i ce vizeaz@ lupta împotriva corup]iei,egalitatea între femei }i b@rba]i, luptaîmpotriva excluderii sociale }i m@suripentru angajare. Programul este des-tinat autorit@]ilor na]ionale, regionale}i locale, serviciilor publice, compani-ilor }i organiza]iilor. La acest programparticip@ ONG-uri, universit@]i, institu-te de cercetare }i speciali}ti în statis-tic@. Activit@]ile vor fi deschise în cele27 de state membre ale UE, ]@rile CEFTA}i ]@rile candidate la UE. Uniunea European@ ar putea s@ instituieun sistem european similar cu GreenCard-ul american. Comisia European@ pro-pune, în 2007, introducerea unei c@r]i verzipentru imigran]ii muncitori înalt califica]icare doresc s@ vin@ în statele UE. CarteaVerde este o propunere mai veche a co-misarului pentru libertate, justi]ie }i secu-ritate, Franco Frattini, dar comisia înc@ nua înaintat o propunere legislativ@ concret@.Cartea Verde ar urma s@ faciliteze acce-sul imigran]ilor califica]i în Uniunea Euro-pean@. Cartea Verde ar urma s@ fie vala-bil@ în toate cele 27 de state membreale Uniunii Europene, dar este foarteposibil ca propunerea comisiei s@ se

confrunte cu reticen]a statelor membre,care doresc s@ î}i regleze singure po-litica în domeniul imigra]iei.Green Card-ul american este un do-cument acordat de autorit@]ile SUA lucr@-torilor inalt califica]i care doresc s@ mun-ceasc@ în Statele Unite. Num@rul deGreen Card-uri acordat anual este limi-tat, dar, o dat@ primit, documentul îi per-mite de]in@torului s@ tr@iasc@ }i s@ lu-creze în SUA }i, ulterior, îi faciliteaz@ob]inerea cet@]eniei americane.Migra]ia economic@ este unul dintre su-biectele sensibile de pe agenda euro-pean@, deoarece statele doresc s@ î}ip@streze suveranitatea total@ în acestdomeniu, pentru a fi capabile s@ î}i pro-tejeze pia]a muncii. Germania, spre exem-plu, stat care tocmai a preluat pre}e-din]ia Uniunii Europene, este unul dintrecei mai vehemen]i oponen]i ai unui sis-tem de reglementare a imigra]iei de laBruxelles. De altfel, Germania are dejapropriul sistem gen Green Card. În ia-nuarie 2005, Comisia European@ a lan-sat o dezbatere public@ asupra viitoruluipoliticii comune europene în domeniulmigra]iei, prin publicarea C@r]ii Verziasupra unei abord@ri UE a manage-mentului migra]iei economice.Documentul dat atunci publicit@]ii dec@tre comisie este construit pe argu-mentul demografic: declinul demogra-fic cu care se confrunt@ Europa va de-termina un declin al pie]ei fortei de

munc@, vizibil înc@ din 2010. Declinulestimat al num@rului de lucr@tori din UEeste de 20 de milioane, pân@ în 2030.Green Card-ul european ar permite Uni-unii Europene s@ reglementeze, în modoptim, imigra]ia economic@ în statele mem-bre, astfel încât s@ poat@ fi sus]inut@cre}terea economic@, afirma comisia^n documentul s@u.Evident, atunci când vorbe}te despre mi-gra]ie economic@ controlat@, Uniunea Euro-pean@ trebuie s@ se gândeasc@ la so-

lu]ii pentru o gestionare eficient@ a flu-xurilor migratorii }i s@ intensifice efortu-rile de integrare a cet@]enilor ter]elor state,care muncesc în statele membre UE.Sistemele care reglementeaz@ imigra]ialegal@ în Uniunea European@ difer@ multde la stat la stat. Majoritatea ]@rilor per-mit numai unui num@r limitat de imi-gran]i s@ p@trund@ pe teritoriul lor, cuexcep]ia cazurilor de reunificare familial@sau permise de munc@ pentru persoa-ne cu anumite competen]e sau contracte.

urmare din pagina 1Aceasta începe s@ genereze propriileinvesti]ii }i îmbun@t@]iri tehnologicecu rate suficient de ridicate pentru apermite procesului de dezvoltare s@se autosus]in@.d. drumul c@tre maturitate: este o etap@de mare complexitate a economiei, încare apar noi industrii în afara celorcare au generat “decolarea”, iar celemai moderne rezultate ale cercet@riisunt absorbite }i utilizate eficient;e. consumul de mas@: este consideratpunctul terminus al procesului de dez-voltare.Teoria decol@rii este construit@ prinanalogia cu avionul, care poate deco-la numai dup@ ce atinge o anumit@vitez@. La fel, economia poate intraîn faza dezvolt@rii, doar dup@ ce de-p@}e}te anumite piedici legate de sis-temele tradi]ionale. Statele lumii auatins acest punct în perioade diferite.Teoria este pesimist@, având în ve-dere c@ nu prevede reducerea decala-jelor actuale între Nordul dezvoltat }iSudul subdezvoltat: ]@rile dezvoltateevolueaz@ din punct de vedere eco-nomic }i social cu o vitez@ din ce înce mai mare, în timp ce altele se do-vedesc incapabile s@ porneasc@ m@-car pe acest drum al dezvolt@rii.Teoria cre}terii echilibrate îl are ca prin-cipal reprezentant pe Simon Kuznets,laureat al premiului Nobel pentru eco-nomie. Adept, a}a cum declara el în-su}i, al unei metode ce merge “de la

m@sur@ la estimare, la clasificare, laexplica]ie, la specula]ii”, acesta anali-zeaz@ trecutul economic a 13 stateavansate de-a lungul ultimilor 200 deani }i ajunge la concluzia c@ proce-sul cre}terii economice s-a desf@-}urat într-un ritm aproximativ con-stant, f@r@ modific@ri semnificative.Potrivit acestei teorii, fiecare stat î}iurmeaz@ propriul ritm de dezvoltare,ceea ce implic@ men]inerea decala-jelor actuale, diferen]ele – sau ierar-hiile – fiind relativ constante. Datelestatistice par s@ îi dea dreptate luiKuznets (acestea au stat în fapt labaza teoriei lui).Ipoteza r@mânerii în urm@ }i a con-vergen]ei are în vedere un avantajfundamental, de care beneficiaz@ actua-lele state subdezvoltate comparativ cucele dezvoltate. În actuala etap@ dedezvoltare, ele pot folosi capitalul, teh-nologia }i cuno}tin]ele deja dobân-dite de cei afla]i în alte etape, maiavansate de dezvoltare. Aceasta poatefavoriza ritmuri mult mai ridicate decre}tere economic@, ce vor permiteconvergen]a spre a}a-numita fron-tier@ tehnologic@. Dintre contribu]iile semnificative în do-meniul teoriei convergen]ei, re]inemstudiul lui Jeffrey D. Sachs }i AndrewM. Warner, Economic Convergenceand Economic Policies. Teoria conver-gen]ei a generat numeroase dezbateriîn literatura de specialitate }i nume-ro}i economi}ti au reu}it s@ sus]in@cu succes, dar }i s@ contrazic@ con-ving@tor aceast@ ipotez@. Autorii cita]iarat@ c@ ipoteza convergen]ei se ve-

rific@ în cazul ]@rilor care respect@ unnum@r minim de condi]ii referitoarela drepturile de proprietate }i deschi-derea economiei, ceea ce în esen]@presupune aplicarea unui set de po-litici economice rezonabile în domeniilerespective. [@rile care respect@ setulminim de reguli politice }i de deschi-dere sunt considerate „eligibile” }i înrândul lor se constat@ verificarea de-plin@ a ipotezei convergen]ei, întrucâtacestea au înregistrat rate de cre}tereeconomic@ pozitive, de cel pu]in 2&anual în intervalul analizat. Absen]a unor dovezi directe, bazatepe date statistice, a fost motivul carea generat dezbateri în literatura de spe-cialitate. Sachs }i Warner afirm@ c@„cre}terea economic@ convergent@poate fi ob]inut@ de orice ]ar@ careaplic@ un set minim de reguli politice}i economice, inclusiv lipsa con-flictelor, respectarea drepturilor omu-lui }i o economie deschis@, caracteri-zat@ prin lipsa limit@rii schimburilorcomerciale externe, a monopolurilor laexport sau a neconvertibilit@]ii mone-dei. Toate ]@rile care au respectat acestset minim de condi]ii au ob]inut o rat@de cre}tere economic@ de cel pu]in 2&”. Aceast@ teorie vine în sprijinul urm@-toarei idei: cre}terea economiei moder-ne este condi]ionat@ de existen]a unorstrategii }i politici adecvate, prin cares@ fie stimulate motoarele cre}terii.Economia modern@ }i societatea in-forma]ional@ sunt fundamental de-pendente de ritmul de cre}tere a celpu]in dou@ sectoare: tehnologia infor-ma]iei }i comunica]ii.

DEZVOLTARE RESURSE UMANE VINERI 4 MAI 20072

Iulia NAGY

Pia]a româneasc@ de munc@ se confrunt@ cu un fenomen aparentparadoxal, prin coexisten]a lipsei de locuri munc@ cu surplusurile,reprezentat@ statistic de }omaj. Milioane de români caut@ de lucruîn str@in@tate, iar ]ara are dificult@]i în a g@si lucr@tori, pentru aocupa locuri de munc@ în anumite sectoare. Motivele migra]iei suntclar legate de nivelul salarial.

Perspectiva UE

Mi}carea for]ei de munc@ în economia româneasc@ (III)

Dezvoltarea economic@ – între decalaje }i convergen]@Silvia M~RGINEAN

VINERI 4 MAI 2007 3EVAZIUNE MULTILINGVISM

Este bine }tiut faptul ca în toate stateleîn care exist@ economie de pia]@, do-meniile de activitate cele mai sensi-bile la evaziune fiscal@ sunt cele încare se produc }i se comercializeaz@bunuri accizabile. Tenta]iile contribua-bililor din acest domeniu sunt deter-minate de valorile mari ale accizelor,stabilite de fiecare stat în func]ie depolitica fiscal@ proprie, accize ce seinclud în pre]ul de vânzare cu am@-nuntul a acestor produse. Imediat dup@anul 1989, odat@ cu trecerea la eco-nomia de pia]@, în România a ap@rutimperios necesar@ reînfiin]area G@rziiFinanciare, institu]ie care a fost des-fiin]at@ în anul 1945. În acest con-text, Garda Financiar@ ocupa un locaparte în sistemul de control institu-]ionalizat al statului, profilul }i com-peten]ele sale, oferite de noul cadrulegislativ, fiind în strâns@ concordan-]@ cu realit@]ile economiei române}ti.Iar una dintre aceste realit@]i o repre-zint@ tocmai tenta]iile din zona comer-cializ@rii bunurilor accizabile, de careaminteam anterior. În cei aproape 15ani de existen]@, Garda Financiar@ }i-a perfec]ionat continuu metodele }itehnicile de control în scopul pre-venirii }i combaterii evaziunii fiscaleîn toate domeniile de activitate. Astapentru c@ }i evazioni}tii au recurs }irecurg permanent la cele mai diver-sificate }i ingenioase metode princare urm@resc prejudicierea bugetuluide stat. Bun@oar@, de la simpla }irudimentara metod@ de neînregistrarea unor venituri sau de majorare arti-ficial@ a unor categorii de cheltuieli,în scopul diminu@rii impozitului peprofit datorat, s-a ajuns la înfiin]areaunor categorii de societ@]i denumiteîn accep]iunea noastr@ drept societ@]i"fantom@". Acestea, în baza unor doc-umente falsificate (contracte de închi-riere false, documente de stare civil@false, respectiv c@r]i de identitate false)fac tranzac]ii }i transferuri ilegale -

toate cu scopul substituirii de la platataxelor }i impozitelor c@tre stat. În nu-meroase alte cazuri s-a recurs, de ase-menea, la utilizarea de documente fis-cale false (facturi, chitan]iere, avize deînso]ire a m@rfii) }i, nu în ultimul rând,la deschiderea unor conturi nedecla-rate la organele fiscale, conturi des-chise pe numele unor persoane fic-tive la diverse b@nci, prin care se ru-leaz@ sume uria}e de bani proveninddin tranzac]ii ilicite.Un caz semnificativ în acest sens îl re-prezint@ activitatea infrac]ional@ a unuigrup de firme dirijate din umbr@ deacelea}i persoane care, prin falsifica-rea unor documente oficiale, au reu}its@ înmatriculeze fictiv 3 societ@]i dincategoria celor pe care le numeam"fantom@", prin care s-au derulat, încursul anului 2004, tranzac]ii ilegalecu produse petroliere în valoare depeste 100 miliarde lei (ROL). Astfel,o societate a fost înfiin]at@ de un grupinfrac]ional pe numele unor persoanefictive }i în baza unui contract de în-chiriere falsificat grosolan, prin cares-a în}elat sau nu vigilenta lucr@to-rilor de la Registrul Comer]ului Prahova.Dup@ declan}area verific@rilor, am con-statat ca acel contract de închiriereapar]inea de drept altui agent eco-nomic, iar prin }ters@turi si ad@ugirigrosolane societatea în cauza s-a în-matriculat pe un sediu fictiv. O alt@practic@ des uzitat@ în ultimul timpeste falsificarea certificatelor de con-formitate, care se elibereaz@ de rafin@riipentru uleiurile minerale accizate li-vrate, în spe]@ motorina. Astfel admi-nistratorul unei alte societ@]i, a falsi-ficat certificatul de conformitate pen-tru produsul motorina EURO 3, folo-sindu-se de certificate de conformi-tate originale emise de RAFO SA One}tipentru alte societ@]i comerciale. Toateaceste practici ilicite se desf@}oar@ înscopul substituirii uleiurilor mineraleaccizate (carburan]i auto) cu uleiuri mi-nerale neaccizate, cu parametrii ase-m@n@tori, reu}indu-se în acest mod s@se ob]in@ câ}tiguri ilicite fabuloase,prin neplata accizei }i TVA aferentela bugetul de stat.Am recurs, în preambulul analizei defa]@, la exemplificarea câtorva dintre"tehnicile" evazioni}tilor, tocmai pen-tru a sublinia cât de extins }i de in-genios în r@u este fenomenul evazi-unii fiscale, }i, de aici, cât de impor-tant@ devine studierea }i combaterealui. Indiscutabil, fiscalitatea este ino-

portun@ pentru orice contribuabil, oricâtrealism ar dovedi acesta. De aceea,studiile consacrate acestui domeniu alfiscalit@]ii urm@resc limitarea efectelornegative sau nedorite ale acesteia asupracontribuabilului }i asupra comporta-mentului s@u fiscal. Analizele }i expe-riment@rile din domeniul fiscalit@]ii încear-c@ sa dea r@spuns la întreb@ri de genul:- Care impozit are cel mai bun ran-dament }i induce cele mai mici dis-torsiuni în economie?- Care impozite sunt mai adecvateinterven]ionismului fiscal asupra uneieconomii aflate în stare de “boom”sau de “recesiune”?- Exist@ o legisla]ie corespunz@toare}i un aparat fiscal eficient pentru a li-mita la maximum evaziunea fiscal@?- M@rimea evaziunii fiscale se afl@ subcontrol, sau, dimpotriv@, este un fe-nomen cronic, care erodeaz@ masaveniturilor bugetare }i genereaz@ ine-chitate în rândul contribuabililor?R@spunsurile cele mai realiste la acesteîntreb@ri sunt absolut necesare întru-cât fiscalitatea trebuie privit@ atât ca unatribut al statului, cât }i ca o pârghiecare trebuie s@ ia în considerare voin]a}i consim]irea contribuabilului la impozit.Doar prin armonizarea acestor dou@aspecte, atât în perioada premerg@-toare instituirii sau m@ririi unui impo-zit, cât }i în faza de percepere a sa,se pot crea garan]ii pentru un randa-ment ridicat }i de durat@ al fiscalit@]ii}i pentru limitarea evaziunii fiscale.F@r@ îndoial@, fiscalitatea este nece-sar@. Pân@ acum, nu s-a putut înlocuiacest mijloc de finan]are }i de sus-]inere a statului, dovedindu-se c@ “im-pozitul este un r@u necesar”. Impo-zitul reprezint@ un punct nodal al fis-calit@]ii, care a înso]it în decursulistoriei, na}terea }i dezvoltarea statu-lui. Se poate, astfel, vorbi despre oistorie milenar@ a impozitului, timp încare fiscul a fost }i r@mâne una dininstitu]iile publice cele mai controver-sate. Chiar dac@ fiecare contribuabileste, în mod aprioric, considerat a ficonsim]it la suportarea unei sarcinifiscale, în unele cazuri se înregis-treaz@ revolte împotriva lui }i destulde des au loc înc@lc@ri ale legisla]ieifiscale. În acest context, ne propu-nem a analiza }i eviden]ia fenomenulde evaziune fiscal@ privind împreju-r@rile în care se manifest@, precum }ic@ile de combatere a acesteia. Aceasta,cu atât mai mult cu cât, în ultimii anis-a creat o stare de spirit general@

legat@ de implica]iile bugetare, macro-economice }i sociale ale prolifer@riievaziunii fiscale, la ad@postul unei le-gisla]ii care cu greu se perfec]ioneaz@.Evaziunea fiscal@ este unul din feno-menele economico-sociale de maxim@importan]@, cu care toate statele seconfrunt@, într-o m@sur@ mai maresau mai mic@. Din p@cate, ceea ce sepoate face efectiv în acest domeniueste limitarea cât mai mult a conse-cin]elor acestui fenomen, eradicareasa fiind practic imposibil de realizat.Efectele evaziunii fiscale se resimtdirect asupra nivelului veniturilor fis-cale, conduce la apari]ia de distorsi-uni în mecanismul pie]ei }i, nu în ulti-mul rând, poate contribui la creareaunor inechit@]i sociale datorate “exce-sului” }i “înclina]iei“ diferite a contri-buabililor c@tre acest fenomen.În toate timpurile, multitudinea obliga-]iilor pe care legile fiscale le impuncontribuabililor a f@cut s@ stimulezeingeniozitatea acestora în a inventa di-verse procedee de evaluare a legilorfiscale. Evaziunea fiscal@ a fost întot-deauna activ@ }i ingenioas@, pentrumotivul c@ fiscul, lovind indivizii înaverea lor, îi atinge în cel mai sensi-bil interes - interesul b@nesc. În cazulevaziunii fiscale, contribuabilul încearc@s@ se plaseze într-o pozi]ie cât mai fa-vorabil@, pentru a beneficia cât maimult de avantajele oferite de reglemen-t@rile fiscale în vigoare. Altfel spus,evazionistul folose}te de obicei pro-cedee legale, folosindu-se chiar depor]ile l@sate deschise de legiuitor. Învederea promov@rii unor activit@]i eco-nomice, legislativul a prev@zut în cadrul

sistemului fiscal o anumita strategie,cât }i unele facilit@]i, înlesniri sau scu-tiri de la plata unor obliga]ii fiscale,facilit@]i care, de regul@, sunt însu}ite}i de unii dintre acei contribuabili carenu au dreptul legal s@ beneficieze de ele.În literatura de specialitate, au fost datemulte interpret@ri conceptului de eva-ziune fiscal@. Una dintre acestea defi-ne}te fenomenul de evaziune fiscal@ cafiind sustragerea total@ sau par]ial@ dec@tre unii contribuabili – persoane fizicesau juridice – prin diverse forme, de laplata obliga]iilor fa]@ de buget. Ac]iunilede combatere a formelor de manifes-tare a evaziunii fiscale au efect sporit,de regula, când cei desemna]i s@ emit@procedurile fiscale sau de control fis-cal, au stabilite }i utilizeaz@ c@i }i me-tode cât mai diversificate, realiste }ieficiente, adaptate la diversele formede manifestare ale fenomenului.Neglijarea combaterii formelor de ma-nifestare a evaziunii fiscale poate con-duce la escaladarea fenomenului pân@la nivelul fraudei fiscale sau economice.De asemenea, consecin]ele negative aleacestui fenomen se reflect@ }i asuprarealiz@rii echilibrului bugetar la nivellocal }i central, asupra puterii de cum-p@rare a monedei na]ionale }i nu înultimul rând, asupra stabilit@]ii eco-nomiei na]ionale. Prin urmare, con-sider@m c@ nu este deloc exagerat s@afirm@m c@ o economie s@n@toas@,sub aspectul deplinei func]ion@ri apârghiilor care-i confer@ eficien]a, nupoate fi decât cea protejat@ prin lege}i institu]ii ale acesteia de fenomenulatât de penetrant }i de perturbator alevaziunii fiscale.

În multe ]@ri sunt promovate forme deeduca]ie bilingv@ }i/sau multilingv@. Deobicei, acest lucru presupune c@ (1) oparte a curriculum-ului este predat@ în-tr-o alt@ limb@ decât limba matern@,(2) c@ obiectul de înv@]@mânt este pre-dat într-o alt@ limb@ decât limba ma-tern@ }i (3) c@ predarea (tradi]ional@) alimbilor str@ine continu@ s@ aib@ un rol,de}i este adaptat@ la situa]ia multilingv@specific@ de inv@]are. În ultimii ani, aceast@

metod@ a fost numit@ Înv@]area integra-t@ a limbilor str@ine }i a con]inutului altordiscipline - IILSCD (Content and LanguageIntegrated Learning - CLIL). Dac@ acro-nimul în limba englez@ este un sinonimpentru Content-Based Language Teaching(Predarea limbilor str@ine bazat@ pe con-]inut), din punct de vedere terminologiceste vorba de mai mult dec$t un joc decuvinte. Este vorba despre o deplasaresemnificativ@ a aten]iei de la predarec@tre înv@]are.IILSCD este tot mai mult în atentie, înprincipal din dou@ motive. În primulrând, pentru c@ în majoritatea ]@rilor, lasfâr}itul secolului al XX-lea, predarea }iînv@]area limbilor str@ine era în situa]ie decriz@. Exista sentimentul c@ eforturile de-puse în predarea limbilor str@ine se situacu mult sub rezultatele care ar fi trebuitob]inute. În al doilea rând, IILSCD co-respunde aspiratiilor europene de edu-care a cet@]enilor pentru a vorbi, înafara limbii lor materne, înc@ dou@ limbicomunitare (cf. Cartea Alb@, 1995). Com-

parativ cu acest interes, cercetarea }tiin-]ific@ în domeniul IILSCD se afl@ abia laînceput. În timp ce IILSCD sau meto-dele înrudite par s@ func]ioneze, nu sepoate preciza de ce func]ioneaz@ }i careparametri ar trebui studia]i, pentru a ve-dea într-adev@r procesele lingvistice }imetalingvistice în desf@}urare. În acestsens, IILSCD se aseam@n@ cu acupunc-tura: func]ioneaz@, dar nimeni nu }tie dece. Desigur, cercet@rile au scos la iveal@numeroase aspecte privind programelede imersiune din Canada, îns@ aplicareaacestora în Europa ar fi o grav@ eroare,pentru c@ multe variabile nu corespund.S@ trecem în revist@ un num@r de fac-tori, pentru a explica de ce func]ioneaz@IILSCD }i de ce este un cadru deînv@]are (a limbilor str@ine) mai bun }imai incitant decât tradi]ionalele ore delimbi str@ine. În acela}i timp, discu]ia esteplasat@ în contextul unei importante dez-bateri, determinat@ de evolu]iile din Uniu-nea Europeana }i sprijinit@ de ConsiliulEuropean pentru Limbi Str@ine: dac@ se

presupune c@ cet@]enii europeni trebuies@ înve]e dou@ limbi str@ine, cum vorface ei acest lucru, date fiind aparenteleneajunsuri pe care le presupune pre-darea tradi]ional@ a limbilor? În plus,cum se pot dep@}i clasicele argumenteîmpotriva educatiei bilingve/multilingve,cum ar fi (1) educa]ia multilingv@ (EM)nu este avantajoas@ pentru c@ interfe-reaz@ cu procesul de înv@]are; (2) EMdetermin@ lipsa de cuno}tin]e in limbamatern@; (3) EM încetine}te capacit@]ilede înv@]are ale studentului; (4) EM esteutil@ pentru copiii imigran]ilor, dar nu}i pentru cei autohtoni }i (5) în zilelenoastre, copiii sunt deja multilingvi, cândtermin@ }coala.Termenii educa]ie multilingv@ sauIILSCD vor fi folositi pentru a desem-na orice form@ de educa]ie privind lim-bile în care obiectul de studiu este pre-dat într-o a doua limb@ sau într-olimb@ str@in@. Am putea-o numi edu-ca]ie bilingv@ sau înv@]are prin imersi-une, dar se pare c@ “educa]ie multil-ingv@" este mai neutru }i corespundeevolu]iilor care au loc în prezent înUniunea European@ }i în Consiliul

European pentru Limbi Str@ine. Înplus, nu exist@ motiva]ii }tiin]ifice se-rioase care s@ ne împiedice ca ,,edu-ca]ia bilingv@" s@ o numim ,,educa]iemultilingv@". În majoritatea ]@rilor, încare educa]ia bilingv@ sau cea prinimersiune face parte din politica }coliisunt avute în vedere cel pu]in dou@limbi str@ine.Exist@ o pedagogie a limbilor st@ine }iteorii ale înv@]@rii lor. Teoriile înv@]@rii,precum }i teoriile înv@]@rii limbilor suntfoarte variate. Cu toate acestea, se poatespune c@ modelul de teorie ideal@ aînv@]@rii apar]inând lui Hill (1980) esteînc@ valabil. Potrivit lui Hill, caracteris-ticile acestei teorii sunt urmatoarele:teoria trebuie (1) s@ aib@ în vedere com-plexit@]ile înv@]@rii umane simbolice }irezolvarea problemelor în mod con}tient,(2) s@ permit@ flexibilitatea în compor-tament, (3) s@ explice flexibilitatea cog-nitiv@ }i aspectele ei deloc universale,(4) s@ aib@ în vedere procesele evolutive,(5) s@ ]in@ cont de influen]a înv@]@rii tim-purii asupra înv@]@rii ulterioare }i (6)s@ includ@ motivarea }i consolidarea.

(va urma)

Evaziunea fiscal@ - de la concept, la necesitatea de combatere

Înv@]area integrat@ a limbilor str@ine (I)

drd. C@t@lin NICOLESCU

dr. Adriana VIN[EAN

ISTORIE ECONOMIC~ INVESTI[II VINERI 4 MAI 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1Napoleon este convins, locul potrivit este„Colina Chaillot”. R@m@sese de stabilit

tot „ce fel de monument?” Proiectulpentru un „Arc de Triumf” este confrun-tat cu cel privind un „Elefant monumen-tal”, simbol al Campaniei din Egipt, în@-untrul c@ruia s@ se afle s@li cu trofeemilitare, „animalul” urmând s@ verseprin trompa sa ap@ asem@n@tor uneifântâni arteziene. Napoleon, cu dorin]a,mai întotdeauna fierbinte, de a imitaîmp@ra]ii romani, alege „Arcul de tri-umf”, câteva zile mai târziu ordonân-du-se }i construc]ia „Elefantului” darîn Pia]a Bastiliei. În 15 august 1806,ziua aniversar@ a marelui împ@rat, estepus@ prima piatr@ pentru „l’Arc deTriomphe de l’Etoile”, a c@rui form@nu era înc@ precis proiectat@. Unii îl

vroiau înalt }i ornat de coloane, al]iilarg }i ornat de statui. În sfâr}it, în1807, proiectul arhitectului Chalgrin,îmbinând într-un fel ambele viziuni,este agreat, fiind oricum timpul pentruaceasta deoarece „ridicarea funda]iilorîncepuse deja s@ ias@ din p@mânt”......Construc]ia mergea greu, întârziat@ }ide interminabilele discu]ii între arhitec]i.Împ@ratul dori totu}i, în 1810, anul c@-s@toriei sale cu Marie-Louise, s@-i aratetinerei împ@r@tese grandiosul edificiu.Acesta, trebuia, deci, s@ se afle într-oform@ c$t de c$t final@. Cum nu era po-sibil, Napoleon accept@ un simulacru de„Arc de Triumf”, cu pânze colorate b@-tute în cuie pe coloanele nefinisate, precumun decor de oper@. Deloc reu}it, de altfel.În 20 de zile, dorin]a ̂mp@ratului fu rea-lizat@. Pictorul Laffite a desenat falsebasoreliefuri, precum }i un „Amor încoro-nând casca lui Marte” cu aceast@ expli-ca]ie savuroas@: „Ea (împ@r@teasa, n.n.)va r@spl@ti }i fermeca dorin]ele eroului”.A doua zi dup@ intrarea oficial@ a luiMarie-Louise în Paris, acest fals „Arcde Triumf” fu îndep@rtat. Destinul, cumarile lui necunoscute }i... cunoscute,va face ca Napoleon s@ nu mai aibe partede „Arcul de Triumf” veritabil, în 1814,anul surghiunului s@u pe insula SfântaElena, existând doar stâlpii pilieri ai con-struc]iei. În curând, nemaipreocupându-se nimeni de aceasta, „Arcul de Triumf”,atât cât era construit, începe s@ capeteaspectul unor ruine. Duminica, pari-zienii veneau aici pentru a petrece maimulte momente vesele }i chiar luau caamintire câte o mic@ buc@]ic@ din mo-numentul neterminat......Destinul, din nou destinul, al „Arculuide triumf” de data aceasta, a vrut, îns@,altfel. În 9 octombrie 1823, regele Lu-dovic al XVIII-lea decreteaz@: „Arculva fi terminat }i consacrat memorieir@zboiului din Spania”, acele lupte încare ducele d’Angoulême a ob]inut ovictorie nesemnificativ@, dar apreciat@de un rege dornic de succese, fie elecât de mici. În entuziasmul s@u con-sacrat regelui, marele Victor Hugo vascrie chiar: „Lève-toi jusqu’aux cieux,portique de la victoire / Que le géant

de notre gloire / Puisse passer sansse courber...” (Ridic@-te pân@ la cer,poart@ a victoriei / Astfel încât gigantulgloriei noastre / S@ poat@ trece f@r@ ase apleca...). Parizienii î}i frecau ochii,

deoarece nu era vorba nici de Napo-leon }i nici de o ironie prost plasat@.Cu alte cuvinte, faimosul deja autor al„Anului teribil” avea „mai multe coarde”pe lira sa... (va urma)

Istoria Arcului de Triumf de pe Champ-Elysées

Dan POPESCU

Mari edificii europeneMari edificii europene

Napoleon Bonaparte

urmare din pagina 1Lucru explicabil, întrucât toate cele10 ]@ri care au trecut cu arme, baga-je }i acte în regul@, din defunctul „la-g@r socialist” în Comunitatea Euro-pean@, au de reparat ni}te imagini }ide recuperat ni}te decalaje. Nu în-tâmpl@tor, a}adar, în plutonul celormai atractive destina]ii pentru capi-talul interna]ional întâlnim constantnume precum Cehia, Ungaria, Bulga-ria, Slovacia, Letonia sau Estonia, undeimpozitul pe profit este sub mediaeuropean@. Fire}te, România are }i ea,cum spuneam, atu-urile }i performan-]ele cuvenite.3. Se manifest@, în cele mai multe]@ri, o preocupare sus]inut@ pentru sim-plificarea legisla]iei na]ionale, premis@a unui climat investi]ional stabil }iprietenos. Realitatea demonstreaz@ c@pachetele de legi stufoase, incifrate}i contradictorii, re]eaua birocratic@dens@ nu sunt pe placul marilor in-vestitori strategici. S-a calculat c@, înRomânia, luând în considerare numailegisla]ia primar@, în care includemlegile Finan]elor Publice, Codul Fiscal

cu normele sale de aplicare, Codulde Procedur@ Fiscal@ }i normele spe-ciale de TVA, se ajunge la circa 1000de pagini standard de legisla]ie fis-cal@, pe care trebuie s@ o priceap@ }is@ o respecte, deopotriv@, }i contri-buabilul român, dar }i investitorulstr@in. E mult, e pu]in – r@mâne dejudecat! Partizanii înfoca]i ai restric-]iilor }i capcanelor legislative pot in-voca în sprijinul lor exemplul MariiBritanii, unde legisla]ia taxelor num@-r@ peste 8000 de pagini. În ce neprive}te, am prefera s@ ne inspir@mdin atitudinea relaxat@ a Suediei }iSpaniei, de pild@, care bat toate re-cordurile: maximum 5-600 de paginide legisla]ie fiscal@, la un PIB de 10ori mai mare decât al României!Concluzia final@ se impune de lasine: pentru a avea investitori puter-nici, serio}i, cre}tere economic@ }iun nivel de trai mai bun, nu-i deajuns s@ batem moned@ pe tradi]iona-la ospitalitate româneasc@. Pe lâng@]uic@ }i vin, pâine }i sare, trebuie s@-iîntâmpin@m pe oaspe]i cu un climatde afaceri deschis }i prietenos, cu legiclare }i simple, cu oferte economicetentante. Restul vine de la sine...

Climatul investi]ional optim înseamn@ ceva mai mult decât „Bine a]i venit”!Emil DAVID

Arcul de Triumf din Paris

VINERI 4 MAI 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

MEDIU

În data de 22 aprilie, am aniversat ZiuaP@mântului. În acest an, totodat@, se îm-plinesc 37 de ani de la prima manifes-tare modern@ ce viza protec]ia mediului.În 1970, la apelul lansat de Gaylord Nelson,un senator din Wisconsin, s-a desf@-}urat, pe teritoriul Statelor Unite aleAmericii, primul protest la nivel na-]ional în vederea ini]ierii unor m@suride protejare a naturii. Era o perioad@în care americanii risipeau mari can-tit@]i de benzin@ pentru a-}i alimentamasivele ma}ini cu motoare V8, in-dustria emitea în atmosfer@ cantit@]iimportante de gaze, f@r@ a se îngri-jora de consecin]e legale sau, cel pu]in,de pres@ negativ@. Poluarea aerului eraacceptat a fi „mirosul prosperit@]ii”. Înacesta condi]ii, 20 de milioane de ame-ricani au ie}it în strad@, pentru a de-monstra împotriva st@rii de nep@sarepe care autorit@]ile o manifestau cu pri-vire la situa]ia mediului înconjur@tor.Aceast@ manifestare a reunit reprezen-tan]i ai republicanilor }i ai democra]ilor,oameni boga]i }i s@raci, or@}eni }i fer-mieri. Rezultatele cele mai semnifi-cative ale acestei prime Zi a P@mân-tului au fost crearea Agen]iei de Pro-tec]ie a Mediului a Statelor Unite (EPA)}i adoptarea unor legi în acest do-meniu. Cea mai important@ realizarea fost, totu}i, trezierea con}tiin]ei gene-rale cu privire la responsabilitatea cerevine umanit@]ii, în ansamblul s@u,

fa]@ de mediul natural. În anul 1990,s-a organizat, cu prilejul Zilei P@mân-tului, o mare campanie, de data aceas-ta la nivel global, mobilizând în jur de200 de milioane de oameni, din 141 de]@ri. Cu acest prilej, s-au men]ionat prin-cipalele efecte negative pe care activi-tatea uman@ le provoac@ mediului, so-lu]ii în acest sens fiind dezb@tute încadrul Summitului P@mântului, de la Riode Janeiro, organizat sub tutela ONU.Zece ani mai târziu, probleme erauacelea}i. Cunoscute de toat@ lumea,problemele Terrei trebuie rezolvate lanivel mondial, în mod special în ceeace prive}te utilizarea eficient@ a ener-giei, utilizarea surselor alternative deenergie }.a., astfel încât modific@rileclimatice s@ nu duc@, pornind de laun scenariu pesimist, la dispari]ia vie]iipe p@mânt.Anul acesta, celebrarea a avut ca tem@schimb@rile climatice, ac]iunile de}f@-}urându-se sub sloganul “E timpulpentru schimbare!”. E timpul pentru oschimbare a comportamentului nostru,în încercarea de a încetini procesul dedegradare a st@rii de s@n@tate a plane-tei. În cursul istoriei Pamântului, climas-a schimbat de multe ori, uneori chiarîn mod dramatic. Erele mai calde auînlocuit }i au fost înlocuite, mereu, de ereglaciare. De}i unii cercet@tori sus]in c@aceste schimb@ri sunt de natur@ ciclic@,c@ astfel de fenomene climatice au exis-tat }i în trecut, totu}i, clima din ultimiiaproximativ 10.000 de ani a fost deo-sebit de stabil@. În aceasta perioad@,s-a dezvoltat }i civiliza]ia uman@. Înultimii cca. 100 de ani, temperatura me-die la nivel global a crescut cu cca.0,8 °C, mai repede decât oricând, înultimii 1000 de ani. Înc@lzirea global@este un fapt real, iar noi, oamenii, sun-tem o parte a acestei probleme.Care sunt, îns@, solu]iile? Cele mai im-portante surse alternative de energie,(eolian@, solar@ sau geotermal@) carear putea reduce/înlocui consumul de car-buran]i fosili (petrol, gaz natural }i c@r-

bune) sunt produse, deocamdat@, la cos-turi foarte ridicate. Introducere noilortehnologii (curate), crearea de infrastruc-turi corespunz@toare implic@ investi]iisubstan]iale. Totu}i, dup@ un începutmodest, sursele de energie regenera-bile cresc într-un ritm impresionant. În prezent se constat@ o cre}tere a pro-duc]iei de energie eolian@, la nivel mon-dial, într-un ritm anual de aproximativ40&. Dup@ primele investi]ii în dome-niu, pe m@sura perfec]ion@rii tehno-logiilor }i trezirea con}tiin]ei colectiveale oamenilor în privin]a mediului, seconstat@ c@ producerea energiei eolienedevine din ce în ce mai eficient@. Prin-cipalii furnizori de energie ar putea de-veni Germania (liderul mondial), SUA,Spania, Danemarca. Dar, demersuri înacest sens au fost f@cute }i de alte state,cum ar fi Fran]a, Argentina, MareaBritanie }i China. Producerea de hidrogen, prin electro-lizarea apei, permite depozitarea }i uti-lizarea lui la alimentarea turbinelor cugaz. Totodat@, hidrogenul reprezint@combustibilul ideal pentru motoarelecu celule combustibile. {i în domeniul energiei solare s-auf@cut progrese însemnate. Într-un cla-sament mondial al produc@torilor deenergie solar@, Japonia ocup@ primulloc. Acest fapt se datoreaz@ unei po-litici guvernamentale coerente de careau beneficiat produc@torii japonezi decelule solare. Programul intitulat 70.000de acoperi}uri, care a oferit ini]ial osubven]ie cash 50& pentru sistemelereziden]iale conectate la re]ea, a fost prin-cipalul motor al extinderii pie]ei japo-neze. În afara acestor subven]ii, guver-nul nipon a alocat în 2001, 271 mili-oane de dolari pentru cercetare }i dez-voltare, programe pilot }i stimulentepe pia]@. {i Germania promoveaz@ utili-zarea acestui tip de energie, prin garan-tarea unui pre] ferm al surplusului deenergie solar@ trimis în re]ea de c@trecet@]enii ce dispun de un astfel de sis-tem. Este de remarcat faptul c@ ener-

gia solar@ nu produce gaze cu efect deser@, fiind totodat@ extrem de util@ înzonele aflate la mare distan]@ de ore]ea electric@ conven]ional@.O alt@ surs@ de energie „verde” este ceageotermal@, o resurs@ vast@ în zoneprecum ]@rmurile Pacificului, coastelevestice ale Americii de Sud, AmericiiCentrale }i Americii de Nord, Valea Ma-relui Rift, care str@bate Africa de Estpân@ în Orientul Mijlociu. Unele ]@ridin aceste regiuni dispun de suficien-t@ energie geotermal@, pentru a-}i aco-peri tot necesarul de electricitate.Recurgerea la surse alternative de ener-gie este inevitabil@, atâta timp cât re-zervele de combustibili fosili, la scar@planetar@, sunt, oricum, în permanen-t@ sc@dere. În plus, efectele pe careutilizarea acestor surse de energie leare asupra modific@rilor climatice nutrebuie pierdute din vedere.Alte solu]ii vor fi aduse în discu]ie înaceast@ s@pt@mân@, când, pe 4 mai,s-a dat publicit@]ii un nou raport alGrupului de Lucru III, din cadrul Co-misiei Interguvernamentale ONU pen-tru Schimb@ri Climatice (IPCC), intitu-lat „Mitigation of Climate Change” (Re-ducerea modific@rilor climatice). Estecel de-al treilea raport prezentat subegida ONU cu privire la acest subiect.Primul raport, prezentat de exper]iiIPCC, în februarie, la Paris, a con-chis c@ este „foarte probabil” sau înprocent de 90& sigur c@ înc@lzireaclimatic@ din ultima jum@tate de secolse datoreaz@ activit@]ii umane. S-a preziso cre}tere a temperaturii cuprins@ între1,8 }i 4 °C, în urm@torii o sut@ de ani.

Al doilea raport, f@cut public în aprilie,s-a preocupat de impactul pe careaceste schimb@ri climatice îl au asu-pra s@n@t@]ii, agriculturii sau resur-selor de ap@. Criticii l-au descris cafiind un raport „apocaliptic.” Cu sigu-ran]@ c@ }i cel de-al treilea raport vasuscita controverse. Conform prime-lor informa]ii, planul de ac]iune menits@ salveze P@mântul de supraînc@lzireinclude m@suri ce vizeaz@ expansi-unea produc]iei }i utiliz@rii de energienuclear@, folosirea recoltelor cu plantemodificate genetic pentru a cre}te pro-duc]ia de biocombustibil }i depozi-tarea carbonului în subteran.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

„E timpul pentru schimbare!”

Participant la Earth Day, 1970.

SOMAJ MARKETING VINERI 4 MAI 20076

S@ }tii unde te pozi]ionezi ca brand sauca }i companie, nu numai în prezent, dar}i pe termen mediu }i lung, s@ }tii cuite adresezi }i ce a}tept@ri are consuma-torul de la tine, toate acestea împreun@înseamn@ marketing. Companiile careau o strategie de marketing bine pus@ lapunct beneficiaz@ de puterea acesteia,demonstrat@ prin cre}terea vânz@rilor, pro-fit, notorietate }i succes pe pia]@. Marketingul înseamn@ centrul universu-lui strategic al unei companii, locul deunde se traseaz@ direc]ia de business.Cei care v@d lucrurile în acest fel suntcei care se men]in pe pia]@ }i prosper@.Ceilal]i, privesc marketingul prin bro-}uri, flutura}i, târguri, eventual }i recla-me, aceste companii sunt cele cu viito-rul destul de fragil }i nesigur.Cele mai frecvente gre}eli de marketingse refer@ la:- lipsa de viziune }i concentrarea exclu-siv@ asupra rezultatelor de vânz@ri pe ter-men scurt;- supraevaluarea rolului publicit@]ii, aceas-ta nu poate compensa o organizare cores-punz@toare sau o diferen]iere a unui pro-dus sau serviciu de cele concurente;- neutilizarea cercet@rii de pia]@;- ignorarea destinatarilor produselor sauserviciilor, respectiv oamenii;- utilizarea pre]ului mic ca strategie dediferen]iere, în condi]iile în care faptul c@un produs este diferit reprezint@ argumen-tul pentru care consumatorul ar pl@ti maimult sau m@car acela}i pre];

- tot în categoria gre}eli poate fi trecut@}i atitudinea companiilor referitoare lamarketing, în sensul c@ unele firme îlprivesc drept o cheltuial@ }i nu drept oinvesti]ie.Desele mi}c@ri la nivelul conducerii uneicompanii, la nivelul departamentului demarketing, schimbarea agen]iei cu carese lucreaz@ conduc la inexisten]a uneiconstan]e a marketingului de brand, con-sumatorul fiind dezorientat pentru c@ nu}tie despre ce produs este vorba }i maiales ceea ce vrea de la acel brand }iceea ce vrea brandul de la el. Acest fe-nomen este specific mai ales compani-ilor române}ti, c@rora înc@ le este greus@ fac@ o planificare }i s@ aib@ o viziunepe termen lung. De obicei, acestea merg

pe o strategie pe termen scurt }i pe prin-cipiul de a copia concuren]a.Un moment important în evolu]ia strate-giilor de marketing adoptate de c@tre com-paniile române}ti a fost reprezentat denecesitatea g@sirii unor c@i prin care con-sumatorul s@ fie convins s@ cumpereprodusul respectiv. În plus, pe fondulcre}terii concuren]ei, toate companiileau în]eles c@ trebuie s@ investeasc@ înmarketing, mai exact în comunicareaprodusului c@tre consumator.În urm@ cu doar 10 ani, Internetul erapractic necunoscut }i de aceea pu]inexploatat de consumatorul român. Per-soana care voia s@ fac@ un credit la obanc@ era nevoit@ s@ piard@ ore întregide la o institu]ie la alta, pentru a ob]ine

mai multe detalii. În prezent, cu un sim-plu click, po]i aduna toate informa]iilenecesare. Internetul reprezint@ o platform@ necon-ven]ional@, eficient@, mult mai permi-siv@ de transmitere a mesajelor. În topul investi]iilor în Internet, domeniiprecum finan]ele, auto, IT }i, în ultimaperioad@, distribu]ia au foarte mult decâ}tigat prin digital marketing. Marke-tingul digital este un instrument interac-tiv ce ofer@ posibilitatea de a comunicaone to one, personalizat, precum }i de aob]ine un r@spuns din partea consuma-torilor. Promovarea on-line, spre deosebire demediile clasice, prezint@ drept avantaje:spa]iu nelimitat ce stimuleaz@ creativita-tea }i originalitatea, abordarea direct@ }i per-sonalizat@ a publicului ]int@, grad ridicatde flexibilitate }i adaptabilitate, posibili-tatea de a ob]ine feedback, costuri maireduse }i rezultate cuantificabile. O campanie digital@ permite o targetaremult mai eficient@ decât în cazul utiliz@-rii televiziunii, de exemplu, ca }i canal decomunicare. Speciali}tii spun c@ 20& dintimpul liber pe care îl au oamenii }i-lpetrec pe Internet, iar bugetele de pro-movare care se duc spre acest canalsunt de 5& din total. O tehnic@ recent@ de marketing, blogul,este un instrument de comunicare, unaparat de ascultare }i un mod de ainterac]iona direct cu clien]ii. Manage-mentul unei companii poate înv@]a foartemulte citind aceste bloguri (afl@ ce spundeopotriv@ clien]ii }i non-clien]ii despreafacerea pe care o conduc, transmite lumiiinforma]ii despre ce are de oferit). Caurmare, câ}tig@ clien]i, dar }i r@spunsuriimediate ale acestora legate de ofert@.Blogul poate avea efecte uria}e asuprarela]iilor cu clien]ii }i a felului în caregândesc clien]ii despre o companie }iprodusele sale. Blogul comunic@ mai multcu consumatorii de pe un segment devârst@ care este mai greu de atins prin

mediile tradi]ionale, încercând de aseme-nea loializarea consumatorilor }i asigura-rea unei mai bune interac]iuni cu ace}tia.Blog marketingul în România nu func]io-neaz@ a}a cum o face în alte ]@ri, da-torit@ penetr@rii reduse a Internetului întoate mediile profesionale }i sociale. Dezvoltarea blog marketingului în Ro-mânia se va realiza odat@ cu saturareacomunica]ional@, ridicarea gradului deciviliza]ie, gradul de ocupare a timpului oa-menilor, penetrarea Internetului }i suprasa-turarea mediilor clasice de comunicare. Programele de marketing dezvoltate înmediul online presupun costuri multmai mici decât cele ale campaniilorcomunicate prin media tradi]ionale. Unalt avantaj al utiliz@rii acestui canal îlconstituie posibilitatea studierii compor-tamentului celui care viziteaz@ pagina deInternet, a m@sur@rii timpului pe careacesta îl petrece citind con]inutul sau fo-losind anumite servicii. Dezvoltarea per-mission marketingului (comunicarea unormesaje c@tre consumator cu permisi-unea acestuia) este foarte important înexpansiunea publicit@]ii în mediile dig-itale. Acest gen de publicitate bazat depermisiune schimb@ total modalitatea decomunicare a agen]iilor de publicitate.Consumatorul accept@ un mesaj, doardac@ respectivul mesaj are un con]inutvaloros sau folositor. Pe pia]a româneasc@, bugetele alocatemarketingului digital sunt relativ mici.Pia]a de publicitate online, de exemplu,de}i cunoa}te o evident@ explozie (dublufa]@ de anul precedent), a dep@}it cupu]in 5 milioane de euro în 2006. Pe lâng@infla]ia pre]ului, cre}terea se datoreaz@}i m@ririi bugetelor investitorilor, a intr@-rii de clien]i noi, }i, de asemenea cre}-terii num@rului de site-uri. Începând cuacest an, se a}teapt@ ca bugetele alo-cate marketingului digital s@ creasc@dep@}ind nivelul de 10 milioane euro,odat@ ce clien]ii vor deveni tot mai multinteresa]i de acest domeniu.

Informarea }i consilierea profesional@, me-dierea muncii, formarea profesional@, con-sultan]@ }i asisten]@ pentru începerea uneiactivit@]i independente sau pentru ini]ie-rea unei afaceri, completarea veniturilorsalariale ale angaja]ilor }i stimularea ocu-p@rii for]ei de munc@ sunt m@suri activeprincipale, care func]ioneaz@ în Româniade la apari]ia Legii 76/2002 }i sunt livrate dec@tre AJOFM–uri sau furnizori acredita]i. M@surile de stimulare a ocup@rii for]eide munc@, cel mai adesea sunt perce-pute doar prin prisma efectelor pe care leau la nivel economic, respectiv cre}tereagradului de ocupare – obiectiv al priori-tar al UE – }i mai pu]in prin prismaschimb@rilor care trebuie s@ se produc@la nivelul persoanei, aflate în situa]ia decriz@ datorat@ st@rii de }omaj, schimb@ricare conduc în final la efectele econo-mice dorite. Este îns@ adesea specificat, în literaturaeconomic@ de specialitate, c@ pia]a for-]ei de munc@ este una special@, deoarece,obiectul tranzac]iei este o „marf@” spe-cial@ - „capacitatea de munc@ a indivi-dului” - o marf@ care este definit@ prin-tr-un ansamblu de caracteristici bio-psi-hologice, demografice, educative, profe-sionale }i comportamentale, care o faces@ se diferen]ieze semnificativ de toate

celelalte m@rfuri. „Marfa”, în acest caz,are voin]@ }i capacitatea de a lua decizii}i are un nivel foarte redus, aproapeinexistent de standardizare.Plecând de la defini]ia de mai sus, imple-mentarea unor tipuri de m@suri activecare ]in seama de aspectele psihologice,subiective, individuale ale persoanelor carese confrunt@ cu situa]ia de }omaj, con-tribuie semnificativ la atingerea obiecti-velor de ocupare. Exemplu concret în aceast@direc]ie sunt m@surile active de informare}i consiliere profesional@ }i, într-o pon-dere mai mic@, cele de formare profe-sional@ }i consultan]@ în afaceri. Cu altecuvinte, fiind vorba de OM, trebuie s@ avemîn vedere c@ atingerea obiectivelor eco-nomice necesit@ aproape întotdeauna }iinstrumente psihologice, pe lâng@ celemacro sau microeconomice. În lucrarea„Consilierea carierei”, Mihai Jig@u (2001),enum@r@ câteva din caracteristicile per-soanelor aflate în situa]ia de }omaj: pier-derea identit@]ii }i statutului social câ}ti-gate anterior prin profesia practicat@; sen-timentul dezorganiz@rii temporale a vie]ii;marginalizarea social@; instalarea unei st@ride spirit pesimiste, a apatiei, a abando-nului de sine sau agresivit@]ii;”. Toate acesteaspecte au implica]ii negative asupra capa-cit@]ii de ac]iune a }omerului, a capaci-t@]ii acestuia de a fi persoan@ activ@ pepia]a muncii. Consilierea profesional@, ca m@sur@ activ@,încearc@ s@ rezolve o parte din acesteprobleme, bazându-se pe principiul dez-volt@rii personale }i presupunând (dup@

cum este definit@ în Legea 76/2002) „în-curajarea autonomiei }i cre}tere gradu-lui de motivare a clientului, astfel încâtacesta s@ se implice activ în rezolvareaproblemelor personale asumându-}i res-ponsabilitatea lu@rii unor decizii în planprofesional.”.Consilierea profesional@, fie c@ este indi-vidual@ sau de grup, î}i propune ca re-zultate: cre}terea stimei de sine; opti-mizarea comportamentului }i ac]iunilorindividului în scopul (re)integr@rii socio-profesionale; con}tientizarea necesit@]ii

unei preg@tiri profesionale continue, nudoar pentru p@strarea locului de munc@ci }i mai ales în scopul unei ascensiuniprofesionale; identificarea deprinderilorprofesionale, a aptitudinilor }i „punctelortari” ale persoanei consiliate; cre}terea au-tonomiei }i responsabilit@]ii persoaneloraflate în c@utarea unui loc de munc@.M@surile active de informare }i consi-liere profesional@ au ca scop „cre}terea}anselor de ob]inere a unui loc de munc@,corespunz@tor aspira]iilor profesionale, pre-g@tirii profesionale }i ofertei de locuri de

munc@ existente pe pia]a local@.” (L76/2002)Dup@ cum se poate observa, înc@ din pre-zentarea scopului acestor servicii, este in-trodus@ no]iunea de aspira]ie profesional@.Stabilirea aspira]iilor profesionale, ale uneiperoane aflate în c@utarea unui loc demunc@, ]inând seama de caracteristicileenun]ate mai sus, este de multe ori o pro-blem@ pentru care este nevoie de spri-jin specializat. Nu de pu]ine ori, consi-lierul profesional, constat@ c@ persoanaaflat@ în c@utarea unui loc de munc@ fie numai are nici o dorin]@ profesional@, fie do-rin]ele lui se afl@ mult deasupra sau sub re-sursele pe care le de]ine, fie c@ dorin]elelui nu concord@ cu cerin]ele pie]ei muncii,fiecare din aceste situa]ii fiind o piedic@în ob]inerea într-un timp cât mai scurt aunui loc de munc@. Este necesar@ parcur-gerea unui întreg proces, cuprinzând }e-din]e de consiliere, informare profesional@sau testare psihologic@ pentru a reu}i cre}-terea }anselor de ocupare a unei persoa-ne aflat@ într-o asemenea situa]ie.Desigur, interven]ia psihologic@ nu se sub-stituite m@surilor economice, dar ar trebuis@ le completeze }i s@ le m@reasc@ eficien]a.Considera]iile de mai sus creioneaz@ câ-teva din aspectele mai pu]in cunoscute alem@surilor active informarea }i consiliereaprofesional@, dincolo de cifre sau pro-cente. În esen]@ ele reprezint@ o inter-ven]ie psihologic@ cu efecte psiho-eco-nomice, care în România se afl@ înc@ laînceput de drum }i despre care, tocmaicei c@rora li se adreseaz@, }omerii, }tiuînc@ foarte pu]ine lucruri.

O radiografie obiectiv@ a marketingului în România

drd. Cornelia IORD~NESCU

Interven]ia psihologic@ - complement în combaterea }omajului (II)

drd. CAMELIA APOSTU

BURS~ MONED~VINERI 4 MAI 2007 7

Aprilie, o lun@ „scurt@” dar lichid@

La bursa derivatelor, finalul lunii apriliea survenit, datorit@ contextului calenda-ristic al zilei de 1 mai, cu o }edin]@ zimai devreme, în data de 27.04, întru-cât în prima zi a s@pt@mânii în cursnu s-au desf@}urat tranzac]ii în pia]aautohton@ de capital. Astfel, sesiuneadin 27 aprilie a fost cea care a puspunct celei de-a patra luni a anului.Pe fondul lipsei de tranzac]ionare aSIF-urilor, care sunt cele mai lichideactive suport, dar }i a TLV sau BRK,lichiditatea din ultima }edin]@ a luniirecent încheiate a fost cea mai sc@zut@

din anul curent, doar DERRC, DESNP}i raportul RON/EURO intrând în aten]iainvestitorilor, care au încheiat 349 con-tracte, majoritatea pe „Rompetrol”. Acestlucru nu a împiedicat, îns@, luna aprilies@ se remarce prin prisma totaluluitranzac]ionat, ca o perioad@ cu o li-chiditate deosebit@. În cele 19 sesiuniau fost încheiate 447.898 contracte,valoarea echivalent@ acestora cifrân-du-se la 1,48 miliarde de lei, adic@peste 444 milioane de euro. În com-para]ie cu luna aprilie din anul trecut,s-a realizat triplarea volumului de tran-sfer, iar din punct de vedere valoric, to-talul corespunz@tor lunii recent încheiateeste de }apte ori mai mare. „Bursa de-rivatelor }i-a respectat din nou statu-tul de pia]@ matur@ }i puternic@, vo-lumul }i valoarea ob]inute fiind în gra-fic. De la începutul anului, am reu}it s@atingem un total care indic@ aproapedublarea volumului ob]inut în primelepatru luni din 2006”, a declarat pre}e-dintele BMFMS, Teodor Ancu]a. În aprilie, pentru primele locuri în topullichidit@]ii, am asistat la o adev@rat@ b@-t@lie a derivatelor pe SIF, în conformi-tate cu scenariul derulat de la startulanului curent. Concret, este vorba dederivatele ce au ca active suport ac]iu-nile SIF 2 respectiv SIF 5. DESIF 2s-au impus f@r@ probleme în clasa-mentul general cu 223.363 contracte.Pentru pre]urile DESIF 2, aprilie a

fost o lun@ a cre}terilor, investitorii pepozi]ii de cump@rare fiind beneficiariacestei direc]ii. Pentru scaden]a iunie,DESIF 2 au crescut cu 15,48&, iar pentruseptembrie }i decembrie cu 15,7 }i14,7&. DESIF 5 au încheiat luna pe loculsecund, cu 206.350 de contracte, ur-mând, de asemenea, un traseu ascen-dent. Dac@, la începutul lunii trecuteDESIF 5 iunie valorau 3,1855 lei/ac-]iune, la finalul acesteia (pre]ul din 26.04)se înregistra o valoare de 3,7310 lei/ac-]iune, adic@ un plus de 17,1&. Pentruseptembrie, DESIF 5 au câ}tigat 15,5&iar pentru decembrie s-a consemnat unplus de aproape 16&. Podiumul luniiaprilie a fost încheiat de DESIF 3, cuun total de aproape 4900 contracte.DESIF 3 au fost campioanele volatilit@]ii,cu aprecieri de 20,3& pentru iunie 18,6&pentru septembrie }i 21,5& pentru de-cembrie. S-au mai remarcat DETLV,cu 4585 contracte }i DERRC, cu 3108.

%n topul intermediarilor, SSIFBroker se men]ine lider;

Mi}c@ri în restul clasamentului.

În aprilie 2007, pe pia]a sibian@ la ter-men au tranzac]ionat 38 intermediari.Ca de fiecare dat@ în acest an, SSIF-ulcel mai activ s-a dovedit Broker Cluj, carea încheiat 130.075 contracte. În afar@de prima pozi]ie, care este o „afacere”exclusivist@ a SSIF Broker, în clasa-ment au avut loc interesante mi}c@ri.Astfel, se remarc@ cedarea pozi]iei se-cunde de c@tre SSIF Vanguard Bucu-re}ti, în favoarea concitadinilor de la SSIFEastern Securities care au încheiat

93.270 contracte. Prin cele 87.561 con-tracte, Vanguard s-au plasat totu}i pepodium, încheind luna pe locul trei. Oevolu]ie spectaculoas@ am consemnatîn ceea ce prive}te activitatea SSIFTrend din Bac@u, societate care a urcatde pe locul 10, în martie, pân@ pe loculpatru, în aprilie, datorit@ celor 58.916contracte încheiate. Pe locul 5 sau pla-sat SSIF Interdealer Capital Cluj cu 56.809contracte, în urcare cu un loc, iar pe}ase Estinvest Foc}ani care au reali-zat 53.785 contracte. Un recul destul deputernic s-a observat în cazul CarpaticaInvest, care a coborât de pe locul trei, de-]inut în martie, pe locul }apte, cu 48.390contracte. În top 10 s-a mai clasat SSIFBT Securities cu 44.282 contracte,SSIF Orizont Vest cu 39.357 contracte}i SSIF GM Invest cu 37.189.

Investitorii cu ochii pe derivatele SIF

Dup@ vacan]a prelungit@, }edin]a demiercuri 2 mai a prilejuit reluareatranzac]iilor bursiere în pia]a la termen.În condi]iile în care numeroase activesuport au fost în continuare suspen-date de la tranzac]ionare, dintre acestearemarcându-se, în primul rând, SIF 2}i 5, pia]a a fost animat@ de revenireala tranzac]ionare a DESIF 3. Activitateajuc@torilor s-a concretizat în încheie-rea a 3829 contracte futures }i optionsdin 855 tranzac]ii. Majoritatea acestoraau fost încheiate îns@ în aria futures,valoarea echivalent@ lor ajungând la14,78 milioane de lei. Derivatele pe ac]iunile SIF 3 Transilva-nia au generat un flux de atractivitate

care aproape a monopolizat tranzac]iilefutures, pe parcursul zilei fiind încheiate3553 contracte DESIF 3. „Hot@râreaac]ionarilor SIF 3, care au aprobat ma-jorarea capitalului social prin acorda-rea de ac]iuni gratuite, a impulsionatputernic activitatea }i pe derivatele peaceste titluri, iar cre}terea consistent@a pre]ului din pia]a la vedere a fost re-cep]ionat@ ca atare }i pe bursa deri-vatelor”, a declarat un broker sibian.Tranzac]iile realizate pe activul suportSIF 3 s-au îndreptat c@tre cele trei sca-den]e r@mase din acest an, anume iunie,martie }i decembrie. Dintre acestea, sca-den]a din var@ a fost termenul preferatde participan]ii în pia]@. DESIF 3 iunieau închis la un pre] de lei 4,105/ac]iune,dup@ un traseu ascendent încheiat prinatingerea limitei de oscila]ie zilnic@ de35 bani. Pentru septembrie }i decem-brie, pre]urile de cotare au urcat lavalori de 4,3 }i 4,35 lei/ac]iune, în urmaunor cre}teri care au atins, de asemenea,limita de oscila]ie admis@. Despre acesteaprecieri, brokerul citat a mai precizat:„Dup@ anun]ul privind majorarea de ca-pital, era de a}teptat ca evolu]ia DESIF3 s@ se încadreze pe un astfel de tipar,remarcându-se }i cre}terea num@rului depozi]ii deschise pe acest produs derivat”.Atitudinea favorabil@ manifestat@ de in-vestitorii futures fa]@ de derivatele peSIF-uri a fost înt@rit@ în }edin]a de joi,când revenirea la tranzac]ionare a DESIF2 }i DESIF 5 a condus }i la erup]ia li-chidit@]ii, pân@ la ora 13, fiind încheiatecirca 13.000 contrate, majoritatea pe celedou@ active suport, acompaniate cu olichiditate foarte bun@ }i de DESIF 3.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Luna trecut@,

urmare din pagina 1De aici apare beneficiul. Randamentede dobând@ interesante, infla]ii în sc@-dere }i, cum este vorba }i de o mone-da care se înt@re}te, avantajul este totmai evident. Pentru c@ întreaga con-junctur@ risc@ s@ aibe o predictibili-tate în defavoarea economiilor na]io-nale, în Slovacia (ca }i în România),Banca Na]ional@ î}i men]ine posibili-tatea de a interveni pe pia]@, pentrua nu permite specula]iile pe curs }i dea controla evolu]iile infla]ioniste deter-minate de presiunile pe monedele lo-cale. De altfel, banca central@ a Slo-vaciei a confirmat interven]ia pe pia]amonetar@ local@, pentru a sl@bi pre-siunea pe coroana slovac@. Interven-]ia a repus coroana pe un nivel devaria]ii convenabil b@ncii locale. Un

exemplu care poate fi urmat oricândde Banca Na]ional@ a României.Vineri, 27 aprilie, toate condi]iile eraupreg@tite pentru ca o interven]ie a b@nciicentrale române}ti s@ aib@ loc. Dup@s@pt@mâni de cre}tere, leul a începutdiminea]a din nou pe cre}tere. Tot cealt@ dat@ a fost considerat marja derezisten]@ fusese spulberat în ultimelezile, ca într-un asalt în care fiecare re-dut@ cade una dup@ alta: 3,3 ... 3,2marje considerate de rezisten]@ pentruevolu]ia cursului în toamna acestui an,nu doar acum, în aprilie. Niciodat@ BancaNa]ional@ nu va confirma o interven]ie,decât dac@ va vrea s@ sublinieze în modexplicit o evolu]ie sau alta. O confir-mare înseamn@ un mesaj explicit, ointen]ie bine conturat@, o evolu]ie pre-conizat@. Prea mult, pentru un freefloat u}or controlat, cum considera BNRc@ trebuie s@ evolueze cursul ca urmarea politicii monetare asumate. BNR nu

mai recunoa}te interven]ia pe pia]@, dinoctombrie 2005. Vineri, îns@, dup@ ora11, pre]ul leului a început s@ scad@rapid }i de la 3,31, în doar dou@ orea pierdut tot ce acumulase dup@ dou@s@pt@mâni de munc@. A ajuns la unmoment dat }i la 3,33, dar închidereaa fost la 3,32. De atunci a mai cres-cut u}or în fiecare zi, f@r@ s@ treac@grani]a celor 3,33. Schimbarea devineri a f@cut îns@ ca întregul curss@-}i schimbe tendin]a de evolu]ie,chiar dac@ înt@rirea efectiv@ a euro înraport cu leu un a fost pronun]at@. A intervenit sau un BNR vineri, 27aprilie, pe pia]a valutar@? E o întrebarela care nu vom primi niciodat@ un r@s-puns direct. Putem doar deduce. {ispecula c@ aceast@ înt@rire a leului dinultima perioad@ e prea aspr@. Chiardac@ BNR nu a anun]at un interval devaria]ie, un leu prea tare stric@ preamulte socoteli.

Dan SUCIU

Cea mai grea zi a leului

Bursa din Shanghai

Valoarea echivalent@ rulajului futures a dep@}it 444 milioane de euro

Rata }omajului a sc@zut, ^n luna mar-tie, ^n zona euro }i a r@mas constant@^n Uniunea European@. %n timp ce 23 destate membre au ̂nregistrat o sc@dere aacesteia, alte patru (printre care senum@r@, ̂n special, România }i Ungaria)au ^nregistrat o cre}tere a ratei, potrivitdatelor prezentate zilele trecute de OficiulEuropean pentru statistic@ - Eurostat.%n zona euro (cele 13 state membre careutilizeaz@ moneda unic@ european@), rata}omajului a sc@zut, ̂n martie 2007, la 7,2

procente, comparativ cu 7,3 procente ̂nluna precedent@ }i 8,2 procente, ̂n mar-tie 2006. %n SUA, rata }omajului s-a si-tuat ^n martie la 4,4 procente, iar ^nJaponia la patru procente.Din cele 27 de ]@ri membre ale Uniunii,23 au consemnat ^n martie o sc@derea ratei }omajului, ̂n ultimele 12 luni. Ceamai mare sc@dere a fost ^nregistrat@ ^nSlovenia, de la 6,4& ^n martie 2006 la4,6&, Polonia, de la 15& la 11,4&, }iSlovacia, de la 14,2& la 10,8&. Cea maimare cre}tere a }omajului a fost con-semnat@ ^n Rom$nia, de la 6,9& la

7,8&, }i Ungaria, de la 7,3& la 8,1&.Conform Eurostat, cea mai sc@zut@ rat@a }omajului din r@ndul ]@rilor membreUE se ^nregistra ^n Danemarca (3,4&),Olanda (3,4&) }i Irlanda (3,9&), ^nvreme ce cea mai ridicat@ era ̂n Polonia(11,4&) }i Slovacia (10,8&).Rata }omajului ^n r$ndul b@rba]ilor asc@zut de la 7& la 6& ̂ntre martie 2006}i martie 2007 ^n zona euro }i de la7,4& la 6,4& la nivelul ^ntregii UniuniEuropene. %n ceea ce prive}te femeile,acest indicator a ̂nregistrat un declin dela 9,6& la 8,7& ^n zona euro }i de la9,1&la 8,3& ^n UE-27.Acela}i studiu arat@ c@ somajul ̂n r$ndultinerilor sub 25 de ani era de 16,6&,fa]@ de 18& ^n martie 2006. Cea maimic@ rat@ a }omajului ^n r$ndul acesteicategorii era ^n Olanda (6,5&), Dane-marca (6,6&), Irlanda (7&), iar cea maimare se ̂nregistra ̂n Grecia (25,5& - ̂ntrimestrul IV 2006), Polonia (24,4&) }iRom$nia (23,4&).Eurostat estimeaz@ c@, ^n luna martie2007, ̂n UE-27 erau 17 milioane b@rba]i}i femei f@r@ un loc de munc@, dintrecare 10,8 milioane numai ̂ n zona euro.Potrivit Institutului Na]ional de Statistic@(INS), ̂n ultimul trimestru al anului 2006,popula]ia activ@ a Rom$niei era de 9,802milioane persoane, din care 9,095 mili-oane persoane ocupate }i 707.000}omeri BIM (defini]ia conform criteri-ilor Biroului International al Muncii).

{OMAJ VINERI 4 MAI 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Rata }omajului din Rom$nia a avut cea mai mare cre}tere din r$ndul ]@rilor membre UE, ^nultimele 12 luni, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistic@ al Uniunii Europene. Astfel, rata}omajului a avansat, ^n martie, p$n@ la nivelul de 7,8&, comparativ cu nivelul de 6,9& ^nregistrat^n perioada similar@ a anului trecut.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Eurostat: Rom$nia are cea mai mare cre}tere a }omajului

Catedrala Sfântul Vasile, Moscova

Ileana ILIE

Dumitrescu Ilie, director ^n cadrulINS, a declarat pentru HotNews.ro cainstitutul calculeaz@ }omajul ̂ n douamoduri. %n cadrul primului mod, carese calculeaz@ lunar, se raporteaz@}omerii ^nregistra]i la Agen]iaNa]ional@ pentru Ocuparea For]ei deMunc@, la totalul popula]iei active.

Cel de-al doilea mod se face trimes-trial }i se calculeaz@ dup@ un model

al Biroului Interna]ional al Muncii(BIM). {omajul ^n sens BIM se ba-zeaz@ pe cercetare statistic@ }i const@^ntr-un sondaj desf@}urat la domici-liu, din care rezult@ num@rul }ome-rilor }i cel al popula]iei active.

Eurostat, ̂ns@, calculeaz@ rata }oma-jului folosind o metod@ care ^nglo-beaz@ cele dou@ moduri ale INS, iarrezultatul este prezentat lunar.

Metode de calculare a }omajului:Eurostat & INS

Potrivit Institutului Na]ional de Statistic@, rata }omajului ^n luna februarie afost de 5,2&, ^n raport cu popula]ia activ@, ^ns@ cele dou@ institu]ii (INS }iEurostat) calculeaz@ aceste date ^n mod diferit.