Adunari de stari in Tarile Romane.Congregatiile generale in Transilvania voievodala

A) Adunarile de stari in Europa medievala:Starile si Adunarile reprezentative(prezentare)

In a doua jumatate a secolului al XIII-lea organizarea institutiilor reprezentative ale starilor privigeliate constituia un fenomen general european,in secolul XIV-XV acest fenomen cunoaste o adevarata expansiune.

Secolul XIII este un secol dinamic,este cunoscut si sub denumirea de ,,monarhia starilor’’cunoscand o dezvoltare in perioada 1200-1500 a anumitor particularitati si a consolidarii anumitor institutii a fost cunoscuta in istoriografie ca un ,,stat post feudal’’.

In procesul de centralizare si formare al monarhiilor moderne aceasta faza a monarhiei starilor exprima in parte imposibilitatea monarhiei de a redobandi puterile fragmentate in cursul veacurilor de feudalism si de a face fata tuturor sarcinilor statului1

Starile au aparut ca o reactie la constituirea societatii omenesti unde individualismul a degenerat in anarhie,astfel ca starile reprezinta o multiplicare a conditiilor sociale,care au obtinut definirea juridica a libertatiilor si prerogativelor proprii.

Starile sunt grupe sociale si politice care isi impart dominatia efectiva asupra unei tari sub autoritatea principelui suveran,starile exercita directia efectiva a vietii politice.

Nevoia constituirii organului reprezentativ al personalitatii colective a impus unirea starilor,la inceput intre starile aceluiasi ordin apoi cu starile aceleiasi tari,elementele existentiale care le sustin existenta sunt:permanenta si juridicitatea.

In Evul mediu existau trei stari privigeliate:clerul,nobilimea si starea a treia.

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158

La inceputul secolului al XV-lea boierii Tarii Romanesti apar ca un corp constituit si se manifesta ca stare politica.Un document din 25 august 1413 ii mentioneaza alaturi de cavaleri iar un altul datand din anul 1432 ii prezinta asociati actelor de autoritate ale domnului.

In perioada regimului boieresc mentiunea colectiva a starilor constituite apare,frecvent,tot in relatia tratatelor incheiate cu hasburgii iar consitamantul lor devine o conditie.

Structura Adunarilor starilor privilegiate si nivelul de reprezentare sunt indispensabil atasate ideii de participare.

Functia politica de a adunarilor de stari in Tarile Romane ramane preponderenta si se materializeaza mai intai in actul electiv cu participarea ,,tarii’’.La alegerea domnitorului rolul Bisericii,al boierilor mari si mici,al slujitorilor si curtenilor este hotarator.

Poporul are un rol secundar raspunsul lui prin aclamatii,,cu glas mare’’ este un consimtamant ,,decorativ’’ al alegerii.

B) ORIGINEA SI ORAGANIZAREA CONGREGATIILOR GENERALE DIN TRANSILVANIA VOIEVODALA

Institutia Adunarii reprezentative a starilor privigeliate din Transilvania se incadreaza autonomiei voievodatului ca realitate istorica.Recunoscute si confirmate prin acte regale,convocate si prezidate de voievod ori de insusii suveranul Ungariei,Congregatiile generale se constituie,in acest sens,intr-un puternic argument institutional.

Adunarile de stari din Tarile Romane conserva o traditie ce se regaseste in organizarea vechiilor adunari de obsti vivinale si de vale,precum si in ale cnezatelor tarilor si voievodatelor care in secolelel IX-XIII si au perfectionat institutiile.Obstiile aveau pe langa un teritoriu cu organizare economica proprie o viata politico-juridica fondata pe cnezate si voievodate locale.In acest context,implicarea lor in viata publica si privata a comunitatii se concretizeaza in dreptul de a chema pe oricare din membrii sai la judecata in fata adunarii intregii

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158

obsti sau a unui grup de ,,oameni buni si batrani’’constituiti in sfat.Obstea rezolva cererile si plangerile comunitatii,lua hotarari si impunea aplicarea lor2.

Evolutia feuala timpurie a societatii romanesti a mentinut in cadrul formatiunilor prestatale,institutii dezvoltate din cele comunitare:cnezi si voievozi alesi,care au transformat autoritatea cu care au fost investiti in putere politica;sfatul statului,adunarile cneziale si voievodale.

Organizarea Institutiei:

In contextul politic din regatul Ungariei in secolul al XIII-lea,pe fondul unei adevarate eclipse a puterii sale datorata stingerii dinastiei arpadiene,s-au manifestat atat tendinte de independenta ale voievodatului cat si initiativa organizarii si convocarii institutiei transilvanene.

Sistemul de guvernare al Transilvaniei a fost rezultatul unor procese corelate care au determinat constituirea unor arii teritorial-sociale si teritorial-etnice autonome si privilegiate,pe fondul singurei religii recunoscute oficial catolicismul.Alaturi de acestea mentinerea autonomiilor romanesti s-au dovedit a fi deosebit de dificila.Incercarile de suplimare a acestora afost insotita de excluderea treptata a romanilor din viata publica aTransilvaniei.Din secolul al XII-lea cand apar primele mentiuni documentare despre un principe si apoi un voievod,in cursul incercarilor de dislocare a vechilor institutii romanesti,care au insotit cucerirea maghiara,pricipiul libertatii de alegere a fost inlocuit cu numirea voievozilor.Desele schimbari de voievozi in special in perioadele de criza ale regatului maghiar constituie un indiciu sigur ca regalitatea incerca sa evite in acest fel creartea unor dinastii voievodale,care puteau deveni rivale monarhiei.S-a manifestat tendinta devenita permanenta a voievozilor transilvaneni de a reduce suzeranitatea regala la nivelul uneia fictive nominale.

Actiunea protestatara a nobilimii regatului maghiar s-a amplificat in timpul domniei lui Andrei al-II-lea(1205-1235) ea a dezvaluit criza de autoritate a monarhului ,silit sa acorde sub presiunea propriilor servientes regies Bula de aur 1222 .Supus ulterior unei actiuni manevrate de Biserica,regele a confirmat si extins Bula de Aur in anul 1231.

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158

Bula fixa intre altele,dreptul nobilimii de a se opune regelui care si-ar fi incalcat angajamentele.

Pozitia privigeliata pe care o detineau fiii regilor Ungariei in Transilvani,se datora demnitatilor de ,,rex junior’’,ca primul nascut,fiind investiti cu titlul de ,,duce’’superior demnitatii voievodale.Puterea monarhica a fost slabita de la inceput de noua institutie.Regele incredinta administrarea unor parti din regat fiilor sai.

Incepand cu secolul al XIII-lea,in afara de daruirea ducatului,regele il incorona pe fiul sau mai varstnic,titlul de mostenire al tronului nu mai era cel de print ci de rex junior.

Congregatiile generale din Transilvania se inscriu varietatii provinciale a institutiei adunarilor de stari.

Bula de Aur din 1222 a deschis drum suprematiei tuturor starilor in regat,imprimand treptat puterii un caracter dualist.Procesul decaderi puterii regale a fost insotit de cresterea celei nobiliare,ca urmare si a transformarii comitatelor regale in comitate nobiliare.Bula de Aur impunea regelui convocarea anuala a unei adunari,care dupa martirizarea regelui Stefan I,se va desfasura in 20 august la Alba Regala cu participarea baronilor si nobililor regatului.

Din anul 1227 sunt atestate documentar adunari cu scop legislativ numite,,generalis congregatio regni’’.

Printr-un act regal din 24 februarie 1243 regele Bela al IV-lea imputernicea pe Laurentiu voievodul sa adune ,,popoarele’’ din ,,partile transilvaniei’’si sa hotarasca impreuna masurile ce le considerau necesare pentru binele tarii si regatului3.

Procesul de consolidare a nobilimii ca stare politica a fost accelerat de noul privilegiu general acordat nobilimii in anul 1267 de catre Bela al IV-lea,alaturi de voievod,starea nobilimii va actiona pentru constituirea unui organ propriu de reprezentare a intereselor sale.

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158

Etapele organizarii institutiei:

Prima etapa isi are cu certitudine inceputul in anul 1288 ion timpul domniei voievodului Roland Borsa,acestuia ii apartine initiayiva convocarii si organizarea institutiei.

Un document din 8 iunie 1288 atesta existenta si functionarea la acea data a congregatiei generale in Transilvania.

Denumita initial generalii convocacione Adunarea tarilor transilvane va intra in uzanta documentelor si in aceiasi masura in istoria institutilor,cu numele congregation generalis.

In raport cu ierarhia superioara,drepturile voievodale se situau intre proprietatea eminenta,care apartinea seniorului suveran si proprietatea utila a vasalului.

Voievodul se bucura de consilium et auxilium din partea nobilimii transilvane.

Locul desfasurarii Congregatiilor generale:

Treptat Turda devine locul principal de convocare si desfasurare a Congregatiilor generale si voievodale,resedinta acestora.Prima Adunare a starilor transilvane atestata documentar in anul 1288 s-a desfasurat la Oprisani In apropierea Turdei.Congregatia generala s-a tinut foarte probabil in casa ordinului calugaresc al ioanitilor,in incinta fortificata.

In Transilvania mai sunt mentionate ca resedinta a Congregatiilor generale voievodale urmatoarele localitati:Aiud,Alba-Iulia,Bistrita,Capalna,Cluj,Feldioara,Iernu, Lunca Muresului,Medias,Sibiu si Targu-Mures.

Fenomen general european,Adunarile de stari erau adunari ale reprezentantilor ordinelor cu privilegii politice ale unei tari pe care conducatorii de stat,regi si principi le convocau la anumite intervale fie pentru a le cere

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158

sprijinul in materie de impozite fie pentru a le consulta in unele probleme de interes general sau de impartire a dreptatii.

Atestate documentar pe plan european in a doua jumatate a secolului al XIII-lea,Adunarile de stari au cunoscut deosebiri de la tara la tara.

1.A.Otetea,Renasterea si reforma,Bucuresti 1968 p.155-158