adverbul - fisa portofoliu

3
ADVERBUL 1. DEFINIŢIE: = este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni, a unei stări sau însuşiri şi care determină : - un verb : aproape am terminat - un adjectiv : Este destul de înaltă. - o interjecţie : Hai acolo ! - alt adverb Vorbeşte cam încet. - un substantiv : Scrisoarea de acasă - un pronume : Cei de acolo 2.CLASIFICARE : După înţeles :- de mod :aşa, bine, repede, astfel, da, nu, ba, cumva, probabil, alene, agale etc. -de timp : astăzi, cândva, mâine, niciodată, vreodată, când, oricând, poimâine etc. - de loc : acolo, departe, jos, dincolo, sus, departe, aproape, unde, undeva, oriunde etc. După structură : -simple : bine, ieri, sus, jos, aşa, da, nu, ba ; -compuse : niciodată, devreme, după-amiază, altădată, târâş-grăpiş, harcea-parcea; Dupa rolul lor în enunţ: - interogative (utilizate în exprimarea întrebării în prop. interogative): unde, cum, când, cât; - relative (utilizate în frază, leagă subordonata de regentă): unde, cum, când, cât; - nehotarate (nu dau indicaţii precise despre circumstanţă): altundeva, cândva, oriunde, oricând; - negative (neagă circumstanţa): niciunde, nicicând, nicicum, nicăieri;

description

util tuturor claselor gimnaziale

Transcript of adverbul - fisa portofoliu

ADVERBUL

ADVERBUL

1. DEFINIIE: = este partea de vorbire neflexibil care arat o caracteristic a unei aciuni, a unei stri sau nsuiri i care determin:

- un verb: aproape am terminat

- un adjectiv: Este destul de nalt.

- o interjecie: Hai acolo!

- alt adverb Vorbete cam ncet.- un substantiv: Scrisoarea de acas- un pronume: Cei de acolo2.CLASIFICARE:

Dup neles:- de mod:aa, bine, repede, astfel, da, nu, ba, cumva, probabil, alene, agale etc. -de timp: astzi, cndva, mine, niciodat, vreodat, cnd, oricnd, poimine etc. -de loc: acolo, departe, jos, dincolo, sus, departe, aproape, unde, undeva, oriunde etc. Dup structur: -simple: bine, ieri, sus, jos, aa, da, nu, ba;

-compuse: niciodat, devreme, dup-amiaz, altdat, tr-grpi, harcea-parcea;

Dupa rolul lor n enun:

interogative (utilizate n exprimarea ntrebrii n prop. interogative): unde, cum, cnd, ct;

relative (utilizate n fraz, leag subordonata de regent): unde, cum, cnd, ct;

nehotarate (nu dau indicaii precise despre circumstan): altundeva, cndva, oriunde, oricnd; negative (neag circumstana): niciunde, nicicnd, nicicum, nicieri;

predicative (au fct. de predicat): sigur, firete, desigur, posibil, probabil, poate, negreit;

Dupa provenien:

Propriu-zise: sus, mai, nu, ca, da Provenite din alte pri de vb prin schimbarea valorii gramaticale:

din subst.(care exprim timpul): ziua, noaptea, iarna, dimineaa; din adj.: frumos, rapid, puternic, timid;

din vb la paricipiu: deschis, tremurat, poate;

din pron relativ-interogative: ce, ct; din pronume negative: nicicnd, nicicum, niciodat, niciunde;LOCUTIUNILE ADVERBIALE: sunt grupuri de cuvinte cu neles unitar, cu valoare de adverb: n veci, n fa, pe neateptate, de asemenea, cu de-a sila, din nou, pe din dou, din ce n ce, aa i aa, cnd i cnd, zi i noapte, ici i colo, de prisos, pas cu pas, de aceea, de bine, de ru; fr doar i poate; etc.GRADELE DE COMPARATIE:Pozitiv: bine

Comparativ: de superioritate: mai bine de egalitate: la fel de bine

de inferioritate: mai putin bine

Superlativ: relativ cel mai bine

absolut: foarte bine;

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE A ADVERBULUI:

Adjectiv: Mersul repede este sanatos.

Substantiv: Binele va invinge in final.

Locutiune prepozitionala: A plecat in susul raului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBULUI:1. P.V.: Fireste/c a neles./

2. n.p.: Este bine aa.3. atr.adv.: Etajul de jos a fost inundat. Mersul pe jos este sntos.4. c.c.l.: Va cltori departe. Merge departe.5. c.c.t.: Azi am cumparat portocale. Sosesc mine.

Toamna se numr bobocii.6. c.c.m.: Merge repede spre coal. Abia vine.

Vorbete frumos.

ORTOGRAFIA: - adverbele formate su sufixul i (-): tr, piepti, cruci:

- adverbele: iari, totui

- se scriu ntr-un cuvnt: bineneles, numaidect, totuna, bunoar, deseori, rareori, aadar, uneori, nemaipomenit, nadins, ndelung, ntocmai, deodat, ntruna, dect, deloc, ncontinuu;

- se scriu cu cratim: dup-amiaz, mine-sear, mine-diminea, azi-noapte, dintr-odat, dintr-atins, ntr-adins, ntr-adevr;

- se admit: desear/ disear

- Nu am dect cinci lei. / Am doar cinci lei.