Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță(P156889)

Livrabil nr. 5Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Transporturilor

Iulie 2018

Proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele trei instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România), (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, București, România) sau (iii) Ministerul Transporturilor (Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, București, România).

Cuprins

Preambul.............................................................................................................................................1Rezumat executiv.................................................................................................................................3I. Contextul sectorului..........................................................................................................................7II. Misiune și viziune...........................................................................................................................16III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori......................................................................17Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem de național de transport integrat și prietenos cu mediul..........................................................................................................................................................17Programul 1.1. Optimizarea sistemului național de transport și menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier......................................................................................................21Programul 1.2. Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare in cadrul principalelor coridoare de transport interne și internaționale............................................................................................................28Programul 1.3. Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor...............................31Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem național de transport multimodal durabil și eficient. .34Programul 2.1. Creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători.............................39Programul 2.2. Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri, deservit preponderent de modurile de transport ecologice................................................................................................................43Programul 2.3. Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători............45Programul 2.4. Realizarea unei zone unice de transport în sectorul aviației civile....................................49Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem național de transport sigur, accesibil și curat pentru cetățeni..............................................................................................................................................51Programul 3.1. Transport mai sigur...........................................................................................................57Programul 3.2. Transport mai puțin poluant.............................................................................................60Programul 3.3. Creșterea accesibilității transportului...............................................................................62Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier................................63Programul 3.5. Dezvoltarea Sistemelor de Transport Inteligente..............................................................65Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor pentru a oferi servicii mai bune publicului............................................................................................................................68Programul 4.1: Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor.......................................................................................................71IV. Modalități de implementare, monitorizare și evaluare a PSI.........................................................73V. Surse de finanțare și bugetare anuale și multianuale.....................................................................76Anexa 1a: Obiective și Programe bugetare pentru perioada 2018-2021 (mii RON)..............................80Anexa 1b: Programe, Măsuri și Alocări bugetare 2018-2021...............................................................81Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)....................................................................86Anexa 3: Programe și măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ)......................................96Anexa 4: Profil instituțional..............................................................................................................153Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Transporturilor pentru anul 2018.....................................................................................164

i

Listă de acronime

ARF Autoritatea de Reformă FeroviarăATM Managementul traficului aerian

CE Comisia EuropeanăCEO Director executiv

CFR Călători Societatea Națională de Transport Feroviar de CălătoriCFR Marfă Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A.

CFR SA Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A. CIBP Contract de întreținere bazat pe performanță

CISR Consiliul Interministerial pentru Siguranța RutierăCMAI Contract multianual de infrastructură (cu administratorii de infrastructură)

CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii RutiereCSC Contract de servicii pentru călători

ERTMS Sistemul european de management al traficului feroviarEUR Moneda euro

FEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalăGES Gaze cu efect de seră

ICAO Organizația Internațională a Aviației CivileIRI Indexul Internațional de Rugozitate

ÎS Întreprindere de statMPGT Master Plan General de Transport

MT Ministerul TransporturilorOCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OSP Obligația de Serviciu PublicPIB Produsul Intern Brut

POT Programul Operațional pentru TransportPPP Parteneriat Public-Privat

PSP Participarea sectorului privatRIS Servicii de Informații Fluviale

RON Lei Noi Românești Ro-La Rollende-Landstrassen (Șosea-Rulantă)

Ro-Ro Roll-on Roll-off

ii

SES Cerul unic european

SESAR Cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic europeanSGG Secretariatul General al Guvernului României

STI Sistem de Transport InteligentTEN-T Rețeaua Transeuropeană de Transport

TEU Douăzeci de picioare unități echivalente (Twenty - Foot Equivalent Units)TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor

UE Uniunea EuropeanăUT Unitate de Trafic

VMS Vehicle Management System (Sistem de Management al Traficului)VTMIS Sistemul de informare și monitorizare a traficului navelor

Listă de figuri

Figura 1. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional al Ministerului Transporturilor............................74

Figura 2. Structura PSI în funcție de sursele de finanțare..........................................................................................77

Figura 3. Defalcarea pachetelor financiare pe an și pe obiectiv strategic..................................................................78

Listă de tabele

Tabelul 1. Alocări financiare ale UE în România pentru perioada 2014-2020 (mil. EUR, prețuri constante 2011).....76

Tabelul 2. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON)....................................................77

Tabelul 3. Defalcarea resurselor financiare pe ani și pe obiective strategice (mii RON, 2018-2021).........................78

iii

Mulțumiri

Prezentul raport a fost elaborat de o echipă formată din dl. Cătălin Păuna (TTL, economist senior), dl. Jérôme Bleuchot (expert în strategii de transport), d-na Mara Bubberman (expert în politici publice), dl. Costel Todor și dl. Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a beneficiat de observații aprofundate din partea d-lui Jean-Francois Marteau (lider de program, dezvoltare durabilă), d-lui Antonio Nunez (specialist în transporturi) și d-nei Nadia Badea (ofițer de operațiuni), precum și de îndrumarea generală din partea d-nei Lalita Moorty (manager de practică, management macroeconomic și fiscal) și a d-nei Tatiana Proskuryakova (Director de țară pentru România).

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat și d-lui Dragoș Negoiță – director general, precum și d-lui Radu Iacob – consilier și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat. În plus, echipa dorește să mulțumească Ministerului Transporturilor pentru colaborarea excelentă, d-nei Maria Magdalena Grigore și membrilor grupului de lucru din cadrul direcțiilor de specialitate din cadrul MT și ai unităților din subordinea MT care au fost implicați în procesul de elaborare al PSI.

iv

Preambul

Justificare

Secretariatul General al Guvernului României (SGG) a apelat la sprijinul Băncii Mondiale prin intermediul Serviciilor de asistență tehnică (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul administrației centrale, Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și ministerelor de resort selectate. În scopul îmbunătățirii eficienței cheltuielilor publice, SCR se axează pe: i) consolidarea ulterioară a proceselor de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului României (SGG); ii) dezvoltarea capacității guvernului de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu un instrument IT comun, dezvoltat cu sprijinul Băncii; și iii) dezvoltarea unui tablou de bord central în cadrul SGG pentru raportarea implementării priorităților PSI la nivel înalt ale ministerelor selectate.

Activitățile definite rezultă din analizele funcționale ale administrației publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o separare între planificare și bugetare, conducând la legături slabe între resursele utilizate și rezultate. Drept urmare, Guvernul a solicitat Băncii să contribuie la instituționalizarea unui proces de monitorizare a implementării politicilor publice, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, pentru MFP și pentru ministerele de resort, utilizând metodologiile, instrumentele și procesele dezvoltate în cadrul SCR. Acesta va fi o parte integrantă a reformelor bugetare promovate de către Guvern. Având scopul de a impune obligativitatea procesului de planificare strategică pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs elaborat în mod regulat de către fiecare minister.

Fiind unul dintre ministerele de resort selectate, Ministerul Transporturilor (MT) s-a angajat să întreprindă un program de reformă cuprinzător, care să acopere atât politicile publice, cât și administrația publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul transporturilor este o componentă importantă a acestei reforme.

Anterior, Ministerul Transporturilor a elaborat o planificare strategică pentru perioada 2012-2015, cu sprijinul Băncii Mondiale. Acest PSI a luat în considerare informații referitoare la structura planului strategic anterioar, cu toate acestea, pentru a oferi un format uniform în toate ministerele de resort, metodologia PSI s-a schimbat la îndrumarea SGG. Așadar, PSI-ul actual are o structură diferită și include obiective strategice legate de programe și măsuri care sunt evaluate prin indicatori de rezultate directe și indirecte. Deoarece PSI-ul va fi actualizat anual, programele care au fost finalizate în ciclul precedent nu au fost incluse, iar programe noi au fost incluse în planificare.

Guvernul României a adoptat în septembrie 2016 Master Planul General de Transport (MPGT) final (HG nr. 666/2016). MPGT oferă cadrul general de dezvoltare pentru infrastructura de transport, sursele de finanțare și implementarea strategică a proiectelor în România. MPGT a fost o condiționalitate ex-ante impusă de către UE pentru ca MT să beneficieze de ciclul actual al fondurilor de coeziune. MPGT este un instrument de planificare strategică pentru intervențiile majore care sunt

1

relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor naționale de transport. Orizontul pentru MPGT este 2040, iar perioada de programare este 2030.

Metodologie

Elaborarea PSI 2017-2020 a început în noiembrie 2016. O primă versiune a documentului a fost finalizată în iunie 2017, procesul de planificare continuând în perioada decembrie 2017- martie 2018. Documentul de față reprezintă forma actualizată a PSI, care reflectă prioritățile și cadrul de implementare pentru anul 2018, precum și estimări pentru perioada 2019-2021.

Banca Mondială a acordat asistență tehnică pe parcursul întregului proces, Direcția Generală Management și Strategie din cadrul MT fiind principalul intermediar și facilitator.

Procesul de planificare strategică în cadrul Ministerului Transporturilor a fost supervizat de către Secretarul de Stat și de către Ministrul Transporturilor. Direcția Generală Management și Strategie a asigurat coordonarea tehnică. Procesul s-a bucurat de un angajament substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din cadrul ministerului, ca și a specialiștilor din SGG.

2

Rezumat

Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 pentru Ministerului Finanțelor Publice și pentru alte 12 ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României.

Întrucât Ministerul Transporturilor (MT) a elaborat deja un PSI pentru ciclul bugetar 2017-2020, personalul MT este familiarizat cu acest instrument important pentru implementarea planificării și bugetării strategice în sectorul transporturilor din România. PSI 2018-2021 se bazează pe PSI anterioare și consolidează rolul de lider al MT în elaborarea unui PSI în sectorul transporturilor. Metodologia actualului plan a fost redefinită de către SGG pentru a asigura o abordare armonizată pentru toate cele zece ministere participante.

PSI 2018-2021 prevede obiectivele strategice din sectorul transporturilor, prioritățile instituționale la care s-a angajat MT. PSI include programe, măsuri și bugete clare, precum și un cadru de evaluare pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este structurat pe cei patru piloni strategici principali ai sectorului de transport, respectiv:

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem național de transport integrat și prietenos cu mediul

Acest obiectiv strategic vizează îmbunătățirea infrastructurii majore ca o condiție pentru asigurarea unui sistem național de transport echilibrat, eficient și durabil, care să susțină toate celelalte obiective. Aceasta este o provocare, dat fiind faptul că infrastructura de transport din România se află într-o stare generală precară și că există încă un decalaj foarte mare în ceea ce privește conectarea infrastructurii, în special a drumurilor. Programele asociate acestui obiectiv strategic sunt:

Programul 1.1 – Optimizarea sistemului național de transport și menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

Programul 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport interne și internaționale

Programul 1.3 – Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem național de transport multimodal durabil și eficient

Acest obiectiv vizează îmbunătățirea serviciilor de transport prin consolidarea mediului competițional în cadrul și între cele patru moduri de transport prin îmbunătățirea cooperării dintre operatorii de transport și prin furnizarea de servicii mai bune cetățenilor din România. Programele asociate acestui obiectiv strategic sunt:

Programul 2.1 – Creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători

Programul 2.2 – Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de marfă, deservit preponderent de modurile de transport prietenoase cu mediul înconjurător

Programul 2.3 – Consolidarea organizării regionale și municipale a transportului public de călători

Programul 2.4 – Realizarea unei zone unice de transport în transportul aerian

3

Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem de transport sigur, accesibil și prietenos cu mediul înconjurător pentru cetățeni

Obiectivul vizează îmbunătățirea și creșterea siguranței transporturilor din România, inclusiv reducerea numărului de vieți omenești pierdute din cauza accidentelor de circulație și îmbunătățirea accesibilității la comunitățile izolate. Programele asociate acestui obiectiv strategic sunt:

Programul 3.1 – Transport mai sigur

Programul 3.2 – Transport mai puțin poluant

Programul 3.3 – Creșterea accesibilității transportului

Programul 3.4 – Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier

Programul 3.5 – Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente

Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor pentru a oferi servicii mai bune publicului

Acest obiectiv vizează îmbunătățirea capacității și performanțelor administrative ale Ministerului Transporturilor și optimizarea capacității în materie de resurse umane. Acest obiectiv strategic include un singr program:

Programul 4.1 - Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

Mai jos este prezentată o descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor preconizate, inclusiv programele, rezultatele preconizate și măsurile cu livrabile planificate. Programele sunt corelate cu resursele financiare și distribuția acestora în perioada de implementare 2017-2020.

Cum este prezentat acest PSI?

PSI 2018-2021 a fost elaborat prin intermediul consultărilor atente cu specialiștii MT și unităților din subordinea MT implicate, atât la nivel tehnic, cât și la nivel de conducere. PSI conține următoarele capitole:

Capitolul I:

Capitolul I cuprinde contextul și provocările sectorului, inclusiv influențele internaționale și europene asupra acestuia. În acest capitol, se analizează contextul economic, tehnologic și geopolitic al sectorului și se constată că sistemul național de transport prezintă un dezechilibru accentuat între modurile de transport, cu consecințe privind limitarea eficienței economice a acestuia. Rețeaua de infrastructură din România este într-o stare necorespunzătoare, iar întreținerea și reînnoirea acesteia sunt ineficiente. Sectorul se confruntă cu o cerere mare de servicii din partea publicului, dar concentrarea majoritară a acestor cereri spre transportul rutier a condus la suprasolicitarea rețelei rutiere. Infrastructura rutieră nu deține o capacitate suficientă pentru a oferi servicii satisfăcătoare, iar infrastructura feroviară nu poate contribui eficient la descongestionarea rețelei rutiere din cauza stării tehnice necorespunzătoare care limitează sever competitivitatea serviciilor de transport feroviar. Implicarea sectorului privat este limitată.

Capitolul II:

Acest capitol prezintă misiunea și viziunea Ministerului Transporturilor. Aceasta implică angajamentul MT de a sprijini, prin intermediul politicilor publice adecvate, dezvoltarea unui sector de transport

4

durabil, fiabil și accesibil, și confirmă rolul MT de a fi o organizație de încredere, responsabilă și transparentă.

Capitolul III:

Acest capitol conține cele 4 obiective strategice1, programele2, măsurile3 și indicatorii.

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem național de transport integrat și prietenos cu mediul. Acest obiectiv strategic vizează îmbunătățirea infrastructurii majore ca o condiție pentru asigurarea unui sistem național de transport echilibrat, eficient și durabil, care să susțină toate celelalte obiective. Acest obiectiv este o provocare dat fiind faptul că rețeaua rutieră este încă subdezvoltată în comparație cu standardele europene în privința autostrăzilor, ceea ce creează un decalaj uriaș între cererile de transport și capacitatea disponibilă. Pe de altă parte, rețeaua feroviară are o capacitate de transport suficientă, care poate contribui semnificativ la descongestionarea rețelei rutiere și la îmbunătățirea generală a serviciilor de transport, cu condiția să fie implementat un program de recuperare accelerată a restanțelor privind reînnoirea, repararea și întreținerea. Programele abordează următoarele aspecte: (i) reechilibrarea sistemului național de transport și menținerea unei rețele durabile de transport feroviar și rutier (ii) dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere de-a lungul principalelor coridoare de transport naționale și internaționale, (iii) dezvoltarea capacităților operaționale ale Dunării și a porturilor Dunării.

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem național de transport multimodal durabil și eficient. Acest obiectiv vizează consolidarea mediului competițional în cadrul celor patru moduri de transport, îmbunătățirea cooperării dintre operatorii de transport și îmbunătățirea serviciilor de transport și a serviciilor conexe acestuia furnizate cetățenilor din România. Programele abordează următoarele aspecte: (i) creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători, (ii) dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de marfă, deservit preponderent de modurile de transport ecologic, (iii) consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători, (iv) realizarea unei spațiu unic de transport în sectorul aerian.

Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem național de transport sigur, accesibil și curat pentru cetățeni. Obiectivul vizează creșterea siguranței sectorului transporturilor din România și reducerea numărului de vieți omenești pierdute din cauza accidentelor de circulație, îmbunătățind în același timp accesul la rețeaua de transport în întreaga țară. Programele abordează următoarele aspecte: (i) asigurarea unui transport mai sigur, (ii) asigurarea unui transport mai puțin poluant, (iii) creșterea accesibilității transportului, (iv) conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier, (v) dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport.

Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor pentru a oferi servicii mai bune publicului. Acest obiectiv vizează îmbunătățirea capacității administrative și a

1 Obiectiv strategic - o declarație clară, încadrată temporal, privind impactul politicilor care au scopul de a sprijini realizarea viziunii instituției și care este fezabil să fie obținut pe durata Planului Strategic Instituțional.2 Program - Un set coerent de acțiuni aflate sub autoritatea unei instituții care urmărește atingerea unui set predefinit de obiective pentru care au fost elaborați indicatori de performanță care identifică rezultatele ce pot fi obținute în limitele de finanțare aprobate prin lege. În arhitectura Planului Strategic Instituțional, un Program este un set de măsuri aflate sub autoritatea uneia sau mai multor instituții, care urmărește atingerea unor rezultate ale unor obiective strategice, pentru care au fost elaborați indicatori de performanță și care identifică rezultatele ce pot fi obținute în limitele de finanțare aprobate prin lege.3 Măsura reprezintă o funcție continuă a instituției sau un angajament pe termen lung sau o intervenție la care instituția se angajează pentru a reforma și îmbunătăți implementarea de politici sau rezultatele programelor sale. O Măsură este constituită dintr-un grup de activități și/sau proiecte care susțin respectiva politică.

5

performanțelor administrative ale Ministerului Transporturilor și sporește capacitatea resurselor umane.

Capitolul IV:

Acest capitol prevede acorduri cu privire la implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI cu scopul de a spori responsabilitatea ministerului și de a dezvolta cadrul de monitorizare și evaluare. În plus, PSI anticipează dezvoltarea unui sistem IT pentru evaluarea performanței programelor propuse.

Capitolul V:

Acest capitol prezintă sursele de finanțare și bugetare anuale și multianuale, inclusiv (i) resurse de la bugetul de stat pentru politici naționale și cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE și (iii) resurse din bugetul UE.

Indicatorii de impact, de rezultate directe și de rezultate indirecte, precum și o descriere cuprinzătoare a măsurilor sunt furnizate în anexe, inclusiv cadrul legislativ al Ministerului Transporturilor.

Care sunt pașii următori?

PSI va fi operaționalizat într-o agendă de politici publice a Ministerului Transporturilor pe o perioadă de 1 + 3 ani. În primul an, PSI va fi adoptat de către minister și ajustat acolo unde este necesar. Planul de lucru anual al ministerului va proveni din PSI și va oferi baza pentru stabilirea bugetului MT pentru anii următori.

Procesul de monitorizare și evaluare a programelor și măsurilor PSI va fi facilitat de o aplicație IT centralizată care se află sub supravegherea SGG. Această aplicație este în curs de dezvoltare. SGG va monitoriza implementarea împreună cu MT. SGG, în colaborare cu MT, va publica un raport anual de execuție privind implementarea programelor propuse.

* Acest raport include indicatori bazați pe documente strategice guvernamentale, completat cu indicatori elaborați de echipa Băncii Mondiale în cazul în care aceștia nu există în cadrul documentelor mai sus menționate. Tabelele rezumative din Capitolul 3 au păstrat, în general, indicatorii propuși de documentele strategice și de minister atunci când au fost disponibili. Indicatorii propuși de Banca Mondială sunt propuneri ale echipei acesteia bazate pe informațiile disponibile, însă indicatorii trebuie să fie confirmați sau finalizați de Ministerul Transporturilor. Pentru unii indicatori, echipa Băncii Mondiale consideră că unele valori ar trebui să difere de strategia existentă și de documentele programatice adoptate de guvern, deoarece probabil că aceștia nu vor fi realizați, având în vedere situația actuală din acest sector față de cea de la momentul adoptării. Banca Mondială a făcut precizări în anexa acestui document atunci când le-a considerat necorespunzătoare. Ca urmare, valorile citate în Capitolul 3 nu sunt în mod necesar aprobate de echipa Băncii Mondiale.

6

I. Contextul sectorului

Tendințe internaționale și europene care influențează România

Dezvoltarea sectorului transporturilor în Europa, dezvoltarea regională și preocupările legate de mediu vor avea un impact semnificativ asupra sectorului transporturilor din România în anii următori. În ultimele două decenii România a înregistrat progrese semnificative cu privire la tranziția către o economie de piață, promovarea statului de drept și deținerea calității de membru al UE. Este important pentru dezvoltarea României ca aceasta să devină un jucător activ pe piața UE. Transportul reprezintă coloana vertebrală a circulației persoanelor și bunurilor în UE și, prin urmare, este semnificativ pentru progresul viitor al României.

Principalii factori care vor juca un rol important în sectorul transporturilor din România sunt:

Cererea tot mai mare de mobilitate;

Dezvoltarea de noi tehnologii în sectorul transporturilor;

Angajamentul României de a dezvolta sectorul transporturilor respectând standardele europene pentru a face față nevoilor de mobilitate.

Economie

Comerțul României cu partenerii europeni a crescut constant în ultimii ani, iar o mare parte din acest comerț este vizibil în echipamente, mărfuri și bunuri. Sectorul comerțului depinde de buna funcționare a sistemului de transport. Principalii parteneri comerciali ai României se află în Uniunea Europeană, iar importurile din EU reprezintă 75% din totalul importurilor (Germania, Italia și Ungaria) și 71% din exporturi (Germania, Italia și Franța). În prezent, comerțul reprezintă 83% din PIB-ul României, comparativ cu 43% în 1990.

Oamenii călătoresc mai mult decât în trecut, iar cererea lor pentru diferite moduri de transport este în continuă creștere. Această cerere reflectă o piață a muncii dinamică, precum și evoluțiile din sectorul turismului care a devenit mai atractiv pentru turiștii români și străini. În prezent, în România sunt înregistrate mai mult de 5,4 milioane de autoturisme în comparație cu 2,8 milioane în 2000. În general, MPGT prevede o creștere de 26,6% pentru perioada 2011-2020 (an de referință – 2011) și pentru aceeași perioadă se așteaptă o creștere de 33,8% în transportul de mărfuri 4. Totuși, în 2015 s-a observat o tendință pozitivă, când ponderea transportului feroviar din totalul transportului public interurban a crescut de la 20,52% la 22,76%, potrivit datelor furnizate de INS.

În ciuda scăderii numărului de pasageri, transportul feroviar de pasageri rămâne totuși semnificativ. În perioada cuprinsă între 2000 și 2015, procentul de călători pe calea ferată a scăzut de la 16,3% la 4,5%, reprezentând una dintre cele mai mari scăderi din Europa. Totuși, un trend pozitiv a fost observat în 2015, când ponderea transportului feroviar față de totalul transportului public interurban terestru a crescut de la 20,52% la 22,76%, conform datelor furnizate de INS. Transportul feroviar de marfă s-a înjumătățit de la 43,1% în 2001 la 21,5% în 20135; și se așteaptă ca această scădere să continue în următorii ani.

4 In Tone-Km, valoarea de bază 2011.5 Eurostat.

7

În România există o diversitate regională unică, iar diferențele dintre populația urbană și cea rurală sunt în contrast cu alte țări europene. 55% din populație locuiește în mediul urban, în timp ce 45% din populație locuiește în mediul rural. Aproximativ 39% din forța de muncă este situată în mediul rural, astfel că 45% din populația rurală este dispersată în 12.751 de sate. Aceste comunități rurale se confruntă cu o mare migrație a forței de muncă și un grad de îmbătrânire a populației în creștere. În ceea ce privește accesul la oportunități economice și servicii sociale, transportul este un factor important pentru dezvoltarea zonelor rurale din România. România se confruntă cu mari discrepanțe regionale. Astfel că, salariul lunar brut în regiunea centrală Ilfov este de 900 de lei de persoană, în timp ce în regiunile rurale, în nord-estul țării, acesta reprezintă numai 500 de lei.

România a reușit să atragă investiții în ultimii 20 de ani. În 2015, investițiile au reprezentat 24,7% din PIB-ul României, cel mai mare procent din Europa. Domeniile principale pentru investiții sunt construcțiile, utilajele și echipamentele de transport, în timp ce investițiile în tehnologie și inovare rămân limitate. Industrii precum industria automobilelor și industria prelucrătoare sunt importante în România, iar acestea se bazează pe legături bune de transport atât către furnizori cât și către clienți, atât din România cât și din afara României.

România încă își revine din criza din 2008. În 2010, investițiile au fost ajustate brusc față de cei doi ani precedenți. Criza a avut un impact asupra comerțului și asupra cererii populației pentru călătorii, cauzând o scădere a cererii de transport.

În anul 2013, transportul pe căile navigabile interioare a fost redresat până la nivelul de dinainte de criză și a reprezentat 15 milioane de tone transportate (9% din totalul transportului de mărfuri în România). Se așteaptă ca transportul pe căile navigabile interioare să crească datorită angajamentului părților interesate din Europa de a îmbunătăți condițiile de navigație pe Dunăre și de a dezvolta transportul intermodal.

În domeniul transportului aerian, s-a constatat o creștere tot mai mare a numărului de pasageri transportați în perioada 2007-2011, și anume de la 7,8 milioane de pasageri/an la 10,8 milioane/an. În perioada 2014-2015, numărul pasagerilor a crescut cu 15,3%, plasând România pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește creșterea numărului de pasageri.6 Aeroporturile se confruntă cu o cerere tot mai mare din cauza nevoilor sporite de mobilitate ale cetățenilor români.

Se așteaptă ca economia României să se redreseze ceea ce va avea efecte pozitive asupra comerțului, creșterii mobilității și va conduce la creșterea numărului de proprietari de autoturisme proprietate privată. Această dezvoltare reprezintă atât o provocare cât și o oportunitate pentru sectorul transporturilor din România.

Mediul înconjurător

În România există o tendință constantă de creștere a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră (GES) produse de transportul intern. Emisiile cresc mai repede decât media UE-28. Sectorul transporturilor din România reprezintă 12,5% din totalul emisiilor de GES din toate sectoarele. Chiar dacă media UE este mai mare și reprezintă 19,7%, rata de creștere din Romania este mai ridicată și este cauzată de scăderea transportului feroviar de călători și marfă, precum și de creșterea ratei de motorizare. Transportul rutier este responsabil pentru 93% din totalul emisiilor de transport, ceea ce reprezintă o rată similară cu media UE-28. Deși, rata de motorizare în România a înregistrat o creștere de la 152 de mașini per 1000 de locuitori în 2006 la 224 de mașini per 1000 de locuitori în 2012, este cea mai scăzută rată de motorizare din UE și se preconizează să crească semnificativ în următorii ani.

6 Ibid.

8

Tehnologia în transport

Din cauza poluării crescute, aglomerării și schimbărilor climatice, există o presiune din ce în ce mai mare atât din partea opiniei publice, cât și a factorilor de decizie pentru a oferi un angajament clar privind utilizarea tehnologiilor de transport mai puțin poluante. Această dorință va avea un impact asupra tuturor părților interesate din lanțul de transport, atât din perspectiva ofertei, cât și a cererii, de ex. nevoia de a oferi o flotă de vehicule ecologice. În ciuda investițiilor în tehnologii noi și a inovării rămase scăzute, sectorul transporturilor ar trebui să facă o trecere către utilizarea sistemelor informatice moderne care să susțină un transport sigur și nepoluant.

Contextul geopolitic

Ca membru al UE, România și-a aliniat politicile la obiectivele europene 2020, ceea ce include adoptarea mai multor reforme structurale în sectoare variate. Țările din Europa de Sud-Est au dorința de a beneficia de rutele comerciale internaționale. Astfel că regiunea Mării Negre este importantă în ceea ce privește comerțul internațional, deținând mai multe rute comerciale între Asia, Orientul Mijlociu și Europa. În acest sens, România poate deveni o rută de transport competitivă și eficientă către Europa Centrală.

Principalele provocări ale sistemului de transport românesc

Sistemul naţional de transport trebuie să sprijine creşterea competitivităţii economiei naţionale

Evoluția anterioară și situația actuală a sistemului național de transport din România sunt atipice atât în raport cu evoluțiile sistemelor de transport europene cât și în raport cu situația actuală a acestora.

Pornind de la rezultatele convergente ale unui număr mare de studii științifice, care au demonstrat avantajele transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, atât din punct de vedere al eficienței economice, cât și al impactului redus asupra mediului înconjurător și al contribuției reduse la schimbările climatice și la deteriorarea stării generale de sănătate a populației, Uniunea Europeană a adoptat o politică în domeniul transporturilor7 care pune accent pe promovarea prioritară a transportului feroviar în cadrul unui sistem general de transport echilibrat și care vizează valorificarea eficientă a complementarității modurilor de transport. Această politică are în vedere, pe de o parte, consolidarea, stabilită de comun acord, a competitivității economiilor naționale prin creșterea eficienței sistemelor naționale de transport și prin dezvoltarea piețelor interne de transport, iar pe de altă parte, consolidarea competitivității economiei comunitare prin crearea unui spațiu european unic al transporturilor, caracterizat prin eficiență economică, echilibru modal și sustenabilitate din perspectiva interacțiunii cu mediul înconjurător. Aplicarea acestei politici, prin intermediul unor mecanisme adecvate de finanțare și reglementare implementate la nivel național, a condus la o evoluție crescătoare a transportului feroviar în majoritatea statelor membre și la consolidarea unei tendințe de promovare prioritară a transporturilor intermodale în care transportul feroviar deține un rol major8. De asemenea, există o preocupare comună a statelor europene, susținută de finanțările nerambursabile asigurate de Uniunea Europeană, care vizează modernizarea infrastructurilor aferente rețelei TEN-T.

7 Documentul strategic COM(2011) 144 “Cartea Albă - Foaie de parcurs către un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor”. Acest document este ignorat de raportul Băncii Mondiale8 De exemplu, în cazul transportului intermodal de mărfuri, transportul feroviar reprezintă componenta majoritară a transportului pe rute terestre

9

În România, singurul domeniu în care există o relativă sincronizare cu politica Uniunii Europene privind transporturile este cel al modernizării infrastructurilor aferente rețelei TEN-T.

În ceea ce privește piața internă a transporturilor din România, politica practicată în mod constant în ultimii 27 de ani este în contrast cu alte politici europene. Pornind de la necesitatea de a încuraja mobilitatea individuală a persoanelor9, inițial perfect justificată, au fost implementate măsuri de utilizare a transportului individual cu autoturismele. Aceste măsuri au fost însă extinse în mod nejustificat și asupra transporturilor rutiere comerciale, prin preluarea de către stat a sarcinii de acoperire din fonduri publice, integral sau aproape integral, a unei mari părți a costurilor generate de transporturile rutiere comerciale precum: costurile pentru utilizarea infrastructurii, costurile pentru siguranța circulației, etc. Această abordare, coroborată cu subfinanțarea severă a transportului feroviar și cu acoperirea integrală de către stat a costurilor generate de unele efecte negative ale transporturilor precum accidentele, emisiile poluante și emisiile de gaze cu efect de seră10, a generat distorsionarea profundă a pieței interne a transporturilor și a creat în mod artificial un avantaj competitiv major al transportului rutier în raport cu cel feroviar.

În plus, s-a înregistrat o neglijare constantă și programatică a transportului în comun, atât la nivel urban cât și la nivel interurban, ceea ce a făcut ca opțiunea transportului individual să devină singura opțiune validă care să răspundă necesităților de mobilitate a persoanelor.

Rezultatul acestor politici este un sistem național de transport profund dezechilibrat în care prevalează masiv transportul individual cu autoturismele, fapt care a generat o presiune excesivă asupra rețelei rutiere a cărei capacitate de transport a fost deja depășită de ritmul de creștere a cererilor de transport11, cu consecințe pe de o parte privind creșterea exponențială a blocajelor și reducerea semnificativă a vitezelor de deplasare, iar pe de altă parte cu consecințe privind creșterea exponențială a numărului de accidente rutiere.

Pe piața transportului public interurban al călătorilor, dezechilibrul se manifestă prin cota modală predominantă a transportului rutier (mai ales cu microbuze) care este de aproape 80%, în contrast cu tendința europeană de orientare din ce în ce mai masivă a clienților către transportul feroviar (a cărui cotă modală tinde să depășească 50% în transportul public interurban pe rute terestre). Este important de precizat că una dintre cauzele majore ale dezechilibrului modal predominant, existent pe piața internă de transport public interurban al călătorilor, constă în lipsa prelungită de finanțare din fonduri publice a achiziției de material rulant nou. Aceasta a condus la diminuarea parcului de material rulant al operatorului național de la cca 11.000 vagoane de călători în 1990 la 2.290 vagoane în 2016, dintre care doar aproximativ 1.500 sunt operaționale, nivel care este de natură să limiteze drastic capacitatea de transport și, implicit, oferta de servicii de transport public. Mai mult decât atât, în condițiile în care CFR-Călători operează aproximativ 1.300 de trenuri pe zi cu parcul disponibil, rezultă că diminuarea parcului de vagoane are consecințe privind limitarea severă a eficienței costurilor de operare a trenurilor de călători.

În ceea ce privește transportul de marfă, distorsiunile existente pe piața internă a transporturilor permit operatorilor rutieri să ofere prețuri mult mai mici decât operatorii feroviari. Ca urmare, transportul feroviar a fost obligat să cedeze integral către transportul rutier piața expedițiilor de

9 S-a pus problema de a elimina restricţiile impuse artificial, anterior anului 1989, transportului individual cu autoturismele10 În acest fel au fost complet neutralizate avantajele intrinseci ale transportului feroviar privind siguranţa, nivelul redus de emisii poluante şi nivelul redus de emisii de gaze cu efect de seră11 Mai ales în condiţiile în care, conform datelor din Master Planul General de Transport al României, drumurile cu o singură bandă pe sens reprezintă 90% din lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi, respectiv cca 97,5% din lungimea totală a reţelei rutiere naţionale

10

marfă de mici dimensiuni12 și s-a limitat la clienții care, prin natura modelului propriu de business, sunt obligați să transporte mărfuri în cantități mari (de ordinul capacității de încărcare a unui tren complet)13. Mai mult decât atât, dezvoltarea transportului intermodal14 pe teritoriul României este practic imposibilă în marja cadrului legislativ actual deoarece dezechilibrele privind prețurile serviciilor de transport terestru canalizează opțiunile clienților exclusiv către transportul rutier.

Mai mult decât atât, degradarea progresivă a infrastructurii feroviare, ca efect al subfinanțării severe din ultimii 27 de ani, a amplificat progresiv dezechilibrul modal pe piața transporturilor și este de natură să favorizeze continuarea tendinței de dezechilibrare a sistemului național de transport. Ca urmare, situația actuală a sistemului național de transport al României este caracterizată prin:

Suprasolicitarea excesivă a rețelei rutiere, a cărei capacitate este deja depășită de cererile de transport, cu consecințe privind limitarea vitezelor de deplasare și creșterea frecvenței accidentelor. Suprasolicitarea rețelei rutiere conduce inclusiv la degradarea accelerată a suprafețelor de rulare, cu consecințe privind pe de o parte menținerea unei cote ridicate a drumurilor necorespunzătoare (peste 40%15), iar pe de altă parte cu consecințe privind creșterea exponențială a costurilor necesare pentru întreținere și reparații.

Imposibilitatea de a valorifica rețeaua feroviară16 ca soluție pentru descongestionarea rețelei rutiere și fluidizarea traficului de călători și mărfuri din cauza stării de degradare generate de subfinanțarea severă și prelungită, precum și din cauza distorsiunilor introduse artificial pe piața transporturilor, care fac transportul feroviar foarte puțin atractiv pentru clienți.

Principalul efect al dezechilibrării sistemului național de transport constă în creșterea masivă a costurilor globale suportate de economia națională în legătură cu transporturile. Aplicarea rezultatelor unui studiu internațional17 la nivelul României evidențiază că, în ipoteza transferului către calea ferată a doar 10% din totalul traficului rutier actual, cuantumul total al economiilor anuale care pot fi obţinute la nivel naţional se situează la nivel de cca 1% din PIB (1,5 miliarde euro) . O mare parte a acestor economii se referă la diminuarea unor cheltuieli din fonduri publice pentru acoperirea efectelor transporturilor. Altfel spus, asumarea politicilor de favorizare a transportului rutier în dauna transportului feroviar, care a generat transferul către modul rutier a câteva zeci de procente din volumele de trafic derulate pe calea ferată, a echivalat cu asumarea unor creșteri a costurilor economiei naționale privind transporturile în cuantum de cel puțin 4 miliarde de euro anual (în medie). Consecințele principale ale acestor costuri suplimentare sunt limitarea semnificativă a competitivității economiei naționale, limitarea posibilităților de creștere a economiei naționale și creșterea presiunii fiscale.

Un alt efect important al dezechilibrării sistemului național de transport constă în accentuarea dezechilibrelor privind distribuția geografică a dezvoltării economice. În ultima perioadă devine predominantă tendința investitorilor de a dezvolta facilități economice noi în zona vestică a României

12 De ordinul capacităţii de încărcare a unui vagon sau container13 Astfel de expediţii de marfă de mari dimensiuni nu pot fi transportate pe cale rutieră, deoarece ar fi necesară punerea la dispoziţie simultan a unei flote de peste 100 de camioane, ceea ce este practic imposibil14 Cu referire la transporturile intermodale care să implice utilizarea preponderentă a transportului feroviar pe parcursul terestru al mărfurilor.15 Conform Master Planului General de Transport al României16 Reţeaua feroviară română are o capacitate de transport suficientă, care poate prelua fluxuri de transport de cel puţin 3-4 ori mai mari decât cele actuale, precum şi o acoperire geografică bună a teritoriului naţional.17 Studiul „External Costs of Transport in Europe”, realizat în anul 2011, la solicitarea UIC, de companiile CE Delft, Infras şi Fraunhofer ISI

11

în scopul de a evita neajunsurile generate de calitatea și performanțele neadecvate ale infrastructurilor naționale de transport terestru și de a beneficia de conexiuni terestre cât mai facile cu vestul Europei. Această tendință este de natură să genereze sărăcirea accelerată a regiunilor estice și sudice ale României, cu profunde consecințe negative privind dezvoltarea economică a țării și tendințele demografice.

Sintetizând aspectele prezentate mai sus, se poate afirma că politica neadecvată referitoare la sistemul național de transport este de natură să neutralizeze potențialul transporturilor ca și motor al dezvoltării economice și să întrețină tendința unui decalaj din ce în ce mai mare între nivelul de dezvoltare a economiei naționale și cel al economiilor europene.

Starea reţelei de transport trebuie să asigure o mai bună accesibilitate a persoanelor şi a întreprinderilor pentru a sprijini dezvoltarea durabilă

În ultimele două decenii, economia românească s-a schimbat drastic, iar această schimbare reprezintă o provocare pentru sistemul actual de transport. Infrastructura de transport rutier moștenită de la economia planificată nu satisface cererea de transport de astăzi. Cu toate acestea, accesibilitatea transportului depinde de disponibilitatea României de a-și dezvolta propria infrastructură, de a asigura întreținerea corespunzătoare și de a adopta politici publice eficiente.

O mare parte a economiei românești depinde de comerț. Libera circulație a mărfurilor și a persoanelor din UE oferă un potențial extraordinar pentru investițiile private, precum și pentru crearea de locuri de muncă. În acest climat investițional, costul transportului și al logisticii este esențial pentru decizia firmelor de a se stabili în România. Prin urmare, competitivitatea României depinde și de capacitatea României de a asigura legăturile cu piața europeană, dar și de capacitatea României de a aborda legătura dintre mediul urban și suburban, care este legată de mobilitatea forței de muncă a României.

Din 2005, România a devenit un furnizor atractiv din punct de vedere al potențialului de resurse naturale, cum ar fi gazele naturale și petrolul.

În acest sens, abordarea calității infrastructurii generale este esențială. Calitatea infrastructurii generale a fost evaluată de Indicele de performanță logistică (LPI) ca fiind 2,8 în 2016 pe o scară de la 1 la 5 și a fost clasată pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Valoarea activelor de transport este ridicată, iar aceste active trebuie păstrate în beneficiul generațiilor viitoare. Cu toate acestea, întreținerea și reînnoirea au fost neglijate în primii ani ai perioadei de tranziție, iar restanțele s-au acumulat. Eforturile de modernizare a infrastructurii rutiere din România au fost demarate cu ani în urmă cu scopul aducerii acesteia la standardele europene și a corelării principalelor coridoare cu centrele și comunitățile regionale din România. Aceste activități nu au fost încă finalizate 18. Construcția rețelei de autostrăzi din România se află în mod deosebit în întârziere față de restul UE și este considerată a fi una dintre principalele constrângeri în materie de conectivitate internațională și națională. De la aderarea la UE, construcția autostrăzilor a fost limitată din cauza problemelor de finanțare, dar și a celor legate de implementare, în comparație cu alte țări care au aderat la UE începând cu 2004.

Rețeaua feroviară din România se află într-o stare deteriorată, fapt care limitează competitivitatea transportului feroviar pe piața serviciilor de transport și nu permite echilibrarea distribuirii cererilor de transport terestru între cele două moduri de transport relevante.

18 Sursa: Forumul Economic Mondial, Raportul asupra Competitivității Globale (2014)

12

Rețeaua feroviară din România se află în cea mai mare parte într-o stare degradată, în ciuda fondurilor naționale și europene disponibile pentru dezvoltarea acestui sector. Sunt cheltuite resurse financiare semnificative pentru funcționarea rețelei. Densitatea mare a rețelei a devenit o povară financiară pentru MT. O mare parte a rețelei de tren transportă doar un volum foarte scăzut de pasageri și mărfuri, prin urmare este necesară raționalizarea infrastructurii feroviare și a serviciilor de infrastructură feroviară. Întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare este inadecvată ca urmare a complexității rețelei și a limitărilor ăn materie de buget și resurse umane.

România dispune de câteva facilități intermodale și logistice și acestea ar putea permite o interfață fiabilă între diferitele moduri de transport. Portul Constanța este un centru strategic, acesta este situat la Canal Dunăre -Marea Neagră și are o serie de terminale interioare. Portul Constanța dispune de servicii rutiere și feroviare bine dezvoltate, care permit transportul containerelor de marfă, însă facilitățile intermodale sunt subdezvoltate, iar o infrastructură modernă de transport lipsește pe coridoarele cheie. Dezvoltarea facilităților intermodale reprezintă un factor cheie pentru dezvoltarea portului Constanța și pentru facilitarea comerțului național și internațional.

Cu toate că există o cerere mare de transport de călători, oferta de transport public nu corespunde nevoilor populației atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea. În ciuda rețelei de legături cu toate centrele urbane, accesibilitatea regiunilor suburbane și a zonelor rurale rămâne scăzută. Legăturile de transport între regiuni sunt, în cea mai mare parte, nesigure, timpul de călătorie între regiuni este mare, iar informațiile privind operatorii de servicii de transport sunt inadecvate. A avea o rețea durabilă de transport reprezintă un factor cheie în dezvoltarea zonelor rurale.

Transportul public urban reprezintă un bun principal pentru orașul București. Acesta include serviciile de transport cu metroul, autobuzul și tramvaiul. Un factor principal de îmbunătățire este integrarea și coordonarea diferitelor moduri de transport pentru a face față creșterii cererii de transport a cetățenilor. În prezent, să fii proprietarul unui autovehicul reprezintă o provocare pentru orașul București, deoarece numărul de proprietari de autovehicule a crescut rapid și provoacă probleme semnificative de aglomerare, asociate unor condiții de parcare haotică. În plus, acest lucru are un impact negativ atât asupra competitivității, cât și asupra emisiilor de gaze cu efect de seră în principalul centru economic al României. Autoritatea Metropolitană de Transport București a fost înființată pentru reglementarea sistemului de transport urban. Cu toate acestea, politicile publice care abordează provocările legate de transportul urban încă trebuie să fie implementate în mod eficient pentru a face față nevoilor de mobilitate ale orașului București.

Sistemul de transport trebuie sa fie sigur şi mai puţin poluant

Una dintre principalele provocări pentru sistemul de transport din România este înregistrarea siguranței și a securității transportului rutier, feroviar, aerian și pe căile navigabile interioare. Este important ca România să aibă programe de creștere a siguranței pentru toate modurile de transport, în ciuda faptului că siguranța rutieră este cea mai urgentă provocare prin prisma accidentelor mortale. Programele de creștere a siguranței pentru transportul feroviar, aerian și naval au înregistrat rezultate bune în ultimii ani, dar este nevoie de angajamentul permanent al MT privind asigurarea implementării programelor de creștere a siguranței și furnizarea de cunoștințe și personal calificat pentru operaționalizarea acestor programe care să îmbunătățească siguranța în transport.

În comparație cu alte țări, drumurile din România se numără printre cele mai periculoase drumuri din Europa și aceasta concretizându-se printr-o pierdere enormă de vieți omenești. Astfel, în România, în anul 2016 s-a înregistrat un număr de 1913 persoane decedate în accidente rutiere. Majoritatea țărilor europene au reușit să abordeze drumurile nesigure și să asigure o infrastructură mai sigură, dar România nu a reușit să facă acest lucru.

13

Accesibilitatea zonelor rurale și conectivitatea între zonele rurale și centrele locale și regionale rămâne, de asemenea, sub standardele europene, în principal din cauza condițiilor și standardelor rețelei rutiere.

Capacitatea administrativă şi operaţională adecvată

Sectorul transporturilor este esențial pentru dezvoltarea economică a României și, prin urmare, Ministerul Transporturilor este un factor cheie în atingerea obiectivului de dezvoltare economică durabilă. Deoarece ministerul are alocată una dintre cele mai mari cote din bugetul de stat și acces la finanțare europeană, ministerul are o carte importantă de jucat. Însă în acest sens, ministerul se confruntă, de asemenea, cu o mare provocare deoarece deține controlul asupra unora dintre cele mai mari întreprinderi de stat în ceea ce privește veniturile, activele, personalul, dar și pierderile financiare. Prin urmare, PSI propune un plan pentru anii următori în ceea ce privește corelarea responsabilităților și ambițiilor sale cu o capacitate administrativă și un management adecvate.

Gestionarea resurselor umane este unul dintre factorii cheie în asigurarea unei capacități administrative și operaționale adecvate. Cu toate acestea, sectorul public nu este un angajator atrăgător pentru mulți români, iar ministerul nu este în măsură să atragă și să păstreze un personal motivat în cadrul său. În acest scop, criza financiară a avut un impact negativ asupra resurselor umane din cadrul MT deoarece ministerul a trebuit să înghețe angajarea și a trebuit să reducă beneficiile de compensare în perioada crizei. Mai mult, în ceea ce privește dezvoltarea carierei și stimulentele, ministerul nu dispune de oportunități de formare adecvate și de posibilități de dezvoltare și de proceduri transparente de promovare.

Există o diferență clară în ceea ce privește bugetul și resursele disponibile și necesitatea investițiilor. În timp ce resursele bugetare sunt limitate, necesitatea investițiilor și a întreținerii este ridicată. Pentru a răspunde nevoilor prin utilizarea mijloacelor disponibile, este nevoie de o mai mare eficiență în utilizarea fondurilor europene, a fondurilor publice și a surselor alternative de finanțare, cum ar fi parteneriatul public-privat (PPP). Rata de absorbție a fondurilor structurale europene trebuie să crească și acest lucru poate fi abordat prin creșterea capacității organizaționale la nivelul ministerului și a unităților de transport subordonate.

În prezent, fragmentarea și responsabilitățile care se suprapun în aparatul administrativ al ministerului conduc la politici și reglementări contradictorii, la probleme de răspundere și la roluri conflictuale.

Guvernarea corporativă a întreprinderilor de stat (ÎS), care se află sub autoritatea MT, trebuie să respecte bunele practici internaționale și criteriile de bună guvernare. Conducerea ÎS trebuie să ofere îndrumare prin viziuni și bune abilități comerciale. Numirea conducerii ÎS se realizează în conformitate cu OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Înainte de această ordonanță, nu exista o procedură transparentă de numire a personalului de conducere superior ceea ce a condus la instabilitatea managementului.

Provocări

În prezent, principalele provocări cu care se confruntă sectorul transporturilor sunt următoarele:

Restructurarea și consolidarea principalelor rețele naționale rutiere, feroviare și navale;

Reorganizarea serviciilor de transport pentru a satisface nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor;

14

Dezvoltarea unui sistem de transport sigur, inclusiv a transportului public care să fie accesibil tuturor;

Îmbunătățirea capacității organizaționale a ministerului și a guvernanței corporative a întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți serviciile oferite publicului.

15

II. Misiune i viziuneș

Misiune

Să sprijine, prin intermediul politicilor publice adecvate, dezvoltarea unui sistem de transport durabil, fiabil și accesibil, care să răspundă nevoilor cetățenilor români și economiei românești într-un mod eficient și echitabil.

Ministerul trebuie să pună la dispoziția cetățenilor următoarele:

Un sistem de transport sigur care să asigure că serviciile și infrastructura de transport sunt furnizate și utilizate în beneficiul societății într-o manieră care să crească siguranța și securitatea cetățeniilor.

Un sistem integrat de transport, care include infrastructura de transport, facilitățile și serviciile care permit oamenilor atât să călătorească în mod convenabil, fiabil și rapid, folosind o combinație de mijloace de transport atunci când este necesar, cât și să ajute la reducerea costurilor și a timpului pentru a transfera bunurile de la locurile de producție la fabricile de prelucrare sau piețe. Acesta include și politicile publice promovate la nivel european, național, regional și/sau local.

Un sistem eficient de transport care generează beneficii pentru România mai mari decât costurile sale.

Un sistem de transport eficient și echitabil, în care distribuirea costurilor și beneficiilor se efectuează în mod corect între cetățeni, industrii și zone geografice.

Un sistem de transport care protejează mediul înconjurător, sprijină dezvoltarea socială și economică integrată fără a afecta sănătatea umană sau mediul, ceea ce este în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.

Viziune

De a fi o autoritate de încredere, transparentă și responsabilă, care face eforturi pentru a dezvolta un sistem de transport ce răspunde nevoilor tot mai mari de mobilitate a cetățenilor și de circulație eficientă a mărfurilor, precum și pentru a contribui la dezvoltarea economică a companiilor naționale de transport.

Ministerul este instituția publică principală responsabilă cu problemele de transport și mobilitate în România. Prin urmare, ministerul își asumă această responsabilitate la cele mai înalte standarde de transparență, responsabilitate și integritate în colaborare cu alte instituții publice, cu sectorul privat și cu organizațiile societății civile.

Ministerul își îmbunătățește în mod constant capacitățile de conducere și performanța organizatorică pentru a se conforma responsabilităților importante, încredințate de cetățenii României.

Ministerul răspunde necesităților cetățenilor, ascultă nevoile și feedback-ul și măsoară continuu rezultatele acțiunilor sale pentru a-și adapta activitatea la nevoile pieței.

16

III.Obiective strategice, programe, măsuri i indicatoriș

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem de național de transport integrat și prietenos cu mediul

Infrastructura de transport a României are o valoare economică semnificativă și este important ca infrastructura principală să fie consolidată și susținută pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea infrastructurii principale de transport feroviar, rutier, aerian și pe căi navigabile este o condiție indispensabilă pentru asigurarea unui sistem de transport durabil. Aceasta va sprijini toate celelalte obiective strategice.

Infrastructura de transport se află într-o stare generală necorespunzătoare. Este nevoie de un angajament continuu din partea ministerului pentru consolidarea infrastructurilor-cheie. Astfel că este nevoie de investiții și de gestionarea corespunzătoare a activelor pentru a menține costurile operaționale ale infrastructurii feroviare și rutiere la un nivel scăzut.

Căile ferate reprezintă un important mod de transport în România, deoarece industriile grele din România depind de rețeaua de transport. De asemenea, transportul feroviar are un rol important în susținerea nevoilor de mobilitate a populației. În plus, căile ferate sunt importante pentru transportul internațional. Prin urmare, ministerul va intensifica eforturile sale de modernizare a rețelei feroviare, atât pentru satisfacerea cerințelor pieței interne a transporturilor, cât și pentru susținerea mobilității internaționale a persoanelor și bunurilor. Astfel, transportul feroviar va fi durabil și ecologic.

Practicile moderne de gestionare a drumurilor necesită o clasificare funcțională a drumurilor. Drumurile în România au următoarea clasificare: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare. Aceste drumuri se confruntă cu schimbările continue privind traficul și creșterea economică tot mai mare din România. Prin urmare, infrastructura de transport trebuie să poată suporta un trafic mai mare și, în același timp, să garanteze siguranța. Drumurile trebuie să sporească conectivitatea între regiunile țării. Acest lucru înseamnă că ministerul se va asigura că standardele de proiectare și întreținere sunt în concordanță cu necesitățile de conectivitate și cu volumul de trafic la nivel național și european.

În ceea ce privește sectorul transportului rutier, politicile publice ar trebui să vizeze dezvoltarea unei rețele rutiere sigure de mare viteză sau de drumuri expres de-a lungul axelor principale de transport, care se confruntă cu nevoi tot mai mari de trafic, având în vedere măsurile necesare pentru creșterea siguranței rutiere. În plus, drumurile de acces regionale trebuie îmbunătățite pentru a optimiza conectivitatea și coeziunea regională a țării.

Căile navigabile interioare, porturile fluviale și porturile maritime reprezintă o parte importantă a infrastructurii de transport naval a României. De-a lungul fluviului Dunărea sunt 29 de porturi, iar la Marea Neagră sunt trei porturi de importanță națională și internațională (Constanța, Mangalia și

17

Midia-Năvodari). În ceea ce privește comerțul, portul maritim Constanța este cel mai important port al României și reprezintă un factor însemnat atât pentru importurile, cât și pentru exporturile de mărfuri. Portul este conectat la fluviul Dunărea, prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar fluviul Dunărea este conectat la Canalul Rin prin Canalul Main-Dunăre. Legăturile cu coridorul IV și localizarea sa pe coridorul VII și ruta TRACECA întăresc importanța portului. Dezvoltarea portului Constanța este una dintre prioritățile MT. În plus, MT își va continua eforturile de a asigura modernizarea și utilizarea capacității depline a porturilor fluviale și maritime. Mai mult, ministerul își va continua eforturile de a crea o cale navigabilă pe deplin operațională pe fluviul Dunărea pentru creșterea volumului de mărfuri transportate. Serviciile de informații fluviale armonizate vor conduce la creșterea atractivității rutelor de transport pe căile navigabile interioare.

Trei programe principale sprijină acest obiectiv strategic:

Programul 1.1 – Optimizarea sistemului naţional de transport și menţinerea unei reţele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

Restabilirea echilibrului modal al sistemului național de transport reprezintă o condiție esențială pentru a îmbunătăți eficiența economică a acestuia, de natură să conducă la susținerea creșterii competitivității economiei naționale prin reducerea costurilor globale generate de transporturi.

Îmbunătățirea rețelei de infrastructură a României este condiția principală pentru realizarea unui sistem de transport sigur și durabil. Provocările în acest sector se referă în principal la calitatea slabă a rețelei de infrastructură privind capacitățile și serviciile sale.

Programul abordează sustenabilitatea resurselor de finanțare pentru sectorul rutier și feroviar și elaborarea unor contracte multianuale de performanță între MT - CNAIR și MT - CFR SA.

Programul 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport naţionale și internaţionale

Reabilitarea rețelei feroviare, axată în principal pe magistralele feroviare, reprezintă o condiție esențială pentru satisfacerea eficientă a cererilor de transport terestru pe piața internă și pentru echilibrarea solicitării celor două rețele majore de transport terestru.

De asemenea, construcția rețelei TEN-T și existența programelor europene de finanțare, cum ar fi CEF, dar și a altor programe de finanțare, reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea principalelor infrastructuri ale României.

Acest program sprijină dezvoltarea principalei rețele rutiere (autostrăzi și drumuri expres) și a secțiunilor feroviare strategice, inclusiv a materialului rulant și a infrastructurii.

Programul 1.3 – Creșterea capacităţii operaţionale a fluviului Dunărea și a porturilor

Localizarea strategică a României de-a lungul Dunării și litoralului Mării Negre oferă o oportunitate excelentă de dezvoltare. Însă, România nu utilizează pe deplin de posibilitățile sale de transport pe căi navigabile interioare și maritime datorită perioadei de navigabilitate redusă a Dunării și a lipsei de infrastructuri portuare moderne. Programul conține măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea, precum și pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor portului Constanța.

Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului transporturilor și se bazează pe rezultatele prezentate în figura de mai jos.

18

19

Îmbunătăţirea Indicelui de performanţă logistică (LPI). Ţinta 2030: 3.2; Ţinta 2020: 3.0

Timp de călătorie pe cale rutieră Constanța - granița cu Ungaria. Ţinta 2030: 8h; Ţinta 2020: 8h

Timp de călătorie pe cale ferată Constanța - destinații-cheie de la granița cu Ungaria. Ţinta 2030: 10h (indicativ, TBC CFR); Ţinta 2020: 15h (indicativ, TBC CFR)

Impacturi(1.1.1) Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare: volumul lucrărilor de refacţie peste 350 km/an - ţinta), faţă de ritmul actual de cca 10 km/an (nivelul de referinţă); lungimea restricţiilor de viteză eliminate prin reparaţii curente mai mare cu 50%; parametri de performanţă ai reţelei feroviare menţinuţi cel puţin la referinţa din 2017 (1.1.2) Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare: Reducerea cu 20% a costurilor unitare de întreţinere a reţelei feroviare secundare, în raport cu nivelul actual (nivelul de referinţă) (1.1.3) Asigurarea unui cadru contractual și financiar echitabil și durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare: creşterea vitezei tehnice medii a reţelei la 72 km/h (ţinta), faţă de nivelul actual de 70,17 km/h (nivelul de referinţă(1.1.4) Asigurarea unui cadru contractual și financiar echitabil și durabil pentru administrarea infrastructurii rutiere: Ponderea drumurilor care se încadrează în administrarea CNAIR și aflate într-o stare bună să ajungă la 60% (ţinta), de la 52% (nivelul de referinţă) (1.2.1) Îmbunătăţirea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare în scopul de susţine competitivitatea serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transportului de pasageri şi mărfuri: Creșterea vitezei medii de operare (1.2.2) Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul coridoarelor TEN-T în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind capacitatea, viteza și interoperabilitatea cu alte rețele : Creșterea vitezei medii de operare (1.2.3) Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în sprijinul rețelei TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranța și serviciile: Creșterea vitezei medii în reţeaua principală TENT-T; Creșterea procentul de drumuri cu 4 benzi din reţeaua rutieră sub administrarea CNAIR (1.3.1) Îmbunătățirea navigabilității fluviului Dunărea și a canalelor aferente numărului de zile de navigabilitate pe an la 330 de zile (ţinta), de la 320 zile (nivelul de referinţă) (1.3.2) Îmbunătățirea capacităților operaționale ale portului Constanța: proiectaree de containere 2 milioane TEU/an, de la 1,5 milioane TEU/an (nivelul de referinţă) (1.3.3) Îmbunătățirea capacității operaționale a rețelei portuare pe căile navigabile interioare de-a lungul fluviului Dunărea: capacitateatransportului de mărfuri pe căile navigabile interioare la 32,2 milioane tone/an în 2020, de la 26,8 milioane tone/an (nivelul de referinţă)

Rezultate Program

20

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem de naţional de transport integrat și prietenos cu mediul

Programul 1.1: Optimizarea sistemului naţional de transport și

menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

Măsuri ale Programului 1.1.M1.1.1.1 Reînnoirea infrastructurii feroviare, în cadrul unui program de recuperare progresivă a restanţelor acumulateM1.1.1.2 Aplicarea unui program intensiv de efectuare a reparaţiilor curente ale infrastructurii feroviare M1.1.1.3 Întreţinerea curentă a infrastructurii pentru funcţionarea în regim permanentM1.1.2.1 Reclasificarea reţelei feroviare în raport de intensitatea traficuluiM1.1.2.2 Definirea unor standarde de performanţă şi mentenanţă diferenţiateM1.1.3.1 Echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare pentru finanţarea infrastructurilor de transport terestruM1.1.3.2 Adoptarea şi implementarea unui metodologii de definire a necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare conform prevederilor Directivei 2012/34/UE şi ale Legii nr. 202/2016M1.1.3.3 Adoptarea și implementarea unui contract multianual de activitate şi performanță al administratorului infrastructurii feroviare electrificarea secțiunilor de cale feratăM1.1.4.1 Adoptarea și implementarea unei metodologii de definire a necesităților de întreținere pe baza starii tehnice a rețelei și nu pe baza regulilorM1.1.4.2 Adoptarea și implementarea unui contract multianual de performanță pentru întreținerea drumurilor

Programul 1.2: Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport

interne şi internaţionale

Măsuri ale Programului 1.3M1.3.1.1. Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe secțiunea comună a Dunării bulgaro-românăM.1.3.1.2. Îmbunătățirea condițiilor de navigație de-a lungul Dunării între Călărași și BrăilaM.1.3.1.3. Îmbunătățiri aduse la nivelul protecției malurilor de-a lungul Canalului SulinaM1.3.1.4. Reabilitarea ecluzelorM1.3.2.1. Îmbunătățirea infrastructurilor portuare din portul ConstanțaM1.3.2.2. Îmbunătățirea sistemelor de comunicații portuare din portul ConstanțaM1.32.3. Reînnoirea rețelelor de utilități ale portului ConstanțaM1.3.2.4. - Îmbunătățirea serviciilor pentru transportul de marfă și călători din portul ConstanțaM1.3.3.1. Îmbunătățirea infrastructurii și a echipamentelor porturilor de pe Dunăre

Programul 1.3: Creșterea capacității operaționale a fluviului

Dunărea și a porturilorși rutier

Măsuri ale Programului 1.2.M1.2.1.1. Adoptarea şi implementarea unui program prioritar de reînnoire (refacţie) a liniilor aferente magistralelor feroviareM1.2.1.2. Creşterea capacităţii CFR SA de execuţie cu resurse proprii a lucrărilor de refacţie a linieiM1.2.2.1. Reabilitarea generală şi modernizarea secțiunilor de cale ferată în cadrul rețelei TEN-T (POIM)M1.2.2.2. Reabilitarea generală şi modernizarea secțiunilor de cale ferată în cadrul rețelei TEN-T(CEF)M1.2.2.3. Reabilitarea lucrărilor de construcții civile criticeM1.2.2.4. Modernizarea stațiilorM.1.2.2.5. Modernizarea instalatiilor electromecaniceM1.2.2.6. Pregătirea proiectelor tehnice pentru electrificarea secțiunilor de cale feratăM1.2.3.1 Finalizarea rețelei de autostrăzi din RomâniaM1.2.3.2. Construirea de drumuri ocolitoare principale ale orașuluiM1.2.3.3. Modernizarea șoselei de centură a municipiului București

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 15.668.196 (000 Lei).

Bugetele programelor Obiectivului Strategic Total

Valoarea totală/an

.(000) RON 2018 2019 2020 2021

P.1.1 Optimizarea sistemului național de transport și menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

0 0 0 0 0

P.1.2 Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport naționale și internaționale

15 009 012 2 317 246 3 319 728 4 567 884 4 804 154

P.1.3 Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor

679 184 415 664 213 744 33 976 15 800

Total OS1 15 688 196 2 732 910 3 533 472 4 601 860 4 819 954

Programul 1.1. Optimizarea sistemului naţional de transport şi menţinerea unei reţele echilibrate şi durabile de transport feroviar şi rutier

Justificare. Optimizarea sistemului național de transport, care vizează în principal echilibrarea competiției intermodale și dezvoltarea echilibrată și durabilă a principalelor infrastructuri de transport, în paralel cu integrarea accelerată în spațiul european unic al transporturilor19, se referă în principal la transportul terestru și are în vedere crearea condițiilor pentru distribuirea mai echilibrată a cererilor de transport între modurile de transport. O astfel de abordare implică reabilitarea accelerată a transportului feroviar, astfel încât acesta să poată deveni în cel mai scurt timp o alternativă reală față de varianta transportului rutier. Atingerea acestui obiectiv înseamnă reducerea presiunii asupra rețelei rutiere, deja suprasolicitată, prin transferul către calea ferată a unor fluxuri de trafic semnificative. În paralel, având în vedere creșterea previzibilă a cererilor de transport, preocuparea pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere trebuie continuată și consolidată. Reechilibrarea sistemului național de transport va avea efecte pozitive privind reducerea globală a costurilor generate de transporturi în beneficiul consolidării economiei naționale și a competitivității acesteia. Principalele priorități strategice în cadrul acestui program sunt:

i) Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare. Infrastructura feroviară română este într-o stare avansată de degradare, cauzată pe de o parte de politica consecventă de subfinanțare din fonduri publice a acesteia, iar pe de altă parte de diminuarea progresivă a veniturilor proprii ale CFR SA cauzată de politica de favorizare a transportului rutier. Această situație a condus la limitarea progresivă a performanțelor circulației trenurilor20 și la disponibilitatea fluctuantă a infrastructurii21 care afectează fiabilitatea serviciilor de transport feroviar, cu efecte privind amplificarea declinului

19 Care include şi corelarea politicilor naţionale în domeniul transporturilor cu politica Uniunii Europene

21

transportului feroviar. Ca urmare, sunt necesare măsuri de reabilitare accelerată a infrastructurii feroviare, orientate pe de o parte spre creșterea performanțelor efective ale acesteia cel puțin la nivelul parametrilor proiectați inițial cu consecințe privind creșterea performanțelor serviciilor de transport feroviar, iar pe de altă parte orientate spre creșterea disponibilității infrastructurii cu consecințe privind creșterea fiabilității serviciilor de transport feroviar. CFR SA consideră că acțiunile pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, ca suport logistic pentru reabilitarea sistemului de servicii de transport pe calea ferată și pentru creșterea eficienței economice a sistemului național de transport, trebuie aliniate următoarelor direcții prioritare de acțiune:

1. Reînnoirea infrastructurii în cadrul unui program de recuperare progresivă a restanţelor acumulate. Reînnoirea infrastructurii este esențială pentru a permite valorificarea integrală a performanțelor proiectate ale infrastructurii, prin readucerea la un nivel scăzut a probabilității de defectare a componentelor infrastructurii. Având în vedere magnitudinea deosebită a restanțelor la reînnoire, trebuie adoptat un program care să presupună un ritm anual de reînnoire superior ritmului de depășire a termenelor de scadenţă22.

2. Aplicarea unui program intensiv de efectuare a reparaţiilor curente. Subfinanțarea continuă a activităților de mentenanță a condus la acumularea unui număr foarte mare de defectări ale componentelor infrastructurii, care a condus la existența unui număr foarte mare de restricții de viteză și de puncte periculoase. În perioada următoare este de așteptat ca ritmul apariției unor noi restricții de viteză și/sau a unor noi puncte periculoase să fie mare din cauza stării avansate de degradare a infrastructurii. Având în vedere magnitudinea restanțelor privind reînnoirea infrastructurii, programul de recuperare a acestor restanțe va fi (relativ) lent. Aceasta conduce la necesitatea abordării reparațiilor curente printr-un program dedicat acestui obiectiv, corelat cu programul de efectuare a reînnoirilor. În condițiile în care acest program de efectuare a reparațiilor curente se va derula simultan cu un program susținut de reînnoire a infrastructurii, este posibil ca într-un interval de 8-10 ani să se revină la o stare de echilibru relativ din perspectiva mentenanței infrastructurii, caracterizată printr-un număr redus de restricții de viteză cauzate de elemente de infrastructură defecte și printr-o rată redusă de de apariție a unor noi defectări generatoare de restricții de viteză.

3. Întreţinerea curentă a infrastructurii, care este necesară pentru a menține la un nivel redus probabilitatea de apariție a unor defectări ale unor componente ale infrastructurii. Practica internațională a consacrat ideea de „funcţionare în regim permanent” a infrastructurii feroviare23. Nivelul de întreținere pentru „funcționarea în regim permanent” a infrastructurii trebuie înțeles ca fiind acel nivel de întreținere care reduce la minim probabilitatea apariției unor defectări aleatoare ale unor elemente ale infrastructurii. Acest nivel de întreținere nu poate conduce la ameliorarea parametrilor infrastructurii, ci este nivelul necesar pentru a evita degradarea semnificativă a acestor parametri. În cazul unei infrastructuri căreia i se aplică un ritm normal de reînnoiri și reparații curente, funcționarea în regim permanent înseamnă funcționarea la nivelul parametrilor proiectați ai infrastructurii.

20 În principal din cauza necesităţii de a se impune un număr tot mai mare de restricţii de viteză care să permită circulaţia trenurilor în siguranţă chiar şi în condiţii degradate de funcţionare a infrastructurii.21 Generată de frecvenţa ridicată de apariţie a unor defectări aleatoare ale infrastructurii feroviare, defectări care conduc la impunerea intempestivă a unor noi restricţii de viteză şi închideri de linie.22 Datele statistice relevă că media anuală de depăşire a termenelor de scadenţă la reînnoire este de peste 300 km.23 A se vedea inclusiv consideraţiile prezentate în cadrul Master Planului General de Transport al României.

22

ii) Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare. În vederea utilizării eficiente a resurselor financiare disponibile pentru întreținerea, repararea, reînnoirea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare, ar trebui ca aceste resurse să fie direcționate prioritar către acele zone ale rețelei susceptibile să genereze beneficii maxime pentru întreg sistemul feroviar român și, implicit, pentru economia națională. În acest scop este necesară o structurare a rețelei feroviare care să permită o abordare diferențiată cu privire la modul de finanțare și de operare. Ca urmare, rețeaua feroviară din România ar trebui structurată în două categorii:

O rețea principală, care trebuie adusă cu prioritate la standarde europene în ceea ce privește mentenanța și operarea și care va asigura cerințele de performanță necesare creșterii competitivității serviciilor de transport feroviar. Resursele de dezvoltare disponibile vor fi alocate cu prioritate pentru această rețea principală.

O rețea secundară care trebuie menținută în exploatare cu parametri de performanță moderați, urmând să facă obiectul unor acțiuni de îmbunătățire a performanțelor pe măsură ce se va finaliza reabilitarea rețelei principale. Limitarea parametrilor de performanță ai rețelei secundare va conduce la limitarea costurilor de mentenanță și operare. Menținerea în exploatare a acestei rețele secundare este necesară pentru a asigura accesibilitatea transportului feroviar pentru toate regiunile țării și pentru a consolida principalele fluxuri de trafic de pasageri și mărfuri.

Asigurarea conectivității comunităților umane și de afaceri de pe teritoriul României pentru a contribui la creșterea calității vieții cetățenilor și a produsului intern brut nu se poate realiza în absența unei bune conectivități la rețeaua de transport. Chiar dacă rutele magistrale furnizează cea mai mare productivitate a unei rețele, aceasta nu se poate realiza în absența unui sistem periferic adecvat. De aceea, serviciile de transport pe rutele secundare trebuie regândite din perspectiva dezvoltării unor servicii de navetă, bazate pe tehnologii de transport generație anii 2010 și nu 1940, așa cum se întâmplă în prezent, și din perspectiva interconectării cu serviciile de lung parcurs furnizate pe rețeaua principală (cu precădere de-a lungul magistralelor).

Pentru finanțarea rețelei secundare ar trebui implementate inclusiv soluții de cofinanțare de către administrațiile locale cu modificarea adecvată a legislației existente.

O astfel de abordare poate permite obținerea mai rapidă a unor rezultate semnificative cu eforturi financiare rezonabile.

iii) Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul transporturilor în scopul instituirii unui mediu concurențial echitabil între modurile de transport.

După cum s-a arătat în cadrul capitolului I, în ultimii 27 ani s-a creat un dezechilibru major pe piața transporturilor terestre. Deși transportul feroviar este mai ieftin, mai sigur și mai puțin poluant decât transportul rutier, măsurile adoptate au generat în mod artificial un avantaj competitiv major transportului rutier și au temporizat dezvoltarea transportului feroviar. Principalele efecte vizibile ale acestor măsuri sunt:

Caracterul necompetitiv al transportului feroviar de pasageri, mai ales din cauza prețurilor și a deteriorării performanțelor infrastructurii feroviare, care a condus la migrarea masivă a clienților către transportul rutier. Pentru a menține în limite rezonabile accesibilitatea serviciilor feroviare a fost necesar să se introducă cu titlu corectiv subvenționarea serviciilor publice de transport feroviar de pasageri, ceea ce face ca magnitudinea pieței feroviare de pasageri să fie reglată practic exclusiv din modul de dimensionare și alocare a subvențiilor pentru servicii publice.

23

Caracterul necompetitiv al prețurilor transportului feroviar de mărfuri, care a condus la pierderea totală de către transportul feroviar a pieței expedițiilor de marfă de mici dimensiuni.

Efectul mai puțin vizibil constă în faptul că se întreține o vulnerabilitate a economiei naționale prin promovarea artificială a unui mod de transport mai scump, care generează costuri bugetare mari. În plus, promovarea artificială și excesivă a transportului rutier contribuie inclusiv la menținerea unui nivel ridicat de dependență față de produsele petroliere.

Prin prisma acestor considerații și având în vedere că:

(a) politica Uniunii Europene în domeniul transporturilor recomandă la modul imperativ echilibrarea competiției pe piața transporturilor terestre și promovarea prioritară a transportului feroviar;

(b) o multitudine de studii internaționale efectuate în ultimul timp la nivelul altor administrații evidențiază avantajele economice ale promovării transportului feroviar;

(c) reducerea cheltuielilor publice generate de transporturi este o problemă de interes național, iar atingerea acestui deziderat este condiționată de promovarea prioritară a transportului feroviar.

Este necesar ca în perioada următoare se fie adoptate și implementate măsuri de natură să conducă la echilibrarea șanselor competiționale pe piața internă a transporturilor terestre. În principiu aceste măsuri vor trebui orientate pe de o parte spre echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare către cele două moduri de transport terestru, iar pe de altă parte spre internalizarea în măsură cât mai mare a costurilor generate de modurile de transport, astfel încât costurile reale să se reflecte în prețurile oferite de transportatori, iar presiunea asupra bugetului de stat să fie diminuată semnificativ.

Echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare către cele două moduri de transport terestru a fost avută în vedere în cadrul Master Planului General de Transport al României. Pornind de la angajamentul asumat de Guvernul României privind alocarea anuală a 2% din PIB pentru infrastructurile de transport24, Master Planul a propus o proiecție financiară echilibrată care include propuneri privind distribuirea fondurilor publice pe categorii de cheltuieli (întreținere și reparații, reînnoire/reabilitare și investiții pentru modernizare/dezvoltare) și pe moduri de transport. Această proiecție financiară poate fi utilizată ca bază pentru definirea unor obligații legale ale Ministerului Transporturilor și ale Ministerului Finanțelor Publice cu privire la alocarea fondurilor publice destinate infrastructurilor de transport pe categorii de cheltuieli și pe moduri de transport, chiar dacă varianta aprobată prin HG nr. 666/2016 conține o versiune mai puțin detaliată a distribuției fondurilor. Implementarea acestor propuneri ar creea, pe de o parte, premisele instituirii unui mediu concurențial echitabil între modurile de transport, iar pe de altă parte, premisele asigurării resurselor financiare necesare reechilibrării sistemului național de transport. Ca urmare, este necesară îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul transporturilor constând în definirea prin acte normative a unor reguli pentru distribuirea fondurilor publice pe categorii de cheltuieli (întreținere și reparații, reînnoire/reabilitare și investiții pentru modernizare/dezvoltare) și pe moduri de transport în conformitate cu recomandările Master Planului General de Transport al României.

Internalizarea costurilor externe generate de modurile de transport ar trebui concentrată pe două direcții principale, care implică modalități diferențiate de abordare și soluționare.

Pe de o parte, ar trebui asigurată implementarea simetrică a principiului „utilizatorul plătește”, cu referire la costurile de utilizare a infrastructurilor de transport. În acest sens, trebuie luată în considerație implementarea progresivă a tarifării utilizării infrastructurii rutiere pentru transporturile

24 Scrisoarea Guvernului României nr. 57338 transmisă Comisiei Europene în 09/12/2013.

24

comerciale25 proporțional cu distanța parcursă. O astfel de abordare este recomandată de directivele europene și există deja exemple de bună practică în acest sens în multe state europene.

Pe de altă parte, ar trebui identificate și implementate mecanisme de taxare a operatorilor de transporturi comerciale terestre în raport de gradul de afectare a mediului ambiant și a sănătății cetățenilor. În principal, se pune problema unei implementări simetrice și echitabile a principiului „poluatorul plătește”.

Internalizarea costurilor externe ale transporturilor prezintă o serie de avantaje certe, precum:- colectarea de la operatorii de transport a unor sume importante, care pot asigura în mare

măsură necesarul de finanțare al infrastructurilor de transport terestru cu consecințe privind scăderea presiunii asupra bugetului de stat pentru astfel de cheltuieli;

- diminuarea presiunii fiscale asupra cetățenilor și operatorilor economici, care în prezent sunt obligați să asigure finanțarea costurilor externe ale transporturilor;

- inițierea unei preocupări asidue și concertate a operatorilor de transport în direcția limitării emisiilor poluante și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Singurul dezavantaj constă în rezistența semnificativă care va fi opusă în mod previzibil de către transportatorii rutieri, care vor avea tendința naturală să considere că facilitățile de care dispun în prezent reprezintă un drept câștigat și, ca urmare, imuabil. Din acest motiv, voința politică reală de internalizare a costurilor externe ale transporturilor reprezintă singura garanție viabilă a succesului unui astfel de demers.

Având în vedere că internalizarea costurilor externe presupune o abordare progresivă, eșalonată probabil pe o durată destul de lungă, este necesară aplicarea unui program de măsuri cu efect imediat care să asigure compensarea distorsiunilor existente pe piața transporturilor. Principalele priorități ale acestui program de măsuri trebuie să vizeze:

a) Crearea cadrului legislativ adecvat care să permită valorificarea mecanismului de compensare a obligațiilor de serviciu public privind transportul feroviar de călători26, de natură să îmbunătățească eficiența utilizării fondurilor publice alocate în acest scop prin creșterea ofertei de servicii publice și prin creșterea nivelului de performanță și calitate a serviciilor publice. Pentru maximizarea efectelor, trebuie asigurată coordonarea cu cadrul legislativ privind alocarea și utilizarea materialului rulant care va fi achiziționat din fonduri publice (a se vedea și considerațiile în acest sens prezentate în cadrul programului 2.1 de mai jos).

b) Crearea cadrului legislativ necesar pentru implementarea unui mecanism de promovare a transportului intermodal de marfă prin compensarea din fonduri publice a diferenței dintre costurile și veniturile operatorilor de transport și de servicii implicați în lanțurile logistice intermodale care utilizează prioritar transportul feroviar pe parcursul terestru al expedițiilor de marfă (a se vedea și considerațiile în acest sens prezentate în cadrul programului 2.2 de mai jos).

Aceste măsuri ar urma să fie eliminate progresiv, pe măsură ce se va finaliza implementarea măsurilor de internalizare a costurilor externe generate de modurile de transport.

iv) Asigurarea unui cadru contractual şi financiar durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare. Implementarea programelor și măsurilor strategice privind reabilitarea infrastructurii

25 Cu referire la autocamioane, autocare, autobuze, microbuze.26 Mecanism instituit prin Regulamentul (UE) nr 1370/2007

25

feroviare este condiționată de asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare. Un astfel de cadru contractual trebuie, pe de o parte, să asigure implementarea principiilor prevăzute în Directiva nr. 2012/34/UE cu privire la acoperirea necesităților de finanțare a infrastructurii feroviare, iar pe de altă parte, să implementeze un mecanism de monitorizare și evaluare a performanțelor administratorului infrastructurii feroviare în conformitate cu principiile prevăzute în Directiva nr. 2012/34/UE și în POIM.

v) Asigurarea unui cadru contractual şi financiar durabil pentru întreţinerea drumurilor . Întreținerea și gestionarea drumurilor trebuie să fie realizate într-o manieră eficientă, astfel încât aceste servicii să poată fi oferite cetățenilor României, menținând, în același timp, o presiune financiară scăzută asupra contribuabilului. Ministerul va introduce treptat contracte de întreținere bazate pe performanță și, în același timp, va moderniza practicile sale de întreținere în colaborare cu CNAIR.

Obiective. Programul 1.1 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

Rezultatul 1.1.1 Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare

Modernizarea anuală a liniilor de cale ferată, prin lucrări de reabilitare, într-un ritm superior mediei de depășire a termenului de scadenţă (peste 350 km/an - ţinta) faţă de ritmul actual de cca 10 km/an (nivelul de referinţă)

Creșterea cu 50% faţă de situaţia actuală (nivelul de referinţă) a lungimii restricţiilor de viteză eliminate prin reparaţii curente

Întreţinerea curentă a infrastructurii feroviare pentru funcţionarea în regim permanent cu consecinţe privind menţinerea parametrilor de performanţă ai infrastructurii cel puţin la nivelul actual (nivelul de referinţă)

Rezultatul 1.1.2 Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare

Reducerea cu 20% a costurilor unitare de întreţinere a reţelei feroviare secundare în raport cu nivelul actual (nivelul de referinţă)

Rezultatul 1.1.3 Asigurarea unui cadru contractual și financiar echitabil și durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare

Creșterea vitezei tehnice medii a reţelei la 72 km/h (ţinta) faţă de nivelul actual de 70,17 km/h (nivelul de referinţă)

Rezultatul 1.1.4 Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru întreţinerea drumurilor

Ponderea drumurilor care se încadrează în categoria „stare bună” aflate în administrarea CNAIR să ajungă la 60% (ţinta) de la 52% (nivelul de referinţă)

Descriere. Programul include măsuri legate de:

Realizarea de studii și măsurători de diagnostic pentru determinarea acțiunilor adecvate în vederea atingerii obiectivelor, în special în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare. Domeniile importante sunt: expertiza în structurile inginerești, condițiile solului, toate tipurile de studii (precum studiile hidrologice, studiile seismice, studiile de impact asupra mediului) și pregătirea planurilor de întreținere.

26

Implementarea planurilor de reabilitare, întreținere, inclusiv bugetarea multianuală, contractarea, monitorizarea acordurilor contractuale și monitorizarea organismelor de implementare.

Finanțarea activităților de întreținere, inclusiv întreținerea regulată, consolidările preventive, reabilitarea rețelei selectate aflată deja în funcțiune, inclusiv privind echipamentele, materialele și forța de muncă. Se pot aloca fonduri prin intermediul unor contracte multianuale.

Factori de succes. Principalele condiții care vor spori succesul programului sunt:

Pentru ambele sectoare:

Bugetare multianuală făcută de statul român pentru asigurarea întreținerii, reparării și reînnoirii rețelelor feroviare și rutiere.

Pentru sectorul feroviar:

Disponibilitatea Guvernului și a conducerii Ministerului Transporturilor de a sprijini creșterea progresivă a ritmului de reînnoire a infrastructurii feroviare până la un nivel superior ritmului de depășire a termenelor de scadență la reînnoire;

O eficiență crescută a gestionării rețelei feroviare (planuri, sprijin operațional, îmbunătățirea tehnologică), în paralel cu eforturile financiare de întreținere și funcționare a infrastructurii.

Pentru sectorul rutier:

Disponibilitatea datelor și previziunilor privind traficul și starea rutelor de transport;

Introducerea unor sisteme moderne de management, cum ar fi PMS (Sistemul de Management al Traficului Rutier).

Măsuri. Măsurile esențiale care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(1.1.1) Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare

1 - Reînnoirea infrastructurii feroviare în cadrul unui program de recuperare progresivă a restanţelor acumulate

2 - Aplicarea unui program intensiv de efectuare a reparaţiilor curente ale infrastructurii feroviare

3 - Întreţinerea curentă a infrastructurii pentru funcţionarea în regim permanent

(1.1.2) Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare

1 - Reclasificarea reţelei feroviare în raport de intensitatea traficului

2 - Definirea unor standarde de performanţă și mentenanţă diferenţiate

(1.1.3) Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare

1 - Echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare pentru finanţarea infrastructurilor de transport terestru

2 - Adoptarea și implementarea unui metodologii de definire a necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare conform prevederilor Directivei nr. 2012/34/UE și ale Legii nr.

27

202/2016

3 - Adoptarea și implementarea unui contract multianual de activitate și performanţă al administratorului infrastructurii feroviare

(1.1.4) Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru întreținerea drumurilor

1 - Adoptarea și implementarea unei metodologii de definire a necesităţilor de întreţinere pe baza starii tehnice a reţelei și nu pe baza regulilor

2 - Adoptarea și implementarea unui contract multianual de performanţă pentru întreţinerea drumurilor

Programul 1.2. Dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare in cadrul principalelor coridoare de transport interne şi internaţionale

Justificare. Îmbunătățirea rețelei centrale de infrastructură reprezintă un aspect-cheie pentru asigurarea unui sistem de transport durabil și sigur în România. Acest program își propune să abordeze starea necorespunzătoare a rețelei rutiere și feroviare și să îmbunătățească calitatea rețelei deoarece aceasta este încă departe de standardele europene în materie de capacități și servicii.

Îmbunătățirea infrastructurii aferente magistralelor feroviare creează oportunitatea consolidării performanțelor serviciilor de transport feroviar pe cele mai solicitate rute de transport de pe piața internă, cu consecințe privind atragerea de clienți suplimentari și reducerea suprasolicitării drumurilor naționale de pe rutele respective.

Îmbunătățirea rețelei TEN-T (centrală și globală) echivalează cu următoarele oportunități pentru România: Rețeaua este compusă din rute ce leagă marile orașe din România;

Rețeaua se conectează la rețeaua TEN-T din Europa Centrală, iar acest lucru oferă oportunități majore pentru România în ceea ce privește relațiile comerciale cu restul UE.

Infrastructura rutieră românească nu a ținut pasul cu creșterea cererii și cu presiunea asupra sistemului de infrastructură rutieră. Ministerul trebuie să dezvolte o infrastructură mai bună pe principalele coridoare comerciale pentru a sprijini comerțul intern și internațional.

Dezvoltarea infrastructurii de conectare la coridoarele europene este una dintre condițiile impuse României pentru a deveni membru al UE. În perioada de preaderare și după aderarea României la UE în 2007, fondurile structurale au devenit disponibile și sunt încă disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii din România. Prin urmare, acest program este susținut de Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020 în vederea îmbunătățirii mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T, extinderea rețelei de metrou și dezvoltarea unui sistem de transport multimodal de înaltă calitate, durabil și eficient, susținut prin fonduri de coeziune.

Dezvoltarea infrastructurii care susține coridoarele europene de transport feroviar și rutier este finanțată printr-o combinație de trei surse: (i) fondurile structurale de coeziune UE, (ii) bugetul de stat și (iii) Mecanismul de conectare a Europei (CEF). În plus, este de așteptat ca parteneriatele public-private să devină o sursă suplimentară de finanțare de îndată ce ministerul are capacitatea de a dezvolta și implementa proiecte PPP.

Obiective. Programul 1.2 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

28

Rezultatul 1.2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare în scopul de a susţine competitivitatea serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transportului de pasageri și mărfuri

Creșterea vitezei medii de operare în cadrul următoarelor magistrale feroviare:

- Magistrala 200: Brașov-Sibiu-Arad-Curtici-frontieră

- Magistrala 300: București-Brașov-Cluj-Oradea-Episcopia Bihor-frontieră

- Magistrala 400: Brașov-Siculeni-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare

- Magistrala 500: Ploiești-Bacău-Suceava-Vicșani-frontieră

- Magistrala 600: Tecuci-Bârlad-Iași-Ungheni-frontieră

- Magistrala 700: Pajura-Mogoșoaia-Urziceni-Făurei-Galaţi-frontieră

- Magistrala 800: București-Constanţa-Mangalia

- Magistrala 900: București-Craiova-Timișoara

Rezultatul 1.2.2. Îmbunătăţirea infrastructurii feroviare de-a lungul coridoarelor TEN-T în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind capacitatea, viteza și interoperabilitatea cu alte reţele

Creșterea vitezei medii de operare în cadrul următoarelor reţele feroviare:

- Coridorul Rin-Dunăre

- Coridorul Orient/Est-mediteraneean

- Reţeaua centrală TEN-T

- Reţeaua globală TEN-T

Creșterea numărului de kilometri de cale ferată cu un ERTMS operaţional, care să permită interoperabilitatea europeană.

Rezultatul 1.2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în sprijinul reţelei TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranţa și serviciile

Creșterea vitezei medii în reţeaua centrală TENT-T;

Creșterea procentului de drumuri cu 4 benzi din reţeaua rutieră administrată de CNAIR.

Descriere. Programul include măsuri legate de:

Construirea de infrastructuri rutiere noi (autostrăzi și drumuri de expres) și reabilitarea/ modernizarea infrastructurii existente, inclusiv poduri, tuneluri, rigole și alte structuri inginerești, parcări și drumuri de acces;

Factori de succes. Principalele condiții care vor spori succesul programului sunt:

Creșterea progresivă a alocărilor bugetare destinate modernizarii/ reabilitarii infrastructurii rutiere;

Creșterea gradului de absorbție a fondurilor Uniunii Europene privind rețeaua TEN-T, în special a fondurilor de coeziune și a finanțării prin Mecanismului de Conectare a Europei (CEF);

Bugetarea stabilă și realistă multianuală a contribuției naționale la investiții;

29

Creșterea capacității Ministerului Transporturilor de a dezvolta, contracta și gestiona un proiect de infrastructură mare (a se vedea și Programul 4.2);

Selectarea contractanților în baza unei proceduri competitive, bazate pe calitate și fiabilitate;

Condiții clare pentru utilizarea capitalului privat ca suport suplimentar pentru implementarea și finalizarea Programului.

Măsuri. Măsurile esențiale care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(1.2.1) Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare în scopul de susține competitivitatea serviciilor de transport feroviar pe piața internă a transportului de pasageri și mărfuri

1 - Adoptarea și implementarea unui program prioritar de reînnoire (refacţie) a liniilor aferente magistralelor feroviare

2 - Creșterea capacităţii CFR SA de execuţie cu resurse proprii a lucrărilor de refacţie a liniei

(1.2.2) Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul coridoarelor TEN-T în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind capacitatea, viteza și interoperabilitatea cu alte rețele

1 - Reabilitarea generală și modernizarea secţiunilor de cale ferată în cadrul reţelei TEN-T (POIM)

2 - Reabilitarea generală și modernizarea secţiunilor de cale ferată în cadrul reţelei TEN-T (CEF)

3 - Reabilitarea lucrărilor de construcţii civile critice

4 - Modernizarea staţiilor

5 - Modernizarea instalaţiilor electromecanice

6 - Pregătirea proiectelor tehnice pentru electrificarea secţiunilor de cale ferată

(1.2.3) Îmbunătățirea infrastructura rutiere aferentărețelei TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranța și serviciile

1 - Dezvoltarea reţelei de autostrăzi și drumuri expres din România

2 - Construirea de centuri ocolitoare pentru principalele orașe

3 - Modernizarea șoselei de centură a Bucureștiului

30

Programul 1.3. Creşterea capacităţii operaţionale a fluviului Dunărea şi a porturilor

Justificare. Fluviul Dunărea este principalul coridor de tranzit pentru transportul de mărfuri din România. Fluviul Dunărea oferă acces la mare pentru mai multe țări din amonte, situate de-a lungul ei și oferă o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea comerțului național și internațional, precum și oportunități economice pentru operatorii de transport fluvial de mărfuri din România.

Portul Constanța este portul principal al Mării Negre din regiune, iar acesta leagă majoritatea intrărilor maritime. Cererea din ce în ce mai mare de servicii de transport are ca efect dezvoltarea porturilor satelit ale orașului Constanța, precum și a transportului fluvial din România. Caracteristicele principale ale transportului fluvial sunt costul redus si transportul volumelor mari de mărfuri în vrac. Așadar, portul Constanța are un rol strategic în gestionarea operațiunilor de transport maritim și fluvial și reprezintă un element-cheie pentru creșterea viitoare a României în sectorul transporturilor.

În prezent, portul Constanța, căile navigabile interioare și porturile au beneficiat de programe de dezvoltare în cadrul politicii Coridorului Rin-Dunăre TEN-T, deoarece coridorul Dunărea este supus unor multiple programe de dezvoltare, care abordează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe șenalul navigabil. Multe blocaje au fost reduse și, prin urmare, se așteaptă ca traficul să crească în următorii ani. Cu toate acestea, există în continuare blocaje care împiedică România să profite din plin de potențialul maxim al transportului maritim și fluvial. Astfel că există un nivel scăzut al investițiilor în modernizarea infrastructurii portuare, precum și un nivel scăzut de întreținere a infrastructurii portuare. Infrastructura de andocare îmbătrânește și depășește cu mult standardele de calitate. România nu a valorificat pe deplin întregul potențial al rețelei Dunării pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi din cauza navigabilității limitate în anumite sectoare ale Dunării.

În plus, cu 1,41 milioane TEU27 manipulate în 2014, portul aproape și-a atins limitele (1,5 milioane), în timp ce transportul de marfă în containere se presupune că va înregistra o creștere de la 4% în 2014 la 12% până în 2030.

Pentru a face față acestei provocări, MT va aborda următoarele aspecte: Creșterea capacitații terminalului de containere și modernizarea echipamentelor;

Raționalizarea operațiunilor portuare pentru a profita de locația și infrastructura sa;

Dezvoltarea activităților inovatoare, cum ar fi serviciile Ro-Ro și traficul de călători;

Consolidarea legăturilor cu interiorul țării;

Reînnoirea infrastructurii echipamentelor și a serviciilor.

MT va perfecționa politicile publice care vizează: Îmbunătățirea și dezvoltarea condițiilor de navigație a căilor navigabile interioare;

Consolidarea capacităților portului maritim Constanța și a organizației sale interne;

Îmbunătățirea eficienței gestionării încărcăturii printr-o infrastructură modernizată pentru toate porturile semnificative de-a lungul Dunării.

Obiective. Programul 1.3 preconizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020:

27 Reprezintă un standard ISO pentru containere cu lungimea de douăzeci de picioare.

31

Rezultatul 1.3.1. Îmbunătăţirea navigabilităţii pe fluviul Dunărea și pe canalele aferente și utilizarea completă a capacităților operaționale de transport

Îmbunătăţirea numărului de zile de navigabilitate pe an la 330 de zile (ţinta) de la 320 zile (nivelul de referinţă)

Rezultatul 1.3.2. Îmbunătăţirea capacităţilor operaţionale ale portului ConstanţaCreșterea numărului de containere manevrate în portul Constanţa să ajungă la 2 milioane TEU/an de la 1,5 milioane TEU/an (nivelul de referinţă)

Rezultatul 1.3.3. Îmbunătăţirea capacităţii operaţionale a reţelei portuare fluviale de-a lungul fluviului Dunărea

Creșterea volumului de mărfuri transportate pe căile navigabile interioare la 32,2 milioane tone/an în 2020 de la 26,8 milioane tone/an (nivelul de referinţă)

Descriere. Programul va sprijini un set variat de intervenții tehnice, care includ următoarele activități: Proiectarea, construirea sau reabilitarea lucrărilor de structuri și de inginerie de-a lungul fluviului

Dunărea, activitățile de întreținere (dragaj, consolidarea malurilor) a căilor navigabile. De asemenea, organizarea activităților și achiziționarea de echipamente pentru monitorizarea condițiilor de navigație pe șenal, a stării apelor și a măsurilor aferente de reducere a impactului asupra mediului.

Dezvoltarea infrastructurii portuare, lucrări de dragaj pentru creșterea adâncimilor la dane, conexiunea feroviară și rutieră internă și externă, echipamente și terminale noi, îmbunătățirea rețelelor de utilități, zone de depozitare și manipulare modernizate pentru operatori.

Factori de succes. Principalele condiții care vor spori succesul programului sunt: Absorbția cu succes a fondurilor Uniunii Europene în ceea ce privește rețeaua TEN-T, în special a

fondurilor de coeziune și a finanțării prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF);

Bugetarea multianuală stabilă și realistă a contribuției naționale la investiții;

Coordonarea politicii de investiții cu cea a celorlalte moduri de transport pentru o mai bună conectare internă;

Disponibilitatea operatorilor portuari, a expeditorilor și a transportatorilor de mărfuri de a exploata oportunitățile de servicii de containerizare și de transport multimodal.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(1.3.1) Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea și a canalelor aferente pentru utilizarea completă a capacităților operaționale de transport ale căilor navigabile interioare

1 - Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării

2 - Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie de-a lungul Dunării între Călărași și Brăila

3- Îmbunătăţiri aduse la nivelul apărărilor de maluri de-a lungul Canalului Sulina

4 - Reabilitarea ecluzelor

(1.3.2) Îmbunătățirea capacităților operaționale ale portului Constanța

32

1 - Îmbunătăţirea infrastructurilor portuare

2 - Îmbunătăţirea sistemelor de comunicaţii portuare

3 - Reînnoirea reţelelor de utilităţi

4 - Îmbunătăţirea serviciilor pentru transportul de marfă și călători

(1.3.3) Îmbunătățirea capacității operaționale a porturilor de-a lungul fluviului Dunărea

1 - Îmbunătăţirea infrastructurii și a echipamentelor porturilor de pe Dunăre

33

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem național de transport multimodal durabil și eficient

O intermodalitate mai bună va sprijini creșterea economică și transportul ecologic. Transportul intermodal reprezintă o combinație eficientă a mai multor moduri de transport atât pentru călători, cât și pentru mărfuri. Transportul multimodal are un efect benefic asupra dezvoltării economice, eficienței economice, siguranței și reducerii emisiilor de GES generate de transport, cu condiția de a asigura promovarea prioritară a modurilor de transport ecologice și eficiente din punct de vedere economic. În prezent, sectorul intermodal din România este încă în curs de dezvoltare, dar există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea centrelor intermodale de-a lungul coridoarelor europene de transport.

Obiectivul ministerului este acela de a oferi servicii intermodale și de a le îmbunătăți calitatea, astfel încât serviciile să corespundă nevoilor cetățenilor. În acest context, ministerul va încuraja și va sprijini investițiile din sectorul privat, stabilind proceduri și reglementări îmbunătățite care asigură o transparență mai mare. În același timp, ministerul este implicat în susținerea mobilității regionale prin dezvoltarea infrastructurii rutiere la nivel județean/regional și conectarea eficientă prin legături multimodale cu rețelele de interes național, precum și în asigurarea mobilității urbane/metropolitane prin dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport public de mare capacitate (tramvai și/sau metrou) în marile aglomerări urbane, prin investiții în infrastructură și în mijloace de transport moderne, dar și în creșterea calității vieții la nivel regional prin îmbunătățirea siguranței traficului și securității transporturilor pentru toate modurile de transport.

În prezent există 26 de terminale rutiere/feroviare care sunt deținute de CFR Marfă și există 19 terminale deținute de sectorul privat. Terminalele deținute de CFR Marfă trebuie dezvoltate suplimentar, având în vedere calitatea redusă a infrastructurii și a serviciilor. Cele mai multe dintre aceste terminale nu sunt exploatate la întregul potențial, iar unele terminale aflate sub controlul CFR Marfă trebuie să fie înlocuite în totalitate cu altele noi din cauza condițiilor nesatisfăcătoare în care se află. Cu toate că transportul intermodal este benefic pentru comerț în general, ministerul va dezvolta în special terminale cu potențialul de a crește comerțul internațional, cum ar fi Timișoara și Constanța. Restul de 19 terminale deținute de sectorul privat sunt utilizate într-un mod mai eficient.

Dezvoltarea urbană a determinat ca terminalele feroviare și rutiere să fie în orașe, în loc să fie la periferia regiunilor urbane. Această situație este în contradicție cu politicile UE și duce la costuri ridicate pentru camioanele care transportă mărfuri deoarece trebuie să dețină permise speciale de acces pe drumurile urbane pentru a ajunge la terminalele de transport intermodal.

Ministerul Transporturilor ar trebui să consolideze facilitățile logistice și să dezvolte operațiunile cu containere printr-o rețea durabilă de platforme intermodale din România pentru perioada 2014-2020, concentrându-se pe următoarele orașe: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău și Oradea. În comparație cu alte țări europene, operațiunile cu containere din România sunt limitate în cadrul transportului terestru, în special în rețeaua feroviară, în principal din cauza distorsiunilor existente pe piața transporturilor care au fost menționate în cadrul capitolului I.

Ministerul va dezvolta infrastructura terminalelor de căi navigabile și portuare, cu un accent special pe dezvoltarea portului Constanța. În prezent, toate porturile sunt deja centre intermodale și au diferite tipuri de conexiuni intermodale, cum ar fi drumurile și căile ferate. Aceste terminale nu își

34

utilizează capacitatea maximă și trebuie să fie modernizate. În cazul portului Constanța, unde se efectuează transportarea unui volum mare de mărfuri, este esențial sa se construiască noi capacități.

MT va asigura o mai bună coordonare între diferitele moduri de transport pentru a veni în întâmpinarea nevoilor călătorilor. În ceea ce privește centrele urbane, ministerul va asigura dezvoltarea unui sistem inteligent de transport intermodal în principalele orașe din România prin politicile publice potrivite în acest sens.

Ministerul va lua măsurile corespunzătoare pentru adaptarea serviciilor de transport aerian la cererea tot mai mare. În ultimii ani, în România s-a înregistrat o extindere tot mai mare a cererii de servicii de transport aerian, ducând la o creștere tot mai mare a numărului de pasageri transportați. De exemplu, în perioada 2007-2011, s-a înregistrat o creștere a numărului de pasageri de la 7,8 milioane/an la 10,8 milioane/an. Ulterior, în perioada 2014-2015, numărul de pasageri a crescut cu 15,3% și a plasat România pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește creșterea numărului de pasageri.28 Standardele tehnice ale aeroporturilor trebuie să fie modernizate pentru a oferi servicii sigure și eficiente și, în acest scop, ministerul va face eforturi ca rețeaua aeriană din România să devină parte din rețea mai mare a „Cerului Unic European”. Acest lucru va conduce la evoluții economice pozitive și la creșterea siguranței aeriene.

Ministerul își va intensifica și eforturile privind reabilitarea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare, precum și cele privind modernizarea infrastructurii de-a lungul coridoarelor TEN-T feroviare, astfel încât acest mod de transport să poată fi utilizat în mod eficient pentru susține creșterea mobilității persoanelor și a mărfurilor. Transportul feroviar oferă o alternativă transport mai ecologică, mai sigură și mai eficientă din punct de vedere economic, motiv pentru care creșterea ponderii acestuia în cadrul sistemului național de transport este de natură să genereze beneficii substanțiale la nivelul economiei naționale. Obiectivele interoperabilității privind operațiunile internaționale ale rețelei TEN-T de bază ar trebui să fie atinse de MT. România ar trebui să facă parte din rețeaua feroviară europeană fără a se limita la standardele de siguranță și de capacitate, precum și să propună rute de tranzit atractive pentru mărfurile destinate Europei Centrale.

Gestionarea eficientă a stimulentelor pentru serviciile de transport care îndeplinesc obligațiile de serviciu public (OSP) în sectorul feroviar reprezintă o provocare importantă pentru MT. Stimulentele, cum ar fi subvențiile OSP, nu ar trebui să ofere ajutor indirect companiilor existente. OSP ar trebui să ia în considerare relevanța economică și socială a serviciilor, numărul de persoane care le utilizează efectiv și să fie adaptate astfel încât să ducă la îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor.

Strategia europeană în domeniul transporturilor solicită în mod imperativ ca „până în 2050, majoritatea transportului de călători pe distanţe medii ar trebui să se efectueze pe calea ferată ”. În aceste condiții, având în vedere și considerațiile prezentate în capitolul I, promovarea transportului feroviar de călători, prin creșterea competitivității acestuia, trebuie să reprezinte o prioritate pentru statul român, atât prin prisma interesului național de consolidare a competitivității economiei națoionale, cât și prin prisma obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Patru programe principale sprijină acest obiectiv strategic:

Programul 2.1 – Creșterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători

Programul vizează în principal consolidarea sistemului de servicii publice pentru transportul feroviar de călători care, prin prisma mecanismelor de finanțare a obligațiilor de serviciu public, reprezintă principalul pilon al creșterii competitivității transportului feroviar de pasageri.

28 Ibid.

35

Programul 2.2 – Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri, deservit preponderent de modurile de transport ecologice

Programul vizează construcția/modernizarea platformelor intermodale din România, promovând astfel transportul în containere. Pentru perioada de planificare strategică 2016-2020, MT se va concentra pe investiții în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău și Oradea.

De asemenea, programul vizează promovarea unor forme de transport intermodal precum RO-LA și transportul intermodal de semi-trailere, în acord cu bunele practici din Europa unde astfel de forme de transport intermodal s-au dovedit eficiente și atractive pentru clienți.

O condiție esențială pentru succesul acestui program este îmbunătățirea cadrului legislativ în sensul consolidării unui mediu concurențial echitabil între modurile de transport.

Programul 2.3 – Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători

O problemă majoră a sistemului național de transport o reprezintă dezechilibrul creat de preponderența transportului rutier individual, care a generat o suprasolicitare excesivă a rețelei rutiere, cu consecințe privind limitarea vitezelor de deplasare, creșterea exponențială a frecvenței accidentelor și creșterea emisiilor de GES și noxe. Soluția rațională de corectare a acestui dezechilibru constă în crearea unei alternative atractive față de varianta transportului individual, prin consolidarea unui sistem competitiv de transport public cu accent special pe transportul feroviar care prezintă unele avantaje economice importante.

Acest program este complementar programului 2.1 și vizează, în primul rând, completarea sistemului de servicii publice de interes național cu sisteme de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe. O astfel de abordare s-a dovedit o soluție de succes în alte state europene și este încurajată prin prevederile legislației europene în vigoare.

Transportul public din București nu este adaptat cererii actuale și nici nu răspunde noilor provocări urbane. Autoritatea Metropolitană, care a fost instituită prin Legea nr. 8/2012, nu a fost eficace în gestionarea și reglementarea transportului public în zona metropolitană. Programul urmărește crearea unui cadru instituțional adecvat pentru transportul urban în București și o mai bună cooperare între operatorii de transport, însă activitățile necesare în cadrul transportului nu sunt încă definite. Activitățile trebuie definite înainte de punerea în aplicare a planului. Programul urmărește dezvoltarea metroului din București (în special magistralele 5 și 6) drept coloană vertebrală a sistemului de transport public.

Programul 2.4 – Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian

Programul vizează îmbunătățirea transportului aerian românesc prin dezvoltarea unei infrastructuri care să respecte siguranța și securitatea, care să respecte standardele tehnice obligatorii și care să utilizeze sistemele de asistență pentru navigație. Programul urmărește modernizarea sistemului de management al traficului aerian ce intră în Programul UE privind Cerul Unic European.

Acest obiectiv strategic se bazează pe rezultatele programelor prezentate mai jos.

36

37

Transport modal feroviar partajat pentru pasageri și marfă (p.km și T.km): Țintă 2030: 9,5%; Țintă 2020: 4,5% (la fel ca nivelul din 2010)

Procentul de marfă în containere: Țintă 2030: 20%, Țintă 2020: 10%

Impacturi

(2.1.1) Creşterea nivelului de performanţă şi eficienţă al sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar al călătorilor: creşterea cu 20% faţă de valoarea actuală a parcursului total al trenurilor de călători (măsurat în tren-km) care fac obiectul obligaţiei de serviciu public

(2.1.2) Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar al călătorilor: Plan de implementare a serviciilor cadenţate, conform cu recomandările Master Planului General de Transport al României; Creşterea cu 5% a vitezei tehnice a liniilor stabilite în planul de implementare a serviciilor cadenţate

(2.1.3.) Susţinerea logistică a serviciilor de transport feroviar al pasagerilor: Creşterea cu 20% a capacităţii de transport a flotei de material rulant destinat transportului de călători în raport cu capacitatea de transport existentă

(2.1.4.) Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creşterii mobilităţii persoanelor: Realizarea unui ritm de transport feroviar pe ruta staţia Bucureşti Nord- Aeroportul Henri Coandă la nivel de 300 călători pe zi (ţinta) faţă de cca 50 călători pe zi în prezent

(2.2.1.) Promovarea prioritară a transportului intermodal feroviar-rutier containerizat: TEU manipulat zilnic în terminalele publice nou construite/modernizate la 373 TEU (ţintă) de la 0 TEU (nivelul de referinţă pentru 2017)

(2.2.2.) Promovarea transportului RO-LA şi a transportului intermodal de semi-trailere Realizarea unui ritm mediu de 2 trenuri RO-LA pe săptămână (ţintă) faţă de 0 în prezent (nivelul de referinţă; Realizarea unui ritm mediu de 1 tren de semi-trailere pe săptămână (ţintă) faţă de 0 în prezent (nivelul de referinţă)

(2.2.3.) Creşterea competitivităţii transportului intermodal pe piaţa internă a transporturilor de marfă: Implementarea unui mecanism de susţinere financiară a operatorilor feroviari şi rutieri implicaţi în transportul intermodal, care să asigure compensarea diferenţei dintre costuri şi venituri ; Finalizarea procesului de creştere a competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar al mărfurilor

(2.3.1.) Promovarea unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar al pasagerilor în zona de influenţă a marilor oraşe: Adoptarea unei legi privind aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1370/2007

(2.3.2.) Promovarea unui sistem integrat și eficient de transport urban în zona metropolitană București: Autoritatea Metropolitană de Transport București, care să fie operaţională și cu o strategie metropolitană de transport public adoptată, precum și cu un sistem tarifar integrat operaţional (ţintă)

(2.3.3.) Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport urban din București: Kilometri de linii de metrou construite până la 19 km (ţintă) de la 0 km (nivelul de referinţă; Numărul mediu de pasageri pe zi la metrou la 700 000 pe zi în 2020 (ţintă,) de la 600 000 pe zi (nivelul de referinţă)

(2.4.1.) Aeroporturile din România vor respecta auditurile de siguranță ale ICAO și practicile și procedurile recomandate privind siguranța aviației (Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Henri Coandă – București): Creșterea spaţiului pentru platformă cu 40%, Creșterea numărului curselor de aeronave ale Aeroportului Henri Coandă – București cu 10%, de la 108.566 în 2019 (nivelul de referinţă)

(2.4.2.) România va participa la dezvoltarea Cerului Unic European: Implementarea în România de 4 noi funcţionalităţi ATM (ţintă), de la 0 funcţionalităţi (nivelul de referinţă). Implementarea completă a programului SESAR privind managementul traficului aerian

Rezultate Program

38

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal care să fie durabil și eficient

Programul 2.1. Creşterea competitivităţii serviciilor

de transport feroviar de călători

Programul 2.2.Dezvoltarea unui sistem de transport

intermodal de mărfuri, deservit preponderent de modurile de transport

ecologice

Programul 2.3.Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public

de călători

Programul 2.4.Realizarea unei zone de transport

unice în transportul aerian

Măsuri Programul 2.12.1.1.1 Îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional2.1.1.2 Adoptarea și implementarea unor contracte de servicii publice2.1.1.3 Înfiinţarea şi operaţionalizarea Autorităţii de Reformă Feroviară2.1.2.1 Adoptarea și implementarea unui plan de implementare a serviciilor cadenţate2.1.2.2 Repararea şi întreţinerea liniilor în vederea implementării serviciilor cadenţate 2.1.3.1 Adoptarea și implementarea unui plan de achiziţie, precum și achiziționarea materialului rulant2.1.3.2 Asigurarea materialului rulant necesar2.1.4.1 Adoptarea și implementarea unui plan de integrare multimodală cu transportul aerian de pasageri2.1.4.2 Realizarea legăturii feroviare Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă2.1.4.3 Integrarea multimodală cu transportul rutier individual2.1.4.4 Integrarea multimodală cu sistemele de transport public urban de pasageri

Măsuri Programul 2.2

2.2.1.1 Dezvoltarea unei reţele de terminale intermodale administrate de CFR SA, conform recomandărilor Master Planului General de Transport al României

2.2.1.2 Adoptarea și implementarea unui plan de asigurare a unui parc de containere pentru traficul intern

2.2.2.1 Dotarea terminalelor intermodale cu echipamentele necesare

2.2.2.2 Îmbunătăţirea cadrului legislativ în scopul creşterii atractivităţii serviciilor de transport RO-LA şi a serviciilor de transport intermodal al semi-trailerelor

2.2.3.1 Definirea şi implementarea unui mecanism legislativ de susţinere financiară a operatorilor de transport intermodal feroviar-rutier containerizat

2.2.3.2 Creşterea competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar de mărfuri

Măsuri Programul 2.3

2.3.1.1 Completarea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri2.3.1.2 Modernizarea centurii feroviare a municipiului Bucureşti2.3.2.1 Reformularea aranjamentelor administrative pentru AMTB2.3.2.2 Restructurarea companiilor municipale de transport public 2.3.2.3 Adoptarea și implementarea unei strategii generale pe termen lung pentru AMTB și pentru serviciile de transport public din București2.3.3.1 Crearea noii magistrale de metrou „M5”2.3.3.2 Crearea noii magistrale de metrou „M6”2.3.3.3 Extinderea magistralei M4 cu noua secțiune Parc Bazilescu-Străuleşti2.3.3.4 Modernizarea magistralelor M1, M2 și M3

Măsuri Pogramul 2.4

2.4.1.1 Îmbunătățirea parametrilor tehnici ai aeroporturilor din România

2.4.2.1 Implementarea programului de punere în acțiune SESAR 2015 - Cluster 3

2.4.2.2 Măsură pentru optimizarea spațiului aerian disponibil

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 au o valoare de 4.502.649 (000 Lei).

Bugetele programelor Obiectivului Strategic Total Valoarea totală/an

.(000) RON 2018 2019 2020 2021

P.2.1Creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători

19294 4157 4137 7000 4000

P.2.2

Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri, deservit preponderent de modurile de transport ecologice

0 0 0 0 0

P.2.3Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători

4 483 355 864 817 1 302 765 1 155 739 1 160 034

P.2.4 Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian 0 0 0 0 0

Total OS2 4 502 649 868 974 1 306 902 1 162 739 1 164 034

Programul 2.1. Creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători

Justificare. Analizele statistice relevă că transportul feroviar de pasageri este prevalent pe rețeaua feroviară română. Acest tip de transport are o pondere de aproximativ 75% din totalul traficului feroviar în ceea ce privește parcursul total al trenurilor (măsurat în tren-km).

Pe de altă parte, strategia europeană în domeniul transporturilor solicită în mod imperativ ca „ până în 2050, majoritatea transportului de călători pe distanţe medii ar trebui să se efectueze pe calea ferată”. În aceste condiții, având în vedere și considerațiile prezentate în anexa 1, promovarea transportului feroviar de călători, prin creșterea competitivității acestuia, trebuie să reprezinte o prioritate pentru statul român, atât prin prisma interesului național de consolidare a competitivității economiei naționale, cât și prin prisma obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

În acest sens sunt relevante următoarele categorii de acțiuni strategice:

a) Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar de pasageri . Componenta de bază a acestei acțiuni strategice constă în implementarea unor servicii de transport caracterizate prin frecvență ridicată a trenurilor și prin intervale egale de succesiune (așa-numitele servicii cadențate). Experiența internațională a demonstrat că acest tip de servicii este foarte apreciat de clienți deoarece răspunde în mod adecvat necesităților de mobilitate a acestora. Atractivitatea serviciilor de acest tip a fost validată inclusiv pe rețeaua feroviară română deoarece a condus la creșteri substanțiale de vânzări pe relațiile unde au fost implementate (ex: București-Pitești, unele secții neinteroperabile).

Analizele efectuate în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României au condus la recomandarea unui model de servicii cadențate pentru transportul de pasageri, prezentat în figura următoare. Acest model trebuie implementat până în anul 2030. Evaluările efectuate cu ajutorul

39

Modelului Național de Transport au demonstrat că implementarea acestui model de servicii poate conduce la o creștere a volumului de servicii de transport feroviar de pasageri (măsurat în pasageri-km) de aproximativ 115% la nivelul anului 2030 în raport cu volumul înregistrat în anul 2012. În figura următoare este prezentată structura propusă a graficului de mers al trenurilor, unde fiecare linie reprezintă un tren la 2 ore.

Propuneri privind implementarea unui model de servicii cadenţateSursa: Master Planul General de Transport al României

b) Susţinerea logistică a serviciilor de transport feroviar de pasageri , în principal prin asigurarea materialului rulant adecvat în ceea ce privește capacitatea de transport, viteza de circulație și nivelul de confort. După cum s-a arătat în cadrul anexei 1, operatorul feroviar național de transport călători deține o cotă de piață de peste 80%, dar se confruntă cu un deficit acut de material rulant, atât în ceea ce privește capacitatea de transport, cât și în ceea privește performanțele și confortul care pot fi asigurate. Aspectul cel mai critic este cel referitor la capacitatea de transport. Cele cca 1.500 de vagoane operaționale permit punerea la dispoziția clienților a unui număr de aproximativ 1.300 de trenuri pe zi, ceea ce conduce, pe de o parte la imposibilitatea de a opera toate relațiile de transport29, iar pe de altă parte la incapacitatea de a asigura o ofertă de servicii publice satisfăcătoare din punct de vedere al numărului de trenuri, al capacității disponibile și al nivelului de confort.Această situație este generată de lipsa prelungită a finanțărilor destinate achiziției de material rulant nou, precum și a finanțărilor destinate întreținerii, reparării, reînnoirii și modernizării materialului rulant existent.

29 Există un număr mare de secţii de circulaţie pe care nu sunt operate trenuri, din lipsa capacităţilor de transport, ceea ce conduce la suprasolicitarea infrastructurii rutiere de pe relaţiile respective.

40

Ca urmare, este strict necesară identificarea și implementarea unor soluții de finanțare atât a achiziției de material rulant nou, cât și a întreținerii, reparării, reînnoirii și modernizării materialului rulant existent.În ceea ce privește achiziția de material rulant nou, în cadrul POIM30 sunt prevăzute fonduri nerambursabile pentru achiziția unui pachet destul de consistent de material rulant nou. Achiziția acestui material rulant și punerea sa la dispoziția operatorilor feroviari care au contracte de servicii publice constituie una dintre sarcinile principale ale Autorității de Reformă Feroviară (nou înființată). Ar trebui luată în considerație inclusiv valorificarea facilităților de cofinanțare din fonduri nerambursabile a unor pachete de material rulant destinate implementării unor servicii de transport public de interes regional (ex: servicii suburbane în zona de influență a marilor orașe).Pentru acoperirea integrală a necesităților de material rulant nou trebuie însă constituite inclusiv mecanisme de finanțare din fonduri publice naționale.

c) Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creșterii mobilităţii persoanelor, care ar trebui, în principiu, să vizeze următoarele obiective relevante: Integrarea multimodală cu transportul aerian de pasageri, ceea ce implică realizarea unor

conexiuni feroviare cu aeroporturile cu trafic semnificativ (peste un milion de pasageri anual). Integrarea multimodală cu transportul rutier individual interurban, care reprezintă modul de

transport cu cea mai mare cotă modală de pe piața transporturilor. O soluție utilizată în mod curent de către alte administrații feroviare constă în transportul autoturismelor cu trenurile de pasageri.

Integrarea multimodală cu transportul urban de pasageri. În principal, aceasta înseamnă coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport în comun al marilor orașe (autobuze, tramvaie, metrou) în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relații care au o extremitate în interiorul orașelor, iar cealaltă extremitate în alte localități.

d) Creșterea accesibilităţii transportului feroviar de pasageri . Problema este tratată în cadrul programului 3.3 de mai jos.

Condiția preliminară necesară pentru a asigura succesul unei astfel de abordări strategice constă în consolidarea nivelului de performanţă și eficienţă al sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători, în principal prin îmbunătățirea cadrului legislativ național în conformitate cu principiile stabilite prin legislația europeană cu privire la serviciile publice de transport feroviar de pasageri și prin adoptarea și implementarea unor contracte de servicii publice bazate pe monitorizarea performanței serviciilor de transport feroviar de călători. Foarte multe dintre acțiunile strategice identificate mai sus sunt atribuite legal în sarcina Autorității pentru Reformă Feroviară,.

Obiective. Programul 2.1 vizează să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

Rezultatul 2.1.1. Creșterea nivelului de performanţă și eficienţă al sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători

Contracte de servicii publice (CSP) pentru transportul feroviar de călători optimizate, care să conducă la creșterea cantitativă a ofertei de servicii publice prin creșterea cu 20% faţă de valoarea actuală a parcursului total al trenurilor de călători (măsurat în tren-km) care fac obiectul obligaţiei de serviciu public.

30 Programul Operaţional Infrastructură Mare.

41

Rezultatul 2.1.2. Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar de călători

Plan de implementare a serviciilor cadențate, conform cu recomandările Master Planului General de Transport al României, care să poată fi implementat pe măsură ce se va realiza achiziționarea și operaționalizarea materialului rulant pe baza finanțărilor alocate în POIM.

Creșterea cu 5% a vitezei tehnice a liniilor stabilite în planul de implementare a serviciilor cadențate prin realizarea de lucrări de reparație și întreținere finanțate din fondurile prevăzute în POIM.

Rezultatul 2.1.3. Susţinerea logistică a serviciilor de transport feroviar de pasageri

Creșterea cu 20% a capacităţii de transport a flotei de material rulant destinat transportului de călători în raport cu capacitatea de transport existentă

Rezultatul 2.1.4. Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creșterii mobilităţii persoanelor

Realizarea unui ritm de transport feroviar pe ruta staţia București Nord- Aeroportul Henri Coandă la nivel de 300 călători pe zi (ținta) față de cca 50 călători pe zi în prezent (nivelul de referință)

Descriere. Programul conține inițiative legate de reorganizarea managementului serviciilor publice de transport feroviar de călători, inclusiv recrutarea de personal specializat pentru ARF și elaborarea unor noi reglementări sectoriale și a contractelor OSP.

Acesta include, de asemenea, un pachet de măsuri (de investiții și organizare) referitoare la calitatea sporită a serviciilor de transport de călători pe magistralele feroviare, introducând, printre alte îmbunătățiri, un orar de curse cadențate

Factori de succes. Următorii factori sporesc succesul programului:

Coordonarea eforturilor MT, ARF, CFR SA și operatori feroviari pentru îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor publice de transport feroviar de călători;

Disponibilitatea Guvernului de a asigura un ritm susținut de finanțare a obligațiilor de serviciu public privind transportul feroviar de călători;

Managementul eficient al procesului de achiziție a materialului rulant pe baza fondurilor alocate prin POIM.

Măsuri. Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(2.1.1) Creșterea nivelului de performanță și eficiență al sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători

1 - Îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de transport feroviar de pasageri

2 - Adoptarea și implementarea unor contracte de servicii publice bazate pe monitorizarea performanţei serviciilor de transport feroviar de pasageri

42

3 - Înfiinţarea și operaţionalizarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară

(2.1.2) Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar de pasageri

1 - Adoptarea și implementarea unui plan de implementare a serviciilor cadenţate în conformitate cu recomandările Master Planului General de Transport al României

2 - Repararea și întreţinerea liniilor în vederea implementării serviciilor cadenţate de transport feroviar de pasageri

(2.1.3) Susținerea logistică a serviciilor de transport feroviar de pasageri

1 - Adoptarea și implementarea unui plan de achiziţie a materialului rulant adecvat pentru realizarea obligaţiilor de serviciu public pentru transportul feroviar de pasageri, precum și achiziţia materialului rulant

2 - Asigurarea materialului rulant necesar

(2.1.4) Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creșterii mobilității persoanelor

1 - Adoptarea și implementarea unui plan de integrare multimodală cu transportul aerian de pasageri

2 - Realizarea legăturii feroviare București Nord - Aeroportul Henri Coandă

3 - Integrarea multimodală cu transportul rutier individual interurban

4 - Integrarea multimodală cu sistemele de transport public urban de pasageri

Programul 2.2. Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri, deservit preponderent de modurile de transport ecologice

Justificare. Terminalele intermodale existente se află într-o stare deteriorată și nu își utilizează întregul potențial. În plus, transportul de mărfuri din România are un grad redus de containerizare. În prezent, sunt transportate zilnic doar 13.000 de containere, ceea ce reprezintă doar 5% din transportul total de marfă din România (sursa MPGT). Această rată este cu mult sub media UE. Cu toate acestea, există un potențial economic semnificativ pentru transportul în containere, deoarece acesta permite un transport mai eficient și are mai puține efecte negative asupra mediului. În prezent, majoritatea containerelor sunt transportate de la București la Constanța, unde sunt operate 80% din containerele țării. Există, de asemenea, alte rute existente pentru containere, în special în Europa de Vest, de-a lungul coridorului pan-european IV și la nord spre coridorul IX. Programul își propune să promoveze containerizarea în România prin dezvoltarea unei rețele durabile de terminale intermodale. Pentru perioada de programare 2014-2020, următoarele investiții în orașe trebuie să fie concentrate în orașele: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău și Oradea.

Principalul obstacol în calea unei mai bune dezvoltări a transportului în containere este calitatea scăzută a serviciilor de transport feroviar și lipsa facilităților intermodale de-a lungul rutelor comerciale. Acest program are scopul de a facilita dezvoltarea containerizării prin consolidarea rețelei de platforme intermodale din țară.

43

Rețeaua viitoare, așa cum este definită de MPGT, necesită două dimensiuni: Două platforme tri-modale principale (feroviar – rutier – pe căi navigabile interioare și maritim),

situate în Constanța și în Giurgiu;

Rețea de zece platforme multimodale modernizate în vecinătatea marilor orașe ale țării.

Pentru perioada de planificare strategică 2016-2020, investițiile vor fi concentrate în București, Timișoara, Cluj Napoca, Bacău și Oradea. Așadar, MPGT prevede închiderea platformei actuale Bucureștii Noi și construirea unui nou terminal cu capacitate îmbunătățită, amplasat în apropierea șoselei de centură a Bucureștiului și a autostrăzii Bucureștiului, pentru a avea, în viitor, posibilitatea de a fi transformat într-un terminal tri-modal, conectat la Canalul Dunăre-București.

În paralel, facilitățile logistice din porturi trebuie să fie consolidate (a se vedea Programul 1.3, rezultatul 1.3.2 și 1.3.3).

Obiective. Programul 2.2 vizează să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

Rezultatul 2.2.1. Promovarea prioritară a transportului intermodal feroviar-rutier containerizat

Creșterea TEU manipulat zilnic la 382 TEU (ţintă) de la 101 TEU (nivelul de referinţă pentru 2011)

Rezultatul 2.2.2. Promovarea transportului RO-LA și a transportului intermodal de semi-trailere

Realizarea unui ritm mediu de 2 trenuri RO-LA pe săptămână (ţintă) faţă de 0 în prezent (nivelul de referinţă)

Realizarea unui ritm mediu de 1 tren de semi-trailere pe săptămână (ţintă) faţă de 0 în prezent (nivelul de referinţă)

Rezultatul 2.2.3. Creșterea competitivităţii transportului intermodal pe piaţa internă a transporturilor de marfă

Implementarea unui mecanism de susţinere financiară a operatorilor feroviari și rutieri implicaţi în transportul intermodal, care să asigure compensarea diferenţei dintre costuri și venituri

Finalizarea procesului de creștere a competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar de mărfuri

Descriere. Programul include toate investițiile legate de dezvoltarea platformelor logistice: Achiziționarea sau realocarea terenurilor;

Conectarea la rețelele de utilități;

Pregătirea solului, consolidarea suprafețelor operaționale, sistemele de drenaj;

Legături de cale ferată și rutieră;

Depozite.

Factori de succes. Următorii factori sporesc succesul programului: Un consens între operatori privind crearea și finanțarea conexiunilor între platformele

intermodale; Implicarea CFR SA, CFR Marfă și a altor operatori de transport feroviar de mărfuri în dezvoltarea

unor interfețe fizice eficiente între transportul feroviar și alte moduri;

44

Interesul transportatorilor de mărfuri și expeditorilor față de operarea trenurilor care transportă containere.

Măsuri. Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(2.2.1) Promovarea prioritară a transportului intermodal feroviar-rutier containerizat

1 - Dezvoltarea unei reţele de terminale intermodale administrate de CFR SA, conform recomandărilor Master Planului General de Transport al României

2 - Adoptarea și implementarea unui plan de asigurare a unui parc de containere pentru traficul intern

3 - Definirea modelului de business privind implicarea diferiţilor actori ai sistemului feroviar în transportul intermodal în containere

(2.2.2) Promovarea transportului RO-LA și a transportului intermodal de semi-trailere

1 - Dotarea terminalelor intermodale cu echipamentele necesare

2 - Îmbunătăţirea cadrului legislativ în scopul creșterii atractivităţii serviciilor de transport RO-LA și a serviciilor de transport intermodal al semi-trailerelor

(2.2.3) Creșterea competitivității transportului intermodal pe piața internă a transporturilor de marfă

1 - Definirea și implementarea unui mecanism legislativ de susţinere financiară a operatorilor de transport intermodal feroviar-rutier containerizat

2 - Creșterea competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar de mărfuri

Programul 2.3. Consolidarea integrării regionale şi municipale a transportului public de călători

Justificare. Una dintre problemele cheie privind optimizarea, echilibrarea și eficientizarea sistemului național de transport constă în creșterea nivelului de competitivitate a transportului public de călători, astfel încât acesta să devină o alternativă atractivă în raport cu varianta transportului rutier individual (cu autoturismele). Rezultatele studiilor științifice, care indică superioritatea transportului feroviar în ceea ce privește eficiența energetică, siguranța și nivelul scăzut al emisiilor de GES și noxe, conduc spre necesitatea de a asigura, prin politici publice și strategii adecvate, condițiile pentru creșterea gradului de utilizare a transportului feroviar în cadrul transportului public de călători. Programul 2.1 de mai sus este orientat spre atingerea acestor deziderate în ceea ce privește transportul interurban de călători pe distanțe medii și mari.

În cadrul acestui program se pune problema tratării unor aspecte complementare programului 2.1, respectiv problema transportului suburban în zona de influență a marilor orașe din România. Orașe precum București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța, Craiova, Galați ș.a. reprezintă poli economici regionali care generează fluxuri importante de transport în zonele adiacente, în principal pentru deplasarea personalului rezident în aceste zone care este angajat în unitățile economice din orașele respective. Oferta de servicii de transport feroviar destinate preluării acestor fluxuri de transport nu este satisfăcătoare nici în ceea ce privește capacitatea de transport, nici în ceea ce privește orarul, performanța și calitatea serviciilor, fapt care determină orientarea clienților

45

preponderent către transportul individual sau către transportul public rutier, cu consecințe privind menținerea solicitării excesive a infrastructurii rutiere, menținerea la nivel ridicat a frecvenței accidentelor rutiere și menținerea la nivel ridicat a costurilor globale generate de transporturi în cadrul economiei naționale.

Ca urmare, este necesară adoptarea măsurilor necesare pentru promovarea prioritară a unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe. Primul pas în acest sens trebuie să vizeze completarea cadrului legislativ în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1370/2007, care permite fundamentarea unor mecanisme legale pentru susținerea de către autoritățile locale a unor astfel de sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri. Mai mult decât atât, dezvoltarea unor sisteme de transport feroviar public de interes regional poate fi susținută inclusiv prin valorificarea fondurilor europene nerambursabile destinate obiectivelor de interes regional (ex: pentru achiziționarea materialului rulant destinat transportului suburban în zona marilor orașe).

În acest context, un obiectiv important îl reprezintă construcția/modernizarea centurii feroviare a municipiului București, care poate fi valorificată în sensul integrării multimodale a transportului feroviar suburban în zona metropolitană București cu transportul public urban al capitalei.

Oferta serviciilor de transport public urban, cum ar fi serviciile de transport cu tramvaie, troleibuze și autobuze, este nesatisfăcătoare în orașele românești, din cauză că infrastructura nu a fost dezvoltată corespunzător în ultimii ani. O mare parte din parcul auto/parcul de vagoane este învechită, iar serviciile nu satisfac cerințele pasagerilor. În același timp, zonele urbane au trebuit să facă față unui număr tot mai mare de autoturisme. Acest lucru duce la situații critice legate de congestionarea traficului, spațiul de parcare, siguranța rutieră și emisiile de GES.

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României, iar transportul este esențial pentru competitivitatea acestuia. În ciuda încercărilor recente de îmbunătățire a serviciilor de transport și a infrastructurii, există probleme ce constituie constrângeri majore în ceea ce privește transportul durabil al persoanelor și mărfurilor în capitală. În orașele mari pot fi observate, în general, următoarele probleme: (i) lipsa coordonării pentru a investi în infrastructuri noi; (ii) lipsa de prioritizare a transportului urban prin benzi pentru autobuze cu semafoare dedicate; (iii) lipsa integrării serviciilor de transport public (iv) lipsa coordonării serviciilor de transport cu metroul și cu autobuzul, (v) lipsa dezvoltării serviciului feroviar suburban, (vi) nivelul crescut de microbuze private în serviciile publice din cadrul marilor orașe.Problemele legate de transportul public în orașe se datorează unor politici inconsecvente, unui cadru juridic dezordonat și absenței unui plan strategic pentru transportul urban în București. Există o coordonare limitată între oferta de servicii de transport cu metroul și serviciile de transport cu autobuzul și tramvaiul. Există două entități diferite responsabile cu transportul urban în București și anume Metrorex și RATB. Metrorex SA, o societate pe acțiuni sub autoritatea MT, este responsabilă de transportul public local de pasageri cu metroul, iar RATB, o entitate autonomă subvenționată de Consiliul General al Municipiului București, asigură servicii de transport public local de pasageri cu autobuze, troleibuze și tramvaie.Pentru a aborda problemele legate de transportul public din București, a fost înființată Autoritatea Metropolitană de Transport București, la inițiativa Ministerului Transporturilor și a Primăriei Municipiului București. Până în prezent, AMTB nu a oferit nici un rezultat în privința îmbunătățirii situației transportului public urban. În acest scop, AMTB nu a reușit să îmbunătățească coordonarea între următoarele moduri de transport: autobuze, metrou, transport feroviar și transport urban. Prin urmare, ministerul va face astfel încât să asigure atât operaționalitatea acestei autorități, cât și

46

adoptarea și implementarea unei planificări strategice. AMTB ar trebui să aibă personalitate juridică, care i-ar permite să gestioneze mai direct modurile de transport. Activitatea de exploatare a metroului se desfășoară în conformitate cu reglementările stabilite/autorizările acordate de către instituțiile publice aflate în subordinea MT, și-anume Autoritatea Feroviară Română - AFER, respectiv Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară - CENAFER. Contractul de servicii publice de transport cu metroul a fost încheiat de Metrorex S.A. cu Ministerul Transporturilor, ca autoritate contractantă, pe perioada 1 mai 2016 – 31 decembrie 2018 și aprobat prin OMT nr 350/ 2016 în conformitate cu regulamentul CE nr 1370/ 2007 privind serviciile de transport feroviar și rutier de călători.În prezent, atribuțiile administrative ale AMTB nu sunt clare pentru punerea în aplicare a măsurilor. Este necesar să se redefinească atribuțiile. De asemenea, se recomandă ca RATB să fie obligată să țină seama separat de operarea troleibuzelor, tramvaielor și autobuzelor și ca transportul public cu autobuzul să fie, de asemenea, restructurat într-o serie de centre de profit separate, în vederea pregătirii pentru trecerea la un sistem de licitație competitivă. Este necesar ca orice operator de transport public să fie constituit ca o societate comercială obișnuită, supusă constrângerilor în materie de faliment. În prezent, acest lucru nu se întâmplă.

În ceea ce privește alte centre urbane din România, cum ar fi Craiova, Iași, Cluj, Timișoara, Oradea, Suceava, Bacău și Brașov, ministerul urmărește instituirea unor politici publice adecvate pentru sprijinirea dezvoltării sistemelor de transport urban inteligente și intermodale ale căror emisii să aibă o concentrație redusă de carbon. Așadar vor fi oferite servicii de transport obligatorii referitoare la toate modurile de transport. Este imperativ ca nevoile cetățenilor să fie acoperite în ceea ce privește transportul feroviar suburban pentru orașele importante.

Obiective. Programul 2.3 vizează să obțină până în 2020 următoarele rezultate:

Rezultatul 2.3.1. Promovarea unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influenţă a marilor orașe

Adoptarea unei legi privind aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1370/2007 în ceea ce privește finanţarea obligaţiilor de serviciu privind transportul urban și suburban de călători (inclusiv a transportului feroviar suburban)

Rezultatul 2.3.2. Promovarea unui sistem integrat și eficient de transport urban în zona metropolitană București

Autoritatea Metropolitană de Transport București, operaţională și cu o strategie metropolitană de transport public în vigoare, precum și cu un sistem tarifar integrat operaţional (ţintă), faţă de planuri de dezvoltare separate (nivelul de referinţă)

Rezultatul 2.3.3. Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport urban din BucureștiNumărul de kilometri linii de metrou construite până la 19 km (ţintă) de la 0 km (nivelul de referinţă)

Numărul mediu de pasageri pe zi la metrou la 700.000 pasageri pe zi în 2020 (ţintă,) de la 600.000 pasageri pe zi (nivelul de referinţă)

Descriere. Investițiile Programului urmăresc dezvoltarea metroului din București și includ:

Studii și investigații în subteran pentru poziționarea și proiectarea tunelului și a stațiilor;

Lucrări subterane - construcția de tuneluri și de stații în conformitate cu metoda aplicabilă;

47

Echipamente de liniile de cale ferată și stații (sursa de alimentare, controlul și operarea semnalelor, sistemele de siguranță, sistemele de drenaj, echipamentele electromecanice, sistemele electrice și video, cartelele);

Echipamente de reparare și întreținere.

Factori de succes. Disponibilitatea Guvernului și a autorităților locale de a identifica o soluție pentru implementarea

unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe;

Se poate găsi un consens în ceea ce privește reorganizarea instituțională și financiară a serviciilor de transport public la nivel mitropolitan;

Este instituită o conducere clară – preferabil AMTB – pentru gestionarea sistemului de transport din București;

Pentru investițiile legate de transportul public urban cu metroul, se obține mobilizarea cu succes a fondurilor Uniunii Europene în cadrul POIM și a fondurilor de stat aferente.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(2.3.1) Promovarea unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe

1 - Completarea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri

2 - Modernizarea centurii feroviare a municipiului București

(2.3.2) Promovarea unui sistem integrat și eficient de transport urban în zona metropolitană a Bucureștiului

1 - Reformularea aranjamentelor administrative pentru AMTB

2 - Restructurarea companiilor municipale de transport public

3 - Adoptarea și implementarea unei strategii generale pe termen lung pentru AMTB și pentru serviciile de transport public din București

(2.3.3) Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport urban din București

1 - Crearea noii magistrale de metrou „M5”

2 - Crearea noii magistrale de metrou „M6”

3 - Extinderea magistralei M4 cu noua secţiune Parc Bazilescu-Străulești

4 - Modernizarea magistralelor M1, M2 și M3

48

Programul 2.4. Realizarea unei zone unice de transport în sectorul aviaţiei civile

Justificare. Transportul aerian de pasageri este în continuă creștere în România, ocupând locul al doilea în Europa în ceea ce privește creșterea numărului de călători. Numărul total de pasageri în aeroporturile din România a crescut cu 15,3% în perioada 2014-2015 și se preconizează ca această creștere să continue în următorii ani, cu condiția ca aeroporturile să răspundă concurenței internaționale.

Principalele aeroporturi din România sunt următoarele: aeroportul internațional Henri Coandă București și aeroporturile din Timișoara, Iași, Cluj-Napoca și Bacău. Aceste aeroporturi fac parte și din rețeaua TEN-T. Aeroporturile din București, Timișoara și Constanța se află sub autoritatea ministerului, în timp ce aeroporturile din Iași, Bacău și Cluj-Napoca sunt coordonate de către autoritatea locală a județelor respective. Transportul aerian nu este important doar pentru deplasările internaționale, ci și pentru faptul că oferă o alternativă la transportul rutier și feroviar care leagă principalele centre regionale de București.

În timp ce cererea pentru transportul aerian este în creștere, majoritatea aeroporturilor au atins capacitatea maximă și se confruntă cu uzarea infrastructurii aeroportuare. Ministerul trebuie să se asigure că aeroporturile iau măsuri importante pentru a-și îmbunătăți calitatea și serviciile pentru a se adapta creșterii numărului de călători.

Pentru asigurarea creșterii viitoare a traficului aerian, ministerul trebuie să asigure modernizarea infrastructurii aeroporturilor strategice și trebuie să-și îmbunătățească conectivitatea cu alte rețele de transport și anume de rețeaua feroviară și rutieră, iar în cazul Bucureștiului, inclusiv legătura cu metroul. Pentru această perioadă de planificare strategică, ministerul se va concentra pe șase aeroporturi și aerodromuri-cheie (Henri Coandă – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu și Bacău). Obiectivul ministerului este acela de a susține dezvoltarea sistemului de management al traficului aerian în cadrul strategiei Cerul Unic European.

Obiectiv. Programul 2.4 trebuie să atingă următoarele rezultate până în 2020:

Rezultatul 2.4.1. Aeroporturile din România vor dezvolta capacitatea operaţională cu respectarea reglementărilor privind siguranţa aviaţiei (Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Henri Coandă – București)

Creșterea spaţiului pentru platformă cu 40%

Creșterea numărului curselor de aeronave ale Aeroportului Henri Coandă – București cu 10%, de la 108.566 în 2019 (nivelul de referinţă)

Rezultatul 2.4.2. România va participa la dezvoltarea Cerului Unic European

Implementarea în România a 4 noi funcţionalităţi ATM (ţintă), de la 0 funcţionalităţi (nivelul de referinţă)

Implementarea completă a programului SESAR privind managementul traficului aerian

Descriere. Intervențiile sunt necesare în principal la următoarele niveluri: Capacitățile pistelor de decolare și de aterizare;

Sistemele de asistență pentru navigație: Doppler VOR – Sistem de aterizare instrumentală (ILS) – radiofar nedirecțional (NDB) – Sistem de iluminare la apropiere (ALS);

Sistemele de siguranță pentru pasageri;

49

Facilitățile aferente terminalelor de marfă;

Conexiunile externe;

Instruire și asistență tehnică.

Factori de succes. Atragerea cu succes a fondurilor din partea Uniunii Europene prin POIM, CEF și a fondurilor de

stat aferente;

Disponibilitatea comună a organismelor de supraveghere din aeroporturi (stat, autoritățile locale) de a implementa programele de dezvoltare.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(2.4.1) Aeroporturile din România vor dezvolta capacitatea operațională cu respectarea reglementărilor privind siguranța aviației

1 - Îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai aeroporturilor din România

(2.4.2) Participarea la Programul „Cerul Unic European” (Single European Sky – SES)

1 - Implementarea programului de punere în acţiune SESAR 2015 - Cluster 3

2 - Măsură pentru optimizarea spaţiului aerian disponibil

50

Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem național de transport sigur, accesibil și curat pentru cetățeni

Sectorul transporturilor are un impact considerabil asupra aspectelor legate de siguranță și de mediu. Principalele provocări trebuie abordate de către Ministerul Transporturilor.

SiguranţaAsigurarea transportului în siguranță în România este unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Transporturilor, având în vedere faptul că implică pierderea de vieți omenești și integritatea sistemului de transport. Pentru a-și asuma responsabilitatea privind îmbunătățirea siguranței, ministerul trebuie să acționeze ca instituție publică principală.

În ceea ce privește numărul de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești, România se plasează pe locul doi din punctul de vedere al celor mai slabe performanțe din Uniunea Europeană. Accidentele rutiere pe drumurile naționale și autostrăzi reprezintă aproape 50% din totalul accidentelor rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești. Acesta este un semn clar că siguranța infrastructurii rutiere trebuie să fie îmbunătățită în scopul prevenirii și reducerii accidentelor soldate cu pierderi de vieți omenești.

În ceea ce privește numărul de accidente feroviare soldate cu pierderi de vieți omenești, trebuie consolidată siguranța circulației trenurilor și menținut nivelul extrem de redus al accidentelor în sectorul transportului feroviar de călători. Pe de altă parte, având în vedere numărul mare de accidente grave la trecerile la nivel, ministerul trebuie să colaboreze cu CFR SA pentru a identifica și a lua măsurile necesare în scopul reducerii numărului de persoane accidentate mortal la trecerile la nivel cu calea ferată.

Ministerul consideră că siguranța transportului aerian reprezintă o responsabilitate importantă și se va asigura că standardele de siguranță sunt în conformitate cu obligațiile internaționale și europene, cum ar fi Convenția privind aviația civilă internațională și Convenția Eurocontrol31. Ministerul va asigura siguranța navigației pe căile navigabile interioare și maritime și va consolida măsurile care reduc numărul de decese din acest sector. Așadar ministerul se va asigura că autoritățile competente își vor îmbunătăți capacitățile privind condițiile de siguranță pe Dunăre.

Impactul asupra mediuluiImpactul din ce în ce mai mare al sectorului transporturilor asupra mediului a devenit o preocupare pentru minister. În România există o tendință constantă de creștere a emisiilor anuale de GES generate de sectorul transporturilor, iar această creștere este semnificativ mai mare în comparație cu media UE-28 a emisiilor de GES. Aceasta indică faptul că emisiile produse de sectorul transporturilor nu sunt sub control. Sectorul transporturilor din România reprezintă 12.5% din totalul emisiilor de GES. Ar trebui dezvoltate stimulente economice pentru mijloacele de transport mai puțin poluante, cum ar fi vehiculele cu combustibili alternativi sau transportul feroviar.

Autoritățiile locale pot desfășura proiecte pilot care să abordeze flotele de transport public curat, modernizarea tramvaielor și facilitarea modurilor nemotorizate. Planurile de mobilitate urbană durabilă ar trebui să abordeze astfel de priorități pentru combaterea poluării aerului care rezultă din aglomerare și emisiile de GES, ținând seama de reducerea utilizării combustibililor fosili în transportul urban.

31 Pentru reglementările relevante, a se vedea anexa 4.

51

Ministerul are responsabilitatea de a implementa obligațiile europene care decurg din Regulamentul Natura 2000 în vederea conservării patrimoniului natural al României și a reducerii externalizărilor negative, cauzate de sectorul transporturilor.32 România are mandatul de a-și spori gradul de conștientizare în materie de ecologie.

Prioritățile de mediu trebuie luate în considerare în timpul elaborării studiilor de impact și ar trebui să fie menținute pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectelor. Aceste priorități ar trebui să vizeze diminuarea externalităților negative, precum poluarea aerului și a apei, poluarea sonoră și impactul negativ asupra biodiversității.

Calitatea vieţii şi echitateaPe lângă diminuarea externalităților negative rezultate din sectorul transporturilor, acesta ar trebui să contribuie la îmbunătățirea calității vieții și a echității sociale în țară, precum și la încurajarea incluziunii sociale, în loc să constituie un factor discriminator suplimentar. Prioritățile-cheie includ (i) creșterea accesibilității transporturilor feroviare și rutiere; (ii) o mai bună orientare a măsurilor de îmbunătățire a transportului către populația din zonele dezavantajate; și (iii) furnizarea de informații mai rapide și mai relevante în materie de transporturi, în special prin măsuri de investiții în Sistemele de Transport Inteligente (STI).

Asigurarea accesului la transportul public pentru persoanele cu nevoi specialePopulația rurală nu trebuie să aibă acces limitat sau redus la principalele zone economice ale țării. Ministerul ar trebui să dezvolte conexiuni rutiere care să conecteze zonele rurale cu rutele de transport și ar trebui să dezvolte servicii de transport public pentru a asigura conexiuni mai bune. Ministerul va lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul la transport pentru persoanele cu deficiențe de mobilitate și pentru persoanele în vârstă. Aceste bariere în sectorul de transport trebuie să fie reduse deoarece afectează în mod negativ cetățenii în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, serviciile de sănătate, serviciile sociale și alte servicii. Ministerul va oferi și va implementa un cadru care să stimuleze operatorii de transport public să ofere servicii de transport speciale persoanelor cu mobilitate redusă. În plus, ministerul va asigura respectarea optimă a normelor existente pentru asigurarea accesibilității la transportul public al persoanelor cu nevoi speciale. Informaţii relevante și în timp real privind transportul ar trebui să fie disponibile pe scară mai largă în special prin îmbunătăţirile legate de Sistemele de Transport Inteligente (STI)Pentru toți utilizatorii de transport, persoane fizice și companii, este nevoie de o informare mai bună cu privire la ofertele de transport, trafic, parcarea sigură și situația infrastructurii. Recomandările directivelor europene privind Sistemele de Transport Inteligente (STI) ar trebui să fie implementate pe deplin și să contribuie la o mai bună gestionare a mobilității în România. O mai bună administrare a informațiilor prin telematică va facilita interfețele între utilizatori, operațiuni și infrastructură în câteva sectoare și va spori performanța generală în domeniul transportului. Ar trebui implementat cadrul general pentru utilizarea STI. Obiectivele prioritare ar trebui să fie domeniile-cheie în care STI poate sprijini rezolvarea unor probleme existente: siguranța rutieră, facilitarea operațiunii de tranzitare, informarea celor aflați în trafic cu privire la rutele și condițiile de transport, urmărirea și managementul parcului de vehicule, flotei de nave, materialului rulant și a oricărei încărcăturii aferente.

Implementarea STI poate oferi o viziune mai rapidă managerilor de infrastructură cu privire la starea operațiunilor din domeniul lor, o mai bună gestionare a traficului și poate oferi sprijin acestora în luarea deciziilor în mod corect, rapid și eficient în orice situație.

32 A se vedea : Cadrul de Acţiune Prioritară pentru Natura 2000 (PAF).

52

Patru programe principale sprijină acest obiectiv strategic:Programul 3.1 – Transport mai sigurMinisterul și-a manifestat îngrijorarea față de situația alarmantă a siguranței rutiere din România și a elaborat o Strategie Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 în vederea rezolvării acestei probleme și pentru a reduce la jumătate numărul de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești până în 2020. Programul vine în sprijinul măsurilor de siguranță a traficului rutier incluse în această strategie, în special al măsurilor care vizează siguranța infrastructurii rutiere, inclusiv reducerea „punctelor negre” (segmente de drum cu o concentrație ridicată de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești) în rețeaua națională. ISP recunoaște că acțiunile prezentate în cadrul Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră implică acțiuni pentru mai multe ministere, dar acest ISP ia în considerare doar activitățile care intră sub incidența mandatului Ministerului Transporturilor. De asemenea, programul sprijină eforturile din sectorul aerian pentru analiza incidentelor, precum și acțiunile din sectorul feroviar pentru reducerea trecerilor la nivel, facilitarea accesului la transport pentru persoanele cu dizabilități și reducerea numărului de accidente soldate cu pierderi de vieți omenești în sectorul căilor navigabile interioare. Programul 3.2 – Transport mai puţin poluant România a adoptat o strategie multi-sectorială menită să atenueze efectele schimbărilor climatice și să reducă emisiile de GES. Această strategie include mai multe acțiuni legate de sectorul transporturilor. Acest program include asistență tehnică generală pentru alte autorități publice care împărtășesc același obiectiv în ceea ce privește transportul urban, înlocuirea vehiculelor, carburanții durabili și sistemele de propulsie.Programul 3.3 – Creșterea accesibilităţii transportuluiÎn contextul preocupărilor pentru promovarea prioritară a unui sistem performant și atractiv de servicii publice de transport feroviar de călători (a se vedea Programul 2.1 de mai sus), un aspect esențial vizează creșterea accesibilității pentru public a acestui tip de servicii publice.Un aspect important al creșterii accesibilității serviciilor publice de transport se referă la îmbunătățirea facilităților asigurate în sprijinul persoanelor cu mobilitate redusă. Măsurile în acest sens trebuie să asigure conformitatea cu politica europeană în domeniu și cu legislația europeană care reglementează acest domeniu.Programul 3.4 – Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutierCalitatea scăzută a infrastructurii rutiere regionale a avut un impact important și negativ asupra dezvoltării regionale, limitând mobilitatea populației active și constituind un impediment continuu pentru crearea și dezvoltarea de activități în afara principalelor artere de transport. Programul își propune să sprijine proiectele de îmbunătățire a rețelei de legături rutiere regionale și interregionale („drumurile Transregio”) în concordanță cu dezvoltarea coridoarelor rutiere de bază cu scopul de a crea un acces mai bun la coridoarele rutiere principale. În scop similar, programul vizează și conectarea cu rețelele țărilor vecine, pe lângă cea efectuată prin coridoarele TEN-T („drumurile Eurotrans”).

Programul 3.5 – Dezvoltarea Sistemelor de Transport InteligenteAvând în vedere importanța tot mai mare a noilor tehnologii informaționale, implementarea STI (Sisteme de Transport Inteligente) a devenit o obligație în materie de gestionare sigură și eficientă a sistemelor complexe, care implică fluxuri importante de trafic de mărfuri și persoane. Acest program vizează sprijinirea implementării continue a soluțiilor STI în mai multe domenii din sectorul transporturilor: difuzarea informațiilor către persoanele aflate în trafic; dezvoltarea și implementarea

53

unui sistem de semnalizare ERTMS pentru funcționarea căilor ferate; implementarea și promovarea unui sistem RIS pentru navigație.

Al treilea obiectiv strategic vizează impacturile pe termen lung în domeniul transportului și se bazează pe rezultatele generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos.

54

55

Reducerea accidentelor și deceselor din sectorul rutier: Țintă 2030: mai puțin de 600 accidente mortale; Target 2020: 1188 accidente mortaleReducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor: Țintă 2030: - 30% din emisiile din 2010; Țintă 2020: -20% din emisiile din 2010Reducerea timpului de călătorie din centrele sub-regionale către rețeaua de autostrăzi și drumuri expres: Țintă 2030: -30% pe axele modernizate

Impacturi

(3.1.1) Consolidarea globală a siguranţei transporturilor terestre: Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere3.1.2. Consolidarea siguranţei transportului feroviar: Creşterea cu 10% a numărului de instalaţii cu comandă centralizată pentru semnalizare feroviară în staţii şi în linie curentă faţă de situaţia actuală: Creşterea cu 25% a numărului de instalaţii de semnalizare automată cu (semi)bariere la trecerile la nivel, în raport cu situaţia actuală3.1.3. Consolidarea siguranţei transportului rutier: Reducerea punctelor negre de-a lungul drumurilor cu 50% (ţinta), de la 138 (valoare iniţială); Procentul de implementare eficientă a ţintelor de întreţinere pe timp de iarnă la 100%, de la 70%; Proporţia proiectelor de infrastructură care fac obiectul unui audit al siguranţei rutiere la 100%, de la 0%; Raportul dintre proiectele de infrastructură care fac obiectul inspecţiei siguranţei rutiere la 100% (obiectiv), de la 0% (valoarea de referinţă) (3.1.4) Consolidarea siguranţei transportului aerian: Conformarea Autorităţii Aviaţiei Civile cu auditurile de siguranţă ale ICAO (ţintă), de la neconformitate (valoare de referinţă)(3.1.5) Consolidarea siguranţei transportului pe căi navigabile interioare: Reducerea numărului de decese în transportul pe căi navigabile interioare cu 50%(3.2.1) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor (3.2.2) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar: Lansarea în execuţie a unor proiecte de investiţii pentru electrificarea a încă 264 km de linie de cale ferată, faţă de lungimea actuală de 2347 km de linie de cale ferată electrificată(3.2.3) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier: Reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor cu 10% până în 2020, de la 0% (valoarea iniţială)(3.3.1) Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de călători: Rata clienţilor care pot ajunge în mai puţin de 30 de minute la o staţie de cale ferată creşte la 75,5% (ţinta), de la 74% (nivelul de referinţă)(3.3.2) Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de marfă: Adoptarea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate(3.3.3)Creşterea accesibilităţii transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă Numărul de gări principale adecvate pentru asigurarea accesului călătorilor cu nevoi speciale la 84 (ţintă), de la 70 (nivel de referinţă) (3.4.1) Facilitarea conexiunilor rutiere dintre coridoarele rutiere principale și orașele de importanță regională: Rata de centuri ocolitoare aflate între coridoarele rutiere principale și orașele de importanţă regională (Brașov, Carei, Tg. Jiu, Mihăilești) la 100% (ţinta), de la 0% (nivelul de referinţă; Starea medie a drumului în stare bună la 75% (ţinta), de la 50% (nivelul de referinţă actual)(3.4.2) Îmbunătățirea legăturilor rutiere cu țările vecine și facilitarea mobilității transfrontaliere a persoanelor și a mărfurilor:Timp redus de așteptare la punctele de trecere a frontierei (Constanţa, Halmeu, Siret)(3.4.1) Sprijinirea implementării STI în sectorul rutierPregătirea arhitecturii STI compatibile cu VMS (tinta) de la necompatibil (referinta)(3.4.2) Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar: Secţiunile feroviare care operează cu ERTMS la 100% din noile secţiuni (ţintă) de la 0% (referinta)3.5.3. Sprijinirea implementării STI în sectorul căilor navigabile interioare: Procentul navelor care utilizează RIS va ajunge la X% (ţintă), de la Y% (nivelul de referinţă actual)

Rezultate Program

56

Programul 3.2 Transport mai puțin poluant

Programul 3.3: Creșterea accesibilitații

transportului

Programul 3.4: Conectarea zonelor rurale la principalele artere de

transport

Programul 3.5:Dezvoltarea sistemelor de

transport inteligente

Măsuri ale Programului 3.1.M3.1.1.1. Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere M3.1.2.1. Creşterea gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii şi în linie curentă M3.1.2.2. Îmbunătăţirea siguranţei la trecerile la nivel M3.1.3.1. Îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiereM3.1.3.2 - Îmbunătățirea managementului siguranței rutiere M3.1.4.1. Achiziționarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date privind parametrii de zbor M3.1.5.1. Îmbunătățirea siguranței de-a lungul Dunării

Măsuri ale Programului 3.2.M3.2.1.1. Definirea și implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilorM3.2.2.1. Electrificarea și reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor M3.2.2.2. Electrificarea și reabilitarea liniei Craiova-Calafat M3.2.3.1. Sprijin pentru pregătirea noilor scheme de organizare a transportului urbanM3.2.3.2. Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelorM3.2.3.3. Studii și propuneri privind combustibilii alternativi și motoarele alternative

Obiectivul Strategic 3: Furnizarea de soluții de transport sigure, accesibile și curate pentru cetățeni

Măsuri ale Programului 3.3.M3.3.1.1. Creșterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban M3.3.1.2. Creșterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual M3.3.1.3. Dezvoltarea și generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar de călători M3.3.1.4. Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urban M3.3.2.1 Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate M3.3.3.1 Aplicarea legii privind accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilități

Măsuri ale Programului 3.4.M3.4.1.1. Dezvoltarea drumurilor TransregioM3.4.1.2. Dezvoltarea rutelor ocolitoare M3.4.2.1. Măsuri destinate dezvoltării drumurilor Eurotrans M3.4.2.2. Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei

Programul 3.1:Transport mai sigur

Măsuri ale Programului 3.5M3.5.1.1.Difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri printr-un centru de informare centralizat și panouri de semnalizare M3.5.1.2. Măsură pentru implementarea unei rețele de zone sigure de parcare pentru camioane în RomâniaM3.5.1.3. Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligenteM3.5.2.1. Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-TM3.5.3.1. Implementarea și operarea serviciilor de informații fluviale (RIS) transfrontaliere pe baza schimbului operațional de date RIS

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 au o valoare de 2.378.473 (000 Lei).

Bugetele programelor Obiectivului Strategic Total

Valoarea totală/an

.(000) RON 2018 2019 2020 2021

P.3.1 Transport mai sigur 87 833 29 022 29 520 21 878 7 413

P.3.2 Transport mai puțin poluant 8130 2307 3417 2406 0

P.3.3 Creșterea accesibilității transportului 0 0 0 0 0

P.3.4 Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport

2 281 919 965 936 576 541 450 611 288 831

P.3.5 Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente 591 591 0 0 0

Total OS3 2 378 473 997 856 609 478 474 895 296 244

Programul 3.1. Transport mai sigur

Justificare. Siguranța sistemului de transport din România este un obiectiv important pentru Ministerul Transporturilor, deoarece acesta implică viața umană și integritatea sistemului de transport. Distribuirea numeroaselor responsabilități privind siguranța către mai mulți actori va submina asumarea acestei responsabilități, drept urmare este important ca Ministerul Transporturilor să fie desemnat drept principala instituție publică responsabilă de un sistem de transport sigur.Siguranța rutieră rămâne o provocare majoră în România. Alături de Lituania, Letonia și Bulgaria, România se regăsește printre cele 28 de țări din UE cu cel mai mare procent de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești. Numai în 2016, 1.913 de persoane au murit în urma accidentelor rutiere. Acest număr reprezintă mai mult de 95 de decese la un milion de locuitori, înregistrând o medie de 5 decese pe zi. Comparativ cu țările ce au performanțe bune din punctul de vedere al siguranței rutiere, rata mortalității pietonilor în traficul rutier din România este de trei ori mai mare33. Aceste rate au condus la plasarea României pe locul al doilea ca stat european în ceea ce privește cele mai slabe performanțe la nivelul accidentelor rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești. Deși rata reală a deceselor din România s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, rata medie a deceselor din ultimii cinci ani a rămas constantă. În plus, în ultimii 2 ani, mortalitatea a crescut de la 1.893 la 1.913 de persoane. Drept urmare, nu există îmbunătățiri reale în ceea ce privește siguranța rutieră. Acest număr mare de decese reprezintă o povară pentru sectorul sănătății potrivit raportului OMS privind „Prevenirea traumatismelor ca urmare a accidentelor rutiere”, care prevede că o mare parte

33 Analiza echipei BM a bazei de date privind accidentele aparținând Poliției rutiere.

57

din țările cu venituri medii, cum ar fi România, se confruntă cu o povară a traumatismelor legate de trafic, ce reprezintă 30% până la 86% din totalul internărilor în spitale.

O contribuție semnificativă la îmbunătățirea siguranței rutiere în România a avut loc în 2016 prin adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020. Această strategie abordează siguranța rutieră dintr-o perspectivă interministerială, iar obiectivul său principal este reducerea la jumătate a numărului de persoane decedate în accidente rutiere până în 2020, comparativ cu 2010. Această strategie oferă un plan detaliat de acțiune, care include acțiuni pe termen mediu și lung, iar MT se va asigura de implementarea acțiunilor aferente mandatului acestuia. În plus, Consiliul Interministerial pentru Siguranța Rutieră va asigura implementarea măsurilor din Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră și Planul de Acțiuni, acest consiliu având rol de supravegherea strategică. În plus, MT va asigura implementarea corectă a obligațiilor ce decurg din Directiva UE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Sectorul feroviar a înregistrat rezultate pozitive în ceea ce privește siguranța, însă ministerul trebuie să garanteze consolidarea acestei evoluții pozitive, în acord cu politicile UE în materie de siguranță rutieră (feroviară). Ca urmare, CFR SA trebuie să implementeze un program de creştere a gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii şi în linie curentă, care va genera rezultate pozitive inclusiv în ceea ce priveşte creşterea productivităţii activităţilor de exploatare a infrastructurii feroviare. În plus, ministerul trebuie să asigure faptul că numărul de persoane decedate în accidente feroviare va fi redus în continuare prin implementarea unor măsuri de siguranță, cum ar fi reducerea numărului de secțiuni de căi ferate periculoase și intensificarea modernizării instalaţiilor de semnalizare feroviară la trecerile la nivel. În ceea ce privește siguranța aeriană, ministerul va asigura implementarea corectă a obligațiilor internaționale și europene. Acțiunile generale ale MT privind îmbunătățirea siguranței aeriene sunt prezentate în MPGT.

Ministerul Transporturilor are obligația de a asigura un transport sigur și accesibil tuturor cetățenilor. Drept urmare, ministerul va îmbunătăți condițiile de călătorie pentru persoanele cu dizabilități fizice prin asigurarea accesibilității la infrastructura de transport. Ministerul Transporturilor este responsabil de siguranța în transportul pe căile navigabile interioare și în transportul maritim. În cadrul mandatului MT, Autoritatea Navală Română este direct responsabilă pentru navigația civilă. Ministerul va asigura faptul că autoritățile portuare vor implementa măsuri de sporire a siguranței portuare și că autoritățile competente își vor suplimenta capacitățile privind condițiile de siguranță pe Dunăre. În plus, ministerul va asigura faptul că autoritățile respective își vor consolida capacitatea în ceea ce privește transportul mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare. În ceea ce privește transportul maritim, ministerul trebuie să asigure faptul că autoritățile competente își vor crește capacitățile pentru reducerea pierderii de vieți omenești pe mare. Având în vedere extinderea transportului terestru în cadrul sistemului național de transport, precum și decalajul foarte dintre transportul feroviar și transportul rutier în ceea ce privește siguranța, rezultă că modalitatea cea mai eficientă de a îmbunătăți nivelul global de siguranță a sistemului național de transport constă în promovarea prioritară a modurilor de transport cu nivel ridicat de siguranță. În domeniul transporturilor terestre, aceasta ar trebui să însemne promovarea prioritară a transportului public pe calea ferată prin adoptarea și implementarea unor măsuri de natură să crească atractivitatea serviciilor de transport feroviar.

Obiective. Programul 3.1 este destinat să atingă următoarele rezultate până în 2020:

Rezultatul 3.1.1. Consolidarea globală a siguranţei transporturilor terestre

58

Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare și rutiere

Rezultatul 3.1.2. Consolidarea siguranţei transportului feroviar Creșterea cu 10% a numărului de instalaţii cu comandă centralizată pentru semnalizare feroviară în staţii și în linie curentă faţă de situaţia actualăCreșterea cu 25% a numărului de instalaţii de semnalizare automată cu (semi)bariere la trecerile la nivel în raport cu situaţia actuală

Rezultatul 3.1.3. Consolidarea siguranţei transportului rutier Raportul de „puncte negre” tratate la 50% (ţintă), de la 0% (nivel de referinţă)Ponderea proiectelor noi de infrastructură rutieră ce au fost supuse unui audit de siguranţă rutieră la 100% (ţintă), de la 0% (nivel de referinţă)Procentul de implementare eficientă a ţintelor de întreţinere pe timp de iarnă la 100% (ţintă), de la 50% (nivel de referinţă)Ponderea proiectelor de infrastructură supuse inspecţiei siguranţei rutiere la 100% (ţintă), de la 50% (valoarea de referinţă)

Rezultatul 3.1.4. Consolidarea siguranţei transportului aerian Conformarea autorităţii aviaţiei civile cu rezultatele auditului de siguranţă al ICAO (ţintă), de la neconformare (nivel de referinţă)

Rezultatul 3.1.5. Consolidarea siguranţei transportului pe căile navigabile interioare Reducerea procentuală a numărului de persoane decedate în transportul pe căile navigabile interioare la 0%, de la 100%

Descriere. Programul include un set de măsuri variate în următoarele domenii:

Introducerea bunelor practici;

Reorganizarea instituțională;

Semnalizarea rutieră și rectificarea rutieră.

Factori de succes.

Coordonarea și implicarea tuturor instituțiilor publice în atingerea obiectivelor planului;

Implicarea tuturor cetățenilor, companiilor și instituțiilor private în această cauză națională.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(3.1.1) Consolidarea globală a siguranței transporturilor terestre

1 - Definirea și implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare și rutiere

(3.1.2) Consolidarea siguranței transportului feroviar

1 - Creșterea gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii și în linie curentă

2 - Îmbunătăţirea siguranţei la trecerile la nivel

(3.1.3) Consolidarea siguranței transportului rutier

59

1 - Îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii rutiere

2 - Îmbunătăţirea managementului siguranţei rutiere

(3.1.4) Consolidarea siguranței transportului aerian

1 - Achiziţionarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date privind parametrii de zbor

(3.1.5) Consolidarea siguranței transportului pe căile navigabile interioare

1 - Îmbunătăţirea siguranţei de-a lungul Dunării

Programul 3.2. Transport mai puţin poluant

Justificare. În calitate de membru al Uniunii Europene, România este aliniată la obiectivele UE în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES și limitarea utilizării combustibililor fosili în sectorul transporturilor.

Obiectivul din Cartea Albă a UE din 2011 este de a reduce emisiile cu 20% până în 2020, comparativ cu nivelul din 1990. Acest obiectiv va fi îndeplinit de România, însă această situație se datorează încetinirii activităților economice din anii '90 și nu măsurilor de reducere a emisiilor. Pentru a exemplifica, în anul 2012, România a emis mai puțin de jumătate din nivelul GES aferent anului 1990. Drept urmare, pare mai relevant ca orientarea să fie către atingerea obiectivului aferent anului 2030 și anume reducerea cu 40% a emisiilor față de nivelul din 1990. Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să ia măsuri în vederea limitării impactului emisiilor de carbon rezultate din propria creștere economică.

Emisiile din sectorul transporturilor reprezintă 12,5%. Acest procent este mai mic decât media UE de 19%. Cu toate acestea, în ultimul deceniu s-a înregistrat o creștere constantă a emisiilor anuale de GES provenite din sectorul transportului național, reprezentând până acum 93% din totalul emisiilor provenite din transporturi. Creșterea preconizată a indicelui privind numărul de autoturisme aflate în proprietate privată va contribui la menținerea acestei rate ridicate.

Pentru a încetini această creștere, România a adoptat o strategie multi-sectorială menită să atenueze efectele schimbărilor climatice asupra economiei și să reducă emisiile de GES (Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii de carbon scăzute 2016-2030). Această strategie include mai multe acțiuni în domeniul transportului:

Creșterea numărului de opțiuni de transport mai puțin poluant, în special a transportului feroviar. Mai multe programe din acest PSI vizează această problemă.

Îmbunătățirea eficienței transportului urban, ce include un număr considerabil de mișcări zilnice de transport. Acest obiectiv poate fi atins inclusiv prin dezvoltarea metroului din București (a se vedea obiectivul 2.2.2).

Gamă variată de măsuri economice, în special impozite suplimentare, dar și dezvoltarea de sisteme și tehnologii inovatoare, care să favorizeze transportul mai puțin poluant.

Acest program, pe lângă investițiile în transportul cu metroul și transportul feroviar, are ca scop să ofere un sprijin tehnic general și altor entități publice care au același obiectiv.

Obiective. Programul 3.2 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

60

Rezultatul 3.2.1. Îmbunătăţirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

Rezultatul 3.2.2. Îmbunătăţirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar

Lansarea în execuţie a unor proiecte de investiţii pentru electrificarea a încă 264 km de linie de cale ferată faţă de lungimea actuală de 2.347 km de linie de cale ferată electrificată

Rezultatul 3.2.3. Îmbunătăţirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier

Reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor cu 10% până în 2020 (ţintă)

Descriere. Programul va cuprinde, în cea mai mare parte, servicii de consultanță tehnică și studii care vizează acordarea de sprijin tehnic altor entități publice.

Factori de succes.

Ministerul Transporturilor poate aloca personal pentru a susține politicile publice;

Municipalitățile au în vedere îmbunătățirea transportului urban ca prioritate, alocarea bugetului necesar și adoptarea politicilor potrivite pentru atingerea acestui obiectiv;

Reforma sectorului feroviar are succes.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(3.2.1) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

1 - Definirea și implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

(3.2.2) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar

1 - Electrificarea și reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor

2 - Electrificarea și reabilitarea liniei Craiova-Calafat

(3.2.3) Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier

1 - Sprijin pentru pregătirea noilor scheme de organizare a transportului urban

2 - Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelor

61

3 - Studii și propuneri privind combustibilii alternativi și motoarele alternative

Programul 3.3. Creşterea accesibilităţii transportului

Justificare. O analiză statistică comparativă privind accesibilitatea transportului feroviar de pasageri, efectuată la nivel european, evidențiază că în România se înregistrează unul dintre nivelurile cele mai reduse de accesibilitate a stațiilor de cale ferată. Mai puțin de 19% dintre utilizatori pot ajunge în mai puțin de 10 minute la o stație de cale ferată față de o medie UE de 31%, iar 74% dintre utilizatorii români sunt la mai puțin de 30 de minute de o stație de cale ferată față de media UE de 83%. În condițiile în care analizele statistice arată că nu există o dependență între nivelul de accesibilitate al stațiilor de cale ferată și densitatea acestora pe rețea, rămân în discuție doi factori relevanți care pot influența accesibilitatea transportului feroviar de pasageri, respectiv:

Gradul de adecvare a localizării stațiilor de cale ferată în raport de distribuția în teritoriu a populației. În principiu, marja de acțiune în acest sens este foarte limitată, deoarece ar putea implica necesitatea modificării rețelei feroviare existente. Cel mult se poate pune problema de a identifica necesitatea înființării unor stații noi (halte comerciale, puncte de oprire) pentru a deservi unele comunități cu acces dificil la transportul feroviar.

Timpul de acces la tren al pasagerilor34. Reducerea acestui timp se poate obține prin măsuri precum:- îmbunătățirea transportului în comun în scopul asigurării legăturilor cu stațiile de cale

ferată; măsură valabilă pentru orașele mari și care implică, pe de o parte, sincronizarea cu sistemele de transport public urban, iar pe de altă parte modernizarea stațiilor de cale ferată și configurarea acestora ca noduri intermodale cu facilități de interfațare între transportul public urban și feroviar.

- creșterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual cu autoturisme prin asigurarea în stațiile c.f. a unor facilități de parcare a autoturismelor pentru clienții căii ferate35.

- creșterea nivelului de integrare intermodală cu transportul individual nemotorizat (biciclete) prin asigurarea unor facilități de parcare a bicicletelor în stații pentru clienții căii ferate, și prin asigurarea facilităților de transport a bicicletelor în trenurile de pasageri.

Un aspect important al creșterii accesibilității serviciilor publice de transport se referă la îmbunătățirea facilităților asigurate în sprijinul persoanelor cu mobilitate redusă. Măsurile în acest sens trebuie să asigure conformitatea cu politica europeană în domeniu și cu legislația europeană care reglementează acest domeniu.

Obiective. Programul 3.3 vizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020:

Rezultatul 3.3.1. Creșterea accesibilităţii transportului feroviar de călători

Rata utilizatorilor care pot ajunge în mai puţin de 30 de minute la o staţie de cale ferată crește la 75,5% (ţinta), de la 74% (nivelul de referinţă)

Rezultatul 3.3.2. Creșterea accesibilităţii transportului feroviar de marfă 34 Măsurat de la punctul de origine al călătoriei (ex: domiciliul pasagerului).35 Măsura este valabilă atât pentru staţii c.f. din mediul urban, cât şi pentru cele din mediul rural (în mod special pentru localităţi din marile zone metropolitane).

62

Adoptarea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate

Rezultatul 3.3.3. Creșterea accesibilităţii transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

Numărul de gări principale adecvate pentru asigurarea accesului călătorilor cu nevoi speciale la 84 (ţintă), de la 70 (nivel de referinţă)

Descriere. Programul include un set de măsuri variate în următoarele domenii:

Introducerea bunelor practici;

Reorganizarea instituțională;

Coordonarea programelor de investiții.

Factori de succes.

Coordonarea și implicarea tuturor instituțiilor publice în atingerea obiectivelor planului;

Implicarea tuturor cetățenilor, companiilor și instituțiilor private în această cauză națională.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(3.3.1) Creșterea accesibilității transportului feroviar de călători

1 - Creșterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban, în vederea reducerii timpului de acces la tren al pasagerilor

2 - Creșterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual cu autoturisme prin dezvoltarea facilităţilor de parcare la staţiile de cale ferată

3 - Dezvoltarea și generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar de călători

4 - Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urban

(3.3.2) Creșterea accesibilității transportului feroviar de marfă

1 - Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate

(3.3.3) Creșterea accesibilității transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

1 - Aplicarea legii privind accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilităţi

Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier

Justificare. Precum în multe alte țări foste comuniste, și în Romania, noile activități legate de economia de piață și creșterea economică s-au concentrat în orașele mari, apărând astfel noi nevoi de conexiuni interregionale pentru circulația persoanelor și a mărfurilor. Calitatea scăzută a

63

infrastructurii rutiere regionale a avut un impact negativ asupra dezvoltării regionale, limitând mobilitatea populației active și constituind un impediment continuu pentru participarea la activități în afara axelor principale de transport.

Programul vizează dezvoltarea unei rețele de legături rutiere regionale și interregionale („drumuri Transregio”) în concordanță cu dezvoltarea coridoarelor rutiere de bază cu scopul de a avea un acces mai bun la coridoarele rutiere majore (definite ca obiectivul 1.1).

De asemenea, Programul vizează, în scopuri similare, conexiunea cu rețelele țărilor vecine, pe lângă coridoarele TEN-T („drumurile Eurotrans”).

Obiective. Programul 3.4 vizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020:

Rezultatul 3.4.1. Facilitarea conexiunilor rutiere dintre coridoarele rutiere principale și orașele de importanţă regională

Rata de centuri ocolitoare aflate între coridoarele rutiere principale și orașele de importanţă regională (Brașov, Carei, Tg. Jiu, Mihăilești) la 100% (ţintă), de la 0% (nivel de referinţă)

Starea medie a drumului în stare bună la 75% (ţintă), de la 50% (nivel de referinţă actual)

Rezultatul 3.4.2. Îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu ţările vecine și facilitarea mobilităţii transfrontaliere a persoanelor și a mărfurilor

Timp redus de așteptare la punctele de trecere a frontierei (Constanţa, Halmeu, Siret)

Descriere. Construcția și reabilitarea drumurilor și a rutelor ocolitoare existente, inclusiv poduri, tuneluri, canale și alte structuri inginerești, spații comerciale și de parcare și drumuri de acces conexe.

Sunt necesare unele standarde minime pentru a garanta siguranța și pentru a facilita fluxul de trafic: suprimarea trecerilor la nivel, rectificarea curbelor atunci când este posibil, rutele ocolitoare, pasarele pietonale și reducerea vitezei în zone dens populate, separarea fizică a benzilor, benzi suplimentare pentru vehicule lente în secțiunile cu cea mai mare pantă.

Factori de succes. Fondurile CEF și FEDR corespunzătoare sunt mobilizate cu succes;

Capacități fiscale care permit cofinanțarea proiectelor;

Contractanții eficienți sunt selectați în urma unei proceduri bazate pe calitatea lucrării și pe fiabilitatea furnizorilor.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(3.4.1) Pentru a facilita conexiunile rutiere între coridoarele rutiere principale și orașele de importanță regională

1 - Dezvoltarea drumurilor Transregio

2 - Dezvoltarea rutelor ocolitoare

64

(3.4.2) Pentru a îmbunătăți conexiunile rutiere care facilitează circulația transfrontalieră

1 - Măsuri destinate dezvoltării drumurilor Eurotrans

2 - Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei

Programul 3.5. Dezvoltarea Sistemelor de Transport Inteligente

Justificare. Având în vedere importanța tot mai mare a noilor tehnologii informaționale, implementarea STI (Sistemul de Transport Inteligent) a devenit o obligație pentru gestionarea în mod eficient a situațiilor complexe care implică fluxuri importante de trafic de mărfuri și persoane. Informațiile inteligente pot contribui la o mai bună gestionare a traficului pentru a evita blocajele și riscurile de siguranță.

Controalele obligatorii de siguranță și securitate pot fi automatizate, iar procedurile complexe (cum ar fi identificare și manipularea la trecerea frontierei și prin vamă a oricărui tip de marfă) pot fi dematerializate, datele pot fi schimbate mai ușor, iar cererile pot fi depuse înainte de sosirea fizică a mărfurilor. Flotele/parcurile de vehicule mari (precum un parc de vehicule pentru transportul public urban) pot fi monitorizate, iar serviciile pot fi adaptate la cerere în timp real. Viteza mare în sectorul feroviar și navigația aeriană sigură nu pot fi obținute fără sprijinul sistemelor telematice și de telecomunicații. Sistemele moderne de infrastructură, cum ar fi rețeaua TEN-T, nu pot funcționa deplin fără sisteme de informații adecvate, așa cum sunt descrise în Regulamentul UE nr. 1315/2013 privind liniile directoare TEN-T.

Utilizarea serviciilor STI are un impact asupra tuturor modurilor de transport și necesită o abordare generală în cadrul fiecărui sector pentru a determina care sunt rezultatele preferate, care operațiuni pot fi facilitate, în ce mod vor coopera părțile interesate pentru schimbul de date și ce interfețe ar trebui să se construiască între vehicule, infrastructură, călători și mărfuri.

Guvernul României oferă temeiul legal (Legea nr. 221/2012) și un cadru general pentru implementarea STI în sectorul rutier, vizând patru domenii prioritare:

1. Utilizarea optimă a datelor rutiere referitoare la trafic și pasageri;

2. Continuitatea serviciilor de gestionare a STI-urilor pentru trafic și transport de marfă;

3. Aplicarea STI la siguranța rutieră;

4. Legătura vehicul – infrastructură.

În prezent, Ministerul Transporturilor nu elaborează proiecte specifice, însă alte organisme publice și companii private au beneficiat de proiecte CEF, iar MT sprijină implementarea celor care contribuie complet la viziunea sa strategică. În sectorul feroviar a fost implementat un proiect-pilot pentru testarea performanței ERTMS. Pe căile navigabile, RIS este operațional. De asemenea, MPGT cuprinde câteva sugestii specifice privind fiecare mod de transport, care pot fi adoptate imediat.

Acest program vizează sprijinirea implementării continue a soluțiilor STI pentru toate modurile de transport.

Obiective. Programul 3.5 vizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020:

65

Rezultatul 3.5.1. Sprijinirea implementării STI în sectorul rutier

Pregătirea arhitecturii STI care să fie compatibilă cu sistemul VMS (ţintă) de la incompatibil (nivel de referinţă)

Rezultatul 3.5.2. Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar

Procentul sectoarelor feroviare care operează prin ERTMS pe coridoarele TEN-T va ajunge la 100% din secţiunile noi (ţintă) faţă de o singură secţiune printr-un proiect-pilot (nivel de referinţă actual)

Rezultatul 3.5.3. Sprijinirea implementării STI în sectorul căilor navigabile interioare

Procentul navelor care utilizează RIS va ajunge la X% (ţintă), de la Y% (nivel de referinţă actual)

Descriere. Programul sprijină:

Implementarea de soluții informatice pentru utilizatorii de transport rutier;

Implementarea ERTMS de-a lungul principalelor coridoare de transport feroviar cu o viteză de circulație crescută;

Implementarea VMIS și RNIS pentru sectorul naval.

Factori de succes.

Funcționalitățile și infrastructura STI sunt pe deplin identificate de toți potențialii beneficiari și furnizori de date în etapa de pregătire a proiectului;

Sunt implicate toate părțile interesate;

Publicul (persoanele fizice și persoanele juridice) și managerii publici sunt dispuși să utilizeze avantajele noilor tehnologii;

Există suficienți specialiști în departamentele Ministerului Transporturilor pentru a da un impuls proiectelor și pentru a le monitoriza.

Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.

(3.5.1) Pentru a sprijini implementarea STI în sectorul rutier

1 - Transmiterea informaţiilor către utilizatorii rutieri printr-un centru de informare centralizat si panouri de semnalizare

2 - Măsură pentru implementarea unei reţele de zone sigure de parcare pentru camioane în România

3 - Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligente

(3.5.2) Pentru a sprijini implementarea STI în sectorul feroviar

66

1 - Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de investiţii privind modernizarea infrastructurii de pe coridoarele TEN-T

(3.5.3) Pentru a sprijini implementarea STI în sectorul căilor navigabile interioare

1 - Implementarea și operarea serviciilor de informaţii fluviale (RIS) transfrontaliere pe baza schimbului operaţional de date RIS

67

Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor pentru a oferi servicii mai bune publicului

Ministerul Transporturilor are misiunea de a deservi mai bine interesul publicului. Acest obiectiv poate fi atins dacă ministerul își îndeplinește angajamentele așa cum sunt prezentate în cadrul acestei planificări strategice instituționale, folosindu-și resursele disponibile într-un mod eficient. Acest lucru necesită o schimbare în domeniul planificării strategice a resurselor umane și a guvernanței corporative în ÎS din sectorul transporturilor.

Ministerul își va spori activitatea printr-o serie de acțiuni care includ îmbunătățirea managementului resurselor umane, o planificare strategică eficientă, bugetarea, monitorizarea și evaluarea, precum și o procedură și o structură organizatorică optimizate. În plus, ministerul va asigura o gestionare stabilă și profesională a ÎS din transport.

Ministerul își va îmbunătăți structura organizatorică și procedurile pentru a asigura supravegherea eficientă a numărului mare de entități care sunt în responsabilitatea sa. Drept urmare, organigrama ministerului trebuie să țină seama de conținutul sarcinilor și serviciilor care trebuie îndeplinite în fiecare departament. Ministerul va îmbunătăți serviciile furnizate publicului, asigurând personalul calificat necesar, o birocrație redusă și introducerea sistemelor informatice și tehnologice.

Pentru a se asigura implementarea PSI, este nevoie de eficiență în ceea ce privește planificarea strategică, procesul de bugetare al ministerului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor care sunt în derulare. Acest PSI este aliniat la bunele practici și va fi generat intern printr-o procedură specifică aprobată de minister. Implementarea acestei planificări trebuie să fie realizată sub formă de exerciții colective, implicând diferitele departamente ale ministerului și entitățile subordonate pe baza unui mandat oficial (cum ar fi un Ordin al Ministrului). O abordare colectivă va asigura un management mai bun și va determina distribuirea diferitelor responsabilități în procesul de implementare.

Monitorizarea și evaluarea sunt importante, însă acest proces nu a fost instituționalizat în strategiile anterioare, iar evaluarea indicatorilor de realizare a obiectivelor pe baza nivelurilor de referință și a țintelor nu s-a materializat. Ministerul va asigura monitorizarea și evaluarea acestei planificări strategice.

Procesul de bugetare și planificare din cadrul Ministerului Transporturilor trebuie să respecte calendarul Ministerului Finanțelor Publice. În prezent, procesul bugetar constă, în principal, în listarea proiectelor necesare și estimarea resurselor necesare. Acest lucru a condus la un portofoliu confuz de proiecte fără proiecte prioritare clare. Ministerul se va asigura de faptul că elaborarea bugetului va fi bazată pe direcțiile strategice prezentate în acest PSI, utilizând MPGT ca bază pentru prioritizarea programelor. PSI-ul Ministerului Transporturilor va furniza propunerile de buget pentru programele PSI pentru perioada 2017-2020.

Așadar ministerul recunoaște că resursele umane sunt factorul-cheie pentru atingerea obiectivelor prezentate în acest PSI. Este nevoie de un sistem de management care să susțină planificarea resurselor umane, să îmbunătățească performanța individuală a personalului și să ofere o capacitate de organizare puternică. În acest scop, formarea și dezvoltarea personalului sunt esențiale, dar este nevoie și de o actualizare continuă a regulilor și tehnicilor procedurale pentru a spori performanța acestuia. În acest sens, ministerul va elabora planuri adecvate de dezvoltare profesională.

68

O mare parte din ÎS ale României sunt în subordinea/sub autoritatea MT. Cu toate că aceste întreprinderi de stat au un buget anual și planuri de investiții pe termen lung, nu au obligația de a efectua în mod regulat o revizuire la zi a activității pe termen mediu sau a altor documente corporative care oferă revizuire strategică, orientare și monitorizare.

Guvernanța corporativă trebuie să fie îmbunătățită în mod semnificativ, iar ministerul se va asigura de faptul că întreprinderile de stat vor oferi direcții strategice și vor avea linii directoare pentru o bună guvernanță corporativă.

Al patrulea obiectiv strategic se bazează pe Programul 4.1, care vizează construirea unei administrații a MT bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) îndeplinirea mai eficientă a funcției sale strategice (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici publice al MT), și (ii) furnizarea mai eficientă a politicilor și serviciilor sectoriale către beneficiarii vizați (printr-o abordare metodologică îmbunătățită). Acest obiectiv sprijină măsurile care vizează îmbunătățirea capacității administrative în ceea ce privește managementul și implementarea politicilor sectoriale, în vederea realizării unei performanțe funcționale mai bune a ministerului și a structurilor în subordinea/sub autoritatea sa. Printre acestea se numără: (i) capacități îmbunătățite ale MT în materie de planificare a proiectelor și a bugetului și de strângere de fonduri pentru PSI; (ii) consolidarea capacităților MT de organizare, monitorizare și evaluare a proiectelor de reformă a politicilor și a infrastructurii; (iii) îmbunătățirea gestionării resurselor umane; (iv) asigurarea managementului comercial și a transparenței în întreprinderile de stat.

Obiectivele strategice și rezultatele programului sunt prezentate mai jos.

69

(1) Proceduri de planificare strategică și bugetare adoptate și puse în aplicare (țintă), de la nicio procedură în vigoare (referință)

(2) Rata de absorbție a fondurilor structurale la 50% până în 2030, 30% până în 2020, de la 0% (valoare inițială)

Impacturi

(4.1.1) Structura organizatorică a Ministerului reflectă planul strategic (tinta) de la fara structura (referinta)

(4.1.2) Procedurile de planificare strategică şi bugetare adoptate şi implementate; Rapoarte trimestriale de monitorizare (tinta) de la fara rapoarte (referinta)

(4.1.3) Planul privind managementul resurserlor umane elaborat şi adoptat (tinta)

Rezultate Programe

70

Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor

pentru a oferi servicii mai bune publicului

Programul 4.1: Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea

și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

Măsuri ale Programului 4.1.M4.1.1.1. Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului organizațional al MTM4.1.2.1. Proceduri de planificare strategică și bugetareM4.1.3.1. Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului resurselor umane

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 au o valoare de 20.273.695 (000 Lei).

Bugetele programului Obiectivului strategic Total

Valoarea totală/an

.(000) RON 2018 2019 2020 2021

P.4.1 Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

20 273 695 4 533 063 4 748 302

4 990 983 6 001 347

Total OS4 20 273 695 4 533 063 4 748 302

4 990 983 6 001 347

Programul 4.1: Îmbunătăţirea capacităţii administrative referitoare la gestionarea şi implementarea politicilor din sectorul transporturilor

Justificare. Ministerul Transporturilor a elaborat o planificare strategică ambițioasă pentru a-și optimiza performanțele și pentru a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor și companiilor din România. În vederea îndeplinirii în mod eficient și satisfăcător a angajamentelor luate în planificarea strategică, este necesară îmbunătățirea performanțelor sale manageriale.Drept urmare, Ministerul Transporturilor va asigura implementarea eficientă a activităților care sunt prevăzute în planificarea strategică instituțională. Aceasta presupune o planificare cu proceduri interne eficiente și colaborarea între direcții pentru a prelua responsabilitățile aferente. Printre acestea se numără un proces bugetar eficient și monitorizarea și evaluarea portofoliilor. Acest proces trebuie definit în continuare odată cu crearea unei Unități de Politici Publice (UPP) în cadrul Ministerului Transporturilor. În plus, ministerul va asigura un management al resurselor umane care să fie adaptat nevoilor organizaționale și strategiilor care sunt prevăzute în planificarea strategică instituțională. În plus, ministerul va îmbunătăți procedura de management al entităților aflate în subordine și al ÎS. Așadar ÎS vor fi supuse unui management profesional și unei guvernanțe corporative adecvate.Îmbunătăţirea procedurilor și a structurii organizatorice a MTMinisterul va elabora o organigramă pentru a reflecta mai bine care sunt atribuțiile departamentelor ministerelor, fluxul de lucru și procedurile necesare pentru implementarea Planului Strategic Instituțional. Pentru a oferi servicii mai bune publicului, ministerul va asigura proceduri transparente pentru personal și va reduce birocrația prin utilizarea instrumentelor electronice și a facilităților TIC.

Asigurarea eficienţei MT în planificarea strategică, procesul bugetar, monitorizarea și evaluareaPlanificarea strategică trebuie să fie implementată de către minister și entitățile în subordine/sub autoritate MT cu mandat oficial, cum ar fi un Ordin al Ministrului (OMT). În plus, o abordare colectivă între departamente va asigura preluarea responsabilităților aferente programului. Monitorizarea și evaluarea nu reprezintă o practică curentă a MT. Ministerul Transporturilor va utiliza indicatorii PSI ca instrument de monitorizare și evaluare. În ceea ce privește bugetarea, MT va introduce politici bugetare care sunt în conformitate cu direcțiile strategice ale PSI. Elaborarea bugetului anual va trebui să fie în conformitate cu plafonul bugetar anual al Ministerului Finanțelor Publice și cu plafoanele bugetare orientative pentru următorii doi ani.

71

Îmbunătăţirea managementului resurselor umane adaptat nevoilor organizatorice ale MTDezvoltarea profesională a funcționarilor publici din cadrul Ministerului Transporturilor este un obiectiv principal al PSI și este esențial pentru implementarea cu succes a acestuia. În acest context, personalul trebuie să fie compensat și motivat prin implementarea unor planuri de instruire potrivite, existând și necesitatea introducerii unor opțiuni fezabile de dezvoltare a carierei pentru funcționarii publici. Sectorul public nu poate concura cu sectorul privat și se confruntă cu pierderea personalului competent și calificat. Pentru a rezolva această problemă și pentru a atrage și menține un personal calificat, trebuie luate măsurile financiare necesare. Drept urmare și organigrama trebuie să fie corelată cu locurile de muncă vacante. În plus, ministerul va stabili un sistem obiectiv de evaluare pentru a determina dezvoltarea profesională individuală a angajaților. O compensare motivantă va fi introdusă pe baza evaluărilor individuale și va fi ajustată la un nivel corespunzător de remunerație. Ministerul va asigura formarea profesională a funcționarilor publici, ce reprezintă un element esențial al managementului resurselor umane. Formarea se va baza pe nevoile angajaților și serviciile ministeriale destinate publicului. Programa pentru formare va include utilizarea instrumentelor de tehnologie a informației și comunicațiilor în cadrul unor cursuri de management al bazelor de date, portaluri și soluții de gestionare a documentelor.

Obiective. Programul 4.1 vizează obținerea următoarele rezultate până în 2020:Rezultatul 4.1.1. Proceduri de planificare strategică și bugetare adoptate și implementate

Structura organizatorică a ministerului reflectă planificarea strategică pentru ca „Procedura de planificare strategică să fie implementată integral” (ţintă), de la „Procedura de planificare strategică nu este implementată” (nivel de referinţă)

Rezultatul 4.1.2. Asigurarea eficienţei MT în planificarea strategică, procesul de bugetare, monitorizare și evaluare

Proceduri strategice de planificare și bugetare adoptate și implementate (ţintă), de la planificare neimplementată (nivel de referinţă)

Rezultatul 4.1.3. Îmbunătăţirea managementului resurselor umane potrivit nevoilor organizatorice ale MT

Planul de personal dezvoltat și implementatDescriere. Programul 4.1 sprijină măsurile menite să îmbunătățească capacitatea administrativă a sectorului transportului pentru o performanță mai bună a MT și a structurilor în subordinea/sub autoritatea MT. Programul constă în două categorii de măsuri: i) măsuri specifice, inclusiv consolidarea capacităților; și ii) inițiative sau principii de politici care vor consolida toate funcțiile de administrare orizontală, dar care vor necesita o colaborare intensă și permanentă intra- și inter-instituțională în timpul perioadei de implementare.

Factori de succes.Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și obiectivele legate de măsură sunt indicate în Anexa 3.

72

(4.1.1) Pentru a îmbunătăți procedurile și structura organizatorică a MT

1 - Iniţiative dedicate îmbunătăţirii managementului organizaţional al MT

(4.1.2) Pentru a se asigura eficiența MT în planificarea strategică, procesul bugetar și monitorizarea și evaluarea

1 - Proceduri de planificare strategică și bugetare

(4.1.3.) Pentru a se îmbunătăți managementul resurselor umane, adaptat la nevoile organizatorice ale MT

1 - Iniţiative dedicate îmbunătăţirii managementului resurselor umane

73

IV.Modalități de implementare, monitorizare i evaluare a PSIș

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie legat de planul de guvernare al guvernului și de procesele de planificare financiară. Drept urmare, PSI 2018-2021 al Ministerului Transporturilor trebuie să ghideze pregătirea cererii de buget pentru acest an, precum și proiecția pentru perioada 2019-2021. Se remarcă faptul că, deși bugetul include proiecții de cheltuieli pentru o perioadă de trei ani, acesta furnizează doar detaliile privind activitatea și cheltuielile pentru un an. Totuși, în timp, se anticipează că o atenție sporită va fi acordată celui de-al doilea și al treilea an.

Responsabilitate. Implementarea planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a bugetului de stat. MT, prin Direcția Management și Strategie și cu ajutorul direcțiilor de specialitate va elabora planuri operaționale anuale pentru implementarea PSI. Ele vor servi drept bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, deoarece permite conducerii de vârf să identifice și să soluționeze, în avans, eventuale provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare. În anexele 2 și 3 este stabilit un cadru de monitorizare și evaluare care oferă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare (a se vedea tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă o imagine de ansamblu a intrărilor financiare. În măsura posibilităților și pentru a nu suprasolicita Ministerul Transporturilor, cadrul de monitorizare a PSI a fost conceput astfel încât să se integreze perfect în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CMEF), care se aplică obligatoriu pentru PSI 2018-2021.

Colectarea și gestionarea datelor. Un sistem informatic pentru planificarea strategică și evaluarea performanțelor a fost elaborat în formatul structurii PSI propuse. Aplicația va ilustra funcțiile-cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată la SGG și MFP, iar progresul implementării PSI este văzut la toate nivelurile de execuție și management. Progresul înregistrat în raport cu indicatorii este văzut de toate părțile interesate și de cetățeni printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportarea. Atunci când se decide ce anume va fi monitorizat și cu ce frecvență este important ca direcțiile operaționale ale Ministerului Transporturilor să nu fie supraîncărcate. În mod specific, nivelurile diferite ale indicatorilor de performanță necesită perioade de raportare diferite. Drept urmare:

- Indicatorii de intrare și proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial;

- Indicatorii de ieșire vor fi măsurați trimestrial;

- Indicatorii de rezultat vor fi măsurați semestrial;

- Indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI al Ministerului Transporturilor este prezentată mai jos.

74

IAN. APRILIE IULIE Oct.

REVIZUIREA ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

REVIZUIREA TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES/PRODUS ȘI INTRAREREVIZUIREA TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES/PRODUS ȘI INTRAREREVIZUIREA TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES/PRODUS ȘI INTRAREREVIZUIREA TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES/PRODUS ȘI INTRARE

REVIZUIREA SEMESTRIALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

Figura 1. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional al Ministerului Transporturilor

Este important să se raporteze Guvernului, Parlamentului, părților interesate și publicului larg progresele înregistrate în raport cu rezultatele planificate pe baza indicatorilor de performanță și a țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt elaborate în prezent, va fi esențial ca ele să fie întocmite și publicate în viitor de către Ministerul Transporturilor.

Evaluare. În afară de implementarea POIM, care face obiectul unor evaluări periodice ex-ante, intermediare și ex-post, Ministerul Transporturilor nu a elaborat încă o abordare oficială a evaluării ex-post a celorlalte programe și politici ale sale. În viitor, această activitate va furniza informații importante în ceea ce privește implementarea modificărilor referitoare la modul în care sunt livrate programele și politicile. Aceste schimbări nu vor afecta grav planul strategic.

Ar fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care Ministerul Transporturilor îl administrează și care este prezentat în PSI și, de preferință, să îl sincronizeze cu POIM și cel mai probabil cu calendarul de evaluare al CEF. Această activitate ar putea fi externalizată acelorași evaluatori care vor acoperi celelalte evaluări programate și, astfel, se vor crea sinergii în eforturile de evaluare, construindu-se în același timp și o viziune globală asupra rezultatelor politicii de transport.

Actualizarea PSI. Un exercițiu complet de planificare strategică se va desfășura o dată la patru ani. Pentru anii în curs, Ministerul Transporturilor va pregăti o actualizare anuală, care să determine dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va necesita finalizarea a trei activități:

- compararea rezultatelor reale față de cele planificate din anul precedent; acestea ar avea la bază țintele stabilite în planurile strategice și operaționale;

75

- efectuarea unei analize de mediu pentru a determina dacă sunt necesare modificări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului actual (a se vedea capitolul Context și provocări);

- adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin asigurarea faptului că planul continuă să acopere cel puțin trei ani după anul de planificare, planul strategic actualizat poate continua să se orienteze pe cererea bugetară anuală, care necesită și ea o prognoză pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele programului nu se schimbă dacă nu apare un eveniment major, cum ar fi o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, existând astfel timpul necesar pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute din anul precedent.

76

An Stabilire obiective noi

2019 pentru 2022

2020 pentru 2023

2021 pentru 2024

V. Surse de finanțare i bugetare anuale i multianualeș ș

Viabilitatea PSI 2018-2021 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor din cadrul fiecărui obiectiv specific.

Aderarea la UE a generat oportunități financiare extraordinare pentru sectorul transporturilor din România. Pe parcursul ciclului de programare 2014-2020, România a avut dreptul să primească circa 30.04 miliarde de euro din bugetul UE, în principal pentru transport prin intermediul fondurilor de coeziune și al fondurilor europene de dezvoltare regională.

Tabelul 1. Alocări financiare ale UE în România pentru perioada 2014-2020 (mil. EUR, prețuri constante 2011)

An 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

FC 486,32 486,32 486,32 486,32 486,32 486,32 486,32 3 404,25

FEDR 243,24 243,24 243,24 243,24 243,24 243,24 243,24 1 702,73

Total 729,56 729,56 729,56 729,56 729,56 729,56 729,56 5 106,98

În plus, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) oferă un sprijin suplimentar și adecvat pentru pregătirea și finanțarea câtorva proiecte strategice enumerate în actualul PSI.

În ciuda pachetului generos de programe UE, asigurarea unei finanțări adecvate a rămas o provocare până în prezent în procesul de reformă instituțională.

Anumite domenii și servicii relevante, fie în cadrul administrației sectorului, fie în portofoliul altor agenții guvernamentale – cum ar fi întreținerea drumurilor și a căilor ferate și reînnoirea echipamentelor aferente și a refacerii lucrărilor de inginerie care au depășit de mult timp ciclul lor de viață – nu sunt luate în considerare cu exactitate și sunt subfinanțate.

Un aspect la fel de important este reprezentat de faptul că rămân multe domenii de politici publice cu relevanță ridicată și impact mare asupra transportului și a calității vieții care nu sunt finanțate prin bugetul MT (cum ar fi transportul public urban și regional) și care impun stabilirea unor complementarități eficiente între resurse (care sunt abundente prin alte programe europene, dar sunt dispersate între numeroase organisme locale) și politica publică generală a MT în favoarea transportului public și a transportului feroviar. Se poate obține o mai mare coerență și eficacitate în acest sector dacă separarea administrativă dintre transportul urban și transportul național nu ar împiedica dezvoltarea inițiativelor.

Atât pentru domeniile de politici publice, cât și pentru îndeplinirea priorităților de reformă instituțională, MT ar putea beneficia de o tranziție la bugetarea pe programe. Acest lucru ar trebui să fie util pentru realizarea unei legături mai bune între obiectivele generale ale sectorului, planurile de acțiune corespunzătoare și resursele care trebuie alocate.

În cele din urmă, România trebuie să identifice și să trateze cu prioritate, în funcție de domeniile de politică publică, realizarea unui echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului transporturilor. Capacitatea sectorului de a organiza parteneriate publice-private este subdezvoltată și nu va fi deloc simplu pentru Ministerul Transporturilor să

77

răspundă provocărilor programelor de infrastructură mare fără sprijinul unor noi parteneri de finanțare.

Un plan bugetar care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentat în Anexa 1.

Tabelul 2. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON)

An Total 2018 2019 2020 2021

Valori estimate 42 843 013 9 132 803 10 198 154 11 230 477 12 281 579

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat pentru politici naționale și cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE, (iii) resurse din bugetul UE și iv) credite.

Figura de mai jos prezintă bugetul PSI pentru fiecare sursă de finanțare, mai mult de o treime fiind acoperită de finanțarea din partea FEDER UE-FC și CEF.

Figura 2. Structura surselor de finanțare a PSI

2.13%

56.76%

10.28%

30.82%

CreditBuget statCo-finanțareFonduri UE

Sursă finanțare /Total (mii lei) Credit (mii lei) Buget stat (mii lei) Co-finanțare (mii lei) Fonduri UE (mii lei)

42 843 013 913 928 24 319 386 4 405 930 13 203 760

Figura de mai jos prezintă pachetele financiare anuale, necesare pentru operaționalizarea PSI în perioada 2018-2021.

78

Figura 3. Defalcarea pachetelor financiare pe an și pe obiectiv strategic

2018 2019 2020 20210

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

Alocări bugetare pe ani și Obiective strategice

mii

lei

Bugetul din 2018 și Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor bugetului de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru stabilirea nivelului cofinanțării, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politici naționale. Cursul de schimb EUR - RON utilizat este același cu cel utilizat pentru fundamentarea bugetului pentru anul 2017. PSI are la bază patru obiective strategice și un program de buget. Numărul de programe a crescut în mod semnificativ în comparație cu planificarea strategică anterioară dezvoltată pentru MT. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI arată o consecvență sporită în ceea ce privește programele și facilitează procesul de implementare și monitorizare.Tabelul de mai jos prezintă defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 68% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către atingerea obiectivului strategic pentru construirea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv pentru obiectivele de întreținere.

Pe lângă proiectele de investiții, o acțiune importantă a statului în acest sector este și sprijinul direct pentru serviciile publice de transport, incluzând o politică de stimulare a operatorilor de servicii feroviare pentru călători, metrou și căi ferate (OS2). Tabelul 3. Defalcarea resurselor financiare pe ani și pe obiective strategice (mii RON, 2018-2021)

79

Obiectiv Strategic 2018 2019 2020 2021OS1 2 732 910 3 533 472 4 601 860 4 819 954OS2 868 974 1 306 902 1 162 739 1 164 034OS3 997 856 609 478 474 895 296 244OS4 4 533 063 4 748 302 4 990 983 6 001 347

În ceea ce privește gestionarea bugetului, o provocare instituțională majoră o reprezintă capacitatea părților interesate de a implementa PSI și, mai exact, de a planifica, executa și monitoriza bugetele acestora pe programe definite. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea mai multor programe bugetare reprezintă principala provocare pe tot parcursul ciclului de viață a PSI. De asemenea, gestionarea bugetului pe programe va aduce schimbări importante în departamentele bugetare ale MT.

80

Anexa 1a: Obiective i Programe bugetare pentru perioada 2018-2021 (mii RON)ș

Buget de stat Cofinantare buget de stat Finantare UE

2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4,895 7,015 1,185 17,482 6,048 6,156 3,721 1,557 52,426 18,144 18,469 11,142 4,671

616 625 0 1,993 478 695 820 0 4,528 1,461 2,106 961 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

62,183 36,972 1,675 273,029 146,995 77,727 46,212 2,095 819,096 440,991 233,183 138,637 6,285

0 0 0 549 549 0 0 0 0 0 0 0 0

67,694 44,612 2,860 293,053 154,070 84,578 50,753 3,652 876,050 460,596 253,758 150,740 10,956

Buget de stat Cofinantare buget de stat Finantare UE

2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1582768 1662494 2000449 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1,582,767 1,662,494 2,000,449 368 368 0 0 0 3,502 0 0 3,502 0

1582767 1662493 2000449 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4748302 4987481 6001347 368 368 0 0 0 3502 0 0 3502 0

81

Anexa 1b: Programe, Măsuri i Alocări bugetare 2018-2021ș

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.1.1.

Optimizarea sistemului naţional de transport și menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1.1.1.1 Reînnoirea infrastructurii feroviare în cadrul unui program de recuperare progresivă a restanţelor acumulate

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.2 Aplicarea unui program intensiv de efectuare a reparaţiilor curente ale infrastructurii feroviare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.3 Întreţinerea curentă a infrastructurii pentru funcţionarea în regim permanent 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

01.1.2.1 Reclasificarea reţelei feroviare în raport de intensitatea traficului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.2.2 Definirea unor standarde de performanţă şi mentenanţă diferenţiate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.3.1 Echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare pentru finanţarea infrastructurilor de transport terestru

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.3.2

Adoptarea şi implementarea unei metodologii de definire a necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare conform prevederilor Directivei nr. 2012/34/UE şi ale Legii nr. 202/2016 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

01.1.3.3Adoptarea și implementarea unui contract multianual de activitate şi performanță al administratorului infrastructurii feroviare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.4.1

Adoptarea și implementarea unei proceduri pentru stabilirea necesităților de întreținere pe baza condițiilor rețelei și nu pe baza regulilor, precum și a unei contractări pe baza condițiilor rețelei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.4.2 Adoptarea și implementarea unui contract multianual de performanță pentru întreținerea drumurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.1.2.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport interne şi internaţionale

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1.2.1.1Adoptarea şi implementarea unui program prioritar de reînnoire (refacţie) a liniilor aferente magistralelor feroviare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.1.2 Creşterea capacităţii CFR SA de execuţie a lucrărilor de refacţie a liniei din resurse proprii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.2.1 Reabilitarea secțiunilor de cale ferată din rețeaua TEN-T (POIM) 1,000 0 0 0 292,300 149,655 307,745 464,673 177,620 310,176 405,184 368,246 532,860 867,243 1,237,710 1,221,290

1.2.2.2 Reabilitarea secțiunilor de cale ferată din rețeaua TEN-T (CEF) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.2.3 Reabilitarea lucrărilor de construcții civile critice 0 0 0 0 13,972 13,399 5,708 2,729 18,405 8,577 6,126 3,592 55,222 40,542 18,402 10,777

1.2.2.4 Modernizarea stațiilor (gărilor) 0 0 0 0 933 605 1,166 1,069 1,284 794 1,534 1,408 3,855 2,381 4,601 4,223

82

1.2.2.5 Modernizarea instalațiilor electromecanice 0 0 0 0 12,596 9,498 16,843 0 7,795 8,879 14,138 0 23,384 24,845 31,581 0

1.2.2.6 Pregătirea proiectelor tehnice pentru electrificarea secțiunilor de cale ferată 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.3.1 Dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres din România 0 0 0 0 201,895 148,606 153,048 237,248 193,162 194,608 201,364 312,151 579,485 583,822 616,783 936,450

1.2.3.2 Construirea de drumuri ocolitoare principale ale orașului 8,355 1,985 836 0 40,090 29,785 53,301 23,973 11,885 39,193 70,133 31,545 35,654 117,580 210,398 94,634

1.2.3.3 Modernizarea șoselei de centură a Bucureștiului 0 0 0 0 16,843 135,133 210,915 193,137 22,164 158,106 250,089 224,251 66,487 474,316 750,279 672,758

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.1.3. Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1.3.1.1 Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe secțiunea comună bulgaro-română a Dunării 0 0 0 0 12 6 0 0 99 52 0 0 570 290 0 0

1.3.1.2 Îmbunătățirea condițiilor de navigație de-a lungul Dunării între Călărași și Brăila 0 0 0 0 2142 246 0 0 872 126 0 0 2380 378 0 0

1.3.1.3 Îmbunătățiri aduse la nivelul protecției malurilor de-a lungul canalului Sulina 600 0 0 0 482 1653 2128 2128 632 2175 2799 2799 1898 6526 8398 8398

1.3.1.4 Reabilitarea ecluzelor 0 0 0 0 64083 62259 8950 355 29210 27024 2339 161 87629 57105 7018 484

1.3.2.1 Îmbunătățirea infrastructurilor portuare din portul Constanța 0 0 0 0 32398 7166 0 0 42020 11492 0 0 126061 34476 0 0

1.3.2.2 Îmbunătățirea sistemelor de comunicații portuare din portul Constanța 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.2.3 Reînnoirea rețelelor de utilități ale portului Constanța0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.2.4 Îmbunătățirea serviciilor pentru transportul de marfă și călători din portul Constanța 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.3.1 Îmbunătățirea infrastructurii și a echipamentelor porturilor de pe Dunăre 0 0 0 0 4355 2088 2501 2363 5774 2752 3292 3109 17459 8284 9876 9328

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.2.1. Creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

2.1.1.1 Îmbunătăţirea cadrului național legislativ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.2 Adoptarea și implementarea unor contracte de servicii publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.3 Înfiinţarea şi operaţionalizarea Autorităţii de Reformă Feroviară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.1 Adoptarea și implementarea unui plan de implementare a serviciilor regulate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.2 Repararea şi întreţinerea liniilor în vederea implementării 0 0 0 0 479 399 1117 639 630 525 1471 840 1891 1576 4412 2521

2.1.3.1 Adoptarea și implementarea unui plan de achiziţie, precum și achiziția materialului rulant 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.2 Asigurarea materialului rulant necesar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.4.1 Adoptarea și implementarea unui plan de integrare multimodală cu transportul aerian de pasageri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.4.2 Realizarea legăturii feroviare Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă 0 0 0 0 187 279 0 0 242 340 0 0 728 1018 0 0

2.1.4.3 Integrarea multimodală cu transportul rutier individual 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

83

2.1.4.4 Integrarea multimodală cu sistemele de transport public urban de pasageri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 2.2. Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de marfă, deservit preponderent de modurile de transport ecologice

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

2.2.1.1Dezvoltarea unei reţele de terminale intermodale administrate de CFR SA, conform recomandărilor Master Planului General de Transport al României 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.2 Adoptarea și implementarea unui plan strategic de asigurare a unui parc de containere pentru traficul intern

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.3Definirea modelului de business privind implicarea diferiţilor actori ai sistemului feroviar în transportul intermodal în containere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.2.1 Dotarea terminalelor intermodale cu echipamentele necesare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.2.2Îmbunătăţirea cadrului legislativ în scopul creşterii atractivităţii serviciilor de transport RO-LA şi a serviciilor de transport intermodal de semi-trailere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.3.1Definirea şi implementarea unui mecanism legislativ de susţinere financiară a operatorilor de transport intermodal feroviar-rutier containerizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.3.2 Creşterea competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar de mărfuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 2.3. Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

2.3.1.1

Completarea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.2 Modernizarea centurii feroviare a municipiului Bucureşti0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.1 Reformularea aranjamentelor administrative pentru AMTB 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.2 Restructurarea companiilor municipale de transport public 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.3Adoptarea și implementarea unei strategii generale pe termen lung pentru AMTB și pentru serviciile de transport public din București 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.3.1 Crearea noii magistrale de metrou „M5” 0 0 0 0 127063 178802 6213 9612 156907 146507 0 0 427420 439527 0 02.3.3.2 Crearea noii magistrale de metrou „M6” 1964 4248 4273 5169 3846 67709 163690 163690 16159 89703 215375 215375 48478 256202 646127 646127

2.3.3.3 Extinderea magistralei M4 cu noua secțiune Parc Bazilescu-Străuleşti 0 0 0 0 9278 0 0 0 11643 0 0 0 27079 0 0 0

2.3.3.4 Modernizarea magistralelor M1, M2 și M3 622 0 0 0 8764 19170 19170 19170 10411 25220 25220 25220 15183 75677 75671 75671

84

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 2.4. Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

2.4.1.1 Îmbunătățirea parametrilor tehnici ai aeroporturilor din România 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.4.2.1 Implementarea programului de punere în acțiune SESAR 2015 - Cluster 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.4.2.2 Măsură pentru optimizarea spațiului aerian disponibil0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.3.1. Transport mai sigur 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

3.1.1.1Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.2.1 Creşterea gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii şi în linie curentă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.2.2 Îmbunătăţirea siguranţei la trecerile la nivel 0 0 0 0 160 559 5199 1166 210 735 1453 1534 630 2206 4336 46013.1.3.1 Îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere 0 0 0 0 4670 4336 1816 19 5838 5421 2268 23 17514 16263 6806 70

3.1.3.2 Măsură pentru îmbunătățirea managementului siguranței rutiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.4.1 Achiziționarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date privind parametrii de zbor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.5.1 Îmbunătățirea siguranței de-a lungul Dunării 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P.3.2. Transport mai puțin poluant 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

3.2.1.1

Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.2.2.1 Electrificarea şi reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor 0 0 0 0 355 605 623 0 467 686 819 0 1402 2055 954 0

3.2.2.2 Electrificarea şi reabilitarea liniei Craiova-Calafat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.2.3.1 Sprijin pentru pregătirea noilor scheme de organizare a transportului urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.2.3.2 Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.2.3.3 Studii și propuneri privind combustibilii alternativi și motoarele alternative 0 0 0 0 13 11 2 0 11 9 1 0 59 51 7 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 3.3 Creșterea accesibilitații transportului feroviar 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

3.3.1.1 Creşterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.1.2 Creşterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

85

3.3.1.3Dezvoltarea şi generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar de călători 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.1.4Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.2.1 Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.3.1 Aplicarea legii privind accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilități 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 3.4 Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

3.4.1.1 Dezvoltarea drumurilor Transregio 86,931 101,724 114,395 139,388 104,890 31,045 11,395 1,544 77,933 39,021 14,243 1,931 233,804 117,066 42,727 5,7923.4.1.2 Dezvoltarea rutelor ocolitoare (incl. In 3.4.1.1) 86,931 101,724 114,395 139,388 97,798 31,138 25,577 131 69,062 38,706 31,969 164 207,187 116,117 95,910 4933.4.2.1 Măsuri destinate dezvoltării drumurilor Eurotrans 0 0 0 0 700 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.4.2.2 Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei 0 0 0 0 700 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 3.5 Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

3.5.1.1 Difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri printr-un centru de informare centralizat și panouri de semnalizare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.5.1.2 Măsură pentru implementarea unei rețele de zone sigure de parcare pentru camioane în România 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.5.1.3 Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligente 0 0 0 0 42 0 0 0 549 0 0 0 0 0 0 0

3.5.2.1 Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-T 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.5.3.1Implementarea și operarea serviciilor de informații fluviale (RIS) transfrontaliere pe baza schimbului operațional de date RIS 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit Buget de stat, mii lei Co-finanțat Fonduri UE

P 4.1 Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

4.1.1.1 Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului organizațional al MT 0 0 0 0 1510898 1582768 1662494 2000449 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.2.1 Proceduri de planificare strategică și budgetare 0 0 0 0 1510898 1582767 1662494 2000449 368 0 0 0 0 0 3502 0

4.1.3.1 Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului resurselor 0 0 0 0 1510899 1582767 1662493 2000449 0 0 0 0 0 0 0 0

*Nota : Valorile bugetului au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MT și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea verde sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MT și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de buget pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

86

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Notă - Valorile indicatorilor au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MT și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea verde sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MT și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea unui sistem național de transport integrat și prietenos cu mediul

Indicatori de impact: Îmbunătățirea Indicelui de Performanță Logistică (LPI) 0 la 5 2,88 3,00 3,2

Indicatori de impact: Durata călătoriei de la Constanța până la granița cu Ungaria ore 9,5 8 8

Programul 1.1: Optimizarea sistemului național de transport și menținerea unei rețele echilibrate și durabile de transport feroviar și rutier

Rezultatul 1.1.1: Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare

Indicatori de rezultat: Volumul lucrărilor de refacție față de ritmul actual Km/an 10 250* 350

Indicatori de rezultat: Lungimea restricțiilor de viteză eliminate prin reparații curente % - <50% < 50%

Indicatori de rezultat: Întreținerea curentă a infrastructurii feroviare pentru funcționarea în regim permanent, cu consecințe privind menținerea parametrilor de performanță ai infrastructurii cel puțin la nivelul actual

% performață an 2017 minim an 2017 minim an 2017

Rezultatul 1.1.2: Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare

Indicatori de rezultat: Reducerea costurilor unitare de întreținere a rețelei feroviare secundare în raport cu nivelul actual

% an 2017 < 20% < 20%

Rezultatul 1.1.3: Asigurarea unui cadru contractual și financiar echitabil și durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare:

Indicatori de rezultat: Creșterea vitezei tehnice medii a rețelei față de nivelul actual km/h 70,17 70,17 72

Rezultatul 1.1.4 Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru întreținerea drumurilor

87

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Indicatori de rezultat: Ponderea drumurilor care se încadrează în administrarea CNAIR % 52 55 60

Programul 1.2: Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare în cadrul principalelor coridoare de transport interne și internaționale

Rezultatul 1.2.1: Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare în scopul de a susține competitivitatea serviciilor de transport feroviar pe piața internă a transportului de pasageri și mărfuri

Indicatori de rezultat: Creșterea vitezei medii de operare magistrale feroviare - Magistrala 200: Brașov-Sibiu-Arad-Curtici-frontieră- Magistrala 300: București-Brașov-Cluj-Oradea-Episcopia Bihor-frontieră- Magistrala 400: Brașov-Siculeni-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare- Magistrala 500: Ploiești-Bacău-Suceava-Vicșani-frontieră- Magistrala 600: Tecuci-Bârlad-Iași-Ungheni-frontieră- Magistrala 700: Pajura-Mogoșoaia-Urziceni-Făurei-Galaţi-frontieră- Magistrala 800: București-Constanţa-Mangalia- Magistrala 900: București-Craiova-Timișoara

Km/h - 55 55

Rezultatul 1.2.2: Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul coridoarelor TEN-T în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind capacitatea, viteza și interoperabilitatea cu alte rețele

Indicatori de rezultat: Creșterea vitezei medii de operare în cadrul următoarelor rețele feroviare

- Coridorul Rin-Dunăre- Coridorul Orient/Est-mediteraneean- Reţeaua de bază TEN-T- Reţeaua extinsă TEN-T

Km/h - 55 80

Rezultatul 1.2.3: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în sprijinul rețelei TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranța și serviciile

88

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Indicatori de rezultat: Creșterea vitezei medii în rețeaua principală TENT-T Km/h 76,1 77,1 77,6

Indicatori de rezultat: Creșterea procentul de drumuri cu 4 benzi din rețeaua rutieră sub administrarea CNAIR

% 8% 10% 15%

Programul 1.3: Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor

Rezultat 1.3.1: Îmbunătățirea navigabilității fluviului Dunărea și a canalelor aferente

Indicatori de rezultat: Îmbunătățirea numărului de zile de navigabilitate pe an Nr. zile 320 325 330

Rezultat 1.3.2: Îmbunătățirea capacităților operaționale ale portului Constanța

Indicatori de rezultat: Proiectare de containere în portul Constanța Mil. TEU/an 1.5 1.7* 2

Rezultat 1.3.3 Îmbunătățirea capacităților operaționale a rețelei portuare pe căile navigabile interioare de-a lungul fluviului Dunărea

Indicatori de rezultat: Creșterea capacității transportului de mărfuri pe căile navigabile interioare

Mil. tone/an 26.8 32.2 35*

Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea unui sistem național de transport multimodal durabil și eficient

Indicatori de impact: Ponderea modală pentru transportului feroviar de călători și transportului de mărfuri

An de referință 20164,5% călători19% mărfuri

Nivel 20164,5% călători20% mărfuri

9,5% călători25% mărfuri

Indicatori de impact: Procentul transportului de mărfuri în containere prin portul Constanța din capacitatea totală de transport

% 14% (2014) 20% 25%

Programul 2.1. Creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători

Rezultatul 2.1.1: Creșterea nivelului de performanță și eficiență ale sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători

Indicatori de rezultat: Creșterea parcursului total al trenurilor de călători care fac obiectul obligației de serviciu public față de valoarea actuală

Tren- km An 2016(-)

10% 20 %

89

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Rezultatul 2.1.2: Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar de călători

Indicatori de rezultat: Plan de implementare a serviciilor regulate în conformitate cu recomandările Master Planului General de Transport al României

% plan aprobat/ implementat/

revizuit

- 50% 100%

Indicatori de rezultat: Creșterea vitezei tehnice a liniilor stabilite în planul de implementare a serviciilor regulate

% - 5% 5%

Rezultatul 2.1.3: Susținerea logistică a serviciilor de transport feroviar de pasageri

Indicatori de rezultat: Creșterea capacității de transport a materialului rulant destinat transportului de călători în raport cu capacitatea de transport existentă

% - 5% 20%

Rezultatul 2.1.4: Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creșterii mobilității persoanelor

Indicatori de rezultat: Creșterea numărului de călători transportați în transportul feroviar pe ruta București Nord - Aeroportul Henri Coandă

Nr. călători 50 200 300

Programul 2.2: Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri deservit preponderent de modurile de transport ecologice

Rezultatul 2.2.1: Promovarea prioritară a transportului intermodal feroviar-rutier containerizat

Indicatori de rezultat: BucureștiTEU manipulat zilnic de la 0 TEU (nivel de referință pentru anul 2017) la 179 TEU (2020)TimișoaraTEU manipulat zilnic de la 0 TEU (nivel de referință pentru anul 2017) la 40 TEU (2020)Cluj-NapocaTEU manipulat zilnic de la 0 TEU (nivel de referință pentru anul 2017) la 55 TEU (2020)Bacău

TEU 0

0

0

0

179

40

55

74

179

50

55

74

90

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

TEU manipulat zilnic de la 0 TEU (nivel de referință pentru anul 2017) la 74 TEU (2020)OradeaTEU manipulat zilnic de la 0 TEU (nivel de referință pentru anul 2017) la 25 TEU (2020)

0 25 25

Rezultatul 2.2.2: Promovarea transportului RO-LA și a transportului intermodal de semi-trailere

Indicatori de rezultat: Realizarea unui ritm mediu de 2 trenuri RO-LA pe săptămână Nr tren/săpt 0 1 2

Indicatori de rezultat: Realizarea unui ritm mediu de 1 tren de semi-trailere pe săptămână

Nr tren/săpt 0 0 1

Rezultatul 2.2.3: Creșterea competitivității transportului intermodal pe piața internă a transporturilor de marfă

Indicatori de rezultat: Implementarea unui mecanism de susținere financiară a operatorilor feroviari și rutieri implicați în transportul intermodal, care să asigure compensarea diferenței dintre costuri și venituri

Implementat da/nu

Nu Nu Da

Indicatori de rezultat: Finalizarea procesului de creștere a competitivității operatorului național de transport feroviar de mărfuri

Finalizare proces da/nu

Nu Nu Da

Programul 2.3: Consolidarea organizării regionale și municipale a transportului public de călători

Rezultat 2.3.1: Promovarea unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe

Indicatori de rezultat: Adoptarea unei legi privind aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1370/2007

Adoptat da/nu

Nu Nu Da

Rezultatul 2.3.2: Promovarea unui sistem integrat și eficient de transport urban în zona metropolitană București

Indicatori de rezultat: Autoritatea Metropolitană de Transport București, care să fie operațională și cu o strategie metropolitană de transport public adoptată, precum și cu un sistem tarifar integrat operațional

Strategia AMTB adoptată/

operațională

Implementarea a început

Implementare completă

Implementarea completă a proiectului

comun-pilot și a recomandărilor-

91

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030cheie privind cercetarea și dezvoltarea

Rezultatul 2.3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport urban din București

Indicatori de rezultat: Kilometri de linii de metrou construiți Km 0 0 19

Indicatori de rezultat: Numărul mediu de pasageri pe zi la metrou Nr. pasageri 600 000 650000 700 000

Programul 2.4: Realizarea unei zone unice pentru transportul aerian

Rezultatul 2.4.1: Aeroporturile din România vor dezvolta capacitatea operațională cu respectarea reglementărilor privind siguranța aviației (Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Henri Coandă – București)

Indicatori de rezultat: Creșterea spațiului pentru platformă % - 40% 40%

Indicatori de rezultat: Creșterea numărului curselor de aeronave pe Aeroportul Henri Coandă

% 108. 566

Rezultatul 2.4.2: România va participa la dezvoltarea Cerului Unic European

Indicatori de rezultat: Implementarea în România de 4 noi funcționalități ATM Implementat da/nu

Nu Da Da

Indicatori de rezultat: Implementarea completă a programului SESAR privind managementul traficului aerian

Implementat da/nu

Nu Da Da

Obiectivul Strategic 3: Furnizarea de soluții de transport sigure, accesibile și mai puțin poluante pentru cetățeni

Indicatori de impact: Reducerea accidentelor rutiere soldate cu persoane decedate Morți (2010)100%2377

-50% comparat cu 2010

= 1188

-50% comparat cu 2020= 594

Indicatori de impact: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor

% 100% -10% -20%

92

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Indicatori de impact: Reducerea timpului de călătorie din centrele sub-regionale către rețeaua de autostrăzi și drumuri expres

Ore - -20% -30%

Programul 3.1: Transport mai sigur

Rezultatul 3.1.1: Consolidarea globală a siguranței transporturilor terestre

Indicatori de rezultat: Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare și rutiere

Adoptare- Implementare

Da/nu

Nu Adoptare Implementare

Rezultatul 3.1.2: Consolidarea siguranței transportului feroviar

Indicatori de rezultat: Creșterea numărului de instalații cu comandă centralizată pentru semnalizare feroviară în stații și în linie curentă față de situația actuală

% - 10% 15%

Indicatori de rezultat: Creșterea numărului de instalații de semnalizare automată cu (semi)bariere la trecerile la nivel în raport cu situația actuală

% - 25% 30%

Rezultatul 3.1.3 Consolidarea transportului rutier

Indicatori de rezultat: Reducerea punctelor negre de-a lungul drumurilor % 138 50% 60%

Indicatori de rezultat: Implementare eficientă a țintelor de întreținere pe timp de iarnă % 70% 100% 100%

Indicatori de rezultat: Reducerea proporției proiectelor de infrastructură care fac obiectul unui audit al siguranței rutiere

% 0% 0% 100%

Indicatori de rezultat: Raportul proiectelor de infrastructură care fac obiectul inspecției siguranței rutiere

% 0% 100% 100%

Rezultatul 3.1.4: Consolidarea siguranței transportului aerian

Indicatori de rezultat: Conformarea Autorității Aeronautice Civile cu standardele de siguranță ale ICAO

Respectarea standardului

(da/nu)

Recomandările în curs de

implementare

Conformare cu recomandările

auditului

Conformare cu recomandările

auditului

93

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Rezultatul 3.1.5: Consolidarea siguranței transportului pe căi navigabile interioare

Indicatori de rezultat: Reducerea numărului de persoane decedate în transportul pe căi navigabile interioare

Nr. de morți 81(2010)

- 40% comparat cu 2010

- 50% comparat cu 2010

Programul 3.2: Transport mai puțin poluant

Rezultatul 3.2.1: Îmbunătățirea politicilor care reduc emisiile de GES în sectorul transporturilor

Indicatori de rezultat: Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

Adoptat/ implementat

Nu Adoptat Implementat

Rezultatul 3.2.2 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar

Indicatori de rezultat: Lansarea în execuție a unor proiecte de investiții pentru electrificarea de linie de cale ferată

Km 2347 2611 TBC CFR SA

Rezultatul 3.2.3 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier

Indicatori de rezultat: Reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor % 0% 10% 20%

Programul 3.3: Creșterea accesibilității transportului

Rezultatul 3.3.1 Creșterea accesibilității transportului feroviar de călători

Indicatori de rezultat: Creșterea ratei utilizatorilor care pot ajunge în mai puțin de 30 de minute la o stație de cale ferată

% 74% 75.5% 75.5%

Rezultatul 3.3.2: Creșterea accesibilității transportului feroviar de marfă

Indicatori de rezultat: Adoptarea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate

Adoptat 50%/ implementat

100%

Nu 50% 100%

94

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Rezultatul 3.3.3: Creșterea accesibilității transportului feroviar de marfă

Indicatori de rezultat: Creșterea numărului de gări principale adecvate pentru asigurarea accesului călătorilor cu nevoi speciale

Nr. gări 70 84 84

Programul 3.4: Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport

Rezultatul 3.4.1: Facilitarea conexiunilor rutiere dintre principalele coridoare rutiere și orașele de importanță regională

Indicatori de rezultat: Rata de centuri ocolitoare aflate între coridoarele rutiere principale și orașele de importanță regională (Brașov, Carei, Tg. Jiu, Mihăilești)

% 0% 100% 100%

Indicatori de rezultat: Starea medie a drumului în condiții normale % 50% 75% 75%

Rezultatul 3.4.2: Îmbunătățirea legăturilor rutiere cu țările vecine și facilitarea mobilității transfrontaliere a persoanelor și a mărfurilor

Indicatori de rezultat: Reducerea timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei (Constanța, Halmeu și Siret)

Minute 300 150 150

Programul 3.5 : Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente

Rezultatul 3.5.1: Sprijinirea implementării STI în sectorul rutier

Indicatori de rezultat: Proiectarea STI compatibile cu VMS % 0% necompatibil 100% compatibil 100% compatibil

Rezultatul 3.5.2: Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar

Indicatori de rezultat: Ponderea secțiunilor feroviare care operează cu ERTMS % 0% 100% 100%

Rezultatul 3.4.1: Sprijinirea implementării STI în sectorul transportului pe căile navigabile interioare

Indicatori de rezultat: Procentajul navelor care utilizează RIS din total nave % 0% 20% 60%

Obiectivul Strategic 4: Optimizarea performanței Ministerului Transporturilor pentru a oferi servicii mai bune publicului

95

Unitate Referință Țintă 2020 Țintă 2030

Indicatori de impact: Procedurile de planificare strategică și bugetară adoptate, implementate și intrate în vigoare

Procedura existentă

da/nu

Nu Procedura adoptată și

implementată

Procedura adoptată,

implementată și intrată în vigoare

Indicatori de impact: Rata de absorbție a fondurilor structurale % 2016: 0% 30% 50%

Programul 4.1: Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

Rezultat 4.1.1: Proceduri de planificare strategică și bugetare adoptate și implementate

Indicatori de rezultat: Structura organizatorică a ministerului reflectă Planul Strategic Raport da/nu

Nu există încă Procedură în curs de implementare

Procedură în curs de implementare

Rezultatul 4.1.2: Asigurarea eficienței MT în planificarea strategică, în procesul de bugetare, monitorizare și evaluare

Indicatori de rezultat: Procedurile de planificare strategică și bugetară adoptate și implementate

Procedurile există (da/nu)

Nu există încă Proceduri în curs de implementare

Proceduri în curs de implementare

Rezultatul 4.1.3: Îmbunătățirea managementului resurselor umane în funcție de nevoile organizatorice ale MT

Indicatori de rezultat: Planul privind personalul – dezvoltat și implementat Da/Nu Nu Plan dezvoltat Plan implementat

96

Anexa 3: Programe i măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ)ș

Notă - Valorile bugetului au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MT și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea verde sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Programul 1.1. Optimizarea sistemului national de transport si mentinerea unei retele echilibrate si durabile de transport feroviar si rutier

Rezultatul 1.1.1. Reabilitarea accelerată a infrastructurii feroviare

M1.1.1.1 Reînnoirea infrastructurii feroviare în cadrul unui program de recuperare progresivă a restanţelor acumulatePentru a asigura obținerea unor beneficii maxime din investițiile privind reînnoirea, CFR SA va elabora în cel mai scurt timp un program de prioritizare a intervențiilor de reînnoire bazat pe criteriul reînnoirii cu prioritate a tronsoanelor cu cea mare intensitate a traficului feroviar.

Măsura vizează în principal creșterea progresivă a ritmului de reînnoire (refacție) a liniilor curente și directe până la un nivel superior mediei anuale de scadență la reînnoire. Este recomandabilă limitarea ritmului de reînnoire a infrastructurii feroviare la cca 500-600 km/an pentru a preveni perturbarea excesivă a traficului feroviar din cauza lucrărilor de reînnoire. Succesul implementării acestei măsuri este condiționat de implementarea măsurii 1.2.1.2 „Creșterea capacității CFR SA de execuție cu resurse proprii a lucrărilor de refacție a liniei”

Măsura include și reînnoirea unor elemente de structură (terasamente și lucrări de artă), precum și a unor instalații de semnalizare a căror stare necesită lucrări

Numărul de km de secțiune de cale ferată reînnoite în timpul implementării PSI[Km]/

012,4 70 150 250

97

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021de reînnoire în regim prioritar.

Beneficiarul măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută de la bugetul de stat.

M1.1.1.2 Aplicarea unui program intensiv de efectuare a reparaţiilor curente ale infrastructurii feroviare Având în vedere magnitudinea restanțelor privind reînnoirea infrastructurii, programul de recuperare a acestor restanțe va fi (relativ) lent și va conduce la necesitatea abordării reparațiilor curente printr-un program dedicat acestui obiectiv, corelat cu programul de efectuare a reînnoirilor.Scopul principal al măsurii este eliminarea în ritm accelerat, prin intervenții pe zone restrânse, a defectărilor de linie care generează restricții de viteză și puncte periculoase. De asemenea, măsura vizează asigurarea unui ritm normal de reparație curentă a instalațiilor de semnalizare feroviară.

Beneficiarul măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută de la bugetul de stat.

Reducerea numărului de restricții de viteză (%)

0% 20% 35% 48%

M1.1.1.3. Întreţinerea curentă a infrastructurii pentru funcţionarea în regim permanent Scopul acestei măsuri este de a menţine la un nivel redus probabilitatea de apariţie a defectării unor componente ale infrastructurii. Din perspectiva vitezelor de circulaţie, întreţinerea curentă are rolul de a preveni mărirea ecartului dintre viteza proiectată şi viteza maximă permisă de infrastructura feroviară. Ca urmare, această acţiune trebuie să fie permanentă şi continuă. În vederea creşterii vitezei

Gradul de acoperire a necesarului de finanțare pentru întreținere curentă

80% 90% 100% 100%

98

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

maxime permise de infrastructura feroviară, întreţinerea curentă trebuie dublată de alte acţiuni precum reparaţii ale elementelor defecte de infrastructură, reînnoiri şi/sau modernizări care includ elemente privind creşterea vitezelor.Succesul măsurii este condiţionat de asigurarea finanţării la nivelul de referinţă stabilit conform recomandărilor Master Planului General de Transport (1,450 miliarde lei/an).Beneficiarul măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută de la bugetul de stat.

Rezultatul 1.1.2. Utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate administrării infrastructurii feroviare

M1.1.2.1 Reclasificarea reţelei feroviare în raport de intensitatea traficuluiClasificarea rețelei în linii interoperabile și neinteroperabile ar trebui înlocuită cu o structură mai clară. Rețeaua feroviară română ar trebui structurată în două categorii: O rețea principală, care trebuie adusă cu prioritate la standarde europene în

ceea ce privește mentenanța și operarea, și care va asigura cerințele de performanță necesare creșterii competitivității serviciilor de transport feroviar. Resursele de dezvoltare disponibile vor fi alocate cu prioritate pentru această rețea principală.

O rețea secundară care trebuie menținută în exploatare cu parametri de performanță moderați, urmând să facă obiectul unor acțiuni de ameliorare a performanțelor după ce se va finaliza reabilitarea rețelei principale. Menținerea în exploatare a acestei rețele secundare este necesară pentru a asigura accesibilitatea transportului feroviar pentru toate regiunile țării și pentru a consolida principalele fluxuri de trafic de pasageri și mărfuri.

Rețeaua esterevizuită (50%) și programul adoptat (100%)

0% 50%

100% 100%

99

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Beneficiarul măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută de la bugetul de stat.

M1.1.2.2 Definirea unor standarde de performanţă și mentenanţă diferenţiate Scopul acestei măsuri este adoptarea programului de mentenanţă luând în considerare nivelurile diferite de performanță. Limitarea parametrilor de performanță ai rețelei secundare va conduce la limitarea costurilor de mentenanță și operare. Beneficiarul măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută de la bugetul de stat.

Analize detaliate privind situația fiecărui sector de cale ferată privind nevoile de mentenanță (50%) și adoptarea parametrilor de performanță (100%)

0% 50% 100% 100%

Rezultatul 1.1.3. Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru administrarea infrastructurii feroviare

M1.1.3.1 Echilibrarea modului de alocare a resurselor bugetare pentru finanţarea infrastructurilor de transport terestruScopul acestei măsuri este elaborarea un cadru financiar pe termen mediu pentru distribuirea fondurilor publice pe categorii de cheltuieli (întreținere și reparații, reînnoire/reabilitare și investiții pentru modernizare/dezvoltare) și pe moduri de transport. Această proiecție financiară poate fi utilizată ca bază pentru definirea unor obligații legale ale Ministerului Transporturilor și ale Ministerului Finanțelor Publice cu privire la alocarea fondurilor publice destinate infrastructurilor de transport pe categorii de cheltuieli și pe moduri de transport.Cadrul financiar include reguli pentru distribuirea fondurilor publice pe categorii de cheltuieli (întreținere și reparații, reînnoire/reabilitare și investiții pentru modernizare/dezvoltare) și pe moduri de transport în conformitate cu recomandările Master Planului General de Transport al României.

Cadrul financiar pe termen mediu pentru alocarea resurselor bugetare pentru infrastructurile de transport este pregătit (20%), adoptat și bugetat (80%) și pus în aplicare (100%).

0 20% 80% 100%

100

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M1.1.3.2 Adoptarea și implementarea unui metodologii de definire a necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare conform prevederilor Directivei nr. 2012/34/UE și ale Legii nr. 202/2016Măsura urmărește transparența și punerea corectă în aplicare a Legii nr. 202/2016, al cărui obiectiv principal este definirea atribuțiilor administratorului infrastructurii feroviare române prin crearea unei metodologii de calculare a nevoilor sale de finanțare și revizuirea sistemului de alocare a resurselor în deplină conformitate cu Directiva nr. 2012/34/UE, oferind astfel CFR SA un sprijin financiar mai adaptat și previzibil din partea bugetului de stat și a operatorilor.

Metodologia de calcul este pregătită (20%), adoptată și bugetată (80%) și fiind pusă în aplicare (100%).

0% 20% 80% 100%

M1.1.3.3 Adoptarea și implementarea unui contract multianual de activitate și performanţă al administratorului infrastructurii feroviareUn contract multianual de performanță legat de întreținerea infrastructurii feroviare încheiat între CFR SA și statul român ar îmbunătăți considerabil întreținerea rețelei feroviare, deoarece ar oferi un cadru de finanțare pe termen lung pentru întreținere, obligând ambele părți să aibă o viziune pe termen lung, să ia în considerare achiziționarea echipamentului necesar și să dezvolte programe de întreținere pe baza viitoarei cereri de servicii.Contractul multianual ar cuprinde toate elementele contractuale, tehnice și financiare pentru realizarea unei activități de întreținere bazate pe performanță, în special:- Datele de trafic și proiecțiile de trafic pentru activități,- Un plan de întreținere,- Indicatorii care măsoară rezultatele preconizate și nivelul de performanță în timpul furnizării serviciilor,

Contract pregătit (20%), adoptat (50%) și în desfășurare (100%)/0%

50% 100% 100% 100%

101

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

- Un plan financiar care include veniturile din sistemul de taxare,- Descrierea echipamentului și a resurselor umane, activitățile externalizate.Autoritatea pentru Reformă Feroviară va identifica, , resursele financiare si încheierea contractelor de servicii publice multianuale.Acțiunea ar trebui să fie implementată în 2018 și finanțată din bugetul Ministerului Transporturilor prin alocare bugetară pentru ARF. Acțiunea referitoare la ARF este susținută și prin Contractul de Servicii-Suport de Asistență Tehnică pentru Proiect (PASSA), încheiat între BEI și Ministerul Fondurilor Europene.Costul contractului de întreținere va fi acoperit de la bugetul de stat, iar beneficiarul este CRF SA în calitate de administrator al infrastructurii feroviare. O parte din acest obiectiv poate fi subcontractată furnizorilor privați. Implementarea contractului va fi semnată pe o perioadă de 5 ani pentru perioada 2017-2021.

Rezultatul 1.1.4 Asigurarea unui cadru contractual și financiar durabil pentru întreținerea drumurilor

M1.1.4.1 Adoptarea și implementarea unei metodologii de definire a necesităţilor de întreţinere pe baza starii tehnice a reţelei și nu pe baza regulilorTrecerea de la contractele de întreținere bazate pe reguli la cele bazate pe condiții.Prin plata contractorilor pe baza nivelului de servicii pe care îl livrează, contractele bazate pe rezultate oferă un stimulent financiar clar pentru contractori în sensul respectării standardelor de performanță a drumurilor, iar calitatea lucrărilor de întreținere se va îmbunătăți.

Contracte de întreținere bazate pe condiții pregătite (20%), contracte de întreținere bazate pe condiții adoptate (50%), contracte de întreținere implementate (100%)

0% 20% 50% 100%

M1.1.4.2 Adoptarea și implementarea unui contract multianual de performanţă

102

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

pentru întreţinerea drumurilorÎncheierea unui contract de performanță cu CNAIR.Un contract multianual de performanță privind întreținerea drumurilor încheiat între CNAIR și statul român ar îmbunătăți considerabil întreținerea drumurilor, deoarece ar oferi un cadru de finanțare pe termen lung pentru întreținere, forțând ambele părți să aibă o viziune pe termen lung, să ia în considerare achiziția echipamentului necesar și dezvoltarea programelor de întreținere pe baza cererii de servicii viitoare.Contractul multianual ar cuprinde toate elementele contractuale, tehnice și financiare pentru realizarea unei activități de întreținere bazate pe performanță, în special:- Datele de trafic și proiecțiile de trafic pentru activități,- Un plan de întreținere,- Indicatorii care măsoară rezultatele preconizate și nivelul de performanță în timpul furnizării serviciilor,- Un plan financiar care include veniturile din sistemul de taxare,- Descrierea echipamentului și a resurselor umane, activitățile externalizate.Elaborarea contractului este sprijinită de Contractul de Servicii de Suport de Consultanță pentru Proiect (PASSA) contractată intre BEI si Guvernul României.Măsura este finanțată de la bugetul de stat, iar beneficiarul este CNAIR în calitate de entitate responsabilă cu întreținerea rețelei rutiere românești. O parte din acest obiectiv poate fi subcontractată furnizorilor privați.Implementarea contractului va fi semnată pe o perioadă de 5 ani pentru perioada

Contract pregătit (20%), adoptat (50%) și în desfășurare(100%)/

0% 0% 100% 100% 100%

103

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

2017-2021.Programul 1.2. Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare in cadrul principalelor coridoare de transport interne și internaționale

Rezultatul 1.2.1. Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul magistralelor feroviare în scopul susținerii competitivității serviciilor de transport feroviar pe piața internă a transportului de pasageri și mărfuriM1.2.1.1 Adoptarea și implementarea unui program prioritar de reînnoire (refacţie) a liniilor aferente magistralelor feroviare

Există 8 axe majore identificate pentru transportul feroviar, care reprezintă un set de conexiuni între capitala București și orașele Arad, Oradea, Satu Mare, Iași, Galați, Constanța și Timișoara.

- Magistrala 200: Brașov-Sibiu-Arad-Curtici-frontieră

- Magistrala 300: București-Brașov-Cluj-Oradea-Episcopia Bihor-frontieră

- Magistrala 400: Brașov-Siculeni-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare

- Magistrala 500: Ploiești-Bacău-Suceava-Vicșani-frontieră

- Magistrala 600: Tecuci-Bârlad-Iași-Ungheni-frontieră

- Magistrala 700: Pajura-Mogoșoaia-Urziceni-Făurei-Galați-frontieră

- Magistrala 800: București-Constanța-Mangalia

- Magistrala 900: București-Craiova-Timișoara

Proiectele din cadrul acestei măsuri cuprind un set de activități pornind de la

Numărul de km de secțiune de cale ferată aferente magistralelor feroviare reînnoite în timpul implementării PSI[Km]

0 0 0 0

104

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021lucrări civile până la înlocuirea sistemelor de cale ferată în vederea atingerii parametrilor satisfăcători de funcționare și dezvoltarea atractivității transportului feroviar pentru transportul intercity.

Măsura este finanțată din resursele CFR SA, bugetul de stat și programele europene.

M1.2.1.2 Creșterea capacităţii CFR SA de execuţie din resurse proprii a lucrărilor de refacţie a liniePentru a menține actractivitatea transportului feroviar pe rutele naționale este important ca administratorului infrastructurii să i se garanteze un nivel suficient de resurse care să contribuie la reînnoirea rețelei în conformitate cu politica proprie de investiții și care să completeze alte programe.Un plan de investiții ar trebui să fie elaborat și adoptat pentru a crește capacitățile de investiții ale CFR SA, iar obiectivul financiar al acestui plan ar trebui să fie sprijinit de statul român, la nivel financiar și administrativ.

Planul de investiții este pregătit (20%), adoptat și bugetat (80%) și implementat (100%).

Procentul lucrărilor de reînnoire a căilor ferate care vor fi executate de CFR SA pe finanțare adecvată [%]

0%

0%

20%

0%

80%

0%

100%

0%

Rezultatul 1.2.2. Îmbunătățirea infrastructurii feroviare de-a lungul coridoarelor TEN-T în conformitate cu standardele Uniunii Europene privind capacitatea, viteza și interoperabilitatea cu alte rețele

M1.2.2.1 Reabilitarea secţiunilor de cale ferată din reţeaua TEN-T (POIM)În stadiul actual, cea mai mare parte a infrastructurii feroviare românești este într-o stare defectuoasă și funcționează cu o tehnologie depășită. Partea rețelei care este inclusă în rețeaua TEN-T ar trebui să fie reabilitată pentru a atinge parametrii tehnici solicitați de rețeaua de transport feroviar europeană. Aceste activități de reabilitare a secțiunilor strategice, care sunt în curs de desfășurare, trebuie să fie urmărite și reprezintă un prim pas pentru dezvoltarea unor servicii

Numărul de km de secțiune de cale ferată reabilitată în timpul implementării PSI[Km]/

2 4 6 9

105

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

feroviare moderne, orientate către piață pentru transportul de călători și de mărfuri.Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură și, în mod indirect, toți operatorii feroviari care prestează servicii în rețeaua feroviară din România.În vederea atingerii parametrilor europeni pentru secțiunile feroviare TEN-T, proiectele din cadrul acestei măsuri cuprind un set de activități pornind de la lucrări civile până la înlocuirea sistemelor de cale ferată. Prin aceste activități se vor implementa toate modulele tehnice comune (GSM-R, ETCS) și condițiile (de ex.: 22,5 sarcină pe osie) de interoperabilitate între rețelele feroviare europene.Finanțarea măsurii se realizează prin:Programe europene în curs de desfășurare pentru fondurile de coeziune dedicate infrastructurii mari POIM (2013-2020), care includ un set de proiecte de reabilitare a rețelei feroviare lansate în timpul programului precedent și aflate în curs de desfășurare „pe etape” și un set de proiecte noi. Pe parcursul ciclului de investiții al proiectelor PSI, se intenționează finalizarea cu prioritate a rețelei de cale ferată de-a lungul coridorului IV, concentrând investiția în partea de nord-vest a coridorului. În etapele următoare, după 2020, vor fi implementate proiecte suplimentare care au fost prioritizate în Master Planul General de Transport pe alte rute principale, în funcție de disponibilitățile de finanțare.Pentru anul 2017 au fost aprobate anumite proiecte suplimentare, care sunt în concordanță cu secțiunile care au fost prioritizate în Master Planul General de Transport, în special în secțiunea de-a lungul coridorului nordic Ploiești - Iași până la granița moldovenească (de asemenea fiind o prioritate în domeniul rutier), dar și spre sud, către frontiera bulgară - urmând traseul Coridorului Paneuropean IX.

0

25% 50% 75% 100%

106

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

De asemenea, infrastructura care susține serviciul de tren suburban de la București la Aeroportul Henri Coandă este renovată.

M1.2.2.2 Reabilitarea secţiunilor de cale ferată din reţeaua TEN-T (CEF)Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), care finanțează următoarele proiecte:- Reabilitarea secțiunii de cale ferată Brașov – Sighișoara, a sub-secțiunii Apața - Cața (2015-RO-TM-0362-W) între 2016 și 2020 și secțiunile Brașov – Apața și Cața – Sighișoara (2014-RO-TMC-0639-W) între 2015 și 2020. În momentul în care reabilitarea tuturor celor trei sub-secțiuni este finalizată, lungimea secțiunii Brașov – Sighișoara va fi redusă de la 130,27 km la 112,63 km și va respecta pe deplin cerințele UE pentru rețeaua feroviară de bază.- Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea căii ferate Craiova – Calafat (014-RO-TMC-0202-S) 2015 -2020- Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea căii ferate Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș (2014-RO-TMC-0140-S) 2015-2017Alte studii de fezabilitate care trebuie să fie prezentate:- Predeal – Brașov - Infra ConstanțaPOIM : București Nord Giurgiu (SF), București Nord HC

Numărul de studii de fezabilitate aprobate prin HG[Unitate]/0

25% 50% 75% 100%

107

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M1.2.2.3 Reabilitarea secţiunilor de cale ferată din reţeaua TEN-T (POIM)Reabilitarea lucrărilor de construcţii civile criticeMăsura include mai multe seturi de proiecte în curs de desfășurare care vizează reabilitarea podurilor, tunelurilor și a altor lucrări de construcții civile. Beneficiarul este CFR SA. Finanțarea măsurii se realizează prin intermediul actualelor Programe Europene prin Fonduri de Coeziune (FC), destinate infrastructurii mari - POIM (2013-2020) și de la bugetul de stat.Mai multe seturi de proiecte sunt planificate pentru implementare. Aceste proiecte includ prima fază a proiectului de reînnoire a podurilor pentru regiunile Cluj, Craiova și Galați, finanțate prin fonduri FC și alocarea fondurilor FEDER pentru București, Timișoara, Brașov și Iași, ambele cu cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.Modernizarea podurilor peste fluviul Dunărea va facilita considerabil operațiunile dintre București și Constanța. De asemenea, activitățile de construcție pentru noul pod de la Grădiștea, între București și Giurgiu sunt susținute și incluse în măsura 2.4.3.B, referitoare la renovarea celor mai promițătoare linii.

Programele regionale de reabilitare a lucrărilor de construcții civile au fost finalizate[Unitate]/

00 0 3 7

M1.2.2.4 Modernizarea staţiilor gărilorMăsura vizează îmbunătățirea calității serviciilor feroviare prin punerea la dispoziția călătorilor de gări mai atractive. De asemenea, vizează implementarea normei NP 051-2001 referitoare la adaptarea spațiilor publice la nevoile persoanelor cu dizabilități. Beneficiarul măsurii este CFR SA ca proprietar al

Gări modernizate[Unitate]/

0 0 0 6 15

108

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021gărilor.

M1.2.2.5 Modernizarea instalaţiilor electromecaniceModernizarea sistemelor de semnalizare - Măsura vizează modernizarea procesului de organizare și a tehnologiilor utilizate pentru controlul circulației trenurilor. Măsura se concentrează pe cele 19 stații de tren de-a lungul secțiunilor Siculeni - Adjud și Ilia - Lugoj. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este finanțată de Uniunea Europeană din FEDER și de la bugetul de stat. Sistemul de semnalizare pentru detectarea cutiilor de unsoare supraîncălzite și a frânelor strânseMăsura intenționează să sporească siguranța funcționării prin instalarea sistemelor de detectare menționate. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

Centrele de control modernizate[Unitate]/0

Sisteme de detectare implementate[%]/0%

0

0

0

20%

19

50%

19

50%

Sisteme pentru detectarea cutiilor de osii supraîncălzite și a frânelor strânseMăsura intenționează să sporească siguranța funcționării prin instalarea sistemelor de detectare menționate. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

Sisteme de detectare implementate[%]/0%

0% 20% 50% 50%

Modernizarea trecerii la nivel Numărul de treceri de nivel 0 0 50 150

109

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Obiectivul măsurii este eliminarea tuturor trecerilor de nivel de-a lungul coridorului de transport pentru a atinge o viteză comercială mai ridicată, dar și pentru a spori semnificativ nivelul de siguranță în locațiile existente, deoarece trecerile de nivel sunt locații critice unde au loc un număr mare de accidente între trenuri, vehicule și pietoni. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

modernizate[Unitate]/0

Comandă centralizată pentru staţia VideleAceastă reînnoire este necesară din cauza uzurii sistemelor actuale. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Proiectul este susținut din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.

Comandă centralizată modernizată[Unitate]/0

0 0 0 1

M1.2.2.6 Pregătirea proiectelor tehnice pentru electrificarea secţiunilor de cale ferată.Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, ca secțiune prioritară în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport. Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

Secțiuni electrificate[Km]/0 0 0 0 158+166

Rezultatul 1.2.3. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere care sprijină rețelele TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranța și serviciile

M1.2.3.1 Dezvoltarea reţelei de autostrăzi și drumuri expres din România România deține una dintre cele mai puțin dezvoltate rețele de autostrăzi din întreaga Uniune Europeană. Această situație afectează libera circulație a

Numărul de kilometri de autostradă construiți[Km]/

110

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

persoanelor și a bunurilor între orașele mari, iar această subdezvoltare constituie principala cauză a apariției riscurilor majore din domeniul siguranței rutiere. Master Planul General de Transport a confirmat scopul dezvoltării unei rețele primare de autostrăzi de-a lungul coridoarelor majore și conectarea principalelor orașe. Măsura sprijină realizarea construcției în desfășurare a autostrăzilor în rețeaua TEN-T și a îndeplinirii obiectivului de îmbunătățire, la standarde europene, a infrastructurii de pe rețelele TEN-T în conformitate cu standardele privind construcțiile din cadrul Directivei nr. 1315/2013.Beneficiarul direct al măsurii este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Implementarea măsurii se realizează prin intermediul programului european, susținut din fonduri de coeziune și dedicat infrastructurilor mari, POIM 2014-2020, aflat în curs de desfășurare și cuprinzând un set de proiecte „pe etape” deja lansate și alte proiecte noi.Măsura include:Autostrada Sebeș - TurdaAutostrada Timișoara - LugojAutostrada Brașov - Târgu Mureș - Cluj - OradeaAutostrada Lugoj - Deva

0

0% 30% 80% 100%

M1.2.3.2 Construirea de drumuri ocolitoare principale ale orașuluiMăsura sprijină finalizarea construcției rutelor ocolitoare în jurul mai multor orașe mari pentru a facilita fluxurile de trafic și pentru a proteja centrul orașului de traficul în creștere și de aglomerare. Include:- finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO autostrăzii Bacău” pe coridorul rutier

Numărul de kilometri de rute ocolitoare construite

0 100 150 175

111

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

de Nord – Sud, un proiect în concordanță cu toate celelalte măsuri care vizează modernizarea infrastructurii rutiere de-a lungul acestui coridor, identificat în MPGT drept coridor de interconexiune 3,- finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO Suceava”, completând ruta anterioară la nord spre direcția graniței cu Ucraina, cu fonduri alocate exclusiv de la bugetul de stat,- finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO Târgu Mureș”, un coridor major, situat pe ruta vestică venind dinspre Republica Moldova, identificat în Master Planul General de Transport drept coridor de interconexiune 5,- finalizarea construcției rutei ocolitoare pentru Constanța, care permite un acces mai ușor la infrastructurile de coastă din Marea Neagră (porturi, turism).Beneficiarul măsurii va fi CNAIR. Finanțarea este susținută prin fondurile europene de coeziune.

[Km]/0

M1.2.3.3 Modernizarea șoselei de centură a BucureștiuluiMăsura sprijină: - Finalizarea modernizării secțiunii de nord a șoselei de centură a orașului București, cu două secțiuni deja în curs de implementare (A1-DN7, A2-DN2) și finanțate din fonduri de coeziune;- Lansarea și implementarea secțiunii centurii la profil de DN (lărgire la 4 benzi) între A1 și DN5;- Implementarea pasajelor Domnești, Oltenița, Mogoșoaia și Berceni;- Lansarea, atribuirea și finalizarea lucrărilor de construcție pentru partea de sud și nord a șoselei de centură, la profil de autostradă, ambele susținute de FC și de

Partea de nord a șoselei de centură construită[Km]/ Partea de sud a șoselei de centură proiectată[Km]/

0

0

35

30

50

40

54

48

112

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

bugetul de stat. Beneficiarul măsurii va fi CNAIR.

Programul 1.3. Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor

Rezultatul 1.3.1. Îmbunătățirea navigabilității fluviului Dunărea și a canalelor aferente pentru realizarea completă a capacităților operaționale de transport ale căilor navigabile interioare

Îmbunătăţirea condiţiei de navigaţie prin lucrări hidrotehniceMăsura constă în definirea și implementarea tehnică a unui set de acțiuni, alcătuite în principal din lucrări hidrotehnice și de dragare, pentru menținerea și îmbunătățirea condițiilor operaționale ale șenalelor navigabile pentru navigația comercială și civilă și diminuarea impactului activităților umane asupra mediul natural.Aceste acțiuni sunt aliniate la un program mai amplu al mai multor țări care implementează Strategia UE pentru regiunea Dunării din 2010, impusă de pachetul NAIADES II, care coordonează eforturile multinaționale ce vizează exploatarea întregului potențial al navigației pe Dunăre prin eliminarea obstacolelor din calea navigabilității și creșterea volumelor de transport pe fluviul Dunărea cu 20% până în anul 2020.Un Master Plan de reabilitare și întreținere a șenalului navigabil al Dunării și afluenților săi navigabili a fost adoptat în 2014 (Aria prioritară 1A din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării ) și au fost urmate planurile naționale de acțiune.Se compune din mai multe proiecte:

Secțiuni critice îmbunătățite[Unitate]/2 0 0 1 2

113

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M1.3.1.1 Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe secţiunea comună bulgaro-română a Dunării (km 845,5 - km 375). Acest proiect este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (2015-RO-RM-0366-W - SWIM - Gestionarea integrată a căilor navigabile SMART), cu contribuția de la bugetul de stat estimată la 15%. Obiectivul principal al proiectului este asigurarea parametrilor șenalului navigabil recomandați de Comisia Dunării (pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație) în două dintre cele mai critice sectoare ale fluviului Dunărea și asigurarea navigației internaționale, precum și a trecerii navelor pe tot parcursul anului prin aceste sectoare.Acțiunea vizează îmbunătățirea condițiilor fizice ale albiei râului și ale malurilor fluviului. Proiectul este implementat între 2016 și 2020.Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați.

M1.3.1.2 Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie de-a lungul Dunării între Călărași și Brăila (km 375 - km.175). Proiectul vizează realizarea de lucrări hidrotehnice pentru reechilibrarea fluxurilor de apă dintre fluviul Dunărea și unul dintre brațele acestuia și facilitarea condițiilor de navigație. Proiectul este programat să înceapă în 2017 și să fie livrat în 2022. Beneficiarul este RA AFDJ Galați. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.

M1.3.1.3 Îmbunătăţiri aduse la nivelul protecţiei malurilor de-a lungul Canalului Sulina. Proiectul își propune să faciliteze navigația de-a lungul canalului prin realizarea de lucrări hidrotehnice și consolidări ale malurilor. De asemenea, proiectul va contribui la protejarea resurselor naturale afectate de schimbările

Maluri de râu consolidate[km]/

Performanța proiectului[%]/0%

Maluri de râu consolidate[km] /

0

0%

0%

30%

50%

50%

80%

75%

75%

100%

100%

100%

114

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

climatice. Proiectul este programat să înceapă în 2018 și să fie livrat în 2022. Beneficiarul este RA AFDJ Galați. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.

M1.3.1.4 Reabilitarea ecluzelorMăsura sprijină modernizarea stațiilor de pompare și a altor echipamente pentru reînnoirea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, galeriilor de ape mari Ovidiu și Năvodari. Proiectul a început în 2016 și urmează să fie livrat până în 2021. Beneficiarul este RA ACN SA. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.

Reabilitarea ecluzelor[Unitate] / -

- 0 0 6

Rezultatul 1.3.2. Îmbunătățirea capacităților operaționale ale portului Constanța

M1.3.2.1 Îmbunătăţirea infrastructurilor portuare din portul ConstanţaMăsura sprijină un set de proiecte care intenționează să consolideze capacitățile portuare pentru operațiunile comerciale.Proiectele fac parte din planul de dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (desemnat prin codul S și numărul corespunzător fiecărui proiect) și ar trebui implementat în 2017. Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.Include: - Adâncirea șenalelor navigabile și a bazinelor din portul Constanța. Proiectul va elimina unele limitări ale navigației și manevrelor prin dragarea canalelor (S1) - (2017-2020). Originea finanțării este fondul FEDER.- Dezvoltarea unei ancorări specializate într-o zonă cu profunzime mare (dana D80). Măsura intenționează să consolideze capacitatea portului pentru

Proiectele Planului Cadru Constanța au fost realizate (S1/S2/S3/S5/S6/S8/S10/S13/S14)/0Lucrările de dragare finalizate[%]/

Dezvoltarea D80 finalizată[%]/

2

25%

4

50%

6

75%

9

100%

115

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

manipularea cerealelor și va contribui, de asemenea, la o mai bună organizare a activităților portuare (S2) - (2017-2021). Originea finanțării este fondul FEDER.Modernizarea infrastructurii din portul Constanţa, construirea unei noi stații de colectare și tratare a deșeurilor de pe uscat, modernizarea sistemului de semnalizare în bazinul portului și al șenalelor navigabile și achiziționarea unei nave tehnice. Originea finanțării este reprezentată de fondurile CEF, iar perioada de implementare este 2016-2019.Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța și toți operatorii care ar putea avea nevoie de o astfel de infrastructură.

Acțiuni CEFrealizate[%]/

25% 50% 75% 100%

M1.3.2.2 Îmbunătăţirea sistemelor de comunicaţii portuare din portul Constanţa Măsura sprijină un set de proiecte prin care se intenționează să se consolideze sistemul de comunicații portuare ținând cont de încărcăturile actuale de trafic și de evoluția prevăzută a activităților din zonă.Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt al Portului Constanța (desemnate prin codul S și numărul aferent fiecărui plan) și trebuie să fie implementate în 2018. Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.Include: - Dezvoltarea capacităților de transport feroviar în portul Constanța Sud Agigea. În prezent, cele trei linii existente sunt deja saturate în perioadele de vârf (2018-2022).- Dublarea căii ferate Agigea Ecluza - Terminal Feribot, în același scop (S6) - (2018-2022).

Dezvoltarea liniei de cale ferată finalizată[%]/0%

Dublarea șinelor de cale ferată[%]0%

Benzi suplimentare construite la poarta 7[%]/0%

25%

25%

25%

50%

50%

50%

75%

75%

75%

100%

100%

100%

116

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

- Extinderea la 4 benzi a drumului către poarta 7, care este folosită de majoritatea camioanelor care se îndreaptă spre port (S8) - (2018-2022).- Extinderea la 4 benzi a drumului spre poarta 10 și 10bis, rezultând deschiderea porții 10bis (S10) - (2018-2022).Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța și toți operatorii care ar putea avea nevoie de o astfel de infrastructură.

Benzi suplimentare construite la poarta 10[%]/0%

25% 50% 75% 100%

M1.3.2.3 Măsura dedicată modernizarea reţelelor de utilităţiMăsura sprijină un set de proiecte care vizează modernizarea rețelelor de utilități portuare.Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (acest grup este identificat prin codurile S13 și S14) și ar trebui să fie implementate între 2017 și 2021 (electrificare și gaz) și între 2018 și 2022 (sisteme de încălzire). Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.Proiectul include investiții în domeniul alimentării cu energie electrică, al iluminatului, al alimentării cu gaze, al sistemelor de încălzire cu apă și al altor proiecte similare.Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța.

Rețele de utilități îmbunătățite[%]/0% 25% 50% 75% 100%

M1.3.2.4 Măsuri dedicate îmbunătăţirii serviciilor pentru transportul de marfă și călătoriMăsura sprijină un set de proiecte prin care se intenționează să se consolideze facilitățile portuare pentru operarea serviciilor Ro-Ro și a serviciilor de transport de călători, ținând seama de evoluția prevăzută a acestor servicii.

117

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (desemnat prin codul S și numărul aferent fiecărui). Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.Include : - un nou terminal unificat pentru operațiunile Ro-Ro și operațiunile de transport rutier în portul Constanța Sud (S3). Ar trebui implementat din 2017 până în 2021.- crearea unui nou terminal pentru pasageri, de la acostarea RO-RO 3 și RO-RO 4 (S5). Ar trebui implementat din 2018 până în 2022 sau mai târziu.Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța.

Nou terminal Ro-Ro operațional[Da/Nu]NuNou terminal pentru transport de călători operațional[Da/Nu]Nu

Nu

Nu

Nu

Da

Da

Da

Da

Da

Rezultatul 1.3.3. Îmbunătățirea capacității operaționale a porturilor de-a lungul fluviului Dunărea

Majoritatea porturilor românești de-a lungul Dunării au fost iniţial concepute pentru nevoile industriei grele, care sunt în continuă scădere. Domeniul de aplicare al serviciilor ar trebui să fie adaptat acum, iar echipamentul lor ar trebui să corespundă cererii actuale de servicii.Beneficiarii și Ministerul Transporturilor au pregătit un set de investiţii pentru a redefini ofertele comerciale ale fiecărui port de-a lungul fluviului Dunărea, detaliat în MPGT, care ia în considerare natura mărfurilor care circulă sau sunt depozitate în fiecare dintre ele (cu posibilă specializare pentru unele porturi în unele domenii, de exemplu cereale sau manipularea containerelor) și un nivel de investiţie adaptat cererii economice.Următoarele entităţi vor fi beneficiarii măsurilor:Brăila (2018) CN APDM SA GalaţiPort Drobeta Tr. Severin (2018 – 2020) - CN APDF SA Giurgiu

Numărul de programe de reabilitare lansate în timpul ciclului PSI[unitate]/0

25%

25%

50%

50%

75%

75%

100%

100%

118

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Port Olteniţa (2017-2019) - CN APDF SA GiurgiuPort Orșova (2019-2020) - CN APDF SA GiurgiuPort Cernavodă (2018-2020) - CN APDF SA GiurgiuPort Corabia (2017-2018) - CN APDF SA GiurgiuPort Calafat (2017-2018) - CN APDF SA GiurgiuPort Giurgiu - CN APDF SA GiurgiuPort Isaccea (2018-2021) - CN APDM SA GalaţiPort Tulcea (2018-2021) - CN APDM SA GalaţiPort Ovidiu (2018-2019) - CN ACN SAPort Medgidia (2018-2021) - CN ACN SAPort Luminiţa (2018-2021) - CN ACN SAPort Galaţi – inclusiv platforma multimodală CN APDM SA GalaţiDe confirmat: Sulina –Bechet –Proiectele sunt finanţate din fonduri FEDER, și fondurile CEF pentru proiectul Galaţi și Giurgiu, cu o contribuţie estimată de la bugetul de stat de 15%.

25%

25%

50%

50%

75%

75%

100%

100%

Programul 2.1. Creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar de călători

Rezultatul 2.1.1. Creșterea nivelului de performanță și eficiență a sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători

M2.1.1.1 Îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de transport feroviar de pasageri

Reglementările naționale privind transportul public de călători sunt revizuite (20%),

0% 20% 80% 100%

119

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1370/2007, a fost implementat mecanismul legal de subvenționare a serviciilor publice de transport feroviar de călători, prin care statul poate impune operatorilor feroviari prețuri comparabile cu cele din transportul rutier și compensează din fonduri publice diferența dintre veniturile și costurilor operatorilor feroviari. Scopul aceste măsuri este revizuirea și îmbunătățirea implementării regulamentului deși volumul total al subvențiilor acordate a fost în ușoară scadere. Modul de dimensionare a acestor compensații a condus la limitarea progresivă a volumului de servicii publice privind transportul feroviar de pasageri.

se adoptă noi metode de implementare (80%) și se implementează (100%).

M2.1.1.2 Adoptarea și implementarea unor contracte de servicii publice bazate pe monitorizarea performanţei serviciilor de transport feroviar de călătoriMăsura va fi cuprinsă, printre altele, în următoarele inițiative:• Un contract între minister și operatori bazat pe nivelul și calitatea serviciilor pe rutele solicitate cel mai mult și nu în principal pe numărul de pasageri/km.• Un proces de licitare competitivă în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1370/2007 ar înlocui contractul de servicii publice negociat în prezent.• O remunerație pentru îmbunătățirea calității serviciilor care rezultă din investițiile operatorului de servicii. Se așteaptă ca această acțiune să contribuie la reînnoirea materialului rulant și la servicii de calitate pentru public.• Acces egal la materialul rulant între operatori prin intermediul unui stoc comun achiziționat de o companie independentă administrată de Ministerul Transporturilor.Măsura este finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Contracte de servicii publice încheiate în cadrul unui proces de licitație competitiv[Da/Nu]/

Nu Nu Da Da

120

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M2.1.1.3 Înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară Implementarea unor reforme majore pentru îmbunătățirea practicilor manageriale în sectorul feroviar ar trebui să fie realizată de o structură feroviară independentă, care va funcționa sub supravegherea Ministerului Transporturilor. În acest scop, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a fost înființată prin Ordonanța Guvernului nr. 62/2016. ARF va fi responsabilă de: • Atribuirea contractelor de servicii publice numai pe baza invitațiilor la licitație.• Indicatorii de performanță pentru transportul feroviar public de călători care vor deservi drept bază a contractelor de servicii publice atribuite.• Elaborarea programelor de reducere a costurilor și de raționalizare și îmbunătățire a calității serviciilor publice pentru transportul feroviar public.Programul menționat mai sus ar putea consta în următoarele activități:• Introducerea serviciilor cu orare egale.• Noi sisteme de management pentru materialul rulant.Pentru a asigura o implementare eficientă a reformei, bugetul și personalul se vor aloca pentru ARF. Înființarea ARF este finanțată de la bugetul de stat.Asistența tehnică este oferită de către BEI prin proiectul PASSA. Măsura începe în 2017 și va continua pe toată durata PSI.

Personalul este recrutat (30%), programul de lucru este aprobat (50%), programul este implementat (100%)/0%

50% 100% 100% 100%

Rezultatul 2.1.2. Promovarea unor servicii cu grad ridicat de atractivitate pentru transportul feroviar de călători

M2.1.2.1 Adoptarea și implementarea unui plan de implementare a serviciilor cadenţate în conformitate cu recomandările Master Planului General de

Elaborarea planului de dezvoltare pentru servicii cu

0% 20% 80% 100%

121

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Transport al RomânieiSuccesul modernizării serviciilor feroviare între Constanța și București demonstrează interesul de a dezvolta unele servicii feroviare cadențate cu viteză sporită, confort și regularitate ca bază a ofertelor de servicii de transport feroviar de călători. Măsura va sprijini modernizarea altor linii principale, care leagă București de cele mai importante orașe din jur.

orare candețate de intervale (20%), măsurile operaționale sunt definite (80%) și implementate (100%)

M2.1.2.2 Repararea și întreţinerea liniilor în vederea implementării serviciilor cadenţate de transport feroviar de pasageriMăsura sprijină mai multe pachete de investiții (lucrări și echipamente civile) pe următoarele secțiuni de linii: București - Brașov, Timișoara - Arad, București - Buzău, București - Craiova, Pașcani - Iași, București - Constanța, București - Pitești. Documentația tehnică va fi elaborată între 2017 și 2018, iar proiectul va fi implementat între 2019 și 2022. Beneficiarul va fi CFR SA. Măsura va fi finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.

Numărul de secțiuni cu servicii cadențate propuse[Unitate]/1 1 2 4 8

Rezultatul 2.1.3. Susținerea logistică a serviciilor de transport feroviar de pasageri

M2.1.3.1 Adoptarea și implementarea unui plan de achiziţie a materialului rulant adecvat pentru realizarea obligaţiilor de serviciu public pentru transportul feroviar de pasageriVechimea materialului rulant a devenit o problemă importantă pentru dezvoltarea serviciilor de transport de călători. O mare parte din materialul rulant utilizat pentru transportul de pasageri are o vechime de aproximativ 35 de ani, cu unele unități chiar peste 60 de ani. Serviciile nu sunt atractive pentru potențialii utilizatori noi și, de asemenea, generează probleme de întreținere și logistică. Măsura vizează pregătirea unui plan de achiziție a materialului rulant, cu accent

The development plan for reg Planul de achiziție pentru materialul rulant nou este pregătit (20%), planificarea achiziției este aprobată (80%) și bugetată (100%), căile de parcurs ale serviciilor sunt confirmate(20%the operationnal measures are

0% 20% 100% 100%

122

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

pe necesitățile noului material rulant pentru secțiunile cu orare cadențate de intervale.Măsura este finanțată de la bugetul de stat, beneficiarii fiind operatorii de transport feroviar de călători.

defined (80%) and implemented (100%)

M2.1.3.2 Asigurarea materialului rulant necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de furnizare a unor servicii publice adecvate în ceea ce privește confortul pentru pasageri și o mai bună performanţăUrmare măsurii anterioare, planul de achiziție ar trebui lansat și procesul de achiziție ar trebui derulat înainte de sfârșitul prezentului PSI.În cadrul POIM sunt prevăzute fonduri nerambursabile pentru achiziția de material rulant nou. Achiziția acestui material rulant și punerea sa la dispoziția operatorilor feroviari, care au contracte de servicii publice, constituie una dintre sarcinile principale ale Autorității pentru Reformă Feroviară.

Achiziționare de material rulantNumăr

Planul de achiziție a materialului rulant nou este în curs de implementare (da/nu)

Nu Nu Da Da

Rezultatul 2.1.4 Integrarea transportului feroviar de pasageri în fluxuri intermodale destinate creșterii mobilității persoanelor

M2.1.4.1 Adoptarea și implementarea unui plan de integrare multimodală cu transportul aerian de pasageriMăsurile constau în pregătirea unui plan de acțiune în următoarele sectoare:

Integrarea multimodală cu transportul aerian de pasageri cu dezvoltarea unui conexiuni feroviare pentru principalele aeroporturi din România,

Integrarea multimodală cu transportul rutier, transportul individual și interurban cu dezvoltarea transportului rutier și feroviar de călători,

coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport în comun al marilor orașe (autobuze, tramvaie, metrou) în scopul de a facilita fluxurile

Planul de dezvoltare a integrării intermodale a căilor ferate este pregătit (50%), măsurile operaționale sunt definite și bugetate (100%)

0% 25% 50% 100%

123

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021de transport pe relații care au o extremitate în interiorul orașelor, iar cealaltă extremitate în alte localități.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, beneficiarii fiind operatorii de transport feroviar de călători. Aceasta poate fi sprijinită și de un program de asistență tehnică oferită de organismele internaționali.

M2.1.4.2 Realizarea legăturii feroviare București Nord - Aeroportul Henri CoandăMăsura intenționează să îmbunătățească interfața dintre serviciile feroviare de la Gara de Nord și aeroportul Henri Coandă, cu o linie suplimentară de 2,3 km (de la Odăile la Aeroport), un nou terminal și un serviciu modernizat (Faza 1). De asemenea, noul terminal se va conecta cu metroul M6 în 2021 (Etapa 2).Măsura este finanțată de la bugetul de stat și fondurile structurale (POIM).

Progresul proiectului [Fazele I și II] Ne

terminataFaza I terminata

Faza I terminata

Faza I terminata

M2.1.4.3 Integrarea multimodală cu transportul rutier individual interurbanScopul acestei măsuri constă în implementarea sistemului Ro-La pentru transportul rutier de autoturisme proprietate privată în cadrul unui plan de dezvoltare pentru integrarea intermodală a infrastructurii feroviare. Beneficiarii și originea finanțării vor fi determinate de planul de dezvoltare.

RO-LA sistem pentru vehicule individuale (Da/Nu)

Nu Nu Nu Da

M2.1.4.4 Integrarea multimodală cu sistemele de transport public urban de pasageriMăsura vizează implementarea proiectelor de sisteme integrate de transport create prin acordul de cooperare între operatorii de transport feroviar și autoritățile locale de transport și elaborat în conformitate cu planul de dezvoltare pentru integrarea intermodală a căilor ferate.

Sistem integrat urban/suburban/transport intercity (Da/ Nu)

Nu Da Da Da

124

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Beneficiarii și originea finanțării vor fi determinate de planul de dezvoltare.

Programul 2.2. Dezvoltarea unui sistem de transport intermodal de mărfuri deservit preponderent de modurile de transport ecologice

Rezultatul 2.2.1. Promovarea prioritară a transportului intermodal feroviar-rutier containerizat

M2.2.1.1 Dezvoltarea unei reţele de terminale intermodale publice, conform recomandărilor Master Planului General de Transport al României MPGT prevede închiderea platformei actuale Bucureștii Noi și construirea unui nou terminal cu capacitate îmbunătățită amplasat în apropierea șoselei de centură a Bucureștiului și a autostrăzii Bucureștiului pentru a avea în viitor posibilitatea de a fi transformat într-un terminal trimodal, conectat la Canalul Dunăre-București.Măsura include toate acțiunile necesare pentru pregătirea zonei:- Achiziționarea sau re-alocarea terenurilor,- Conectarea la rețelele de utilități,- Pregătirea solului, consolidarea suprafețelor operaționale, sistemele de drenare,- Conexiuni feroviare și rutiere,- Depozite.Se prevede o perioadă de implementare între 2017 și 2020.Beneficiarii măsurii trebuie să fie identificați cu privire la acordurile instituționale finale.* proiect pregătit (20%), contract de finanțare semnat (50%) în desfășurare (100%)

București: proiect pregătit, contract de finanțare semnat, în desfășurare 0% 20% 50% 100%

125

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Dezvoltarea unei reţele de platforme multimodale pentru orașele principaleAceste orașe reprezintă noduri principale ale rețelelor de transport și constituie zone importante de producție, manipulare și livrări. Măsura include toate acțiunile necesare pentru pregătirea zonei:- Achiziționarea sau re-alocarea terenurilor,- Conectarea la rețelele de utilități,- Pregătirea solului, consolidarea suprafețelor operaționale, sistemele de drenare,- Conexiuni feroviare și rutiere,- Depozite.Se prevede o perioadă de implementare între 2018 și 2021.Beneficiarii măsurii trebuie să fie identificați cu privire la acordurile instituționale finale.Măsura va fi finanțată prin fonduri FEDER, bugetul de stat și bugetul local, cu finanțare din partea operatorilor privați.* proiect pregătit (20%), contract de finanțare semnat (50%), proiect în desfășurare (100%)

Timișoara: proiect pregătit, contract de finanțare semnat, proiect în desfășurare

Cluj: proiect pregătit, contract de finanțare semnat, proiect în desfășurare

Bacău: proiect pregătit, contract de finanțare semnat, proiect în desfășurare

Oradea: proiect pregătit, contract de finanțare semnat, proiect în desfășurare

0%

0%

0%

0%

20%

20%

20%

20%

50%

50%

50%

50%

100%

100%

100%

100%

M2.2.1.2 Adoptarea și implementarea unui plan de asigurare a unui parc de containere pentru traficul intern

Plan adoptat și implementat Da/Nu

- Nu Da Da

M2.2.1.3 Definirea modelului de business privind implicarea diferiţilor actori ai sistemului feroviar în transportul intermodal în containere

Model definit Da/Nu

- Da Da Da

126

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Rezultatul 2.2.2. Promovarea transportului RO-LA și a transportului intermodal de semi-trailere

M2.2.2.1 Dotarea terminalelor intermodale cu echipamentele necesareTransportul RO-LA ca orice tehnică de transport cu remorcă necesită un echipament specific în ceea ce privește spațiul de manevră, docuri, material rulant, etc. Măsura urmărește reabilitarea sau dotarea zonelor terminale și dezvoltarea RO-RO de-a lungul drumurilor promițătoare. Beneficiarul măsurii vor fi operatorii de transport multimodal.Planul strategic privind dezvoltarea transportului intermodal va identifica sursele financiare, cum ar fi bugetul de stat, investițiile private, PPP și stimulentele europene la momentul pregătirii proiectelor.* Proiectele serviciilor RO-LA sunt determinate (20%), se identifică părțile interesate și sursele de finanțare (80%), proiectele sunt lansate (100%)

Proiectele serviciilor RO-LA sunt determinate (20%), se identifică părțile interesate și sursele de finanțare (80%), proiectele sunt lansate (100%)

0% 20% 80% 80%

M2.2.2.2 Îmbunătăţirea cadrului legislativ în scopul creșterii atractivităţii serviciilor de transport RO-LA și a serviciilor de transport intermodal de semi-trailerePentru a crește competitivitatea economică a transportului RO-LA, care generează beneficii sociale și de mediu importante, dar suferă de concurența neloială cu transportul rutier, ar trebui adoptate măsuri corective temporare (stimulente, taxe de trecere și impozitare ...) și eliminate toate obstacolele legislative.

Au fost elaborate proiecte de lege și măsuri de stimulare îmbunătățite (20%), adoptate și bugetate (80%) și în vigoare (100%)

0% 20% 80% 80%

Rezultatul 2.2.3. Creșterea competitivității transportului intermodal pe piața internă a transporturilor de marfă

M2.2.3.1 Definirea și implementarea unui mecanism legislativ de susţinere financiară a operatorilor de transport intermodal feroviar-rutier containerizat Au fost elaborate proiecte de 0% 20% 80% 80%

127

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

În scopul creșterii competitivității economice a transportului containerizat și a transportului combinat, care generează beneficii sociale și de mediu importante, dar care suferă de concurența neloială cu transportul rutier, ar trebui adoptate unele măsuri corective temporare (stimulente, taxe de trecere și impozitare) pentru transportul intermodal și eliminate toate obstacolele legislative.

lege și măsuri de stimulare îmbunătățite (20%), adoptate și bugetate (80%) și în vigoare (100%)

M2.2.3.2 Creșterea competitivităţii operatorului naţional de transport feroviar de mărfuri – plan de măsuri adoptat și implementat

Plan adoptat și implementat Da/Nu

- Nu Da Da

Programul 2.3. Consolidarea integrării regionale și municipale a transportului public de călători

Rezultatul 2.3.1. Promovarea unor sisteme de servicii publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageri în zona de influență a marilor orașe

M2.3.1.1 Completarea cadrului legislativ naţional în conformitate cu principiile stabilite prin legislaţia europeană cu privire la serviciile publice de interes regional pentru transportul feroviar de pasageriScopul măsurii este de a introduce obiectivele și dispozițiile legale aliniate la Regulamentul nr. 2007/1370 pentru a facilita organizarea serviciilor de transport public de călători la scară regională.Măsura este finanțată de la bugetul de stat.

Elaborarea planului (20%), aprobarea si bugetarea planului (80%), implementarea planului (100%)

0% 20% 80% 100%

M2.3.1.2 Modernizarea centurii feroviare a municipiului BucureștiProiectul inelului feroviar de 68 de km din jurul Bucureștiului are trei etape:- etapa I: legătura feroviară București Nord - Domnești - Progresu (centura feroviară vest) și București Nord - Băneasa - Pantelimon (centura feroviară nord), - etapa a II-a: conexiunea feroviară cu rețeaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei și

Numărul de km de inel feroviar renovat și construit [Km]

0 40 60 68

128

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale, - etapa a III-a: legătura feroviară Progresu - Pantelimon - București Nord (centura feroviară est).Beneficiarul măsurii este CFR SA, măsura va fi finanțată de la bugetul de stat, completată cu fonduri de coeziune.

Rezultatul 2.3.2. Promovarea unui sistem integrat și eficient de transport urban în zona metropolitană a Bucureștiului

M2.3.2.1 Reformularea acordurilor administrative pentru AMTBAutoritatea Metropolitană de Transport București ar trebui să-și poată îndeplini în mod eficient atribuțiile sale de autoritate de gestionare delegată pentru transportul public urban, iar dispoziția legală ce stă la baza creării acesteia ar trebui să fie revizuită, dacă este necesar, și implementată.Având în vedere că responsabilitățile au fost transferate către AMTB, resursele necesare de personal ar trebui să fie de asemenea transferate.Această măsură este finanțată din sursele bugetare ale MT și este inclusă în misiunea sa de organizare și reglementare a sectorului transporturilor din România. Ar trebui să fie implementată în 2017.

Elaborarea planului (20%), aprobarea si bugetarea planului (80%), implementarea planului (100%)

20% 20% 80% 100%

M2.3.2.2 Restructurarea companiilor municipale de transport public Restructurarea entităților/societăților operaționale este necesară pentru a face posibilă implementarea principiilor concurenței loiale, incluse atât în Regulamentul UE nr. 1370/2007, cât și în Legea nr. 92/2007. Se recomandă ca RATB să fie obligată să țină seama separat de operarea troleibuzelor, tramvaielor și autobuzelor și de faptul că transportul cu autobuzul ar trebui să fie și el reorganizat prin transferul lui către o serie de centre de profit separate în vederea

Elaborarea planului (20%), aprobarea si bugetarea planului (80%), implementarea planului (100%)

20% 20% 80% 100%

129

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

pregătirii pentru trecerea la un sistem de licitație competitivă. Este necesar ca orice operator de transport public să fie constituit ca societate comercială obișnuită, supusă unei constrângeri în materie de faliment. Subvenția nu ar trebui acordată preferențial transportatorilor. În schimb, este nevoie de o concurență loială pentru aceste francize subvenționate.Această măsură este finanțată din sursele bugetare ale Ministerului Transporturilor și este cuprinsă în misiunea de organizare și reglementare a sectorului transporturilor din România, dar și din sursele primăriei municipiului București și AMTB, care au mandatul de organizare și reglementare a transportului public local. Asistența tehnică poate fi mobilizată. Măsura va fi efectuată între 2018 și 2020.

M2.3.2.3 Adoptarea și implementarea unei strategii generale pe termen lung pentru AMTB și serviciile de transport public din BucureștiCoordonarea rutelor de autobuze, tramvai și metrou va necesita inițial elaborarea unei strategii generale pentru o rețea integrată. Pornind de la această viziune, ar trebui să fie definite procedurile atât pentru investițiile fizice, cât și pentru orice planificare a traseului.Măsura este finanțată din sursele bugetare ale Ministerului Transporturilor, având în vedere misiunea sa de organizare și reglementare a sectorului transporturilor din România, dar și din resursele primăriei municipiului București și AMTB, având în vedere mandatul lor de organizare și reglementare a transportului public local. Asistența tehnică poate fi mobilizată. Ar trebui să înceapă înainte de 2020.

Elaborarea planului (20%), aprobarea si bugetarea planului (80%), implementarea planului (100%)

20% 20% 80% 100%

Rezultatul 2.3.3. Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport urban din București

M2.3.3.1 Crearea noii magistrale de metrou „M5”

130

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Rețeaua metroului din București a fost proiectată acum o jumătate de secol și nu mai corespunde dezvoltării naturale a orașului. S-a considerat că este necesar să se dezvolte rețeaua de transport subteran cu noi linii de metrou pentru a alinia serviciile de transport la schemele prezente de planificare urbană.Magistrala M5 este în construcție, asigurând o conexiune de la zona de sud-vest, dens populată, către partea de est a orașului, intersectând toate liniile existente și viitoare.Secțiunea de vest, Râul Doamnei - Eroilor (inclusiv Valea Ialomiței), se va finaliza și trebuie dată în folosință în 2018-2019. Secțiunea de est, Eroilor - Universitate - Iancului, urmează a fi construită între 2019-2023. Secțiunea Iancului – Pantelimon se va finaliza ulterior, completând astfel întreaga magistrală M5. Se va achiziționa un nou material rulant pentru operare. Proiectele sunt finanțate prin Fondurile de Coeziune și din fonduri de la bugetul de stat. Beneficiarul este compania de metrou Metrorex SA.

Numărul de km de tunel construiți[km]16,2

Numărul de stații construite[Unitate]22 stații, 2 depouri

Garnituri de tren achiziționate[Unitate]43

-

- -

7

10 statii1 depou

13 trenuri

M2.3.3.2 Crearea noii magistrale de metrou „M6”În conformitate cu orientările anterioare, magistrala de metrou M6 conectează orașul București (Gara de Nord) cu zona Băneasa, Aeroportul Băneasa, orașul Otopeni, cu stația finală la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Aceasta cuprinde 12 stații și include achiziția de material rulant (12 trenuri).Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, de la bugetul de stat și cu sprijinul JICA. Beneficiar este compania Metrorex SA. Proiectul este preconizat să înceapă în 2018 (licitația pentru lucrările de structură) și să fie finalizat în 2023.

Numărul de km de tunel construiți[km] / 14,2Numărul de stații construite[Unitate]/12 stațiiGarnituri de tren achiziționate[Unitate]12 trenuri

0

0

0

0

0

0

0

12

M2.3.3.3 Extinderea magistralei M4 cu noua secţiune Parc Bazilescu-Străulești Numărul de km de tunel

131

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Extinderea părții de nord - vest a orașului va atrage călători suplimentar pe M4. Include construcția unui terminal multimodal, unui Park&Ride și a unui depou. Proiectul este în implementare și trebuie finalizat în 2018.

Proiectul este finanțat din Fondurile de Coeziune și bugetul de stat. Depoul și spațiul de parcare sunt exclusiv finanțate de la bugetul de stat. Beneficiarul este compania de metrou Metrorex SA.

construiți[km]/2,24Numărul de stații construite[Unitate]/2 stații, 1 depouDepou construit[Unitate]/1 depou Parcare finalizată[Unitate]/1

2,24 km

2 stații

1 depou

1 park & ride

1 depou

1

1

1

1

1 111

1

1

1

1

M2.3.3.4 Modernizarea Magistralelor M1, M2 și M3Modernizarea porților de acces la metrou: Proiectul include achiziția de echipamente noi pentru modernizarea și facilitarea accesului la stații pentru liniile 1, 2 și 3 (porți automate, automate de vânzare cartele de călătorie... ) – îmbunătățind activitatea serviciilor și siguranța în caz de evacuare urgență a stației. Proiectul este finanțat din Fondurile de Coeziune și de la bugetul de stat și trebuie implementat în 2018.Modernizarea sistemelor de ventilație: Proiectul are scopul de a înlocui sistemele de ventilație vechi ale stațiilor și interstațiilor (instalații electro-mecanice, software, modificări arhitectură). Ventilația este un sistem de bază în metrou

Progresul instalării unor porți noi de acces[%]100%, 41 stații

Progresul cu privire la înlocuirea sistemului de ventilație [%] 100%

100 % 41 stații

100 % 6 stații și 5 interstații

100 % 41 stații

100 % 6 stații și 5

100 % 41 stații

100 % 6 stații și 5

100 % 41 stații

100 % 6 stații și 5

132

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

pentru confort și siguranță în caz de incendiu. Măsura este finanțată din Fondurile de Coeziune și de la bugetul de stat și trebuie să fie implementată în 2018 (pentru 6 stații și 5 interstații – Tronsonul Petrache Poenaru – Timpuri Noi), iar restul până la 41 de stații se va implementa până în 2021.Modernizarea echipamentelor pe Magistrala 2: Proiectul are ca scop înlocuirea a 19 km de cale ferată, modernizarea sistemelor și îmbunătățirea confortului și accesibilității magistralei. Proiectul este finanțat din Fondurile de Coeziune și de la bugetul de stat și trebuie implementat din 2018 până în 2021. Beneficiarul este compania de metrou Metrorex SA.

Progresul cu privire la modernizarea șinei[Km], 100 %, 19 km

050%9,5 km

25%4,75km 25%

4,75km

Programul 2.4. Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian

Rezultatul 2.4.1 - Aeroporturile din România vor respecta auditurile de siguranță ale ICAO și practicile și procedurile recomandate privind siguranța aviației (Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Henri Coandă – București)

M2.4.1.1 Îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai aeroporturilor din RomâniaMPGT a determinat o serie de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii și a echipamentelor pentru toate aeroporturile importante din România. Aceste acțiuni ar trebui să permită sistemului de transport aerian românesc să profite de o cerere tot mai mare de transport aerian din și spre România, să îmbunătățească capacitățile activelor acestora și sistemelor de operare construite și să gestioneze mai eficient și mai sigur fluxurile de pasageri și mărfuri. Acțiunile 2014-2020 se axează pe 6 aeroporturi-cheie, aerodromuri și achiziționarea unor echipamente tehnice (Craiova, Sibiu, Bacău, București Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara). POIM selectează două aeroporturi prioritare și anume Craiova și Tulcea. În prezent, această listă de intervenție este în curs de revizuire și nu este încă disponibilă la momentul pregătirii actualului PSI.

Programul de investiții este aprobat (20%), bugetat (50%) și în curs de implementare (100%) /0%

20% 50% 100% 100%

133

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Proiectele trebuie să fie finanțate din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.Beneficiarii vor fi organele de conducere ale aeroporturilor.

Rezultatul 2.4.2. Participarea la Programul „Cerul Unic European” (Single European Sky – SES)

M2.4.2.1 Implementarea programului de punere în acţiune SESAR 2015 - Cluster 3Proiectul de cercetare și dezvoltare privind managementul traficului aerian în Cerul Unic European (SESAR) vizează modernizarea gestionării traficului aerian în Europa și reprezintă pilonul tehnologic al strategiei „Cerul Unic European”. Scopul este de a oferi o infrastructură de management pentru traficului aerian cu performanțe ridicate până în 2030 pentru a permite operațiuni de zbor sigure și ecologice.Măsura contribuie la implementarea SESAR și are drept scop facilitarea desfășurării coordonate și sincronizate a unui set de 24 de proiecte de implementare (PI) în statele membre UE care primesc Fonduri de Coeziune. Aceste PI-uri sunt aliniate la Proiectele Comune-Pilot (PCP), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 716/2014 și se așteaptă să determine îmbunătățiri în ceea ce privește performanța ATM. Această acțiune include PI-uri în cadrul a patru dintre cele șase funcționalități (AF) ale ATM descrise în PCP, în special:• AF1 Managementul sosirilor extinse (Extended Arrival Management) și navigarea bazată pe performanță (PBN) în zonele de manevrare a terminalelor (TMA) cu densitate mare• AF3 Managementul Spațiului Aerian (ASM) Flexibil și Rută liberă• AF4 Managementul colaborativ al rețelei

Progres proiect/0% 0% 50% 90% 100%

134

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

• AF5 Sistem extins inițial de management al informațiilor (SWIM)Măsura este finanțată prin Mecanismul pentru interconectarea Europei și de la bugetul de stat și ar trebui să fie implementată în perioada februarie 2016 - decembrie 2020. Această planificare de implementare este în conformitate cu datele-țintă de implementare indicate în Regulamentul (UE) nr. 716/2014.Beneficiarul este ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian).

M2.4.2.2 Optimizarea spaţiului aerian disponibilImplementarea sincronizată a PBN în statele membre ale Fondului de Coeziune (SPICE)2015-EU-TM-0266-W - Navigarea bazată pe performanță (PBN) exploatează capacitățile avansate de navigație (RNAV) ale aeronavelor moderne pentru a permite proiectarea eficientă a spațiului aerian și sistematizarea rutelor de trafic aerian. Acțiunea „SPICE” se referă la implementarea procedurilor PBN în patru state membre ale Fondului de Coeziune, la echiparea aeronavelor cu capacități PBN și la implementarea infrastructurii de navigație.Măsura este finanțată din Mecanismul și Programul pentru Interconectarea Europei și de la bugetul de stat între 2016 și 2020.

Progresul proiectului/0% 0% 50% 90% 100%

Programul 3.1. Transport mai sigur

Rezultatul 3.1.1. Consolidarea globală a siguranței transporturilor terestre

M3.1.1.1 Definirea și implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare și rutiereÎn concordanță cu obiectivul strategic al unei concurențe loiale între transportul

Pregătirea unei evaluări financiare a costului extern al 50% 100%

135

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

feroviar și rutier, măsura intenționează să studieze posibila opțiune de realocare a costurilor politicii privind siguranța către utilizatorii și operatorii de transport pentru fiecare mod.Măsura este finanțată de la bugetul de stat, va fi studiată alocarea asistenței tehnice.

fiecărui mod de transport și a eventualei realocări [progresul studiului]

Rezultatul 3.1.2. Consolidarea siguranței transportului feroviar

M3.1.2.1 Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-TMăsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare al fiecărui proiect.

Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.[%]

25% 50% 75% 100%

M3.1.2.2 Măsură pentru îmbunătăţirea siguranţei la trecerea de nivel În 2015, s-a înregistrat un număr de 80 de morți în accidente de circulație feroviară (sursa EUROSTAT), iar România a fost al treilea cel mai neperformant stat din Europa în ceea ce privește decesele feroviare.Măsura vizează reducerea numărului de persoane decedate care au loc la trecerile de nivel (17 accidente soldate cu pierderi de vieți omenești în 2015), segmente în care se produce o mare parte a incidentelor.Măsura vizează: - Susținerea eliminării trecerilor de nivel, dacă este posibil, prin dezvoltarea unei noi infrastructuri, - Modificarea nivelului de siguranță la trecerea de nivel prin introducerea

Numărul de locații îmbunătățite[Unitate]/ 20 30 40 80

136

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

semnalizării și supravegherii corespunzătoare a drumului în jurul trecerilor de nivel.Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și programată să fie implementată între 2017 și 2019 prin POIM. Beneficiarul este CFR SA.

Rezultatul 3.1.3. Consolidarea siguranței transportului rutier

M3.1.3.1 Îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii rutiere Reducerea punctelor negre de-a lungul drumurilor cu 50% (țintă), de la 138 (valoare inițială)Existența punctelor negre pe rețeaua rutieră (segmente ale drumului cu o concentrație mare de accidente) demonstrează influența infrastructurii și semnalizării rutiere asupra siguranței rutiere. Provocarea nu constă numai în menținerea infrastructurii rutiere, ci și în gestionarea traficului rutier, pentru a limita riscurile pe porțiuni cu risc ridicat, cum ar fi traversările, zonele dens populate și curbele periculoase. Siguranța rutieră trebuie luată în considerare în toate etapele procesului de infrastructură rutieră.Măsura constă într-un set de inițiative de adaptare a legislației și de acordare a unor orientări managerilor de proiect și proiectanților pentru a reduce riscurile de accidente în timpul pregătirii noilor proiecte.Măsura este compusă din următoarele:- transpunerea și implementarea corectă a Directivei nr. 2008/96/CE privind managementul siguranței infrastructurii rutiere - Legea nr. 265/2008,- Revizuirea metodologiei privind măsurile de identificare, clasificare și atenuare a punctelor negre în rețelele rutiere cu referire la MPGT, precum și la Legea

Numărul de puncte negre identificate și eliminate[Unitate]/138

20 30 4070

137

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

265/2008,- Un timp mai scurt de reacție între identificarea problemelor legate de siguranța infrastructurii rutiere și remedierea acestora,- Elaborarea unui manual de proiectare privind siguranța și bunele practici în timpul pregătirii proiectelor de infrastructură - normele și standardele existente pentru proiectare și construcție trebuie să fie actualizate, dacă este necesar,- Instrucțiunile de implementare a planului STI, care rezultă din Legea nr. 221/2012, care transpune Directiva nr. 2010/40/UE. Articolul 3 din prezenta lege se referă în special la aspectele legate de siguranța rutieră.Beneficiarii vor fi toate entitățile publice și private care participă la proiectarea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere.Măsura ar trebui lansată în 2017 și va avea o perioadă de implementare continuă pe tot parcursul ciclului PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă implementarea va fi susținută și de alte programe legate de proiectarea și construcția drumurilor.

M3.1.3.2 Măsură pentru îmbunătăţirea managementului siguranţei rutiereLipsa gestionării infrastructurii de siguranță rutieră duce la neglijența măsurilor luate în ceea ce privește siguranța infrastructurii rutiere. Ministerul va înființa un sistem precis de management al infrastructurii rutiere pentru a răspunde provocărilor legate de siguranța rutieră și va sprijini în mod adecvat dezvoltarea și implementarea unei intervenții eficiente în materie de siguranță. CNAIR, în calitate de companie națională de administrare a infrastructurii rutiere, este în măsură să ofere un astfel de management și să stabilească un plan detaliat de acțiune, menit să consolideze procesul de management. Managementul

Numărul de auditori de siguranță rutieră instruiți

Numărul de audituri efectuate privind siguranța rutieră

50

10

100

20

150

30

200

40

138

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

siguranței rutiere ar trebui să fie asigurat în toate etapele procesului construcși a infrastructurii (planificare, proiectare, construcție, pre-deschidere, exploatare completă, întreținere și reînnoire).Măsura presupune asigurarea că obligațiile care decurg din legislația națională și europeană în conformitate cu managementul siguranței rutiere sunt pe deplin valabile (Directiva CE nr. 2008/96) și Legea nr. 265/2008. Acest lucru presupune:

- Evaluarea impactului asupra siguranței rutiere,- Realizarea de audituri de siguranță pentru proiecte de infrastructură,- Numirea și formarea unor auditori de siguranță rutieră (ARR),- Clasificarea siguranței grupurilor (clusters) cu risc ridicat de accidente,- Clasificarea siguranței rețelei,- Inspecții de siguranță.

Rezultatul 3.1.4. Consolidarea siguranței transportului aerian

M3.1.4.1 Măsură pentru achiziţionarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date cu privire la parametrii de zborPrincipalele atribuții ale acestui laborator sunt descărcarea, decodificarea și analizarea diferitelor tipuri de înregistrări de date de zbor (FDR, CVR, QAR, GPS), analiza performanțelor, animații de zbor și cercetare și dezvoltare privind tehnicile de investigare relevante. Scopul este de a ajuta echipa de investigare să găsească cauza principală a unei probleme prin recuperarea succesiunii evenimentelor pe baza reconstruirii evenimentului respectiv prin tehnologiile de calcul. Acest lucru va permite organizației de investigare a accidentelor de aviație să identifice cu mai multă precizie și mai rapid cauzele unui accident de aviație și să emită

Achiziția este realizată (20%) Laboratorul este operațional (100%)/0% 0% 20% 100% 100%

139

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

recomandări de siguranță pentru a preveni viitoarele incidente sau accidente grave.Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și trebuie să fie programată pe toată perioada PSI. Beneficiarul este Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile – CIAS.

Rezultatul 3.1.5. Consolidarea siguranței transportului pe căile navigabile interioare

M3.1.5.1 Îmbunătăţirea siguranţei de-a lungul DunăriiMăsură pentru reducerea numărului de persoane decedate în transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim.În ultimii ani au fost raportate mai multe cazuri de decese în accidente pe căile navigabile de pe Dunăre. Ministerul va aborda pierderea vieților omenești prin luarea unor măsuri adecvate, cum ar fi:

- semnalizarea adecvată, - asigurarea adâncimilor pe căile navigabile și în porturi.

Numărul locațiilor critice îmbunătățite* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister

0 5 10 15

Programul 3.2. Transport mai puțin poluant

Rezultatul 3.2.1: Îmbunătățirea politicilor care reduc emisiile de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor

M3.2.1.1 Definirea și implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor Măsură pentru sprijinirea evaluării noilor sisteme de impozitare a combustibilului, a înregistrării autoturismelor, a parcării și a accesului în centrele orașelor.Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează reducerea

Numărul de persoane alocate planului de transport

140

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea reglementărilor.Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții), ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

nepoluant în MT[Angajați] / -

0 5 5 8

Rezultatul 3.2.2 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar

M3.2.2.1 Electrificarea secţiunilor de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia BihorProiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, ca secțiune prioritară, în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport.Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

Secțiuni electrificate[Km]/0 0 0 0 158+166

M3.2.2.2 Electrificarea și reabilitarea liniei Craiova-CalafatProiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Craiova-Calafat, în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport.Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

Secțiuni electrificate[Km]/0 0 0 0 85

Rezultatul 3.2.3 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES și a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier

M3.2.3.1 Măsură pentru susţinerea elaborării unor noi scheme de organizare a transportului urban

141

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

Numărul de persoane alocate schemei de planificare urbană durabilă în MT[Angajați]/-

0 3 3 5

M3.2.3.2 Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelorMăsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

Numărul de persoane alocate monitorizării parcului auto în cadrul MT [Angajați]/-

0 3 3 5

M3.2.3.3 Măsură pentru studii și propuneri privind combustibilii alternativi și mijloace hibride de transportMăsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează scăderea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în

Numărul de persoane alocate pentru combustibilii alternativi în cadrul MT[Angajați]/

0 3 3 5

142

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.Măsura include implementarea proiectului CEF CNG (Compressed Natual Gas) România: punerea inițială pe piață a unei infrastructurii de alimentare cu combustibil (gaz natural comprimat) de-a lungul coridoarelor rețelei globale - 2015-RO-TM-0373-M. Obiectivul este punerea inițială pe piață a unei rețele de stații pentru alimentare cu gaz natural comprimat, urmată de diseminare, pentru a facilita răspândirea pe piața din România a acestui tip de combustibil.Rețeaua de stații CNG va fi desfășurată în jurul nodurilor urbane centrale, Timișoara și București, precum și în jurul altor orașe importante de-a lungul coridoarelor rețelei globale, precum Arad, Constanța, Craiova, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Pitești, Sibiu, pentru a acoperi simultan cererea potențială dinspre transportatorii pe distanțe lungi și cererea potențială dinspre transportul urban în zonele cele mai populate. Comunicarea, diseminarea, colectarea celor mai bune practici și contribuția la îmbunătățirea cadrului juridic și de reglementare fac parte din această acțiune. A început în martie 2016, iar finalizarea instalării a 9 stații de alimentare cu gaz natural comprimat este planificată pentru sfârșitul anului 2019.

-

Instalarea stațiilor CNG[Unitate]/0

0 1 1 1

Programul 3.3. Creșterea accesibilității transportului

Rezultatul 3.3.1. Creșterea accesibilității transportului feroviar de călători

M3.3.1.1 Creșterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban în vederea reducerii timpului de acces la tren al pasagerilorMăsura intenționează să coordoneze toate serviciile și calendarele de transport public de călători pentru a ajunge la o mai bună integrare între serviciile feroviare și serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze).

Se efectuează o revizuire a posibilelor măsuri corective (50%) și sunt formulate orientări specifice (100%)

0% 0% 50% 80%

143

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Aceasta este o măsură transversală, care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.

M3.3.1.2 Creșterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual cu autoturisme prin dezvoltarea facilităţilor de parcare la staţiile de cale feratăMăsura intenționează să dezvolte facilități de parcare pentru a crea noi parcări în apropierea stațiilor de cale ferată și a nodurilor principale pentru serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze) în scopul facilitării accesului la serviciile de transport public.Aceasta este o măsură transversală care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.

Se efectuează o revizuire a posibilelor măsuri corective (50%) și sunt formulate orientări specifice (100%)

0% 0% 50% 80%

M3.3.1.3 Dezvoltarea și generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar de călătoriScopul măsurii este de a ridica standardul serviciilor oferite pasagerilor atât din perspectiva activității personalului de tren (validare/monitorizare/eliberare bilete în tren și combaterea călătoriei frauduloase), cât și din perspectiva fluidizării și îmbunătățirii relațiilor cu clienții.

Procesul de achiziționare a dispozitivelor electronice este finalizat (50%), noul dispozitiv este în serviciu (100%)

0% 50% 100% 100%

144

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Beneficiarii vor fi operatorii de trenuri de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.

M3.3.1.4 Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urbanÎn strânsă legătură cu măsurile anterioare și cu obiectivul unei mai bune integrări între căile de transport feroviar și cel urban, această măsură are ca obiectiv integrarea procesului de emitere și control bilete.Beneficiarii vor fi operatorii de tren urban și de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.

Sistemul de integrare a ticketingului electronic este finalizat (50%), noua organizație este funcțională (100%)

0% 50% 100% 100%

Rezultatul 3.3.2. Creșterea accesibilității transportului feroviar de marfă

M3.3.2.1 Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolateGestionarea eficientă a vagonului izolat în termeni de punctualitate, număr de puncte de încărcare/descărcare și siguranță este o provocare majoră pentru accesul serviciilor de transport feroviar de marfă la un număr cât mai mare de expeditori autohtoni.Măsura intenționează să pregătească un set de acțiuni care să sprijine și să dezvolte în mod eficient acest segment de servicii feroviare.Măsura este finanțată de la bugetul de stat, cu posibila participare a expeditorilor și operatorilor.Beneficiarii sunt expeditorii și operatorii de transport feroviar de marfă.

Părțile interesate sunt consultate (20%), planul este pregătit (60%), planul este adoptat (100%)

0% 20% 60% 100%

Rezultatul 3.3.3. Creșterea accesibilității transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

145

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M3.3.3.1 Aplicarea legii pentru accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilităţiNumeroase bariere fizice pot împiedica pasagerii cu dizabilități sau persoanele în vârstă să utilizeze mijloacele de transport în comun, cum ar fi serviciile urbane de transport cu autobuzul sau cu tramvaiul, dar și trenurile sau avioanele.În acest sens, în România, există acte normative în vigoare în acest domeniu, cum ar fi Hotărârea de Guvern nr. 74/2014 privind accesibilitatea la infrastructura feroviară și materialul rulant sau legislația care transpune Regulamentul UE nr. 1107/2006 pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă la aeroporturi și avioane. Prezenta reglementare prevede că persoanele cu mobilitate redusă sau cu dizabilități au dreptul să primească asistența necesară în aeroporturi și la bordul aeronavelor. MT trebuie să asigure implementarea acestor legi pentru modurile de transport.Măsura vizează sprijinirea implementării depline a acestor obligații.Această măsură va dezvolta și va asigura implementarea recomandărilor de completare a spațiilor publice cu scări rulante, lifturi, zone de așteptare speciale și locuri de odihnă pentru a avea acces la diferite moduri de transport și pentru a oferi timpi reduși de așteptare, informații vocale și asistență eficientă pentru persoanele cu dizabilități, dar și posibilitatea monitorizării rezultatelor. Măsura pune accent pe îmbunătățirea accesului la transportul public în orașele mari.Recomandarea este permanent în vigoare și va fi implementată în mod continuu pe toată perioada PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă punerea sa în practică va fi sprijinită și de toate programele privind proiectarea și construcția de clădiri, drumuri, gări și stații de metrou.

Numărul de stații adaptate pentru persoanele cu dizabilități în timpul implementării PSI[Unitate] / 0

20 25 30 35

146

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier

Rezultatul 3.4.1. Îmbunătățirea conexiunilor rutiere între coridoarele rutiere principale și orașele de importanță regională

M3.4.1.1 Măsură dedicată dezvoltării drumurilor TransregioLucrări în curs de desfășurare pe drumurile TransregioDrumurile Transregio fac legătura dintre centrele regionale și autostrăzile și rețelele de expres și includ rutele ocolitoare pentru a evita centrele urbane. Acestea asigură cât mai mult confort și siguranță pentru șoferi și urmăresc să minimizeze impactul traficului rutier asupra mediului înconjurător.Acestea reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea regională și vor spori calitatea generală a transportului rutier pentru mulți cetățeni. Proiectele includ, printre altele:- Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova- Modernizarea DN 5 (București) - Reabilitarea DN56 Craiova – Calafat - Reabilitarea DN66 (Rovinari – Petroșani) - Modernizarea DN73 Pitești – Brașov- Reabilitarea DN76 (Deva – Oradea)- Reabilitare rutieră și a podurilor DN (Giurgiu )- Reabilitarea secțiunii Pitești – Rm. Vâlcea – RacovițaPregătirea documentației tehnice pentru drumurile Transregio

Lungimea drumurilor renovatein timpul PSI[Km]/

Documentația tehnică pregătită[Unitate]/ 0

20%

0

200

60%

1

500

80%

2

1000

100%

3

1063

147

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

M3.4.1.2 Dezvoltarea rutelor ocolitoareMăsura sprijină finalizarea rutelor ocolitoare în mai multe orașe importante cu scopul de a facilita fluxurile de trafic și de a proteja centrele orașelor de traficul în creștere.Include rute ocolitoare pentru Brașov (2016-2018), Caracal (2016-2018), Săcuieni (2018-2020), Carei (2018), Tg Jiu (2016-2019), Tecuci (2016-2018) și Mihăilești (2016-2018). Fondurile FEDER/FC vor finanța proiectele. Beneficiarul este CNAIR.

Lungimea rutelor ocolitoare realizate in timpul PSI[Km]/

10 20 30 36.83

Rezultatul 3.4.2. Îmbunătățirea conexiunilor rutiere care facilitează circulația transfrontalieră

M3.4.2.1 Măsuri destinate dezvoltării drumurilor EurotransDrumurile Eurotrans leagă rețelele de autostrăzi și drumuri expres de rețeaua rutieră a țărilor vecine. Acestea sunt sectoare ale drumurilor naționale cu două sau patru benzi, care facilitează circulația transfrontalieră. De asemenea, sunt legături necesare pentru a dezvolta activitățile transfrontaliere intensive în general la nivel local și pentru a traversa mai ușor frontierele în interiorul UE sau în țările vecine.Se va promova spre implementare obiectivul „ET Banatica” Timișoara - Moravița (frontiera sârbă), iar finanțarea va fi asigurată din Fondul de Coeziune și de la bugetul de stat.

Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.[%] / 0%

25% 50% 75% 100%

M3.4.2.2 Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontiereiInfrastructura vamală are un rol important în accesibilitatea și asigurarea unui trafic eficient la punctele de trecere transnaționale. În prezent, timpul de așteptare obișnuit de 3 până la 4 ore poate fi cuantificat ca o distanță de 210-270

Modernizarea infrastructurii la punctele de frontieră

148

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

km care ar fi putut fi parcursă. În timpul perioadelor aglomerate, timpul poate crește până la 7 ore.Măsura vizează modernizarea infrastructurii la punctele de frontieră Constanța, Halmeu și Siret pentru a elimina blocajele de trafic rezultate din timpul de așteptare excesiv. Măsura este compusă din următoarele acțiuni:- Dezvoltarea, extinderea și modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierei, inclusiv a birourilor vamale și clădirilor aferente;- achiziționarea de echipamente specifice pentru a sprijini ofițerii vamali în îmbunătățirea eficienței controalelor continue: de exemplu, echipamente de scanare mai bune;- Sprijin pentru cercetarea cauzelor de întârziere la punctele de trecere a frontierei și punctele de ieșire pentru bunuri și sprijin pentru cercetare în vederea identificării de noi proiecte.Beneficiarul este ANAF și Ministerul Transporturilor, măsura fiind finanțată prin POIM în cadrul obiectivelor specifice.

[Unitate]/

0 0 1 2 3

Programul 3.5 Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente

Rezultatul 3.5.1. Sprijinirea implementării STI în sectorul rutier

M3.5.1.1 Măsuri destinate difuzării informaţiilor către utilizatorii rutieri printr-un punct centralizat de informare și panouri de semnalizareRomânia este beneficiar al proiectului Sistem inteligent de avertizare timpurie în transportul rutier, finanțat de CEF-2015-RO-TM-0435-W și de la bugetul de stat.Obiectivul general al acțiunii este de a îmbunătăți siguranța traficului și de a reduce congestionarea rețelei centrale rutiere din România prin crearea unui

Ministerul urmărește implementarea proiectului, iar rezultatele acestuia sunt analizate[Da/Nu]

Da Da Da Da

149

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

sistem de transport inteligent compatibil, accesibil și interoperabil (STI), care va furniza servicii de informare în timp real privind traficul și călătoriile în toate limbile europene prin web, mobil și prin intermediul unui punct de acces DATEX II. Aceasta va permite dezvoltarea unui centru național de control al traficului, operat de MT și de poliție, pentru colectarea și difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri și introducerea sistemului de panouri de semnalizare. Data de începere: octombrie 2016. Data finalizării: septembrie 2018. Beneficiarul este departamentul de comunicare specială. Ministerul Transporturilor sprijină proiectul.

M3.5.1.2 Măsură pentru implementarea unei reţele de spaţii de parcare pentru camioane sigure și securizate în RomâniaCompania O&M este beneficiarul proiectului „Configurarea și conectivitatea STI a zonelor de parcare sigure și securizate pentru camioanele din România 2015-RO-TM-0137-M”(2016-2018). În scopul furnizării de informații adecvate șoferilor europeni de camioane cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare sigure și securizate, un program software STI specific și o aplicație mobilă vor fi livrate prin intermediul proiectului, care cuprinde modernizarea și construirea a patru spații de parcare. Ministerul Transporturilor susține proiectul.

Ministerul urmărește implementarea proiectului și rezultatele acestuia sunt analizate [Da/Nu]

Da Da Da Da

M3.5.1.3 Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligenteMăsura urmărește să promoveze sistemul eCall. ECall (pe baza numărului european de urgență 112) este sistemul de apeluri de urgență care avertizează automat serviciile de salvare în cazul accidentelor rutiere. România este unul dintre beneficiarii proiectului finanțat prin CEF I_HeERO 2014-EU-TA-0582-S și de la bugetul de stat. Inițiativa este prezentă în 17 state membre.

Ministerul urmărește implementarea proiectului și rezultatele acestuia sunt analizate [Da/Nu] /

Da Da Da Da

150

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Ministerul Transporturilor susține proiectul și se va alătura dezvoltării sale atunci când infrastructura de comunicare o va permite.

Rezultatul 3.5.2 Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar

M3.5.2.1 Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-TMăsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare a fiecărui proiect.

Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.[%]/ 0%

25% 50% 75% 100%

Rezultatul 3.5.3. Sprijinirea implementării STI în sectorul căilor navigabile interioare

M3.5.3.1 Implementarea și operarea serviciilor de informaţii fluviale transfrontaliere bazate pe schimbul operaţional de date RISMinisterul Transporturilor este beneficiar al proiectului RIS COMEX (de implementat între 2016 și 2020), care este un proiect alcătuit din două acțiuni gemene: 2015-EU-TM-0036-W și 2015-EU-TM-0038-W. Pe baza rezultatelor și a conceptelor-cheie agreate la nivelul studiului TEN-T, „RIS enabled European IWT Corridor management” (2012-EU-70004-S), proiectul RIS COMEX se va alătura celor 13 țări partenere în vederea îmbunătățirii cooperării transfrontaliere cu scopul realizării unui serviciu pentru întregul coridor, cu o calitate similară a datelor, un nivel egal de servicii și un acces unic. Proiectul RIS COMEX are ca scop implementarea și funcționarea serviciilor de informații fluviale transfrontaliere bazate pe schimbul operațional de date RIS. Aceste servicii bazate pe coridorul RIS (informații) vor permite managementul traficului de către autorități și

MT participă la proiect și face schimb de experiență și de know-how cu toate țările participante[Da/Nu]

Da Da Da Da

151

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

managementul transporturilor de către sectorul logistic.

Programul 4.1. Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor

Rezultatul 4.1.1. Îmbunătățirea procedurilor și structurii organizatorice a MT

M4.1.1.1 Iniţiative dedicate îmbunătăţirii managementului organizaţional al MTInițiative dedicate îmbunătățirii managementului financiar al MTMăsura sprijină următoarele inițiative:- Pregătirea, cu sprijinul beneficiarilor, a unui program general de etapizare a pregătirii proiectului, în conformitate cu perioada PSI, spațiul fiscal și prioritățile GMP,- Elaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate,- Revizuirea condițiilor de succes și de eșec ale proiectelor PPP planificate recent și reformularea unei politici îmbunătățite, care să fie implementată în perioada PSI,- Îmbunătățirea capacităților de monitorizare a ritmului de implementare a proiectelor pentru a detecta și a reduce eventualele întârzieri,- Creșterea fluxului de lucru în etapele de aplicare pentru fonduri UE, de stabilire și de facturare a proiectelor și atingerea obiectivului ratei ridicate de absorbție a fondurilor structurale.Măsura trebuie să fie implementată pe toată perioada PSI. Este finanțată din bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Se pot solicita oportunități de planificare a proiectelor de asistență tehnică.

Finalizarea pregătirii proiectului - Programul este pregătit (20%), programul este implementat (100%) / 0%

Succesul și eșecul proiectelor PPP planificate recent - Revizuirea este pregătită (10%), se pregătește o nouă politică pentru aprobări ulterioare (100%) / 0%

20%

20%

20%

100%

100%

100%

100%

100%

152

Indicator de output (rezultat imediat)/Unitate măsură/Valori-țintă

Indicator/ Valoare de referință 2018 2019 2020 2021

Rezultatul 4.1.2. Asigurarea eficienței MT în planificarea strategică, procesul de bugetare și monitorizare și evaluareM4.1.2.1 Proceduri de planificare strategică și bugetareElaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate.

Programe bugetare anuale și multianuale - Programul este pregătit (20%), programul este implementat (100%) / 0%

20% 100% 100% 100%

Rezultatul 4.1.3. Îmbunătățirea managementului resurselor umane adaptat la nevoilor organizatorice ale MTM4.1.3.1 Iniţiative dedicate îmbunătăţirii managementului resurselor umane Măsura adresează nevoia de personal specializat permanent, ce trebuie să fie selectat, angajat și păstrat în cadrul organizației, conform nevoilor actuale ale ministerului. Este esențial ca nevoile de specializare actuale ale personalului să fie satisfăcute, în special în ceea ce privește noile tehnologii sau managementul contractelor. Este totodată necesar ca dezvoltarea profesională a personalului să fie administrată în mod eficient și să se limiteze fluctuația de personal specializat. Măsura sprijină următoarele inițiative: - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației. Măsura vizează îmbunătățirea structurii de personal, dar și procese precum recrutarea personalului și angajarea, alocarea de sarcini personalului specializat, motivarea personalului specializat pentru a reduce fluctuația acestuia la nivelul MT.- Formarea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului, conform nevoilor identificate și recomandărilor stabilite în procesul anual de evaluare și incluse în Planul Anual de Formare de la nivelul organizației, care va determina cerințele de formare prin intermediul cursurilor specializate.Măsura trebuie să fie implementată de-a lungul perioadei PSI. Este finanțată de la bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Pot fi căutate oportunități pentru planificarea proiectelor de asistență tehnică și înfrățire.

Organizarea sesiunilor de dezvoltare a capacității -Implementarea programelor este planificată (20%), programele sunt puse în aplicare (100%)/

0% 20% 100% 100% 100%

153

Anexa 4: Profil instituțional

Generale36

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE

Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și a Regulamentului (CE) nr. 67/2010 privind Cartea albă a transporturilor 2011: Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor - către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al utilizării resurselor

Sectorul aerian37,18

Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

Regulamentul (CE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010

Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind normele comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002

Regulamentul (CE) nr. 720/2011 al Consiliului din iulie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 272/2009 de completare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației civile în ceea ce privește introducerea treptată a controlului lichidelor, aerosolilor și gelurilor pe aeroporturile UE

Regulamentul (CE) nr. 72/2010 din 27 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aviației

Regulamentul (UE) nr. 358/2010 din 23 aprilie 2010 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de punere în aplicare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației

Regulamentul (CE) nr. 357/2010 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de punere în aplicare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației

Regulamentul (CE) nr. 297/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 272/2009 de completare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației

36 http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/alte-domenii/cooperare-internationala/cooperare-internationala-afaceri37 http://mt.gov.ro/web14/domeniul-aerian/193-domenii-aerian-avsec-legislatie-comunitara

154

Regulamentul (CE) nr. 185/2010 de stabilire a măsurilor detaliate pentru punerea în aplicare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației

Regulamentul (CE) nr. 18/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește specificațiile programelor naționale de control al calității în domeniul securității aviației civile

Regulamentul (CE) nr. 272/2009 privind completarea standardelor de bază comune privind securitatea aviației civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

Regulamentul (CE) nr. 216/2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea Agenției Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivelor nr. 91/670/CEE, 1592/2002 și 2004/36/CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului din iunie 2003 privind reglementarea traficului aerian

Regulamentul (CE) nr. 996/210 privind accidentele de trafic aerian

Regulamentul (CE) nr. 319/2014 privind impozitarea și siguranța traficului aerian

Sectorul feroviar,38

Regulamentul (UE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile publice de transport de călători pe căile ferate și rutiere de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și 110/70

Directiva 2012/34/EC privind instituirea spațiului unic feroviar european

Directiva 2008/57/EC privind interoperabilitatea sistemelor feroviare

Pachetul feroviar pentru infrastructură

Dezvoltarea sistemului de semnalizare feroviară ERTMS/ETCS

Directiva 2004/49/EC – Siguranța feroviară

Directiva 2008/68/EC și Directiva 96/49/EC– Transportul mărfurilor periculoase cu modificările și completările ulterioare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/6 al Comisiei din 5 ianuarie 2017 privind sistemul european de gestionare a traficului feroviar Plan de desfășurare european

Sistem de Transport Inteligent39

Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport

38 http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/feroviar/domenii-feroviar-reglementari39 http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/alte-domenii/sisteme-de-transport-inteligente/sisteme-transport-inteligente-acte

155

Regulamentul Delegat (UE) Nr. 305/2013 al Comisiei de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE

Regulamentul Delegat (UE) nr. 885/2013 al Comisiei de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind STI în ceea ce privește furnizarea de servicii de informații referitoare la locuri de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule comerciale

Regulamentul Delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește datele și procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informații minime universale în materie de trafic referitoare la siguranța rutieră

I. Legislație națională și acte normative15,40,41,42, 43, 44

Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor

Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport

Ordonanța Guvernului referitoare la modificarea și completarea privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora

Reglementare Aeronautică Civilă Română privind supervizarea și desemnarea furnizorilor de servicii de navigație aeriană, RACR-SSNA, ediția 02/2008

Legea nr. 59/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică

Legea nr. 928 din 15.12.2015 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

Hotărârea Guvernului nr. 50 din 21.01.2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor

Hotărârea Guvernului nr. 163 din 09.03.2015 referitoare la anularea bugetului, veniturilor și cheltuielilor privind Compania Națională Aeroporturi București - sub autoritatea Ministerului Transporturilor

40 http://mt.ro/web14/informatii-de-interes-public/legislatie/897-legislatie-201541 http://www.caa.ro/reglementare/operatiuni-zbor and http://www.caa.ro/reglementare/legislatie-generala42http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/aerian/domenii-aerian-reglementari43 http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/naval/domenii-naval-reglementari44http://mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/rutier/domenii-rutier-reglementari

156

Hotărârea Guvernului nr. 187 din 19.03.2015 privind adaptarea bugetului; venituri și cheltuieli ale Registrului Auto Român - sub autoritatea Ministerului Transporturilor

Hotărârea Guvernului privind modificarea anexelor nr. 3, 5 și 6 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 359 din 25.05.2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor

Hotărârea Guvernului privind aprobarea atribuțiilor organizatorice și funcționale ale Consiliului de coordonare a sistemelor de transport inteligente

Hotărârea Guvernului nr. 589/2014 pentru modificarea și finalizarea activării procedurilor de expropriere a proprietăților care necesită lucrări suplimentare la fața locului pentru autostrada „Orăștie-Sibiu”

Hotărârea Guvernului nr. 705 din 01.09.2015 pentru aprobarea organizării de către Ministerului Transporturilor, în România, în luna octombrie 2015, a Reuniunii miniștrilor transporturilor din regiunea Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), precedată de reuniunea Grupuri de experți responsabil cu discutarea și analizarea declarației comune care va fi adoptată de miniștrii transporturilor

Hotărârea Guvernului nr. 868 din 31.10.2015 pentru aprobarea Acordului administrativ privind recunoașterea reciprocă a calificării de marinar obținută prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoașterea reciprocă a carnetului de serviciu dintre Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin și Ministerul Transporturilor din România, semnat la Strasbourg la data de 4 decembrie 2014

Legea nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și European

Legea 14/1995 pentru ratificarea Convenției privind cooperarea pentru protecția si utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenția pentru protecția fluviului Dunărea)

Legea nr. 109/2014 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 11/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

Legea nr. 8/2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București

Legea nr. 18/2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Ordonanța de urgență nr. 101/2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Ordonanța de Urgență nr. 11/2013 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

Ordonanța nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Ordonanța nr. 21/2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București.

157

Ordonanța de aprobare a unui regulament privind creșterea siguranței rutiere și a cantităților de destinație colectate de personalul autorizat însărcinat cu inspecția și controlul aplicării sancțiunilor specifice transportului rutier

Ordonanța de Guvern nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 privind înființarea Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime Constanța” SA – inclusiv amendamentele prealabile

Hotărârea Guvernului nr. 518/1998 privind înființarea Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” - SA Galați, inclusiv amendamentele prealabile

Hotărârea Guvernului nr. 519/1998 privind înființarea Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile - SA Constanța, inclusiv amendamentele prealabile

Hotărârea Guvernului nr. 520/1998 privind înființarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale - SA Giurgiu, inclusiv amendamentele prealabile

Hotărârea Guvernului nr. 492/2003 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați

Hotărârea Guvernului nr. 1133/2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Navale Române, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 525/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale Radionav - SA Constanța, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM, aprobată prin Legea nr. 337/2004

Hotărârea Guvernului nr. 449/2003 privind organizarea și funcționarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război

Hotărârea Guvernului nr. 1289/2011 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul rutier

Hotărârea Guvernului nr. 1088/2011 privind organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Hotărârea Guvernului nr. 1373 din 28 octombrie privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România

158

Hotărârea Guvernului nr. 606/2015 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea și funcționarea Autorității Feroviare Române - AFER, precum și pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor

Ordinul nr. 802/2015 pentru publicarea acceptării amendamentului din 2015 la Regulamentul privind transportul internațional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), apendice C la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980 și modificată de Protocolul din 1999, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 69/2001

Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR - SA

Legea nr. 8 din 18 februarie 2004 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță

Hotărârea Guvernului nr. 817 din iulie 2005 pentru aprobarea Planului privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar

Legea nr. 55 din 16 martie 2006 privind siguranța feroviară

Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

Ordonanța Guvernului nr. 117/210 pentru aprobarea reglementării investigațiilor și incidentelor privind accidentele

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea conținutului documentației tehnice și economice privind investițiile

Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții (text în vigoare de la 21 februarie 2008 până la 26 februarie 2017, fiind abrogat și înlocuit prin Hotărârea nr. 907/2016)

Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind înființarea infrastructurii naționale de informare specială în România

Hotărârea Guvernului nr. 117/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind accidentele feroviare și investigarea acestora

Hotărârea Guvernului nr. 643/2011 pentru aprobarea Condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate CFR - S.A a unor părți ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și gestionarea acestora

Hotărârea Guvernului nr. 454/2014 privind aprobarea Actului adițional nr. 1 pe anul 2014 la Contractul de activitate a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR - S.A

159

Hotărârea Guvernului nr. 560/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1008/2008

Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul Aerian Civil

Legea nr. 257 din mai 2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României

Hotărârea Guvernului nr. 405 din 1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile din România

Hotărârea Guvernului nr. 455 din 2011 privind tarifele aeroporturilor

Hotărârea Guvernului nr. 912 din 2010 privind aprobarea condițiilor naționale de zbor

Ordonanța nr. 743/2016 privind măsurile de aplicare a Regulamentului UE 2015/340 al Comisiei Europene privind stabilirea unor reguli comune de trafic aerian pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian

Ordonanța nr. 1464/2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului UE 340/2015 privind procedurile tehnice și licențierea traficului aerian

II. Tratate internaționale

Convenția Internațională de reglementare a regimului de navigație pe Dunăre (Belgrad, 1948) ratificată prin Decretul nr. 298 din 30 octombrie 194837

Convenția ONU privind dreptul maritim, Montego Bay 1982 și aderarea la Acordul referitor la punerea în aplicare a părții XI a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiat la New York la 28 iulie 1994, ratificat de România prin Legea nr. 110/1996 37

Convenția Internațională, Convenția de la Chicago, privind aviația civilă internațională, semnată la 07.12.194437

Convenția Eurocontrol, Convenția internațională privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene, semnată la 13 decembrie 1960 37, 41

Acordul bilateral dintre Bulgaria și România „Acordul Danube Fab” privind un spațiu aerian funcțional, semnat la 5 septembrie 201537,41

III. Documente strategice

Programul de Guvernare 2017-202045

Master Planul General de Transport România, 22 septembrie 2016 Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea Ministerului Transporturilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1030/2008 (M.O. Partea I nr.603 din 23.09.2008) Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 Strategia de Transport Intermodal în România 2020, aprobată prin OMTI nr. 475 din 20.06.2011 Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră (2016-2020)

45 http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/politici-programe/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf

160

Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 870/2013 Strategia de privatizare CFR Marfa

IV. Organigrama Ministerului Transporturilor (Hotărârea de Guvern nr.21/2015)

161

V. Organigrama ARF (Hotărârea de Guvern nr. 98/07.03.2017)

VI. Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și care se finanțează de la bugetul de stat

1. Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară – CENAFER

2. Autoritatea Metropolitană de Transport București

3. Autoritatea de Reformă Feroviară

VII. Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și care se finanțează din venituri proprii prin sistemul de asigurări sociale de sănătate

1. Spitalul Clinic Căi Ferate nr. 1 Witting București

2. Spitalul Clinic Căi Ferate nr. 2 București

3. Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

4. Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca

5. Spitalul Clinic Căi Ferate Timișoara

6. Spitalul General Căi Ferate Ploiești

7. Spitalul General Căi Ferate Galați

8. Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța

9. Spitalul General Căi Ferate Brașov

10. Spitalul General Căi Ferate Pașcani

11. Spitalul General Căi Ferate Simeria

162

12. Spitalul Clinic Căi Ferate Oradea

13. Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova

14. Spitalul General Căi Ferate Sibiu

15. Spitalul General Căi Ferate Drobeta-Turnu Severin

VIII. Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și care se finanțează din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, în condițiile legii

1. Clubul Sportiv „Rapid"

2. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM

3. Școala Superioară de Aviație Civilă

4. Aeroclubul României

IX. Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor

1. Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV2. Autoritatea Navală Română3. Autoritatea Feroviară Română - AFER4. Autoritatea Rutieră Română – ARR5. Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile - CIAS6. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier7. Agenţia de Investigare Feroviară Română - AGIFER

X. Unitățile care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor (Hotărâre Guvern nr. 21/2015)

1. Societatea Națională a Căilor Ferate Române - S.N.C.F.R. - R.A.2. Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” SA3. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” – S.A.4. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. – Călători” – S.A.5. Societatea de Administrare Active Feroviare „S.A.A.F.” – S.A.6. Societatea Feroviară de Turism „S.F.T – C.F.R.” – S.A.7. Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „METROREX” – S.A.8. Compania Națională a „Aeroporturi București” – S.A.9. Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța” – S.A.10. Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia"– S.A.11. Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA"

163

12. Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română"13. Societatea Comercială „Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A.14. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime" – S.A. Constanța 15. Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile" – S.A.16. Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale „Radionav" – S.A.17. Regia Autonomă „Administrația Dunării de Jos”18. Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – S.A.19. Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – S.A.20. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.21. Regia Autonomă „Registrul Auto Român”22. Societatea Comercială „Telecomunicații C.F.R.” – S.A.23. Societatea Comercială „Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R.” – S.A.

Indicele de rectificare bugetară (IRB) pentru "Transporturi" a oscilat semnificativ de la un an la altul. Astfel, în perioada 2004 - 2007 rectificările bugetare au fost preponderent negative, doar in anul 2006 rectificarea bugetare aferente acestui capitol fiind pozitive. În perioada 2008 - 2011, am evidențiat doar rectifiări bugetare pozitive, cu un maxim de +33,1o/o in anul 2011, iar în perioada 2012 -2015, rectifăcerile bugetare au fost de cele mai multe ori negative, doar în anul 2014 budgetul aferent capitolului "Transporturi" fiind majorat In urmă rectificarilor bugetare operate. În anul 2015 s-a inregistrat cel mai scăzut nivel pentru acest indicator (81,2%), semnificănd faptul că prin rectificările bugetare operate in acest an bugetul alocat capitolului "Transporturi" a fost diminuat cu 18,8%. Linia de tendințe pentru acest indicator este descendent.

La nivelul MT, în perioada 2004 - 2015 au primit alocări financiare 27 de programe bugetare. Cele mai multe dintre ele au fost finanțate din anul 2004 și s-au incheiat in anii 2007 sau 2008. Au existat totuși două programe bugetare care au primit finanțare întreagă perioadei analizate, " Dragaje pentru intreținerea adăncimilor pe canalul navigabil / menținerea condiliilor de navigație pe Dunăre". respectiv "Exploatarea capacitățiilor de transport cu metroul prin realizarea de reparații și întreținere". După anul 2009 numărul programelor bugetare finanțate la nivelul MT s-a redus foarte mult, ajungăndu-se la 4 - 5 programe pe an.

164

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Transporturilor pentru anul 2018

Nr. crt.

Proiectul de act normativ prevăzut în PALGData estimată pentru înaintare în ședința Guvernului

1.

Memorandum pentru Aprobarea semnării de către România a Protocolului încheiat la Montreal, Canada, la 4 aprilie 2014, pentru amendarea Convenţiei referitoare la infracţiuni şi la anumite alte acte săvârşite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokio la 14 septembrie 1963

Iulie

2. Proiect de lege pentru aprobarea Codului aerian al României August

3.Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului 1.088 din 2 noiembrie 2011 privind organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier

Martie

4.Hotărâre a Guvernului privind amenajarea punctului internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru pasageri și marfă în regim de bac între localitățile Isaccea (România) și Orlivka (Ucraina)

Iulie

5.Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 185/1994 privind acordarea alocației zilnice de hrană pentru personalul navigant și auxiliar îmbarcat pe nave

Februarie

6.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiții de interes național și utilitate publică “Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa finală”

Februarie

7.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții “Complex de Dragaj Fluvial”

Februarie

8.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Convenției internaționale de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007

Februarie

165

9.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenției privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva

Februarie

10.Hotărâre a Guvernului privind modificarea anexei la H.G. nr. 500 din 26 mai 2010 pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Centura de ocolire Craiova – Varianta Sud DN56-DN55-DN6”

Februarie

11.

Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

August

12.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Modernizare DN 2L Soveja-Lepșa km 60+145-km 76+277”

Iunie

13.Hotărâre a Guvernului privind modificarea anexei la H.G. nr. 579 din 16 iunie 2010 pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Modernizare DN 24C Manoleasa-Rădăuți-Prut km 106+650 -km 142+250

Aprilie

14.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Autostrada Sibiu – Pitesti: Sectiunea Sibiu – Boita km 0+000 – km 14+150 si Sectiunea Curtea de Arges – Pitesti km 92+600 – km 122+950

Aprilie

15.

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Modernizare DN71 Baldana – Targoviste – Sinaia, km 0+000 – km.44+130 largire la 4 benzi de circulatie si km 51+041 – km109+905 drum la doua benzi”

Iunie

16.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Drum de legătură Autostrada A1 Arad – Timișoara – DN 69”

Mai

17.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Podul peste Tisa la Sighetul Marmației”

Mai

18.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Podul peste Prut la Ungheni”

Iulie

19. Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - Iulie

166

economici aferenți obiectivului de investiții ”Varianta de Ocolire Bușteni Nord km 1+020 – km 3+184”

20.Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ”Pasaje inferioare pe Varianta de Ocolire Comarnic la Mafistrala CF 300 și la DN1”

Aprilie

21.

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiții “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”

Aprilie

22.

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Remorcher multifuncțional cu clasă de gheață, având zona de navigație 3 – căi navigabile interioare”

Iulie

23.

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Remorcher multifuncțional cu clasă de gheață, având zona de navigație maritim costieră”

Februarie

24.Hotărâre a Guvernului privind stabilirea serviciului public pentru transportul persoanelor și al mărfurilor de strictă necesitate între localități din Delta Dunării și municipiul Tulcea

Februarie

167

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea

Europeană din Fondul Social EuropeanCompetence makes a difference!

168

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund

169