www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-26 09:32:24

Adunarile generale ale actionarilor. Cum, când si fata de cine pastram votul secret

Astfel cum a fost descrisa cu o greutate prea apasatoare de catre doctrina si jurisprudenta, adunarea

generala a actionarilor este organul suprem de conducere al unei societati comerciale. Data fiind

importanta sa, Legea nr. 31/1990 privind societatile (odata și comerciale) (Legea societatilor) a stabilit

reguli privind competentele si functionarea adunarilor generale ale actionarilor (AGA), în special pentru

societatile pe actiuni.

Desi legiuitorul s-a straduit sa acopere cât mai bine detaliile privind AGA, exista anumite aspecte care nu au fost

transate în mod clar la nivel legislativ. Pentru unele din acestea, practica a gasit solutii care, în timp, au fost

acceptate si au fost preluate în mare parte în jurisprudenta sau în doctrina, iar altele au fost chiar acoperite ulterior

de legislatie. Însa exista înca situatii care pun probleme în practica si care genereaza jurisprudenta neunitara.

Una din acestea este cea a folosirii votului secret în cadrul AGA. Legea societatilor stabilește regula potrivit careia

în AGA actionarii voteaza prin vot deschis. Astfel, votul se poate exprima prin metode precum ridicare de mâna,

ridicare în picioare, prin apel nominal sau prin exprimarea votului pe un buletin fizic de vot sau prin folosirea unor

aparate si programe informatice care pot contabiliza în mod corect rezultatul votului.

Legiuitorul a stabilit însa si anumite situatii în care trebuie utilizat votul secret. Conform art. 130 alin. 2 din Legea

societatilor, votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie,

respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau

auditorilor financiari si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de

conducere si de control ale societatii.

Legea societatilor nu ofera însa o definitie a votului secret si nici o contextualizare a acestuia, precum întinderea

caracterului secret în ceea ce priveste durata sau opozabilitatea. Din acest motiv, practica societatilor pe actiuni din

România este diversa cu privire la modalitatea efectiva în care implementeaza si folosesc votul secret în situatiile

descrise de lege.

Întinderea temporala a caracterului secret

Cu privire la durata caracterului secret al votului, consider ca nu poate fi decât temporara. Secretul trebuie

mentinut doar pe parcursul sedintei unei AGA, de la deschiderea acesteia si pâna la momentul în care toti

actionarii si-au manifestat votul si s-a anuntat rezultatul, astfel încât actionarii prezenti si prezidiul sedintei AGA

sa nu aiba posibilitatea sa cunoasca ce voteaza ceilalti actionari si, implicit, sa nu se ajunga la o eventuala

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-26 09:32:24

influentare a voturilor.

Aceasta este ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut situatii speciale în care trebuie folosit votul secret. Spre

exemplu, în cazul alegerii membrilor consiliului de administratie, fiind vorba de un proces electiv în care votul

trebuie acordat în mod liber si neinfluentat, modul în care actionarii voteaza nu trebuie cunoscut de catre cei

propusi spre a fi alesi ca membri ai consiliului de administratie.

Asa cum s-a statuat si în doctrina mai veche, scopul utilizarii votului secret este înlaturarea influentei personale a

membrilor consiliului de administratie/supraveghere sau ai directoratului asupra actionarilor, influenta care ar

denatura rezultatul votului (I.L. Georgescu, Drept Comercial Român, p. 414; P. Demetrescu, I.L. Georgescu,

Comentariu, p. 165). Or, se poate observa ca pastrarea permanenta a secretului votului exprimat de un actionar în

situatiile prevazute de lege ar excede scopului pentru care a fost impus votul secret, fiind asadar inutila.

Mai mult, daca secretul votului ar trebui pastrat si dupa finalizarea procesului de vot si anuntarea rezultatelor, ar

însemna ca actionarii nu si-ar putea exercita alte drepturi prevazute de Legea societatilor, precum acela de a

solicita inserarea în procesul verbal de ședința a votului "contra" împotriva unui punct de pe ordinea de zi si, în

consecinta, dreptul de a ataca în instanta hotarârea AGA.

Opozabilitatea caracterului secret

În strânsa legatura cu cele de mai sus, trebuie analizata opozabilitatea caracterului secret al votului, respectiv

trebuie determinat fata de cine trebuie pastrat caracterul secret, întrucât Legea societatilor nu contine prevederi

exprese în acest sens. De asemenea, este interesant de stabilit nu numai fata de cine trebuie asigurat secretul

votului, dar si cine este obligat sa îl asigure.

Asadar, consideram ca societatea trebuie sa depuna diligentele pentru a asigura o logistica a procesului de vot care

sa nu permita în timpul votului dezvaluirea optiunilor de vot între actionarii prezenti în adunare si catre

administratori sau candidați. Însa crearea premiselor folosirii votului secret nu trebuie sa tina doar de societate si

de reprezentantii sai care participa la sedinta AGA, ci si de actionarii prezenti care nu trebuie sa divulge celorlalti

actionari sau membri ai consiliului de administratie modul în care voteaza.

Votul actionarilor poate însa fi dezvaluit anumitor persoane, respectiv persoanelor care sunt prezente în AGA si

care se ocupa de operatiunile logistice aferente AGA, fiind vorba de secretarii tehnici ai unei AGA carora chiar

Legea societatilor le ofera aceste atributii. Conform art. 129 alin. (5) din Legea societatilor, pe lânga secretarul

AGA, pot fi numiti secretari tehnici care efectueaza operatiunile aferente AGA, printre acestea fiind incluse cele

precum operatiunile de colectare a procurilor si a voturilor prin corespondenta, de distribuire a buletinelor de vot,

de colectare si centralizare a buletinelor de vot si de anuntare a rezultatelor votului.

Dovada a existentei unei practici în acest sens a societatilor pe actiuni din România este prevederea art. 92 din

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata, care se aplica societatilor pe

actiuni listate la bursa. Astfel, în alin. (19) se precizeaza ca în cazul în care pe ordinea de zi a adunarii se afla

puncte care necesita votul secret, votul actionarilor participanti în mod personal sau prin reprezentant, precum si al

celor care voteaza prin corespondenta va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât

membrilor secretariatului însarcinat cu numararea voturilor secrete exprimate si numai în momentul în care sunt

cunoscute si celelalte voturi exprimate în secret de actionarii prezenti sau de reprezentantii actionarilor care

participa la sedinta. De asemenea, acelasi alineat prevede ca în cazul votului prin reprezentant, dezvaluirea votului

fata de acesta, înainte de adunare, nu reprezinta o încalcare a cerintei privind caracterul secret al votului.

În teorie, aceste norme sunt cu siguranta relevante si pentru societatile pe actiuni nelistate, mai ales având în

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-26 09:32:24

vedere ca Legea 24/2017 nu aduce dispoziții derogatorii fața de prevederile Legii societatilor care impun votul

secret, ci aduce doar completari cu privire la aspecte netratate de Legea societatilor.

Chiar daca aceste prevederi sunt consacrate într-un act normativ aplicabil societatilor listate, nu ne putem rezuma

la o interpretare stricta a aplicarii votului secret în situatiile cerute de Legea societatilor, întrucât am ajunge la

imposibilitatea aplicarii altor prevederi imperative din Legea societatilor. Spre exemplu, art. 122 si 125 din Legea

societatilor dau posibilitatea actionarilor sa participe la o AGA prin reprezentant sau prin corespondenta. Daca am

interpreta ca secretul votului trebuie pastrat inclusiv fata de secretarii tehnici care se ocupa de strângerea si

centralizarea voturilor, ar însemna ca, în cazul AGA în care pe ordinea de zi figureaza puncte ce necesita vot

secret, nu s-ar putea vota prin reprezentant si nici nu s-ar putea exercita votul prin corespondenta pentru ca ar fi

dezvaluit votul. Aceasta situatie ar fi contrara Legii societatilor care nu contine o astfel de restrictie pentru

actionari, iar aplicarea ei în lipsa unei prevederi exprese duce la îngradirea dreptului actionarilor de a vota prin

reprezentare sau de a vota prin corespondenta în cazul în care este necesar votul secret.

Ar fi util si benefic atât pentru practica cât si pentru uniformizarea jurisprudentei ca Legea societatilor sa preia

prevederile din Legea 24/2017 prezentate mai sus. Atât timp cât Legea societatilor nu ofera o definitie a votului

secret si nu detaliaza o procedura clara de aplicare a acestuia în ceea ce priveste durata sau opozabilitatea,

transarea spetelor în care se solicita anularea unor hotarâri AGA pentru pretinsa nerespectare sau aplicare incorecta

a votului secret se realizeaza doar prin interpretarea instantelor pe baza unor prevederi neclare, fapt care genereaza

practica neunitara, iar acest lucru este periculos pentru societati daca luam în considerare ca anularea unei hotarâri

AGA poate avea consecinte grave asupra societatii sau a actionarilor.

Nota: articolul a fost publicat inițial în newsletter-ul ILO company & commercial, în limba engleza

page 3 / 3