ALIMENTAȚIA COMPLEMENTARĂ

Creciun Mariana

Grupa: 1430

ALIMENTATIE COMPLEMENTARA – TERMEN CE TINDE SA INLOCUIASCA TERMENUL DE ALIMENTATIE DIVERSIFICATA, FOLOSIT IN TRECUT.

ALIMENTATIA COMPLEMENTARA REPREZINTA TRECEREA DE LA O ALIMENTATIE EXCLUSIV LACTATA, LA ALIMENTATIA CONSISTENTA. ALEGEREA MOMENTULUI DIVERSIFICARII ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT, ACESTA FIIND DIFERIT IN FUNCTIE DE LAPTELE PRIMIT ANTERIOR DE SUGAR, ASTFEL:

      - LA 6 LUNI – PENTRU UN SUGAR ALIMENTAT LA SAN;      - LA 4-4,5 LUNI – PENTRU UN SUGAR ALIMENTAT CU LAPTE PRAF CONVENTIONAL SAU LAPTE DE VACA.

DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI

ACEASTA SE ÎNCEPE DUPĂ VÂRSTA DE 4 LUNI LA SUGARUL ALIMENTAT NATURAL (LA SÂN) ŞI ÎN JUR DE 3,5 LUNI PENTRU SUGARUL ALIMENTAT ARTIFICIAL (CU LAPTE PRAF) ŞI CARE ARE MAI MULT DE 6 KG.

O DIVERSIFICARE PRECOCE POATE FAVORIZA APARITIA ALERGIILOR. PÂNĂ LA VÂRSTA DE 4 LUNI, APARATUL DIGESTIV AL COPILULUI ESTE IMATUR ŞI, DECI, NU ESTE PREGĂTIT SĂ ACCEPTE ALTE ALIMENTE ÎN AFARĂ DE LAPTE. PE DE ALTĂ PARTE NU ESTE BINE NICI SĂ SE AMÂNE FOARTE MULT ÎNCEPEREA DIVERSIFICĂRII. INTRODUCEREA UNUI ALIMENT NOU MULT DUPĂ CE COPILUL A ÎMPLINIT 6 LUNI POATE CREEA PROBLEME DE ADAPTARE A ORGANISMULUI LA ALIMENTE CU O CONSISTENŢĂ MULT MAI CRESCUTĂ,  ÎN COMPARAŢIE CU CEA A LAPTELUI.

CE REGULI TREBUIE RESPECTATE LA ÎNCEPEREA DIVERSIFICĂRII?

1. DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI ÎNCEPE CU COPILUL ÎN PERFECTĂ STARE DE SĂNĂTATE;2. INTRODUCEREA ALIMENTULUI NOU SE FACE PROGRESIV, PRIN TESTAREA TOLERANŢEI DIGESTIVE;3. ALIMENTUL NOU INTRODUS VA FI ADMINISTRAT CU LINGURIŢA IAR APOI MASA VA FI COMPLETATĂ CU LAPTELE FOLOSIT(LA SÂN SAU LAPTE PRAF).4. NU SE INTRODUC SIMULTAN DOUĂ ALIMENTE NOI;5. DACĂ LA INTRODUCEREA UNUI ALIMENT NOU APAR SEMNE DE INTOLERANŢĂ (DIAREE, VĂRSĂTURI), ACEL ALIMENT VA FI SUPRIMAT 1-2 SĂPTĂMÂNI, PÂNĂ LA REFACEREA DIGESTIVĂ DUPĂ CARE SE VA ÎNCERCA REINTRODUCEREA LUI CU PRUDENŢĂ;6. NU TREBUIE INSISTAT LA INTRODUCEREA UNUI ALIMENT NOU, DACĂ COPILUL ÎL REFUZĂ. EXISTĂ RISCUL APARIŢIEI ANOREXIEI PSIHOGENE LA SUGAR.7. LA VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE VA FI ÎNCURAJATĂ AUTOALIMENTAREA, OFERINDU-I-SE INIŢIAL UN BISCUITE ÎN MÂNĂ, LA 8-9 LUNI I SE VA DA SĂ ŢINĂ CEAŞCA, IAR LA 11-12 LUNI LINGURIŢA.8. PENTRU ALIMENTELE NOI INTRODUSE NU SE FOLOSEŞTE ZAHĂR SAU SARE.9. NU SE DĂ MIERE SUB UN AN.10. LAPTE DE VACĂ SE DĂ NUMAI DUPĂ 3 ANI. PENTRU COPII SUB 3 ANI ESTE PUTERNIC ALERGENIC. UN CELEBRU AMERICAN SPUNEA PE UN TON AMUZANT CĂ “LAPTELE DE VACĂ ESTE IDEAL PENTRU… VIŢEI”

HRANA COMLEMENTARĂ POATE FI DIVIZATĂ ÎN FELUL URMĂTOR:1. HRANA PERIOADEI DE TRANZIŢIE – ACESTEA SUNT PRODUSELE (ALIMENTELE) COMPLEMENTARE , DESTINATE SATISFACERII NECESITĂŢILOR ALIMENTARE ŞI FIZIOLOGICE, SPECIFICE ORGANIZMULUI COPILULUI SUGAR;2. HRANA DIN MASA FAMILIEI – ACESTEA SUNT PRODUSELE COMPLEMENTARE , CARE SE DAU COPILULUI DE VÂRSTĂ FRAGEDĂ ŞI CARE SUNT DE FAPT PRODUSE, CONSUMATE DE ÎNTREAGA FAMILIE .

COPIII SUNT FIZIC PREGĂTIŢI SĂ CONSUME ALIMENTE DIN MASA FAMILIEI CĂTRE VÂRSTA DE 1 AN, TERMEN DUPĂ CARE NU MAI ESTE NECESAR CA ACESTE ALIMENTE SĂ FIE ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL MODIFICATE ŞI ADAPTATE NECESITĂŢILOR COPILULUI.

ÎNTRODUCEREA PREA PRECOCE A ALIMENTELOR COMPLEMENTARE IMPUNE UNELE RISCURI ŞI ANUME:- HRANA COMPLEMENTARĂ , ÎNLOCUIND O PARTE DIN LAPTELE MATERN, VA DUCE LA SCĂDEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE ŞI, RESPECTIV, LA POSIBILITATEA MICŞORĂRIII CONSUMULUI DE ENERGIE ŞI SUBSTANŢE NUTRITIVE DE CĂTRE COPIL;- COPII SUGARI SUNT SUPUŞI ACŢIUNII MICROBILOR PATOGENI, PEZENŢI ÎN PRODUSELE ALIMENTARE ŞI LICHIDE, CARE POT FI CONTAMINATE, ASTFEL SPORIND RISCUL FENOMENELOR DISPEPTICE, RESPECTIV A TULBURĂRII DE NUTRIŢIE;- RISCUL BOLILOR DIAREICE ŞI A ALERGIEI ALIMENTARE ESTE AMPLIFICAT DE CĂTRE IMATURITATEA INTESTINULUI SUGARULUI, FAPT, CARE LA FEL POATE INDUCE O TULBURARE DE NUTRIŢIE;- MAMELE DEVIN MAI DEVREME FERTILE, DEOARECE SCĂDEREA CONSUMULUI DE LAPTE MATERN REDUCE PERIOADA DE SUPRIMARE A OVULAŢIEI.

ŞI ÎNTRODUCEREA PREA TARDIVĂ A HRANEI COMPLEMENTARE NU ESTE LIPSITĂ DE PROBLEME, DEOARECE:- APORTUL INSUFICIENT DE ENERGIE ŞI SUBSTAMŢE NUTRITIVE PE CONTUL EXCLUSIV AL LAPTELUI MAERN POATE DUCE LA RETARD ÎN CREŞTERE ŞI NUTRIŢIE SCĂZUTĂ;- INCAPACITATEA LAPTELUI MATERN DE A ASIGURA, DE LA O ANUMITĂ VÂRSTĂ NEVOILE COPILULUI POATE DUCE LA CARENŢE DIFERITE DE MICRONUTRIENŢI, MAI CU SEAMĂ DE FIER ŞI ZINC;- NU VA FI ASIGURATĂ DEZVOLTAREA OPTIMALĂ A ABILITĂŢILOR MOTORII CORESPUNZĂTOARE, CA DE EXEMPLU MESTECATUL, PRECUM ŞI RECEPŢIA ADECVATĂ DE CĂTRE COPIL A NOULUI GUST ŞI STRUCTURĂ A HRANEI.- REEŞIND DIN TOATE CELE EXPUSE, ALIMENTELE COMPLEMENTARE SE VOR ÎNTRODUCE ÎN RAŢIA SUGARTULUI LA TIMP.

CANTITATEA ALIMENTELOR COMPLEMENTARE NECESARE LA SUGARII ALAPTATI LA SAN :* 137 - 187G/ZI ( 130 - 200 KCAL/ZI ) LA 6 - 8 LUNI* 206 - 281G/ZI (300 - 310 KCAL/ZI) LA 9 - 11 LUNI* 378 - 515G/ZI ( 550 - 580 KCAL/ZI) LA 12 - 23 LUNI

FRECVENTA MESELOR SI CONTINUTUL ENERGETIC

SE CRESTE FRECVENTA MESELOR CU ALIMENTE COMPLEMENTARE O DATA CU CRESTEREA COPILULUI. NUMARUL MESELOR DEPINDE DE CONTINUTUL ENERGETIC SI CANTITATEA ALIMENTELOR CONSUMATE LA O MASA. SE RECOMANDA:* 2 - 3 ORI PE ZI LA 6 - 8 LUNI* 3 - 4 ORI PE ZI + 1-2 GUSTARI (O BUCATICA DE FRUCT SAU PAINE UNSA) LA 9 - 11 LUNI SI 22 - 23 DE LUNI

FRECVENTA MAI MARE A MESELOR DECAT ESTE NECESAR DUCE LA INLOCUIREA EXCESIVA A LAPTELUI DE MAMA.DACA CONTINUTUL ENERGETIC SAU CANTITATEA DE ALIMENT CONSUMAT E MAI MIC SAU COPILUL NU MAI SUGE, SE CRESTE NUMARUL MESELOR.

ALIMENTATIA SUGARULUI:

IN MAREA MAJORITATE A CAZURILOR SE VA INCEPE CU PIUREUL DE LEGUME (MORCOVI, CARTOFI, DOVLECEI, TELINA, PASTARNAC, PATRUNJEL, ARDEI GRAS, ROSII, FRUNZE DE SALATA, STEVIE, SPANAC, O CEAPA (CARE SE VA SCOATE LA PASARE).LEGUMELE SE VOR FIERBE IN OALA CU PRESIUNE (LA ABUR), CU PUTINA APA, IAR APOI MIXATE IN BLENDER, AMESTECUL FIIND SUBTIAT CU PUTINA ZEAMA IN CARE AU FIERT. LA PIUREUL DE LEGUME NU SE VA ADAUGA SARE. POATE FI PASTRAT SI LA CONGELATOR, PORTIONAT, CHIAR PANA LA O PERIOADA DE 7 ZILE.PIUREUL VA FI COMPLETAT, IN MINIMUM 4 ZILE PE SAPTAMANA, CU CARNE DE VITA, VITEL SAU PASARE, INTRODUSA PROGRESIV, INCEPAND CU 30 G/ZI, ULTERIOR CRESCAND CANTITATEA LA 60 G/ZI , APOI LA 90 G/ZI, FIARTA SEPARAT.

IN ABSENTA CARNII, SUGARULUI I SE VA OFERI BRANZA DE VACI, FACUTA IN CASA DIN LAPTE DE VACA FIERT.

IN 3 ZILE PE SAPTAMANA , SUGARUL VA PRIMI GALBENUS DE OU, FIERT TIMP DE 10 MINUTE, INTRODUS, DE ASEMENEA, PROGRESIV (INIȚIAL ¼, APOI ½, APOI UN GALBENUȘ INTREG). ALBUSUL, AVAND POTENTIAL ALERGIZANT VA FI CONSUMAT DE SUGAR DUPA VARSTA DE 1 AN.

PIUREUL VA FI IMBOGATIT CALORIC CU ULEI SAU UNT, IAR IN MOMENTUL SERVIRII SE VOR ADAUGA CATEVA FRUNZE DE PATRUNJEL SAU MARAR, PENTRU APORTUL DE VITAMINA C PE CARE IL ADUC.FICATUL DE PASARE, DATORITA ROLULUI SAU IN DETOXIFIEREA ORGANISMULUI, NU MAI REPREZINTA O PRIORITATE IN NUTRITIA DE ASTAZI, FIIND RECOMANDAT DUPĂ VARSTA DE 2 ANI.

MASA DE LEGUME CU CARNE/OU VA INLOCUI PROGRESIV MASA DE LAPTE DE LA ORELE 12-14.

LA 4 ZILE DE LA INTRODUCEREA PIUREULUI DE LEGUME, SE VA INTRODUCE PIUREUL DE FRUCTE (MAR CRUD SAU COPT, BANANA, SUC DE PORTOCALA, PERE, CAISE, PIERSICI, PEPENE GALBEN, MANGO, AVOCADO) IN INTERVALUL ORAR 9-10. DUPĂ VARSTA DE 1 AN, SUGARUL POATE CONSUMA SI ALTE FRUCTE, CU POTENTIAL ALERGIZANT: KIWI, ZMEURA, CSPSUNI, MURE, FRAGI. PIUREUL DE FRUCTE NU SE VA INDULCI.

DUPA ALTE 4 ZILE SE VA INLOCUI MASA DE LAPTE DE LA ORA 16-18 CU FAINOS CU LAPTE (OREZ PASAT CU BRANZA DE VACI, GRIS CU LAPTE). SUNT INSA DE PREFERAT CEREALELE IMBOGATITE CU FIER SI VITAMINE.

LA 7-8 LUNI, UN ALT ELEMENT DE DIVERSIFICARE POATE FI INTRODUS UNUL DIN PRODUSELE DE LAPTE FERMENTAT SAU ACIDULAT, CUM AR FI BIOLACTUL, CHEFIRUL SAU IAURTUL, DE PREFERINŢĂ FIIND BIOLACTUL, CARE ARE O ACŢIUNE BENEFICĂ ASUPRA FLORII INTESTINALE CU EFECT CURATIV. ASTFEL SE POATE ÎNLOCUI ALIMENTAŢIA LA SÂN SAU CU LAPTE ADAPTAT DE LA ORA 18.00, CARE POATE FI COMPLETATĂ CU PIREU DE FRUCTE.

    UN CORECTOR AL CONŢINUTULUI PROTEIC ESTE BRÂNZA DULCE DE VACI, CARE SE VA ADMINISTRA ÎN CANTITĂŢI MICI, CRESCÂND TREPTAT CANTITATEA EI PÂNĂ LA 50 DE GRAME SPRE SFÂRŞITUL PRIMULUI AN DE VIAŢĂ. EA POATE FI ADĂUGATĂ ÎN TERCIURI, PIREU DE LEGUME ETC.

    CARNEA SE VA ADMINISTRA LA 8-9 LUNI, ÎNCEPÂND CU CANTITATEA DE 6 GRAME PE ZI, AJUNGÂND SPRE SFÂRŞITUL PRIMULUI AN DE VIAŢĂ LA 30 DE GRAME. CARNEA POATE SERVI CA PARTE COMPLIMENTARĂ AL PIREULUI DE LEGUME, BINE MIXATĂ SUB FORMĂ DE PASTĂ DIN CARNE DE PASĂRE SAU VITĂ, FIIND ADMINISTRATĂ DE 2-3 ORI PE SĂPTĂMÂNĂ, ULTERIOR LA ACEASTĂ MASĂ POATE FI ADĂUGAT GĂLBENUŞUL DE OU. MAI TÂRZIU CARNEA POATE FI ADMINISTRATĂ SUB FORMĂ TOCATĂ SAU PERIŞOARE. DUPĂ ZECE LUNI, CARNEA POATE FI SERVITĂ SUB FORMĂ DE TIFTELUŢE PREGĂTITE LA BAIA DE ABURI.

GĂLBENUŞUL DE OU ESTE UN ALIMENT COMPLET, CE CONŢINE PROTEINE, AMINOACIZI NECESARI, LIPIDE SUB FORMĂ EMULSIONATĂ, INCLUSIV COLESTEROL ŞI LECITIMĂ, VITAMINE ŞI MINERALE SE FOLOSEŞTE ÎN ALIMENTAŢIA SUGARULUI, FIERT TARE ŞI PASAT PRIN SITĂ, ÎNCEPÂND CU O OPTIME (A OPTA PARTE) SE AJUNGE PROGRESIV PÂNĂ LA UN GĂLBENUŞ, LA VÂRSTA DE UN AN. SE OFERĂ DE 2-3 ORI PE SĂPTĂMÂNĂ, DE OBICEI, ÎNLOCUIND ÎN ACESTE ZILE CARNEA, AMESTECAT ÎN SUPA DE ZARZAVAT SAU LEGUME. OUL SE FIERBE TARE TIMP DE 10 MINUTE.GĂLBENUŞUL CRUD SAU MOALE NU SE ADMINISTREAZĂ, DEOARECE CONŢINE SUBSTANŢE PROTEICE GREU ASIMILABILE, PLUS LA TOATE MAI EXISTÂND ŞI RISCUL UNOR BOLI INFECŢIOASE.

    ALBUŞUL DE OU NU SE DĂ ÎN PERIOADA DE SUGAR (PE PARCURSUL PRIMULUI AN DE VIAŢĂ) DIN MOTIVUL CĂ ESTE FOARTE ALERGIZANT.

ÎN ALIMENTAŢIA SUGARULUI MAI POATE FI FOLOSITĂ ŞI CARNEA DE PEŞTE, CA UN ALIMENT BOGAT ÎN PROTEINE UŞOR

ASIMILABILE, LIPIDE DE MARE VALOARE PRIN CONŢINUTUL ÎNALT DE ACIZI GRAŞI NESATURAŢI, VITAMINE LIPOSOLUBILE ŞI

OLIGOELEMENTE, DE LA VÂRSTA DE 10 LUNI A CÂTE 20-40 GRAME PE ZI.

POATE FI FOLOSITĂ CARNEA DE PEŞTE ALB (ŞALĂU, PĂSTRĂV, ŞTIUCĂ), DE OBICEI, LA MASA DE LA ORA 14.00, ALTERNÂND CU CARNEA DE PASĂRE SAU DE VITĂ. SE VA ADMINISTRA CU PRUDENŢĂ, DEOARECE POATE FI ALERGIZANTĂ. SE DĂ FIERT

CU O FIERTURĂ DE CEREALE SAU CU PIREU DE LEGUME. VALOARE NUTRITIVĂ A PEŞTELUI ESTE ASEMĂNĂTOARE CU CEA

A CĂRNII.

    LA VÂRSTA DE UN AN SE TRECE TREPTAT LA ALIMENTAŢIA SIMILARĂ CU CEA AL COPILULUI MIC (1-3 ANI), ALIMENTAŢIA LA

SÂN ÎNSĂ TREBUIE DE CONTINUAT.

CRONOLOGIA ORIENTATIVĂ ŞI CANTITATEA ALIMENTELOR COMPLEMENTARE

Produsele( în gr.) / vârsta în luni

6 7 8 9 10-12

Suc de fructe 50 50 50 50 50

Pireu de fructe 50 50 50 50 50

Brânză()caşcaval 40 40 40 40 40

Gălbenuş 1/2 1/2 1/2 1/2

Pireu de legume 60-80 130 150 160 160

Unt 2 3 4 5 5

Ulei vegetal 1-1,5 2 2,5 2,5 3

Terci de crupe 10-60 150 160 180 180

Carne tocată 5-20 20 20 30

Ficat 5-20 20 20 30

Pâine 3-5 3 10

Pesmeţi 3-5 3 10

Biscuiţi 3-5 3 10

SE RECOMANDĂ A FI EVITATE PÂNĂ LA VÂRSTA DE 3 ANI URMĂTOARELE PRODUSE:

* BĂUTURI RĂCORITOARE ȘI CU AROME DE FRUCTE DIN COMERȚ (RISC DE ALERGIE)* RÂNTAȘURI, CONDIMENTE, ALIMENTE FAST-FOOD* ALIMENTE CARE PROVOACĂ ASPIRAȚII (ALUNE, MIGDALE, BOABE DE PORUMB, FLORICELE, BOMBOANE)* ALIMENTE ENERGIZANTE (CIOCOLATĂ, CACAO, ETC.)

DEȘI ALIMENTAȚIA SUGARULUI PARE LA PRIMA VEDERE O ALIMENTAȚIE PUȚIN DIVERSIFICATĂ, EA ACOPERĂ INTEGRAL O DIETĂ ECHILIBRATĂ ÎN MACRONUTRIENȚI (PROTEINE, LIPIDE, GLUCIDE) ȘI MICRONUTRIENȚI (MINERALE, VITAMINE).

ACEST APORT ECHILIBRAT DE NUTRIENȚI ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT ÎN PERIOADA COPILĂRIEI, ETAPĂ CARE FRAPEAZĂ PRINTR-O CREȘTERE PONDERALĂ ACCENTUATĂ (TRIPLAREA GREUTĂȚII LA UN AN) O DEZVOLTARE MORFOLOGICĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A DIFERITELOR ORGANE ȘI O MATURIZARE A SNC TRADUSĂ PRIN ACHIZIȚIILE FUNCȚIONALE ȘI COMPORTAMENTALE.

PREPARATELE INDUSTRIALE PENTRU SUGAR, CARE SE MAI NUMESC „PAPE”, AU MULTIPLE AVANTAJE (AU COMPOZIȚIE STANDARDIZATĂ DUPĂ CRITERII INTERNAȚIONALE, PRECUM ȘI SECURIZARE TOXICĂ ȘI BACTERIOLOGICĂ), DAR ȘI CÂTEVA DEZAVANTAJE (TREBUIE FOLOSITE ÎN DECURS DE 24 ORE DE LA DESCHIDERE ȘI AU PREȚ RIDICAT).

ALIMENTAŢIA PROASTĂ, PRINCIPIILE ŞI METODELE INCORECTE DE ALIMENTARE ÎN ACESTĂ PERIOADĂ POT SPORI RISCUL DE TULBURARE DE NUTRIŢIE, RETARD ÎN CREŞTERE ŞI DEZVOLATRE, CARENŢĂ DE DIFERITE SUBSTANŢE NUTRITIVE, ÎN DEOSEBI A FIERULUI, AVÂND URMĂRI SERIOASE PENTRU SĂNĂTATEA COPILULI ŞI DEZVOLTAREA LUI MINTALĂ.

DEACEEA ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT ROLUL CADRELOR MEDICALE, CARE POT INFLUENŢA ŞI ÎMBUNĂTĂŢI CONSIDERABIL PRACTICILE ALIMENTARE A LE COPIILOR SUGARI ŞI DE VÂRSTĂ FRAGEDĂ.

POFTA BUNA!