Adrian Mihalache - Biserica Sf. Teodori Din Iasi

8/16/2019 Adrian Mihalache - Biserica Sf. Teodori Din Iasi

http://slidepdf.com/reader/full/adrian-mihalache-biserica-sf-teodori-din-iasi 1/16

CONSOLIDARE-RESTAURARE LA BISERICA „SFINŢI TEODORI” - IAŞI

Adrian MIHALACHE

Ovidiu ALEXIEVICI

Cristian GHEORGHITA

1. Date generale

BISERICA „SFINŢII TEODORI” din Iaşi a fost construită, în anul176,1 pe locul unei biserici vechi din lemn din 1665, care a ars în 1759.Actuala construcţie a fost clădită din piatră de către urmaşii lui ConstantinTudori .În anul 1988 s-au efectuat unele lucrări constând din reparaţiiînvelitoare, tencuieli, zugrăveli şi rostuirea zidăriei din piatră.

2. Amplasament

Amplasamentul este în centrul municipiului Iaşi, are stabilitatea localăşi generală asigurată şi în conformitate cu prevederile normativului P100-92(96), este în zonă seismică „C”cu Ks = 0.20 şi perioadă de colţ Tc = 1,0 sec,zona „C” încărcări date de zăpadă conform STAS nr. 10101 / 21 -92 şi zona„C” încărcări date de vânt conform STAS 10101/20-90.

Construcţia se încadrează în clasa de importanţă II cu α = 1,2.Zona climatică III cu - 18 ° C.Zona eoliană II ( SR 1907 - 1).Stratificaţia terenului este:- sol vegetal şi umpluturi de pământ de 1,30 - 1,60 m ;- argilă prăfoasă loessoidă, plastic vârtoasă în grosime de 5,30 + 5,50m,

sensibilă la umezire grupa A;

- pachet granular de praf argilos cu trecere în nisip de 3,60 + 3,70m ;- argilă stratificată de 5,30 + 5,50m.Apa subterană se află în pachetul granular permeabil la cca 6,0 m şi

nu prezintă caracter agresiv sulfatic.Terenul de fundare este argila prăfoasă loessoidă (P 7 / 2000 ).3. Descriere clădire

În secolul al XVIII-lea oraşul Iaşi cunoaşte o dezvoltare economică şidemografică deosebită. Este momentul când satele Broşteni, Tătăraşi şi Rufenidevin mahalale ale oraşului. În zona de nord a mănăstirii Golia se dezvoltăTârgul de Sus în lungul Uliţei Hagioaiei (bd. Independenţei), care cuprindeaşi mahalaua Muntenimii. La mijlocul secolului al XVIII-lea în arhitectură se

observă o revenire la formele tradiţionale moldoveneşti dar şi unele influenţe



2

ale arhitecturii din Ţara Românească ca „bolţi” rezultate prin intersecţii decilindri, arce polilobate în acoladă, medalioane circulare, ovale sau festonate,rame de ferestre şi uşi împodobite cu sculpturi, cu motive florale. Sistemul de„boltire” în pridvor şi pronaos rezultă din intersecţia de cilindri cu lunete -sistem întâlnit în Muntenia.

Clădirea BISERICA „SFINŢII TEODORI” din Iaşi este compusă

din pridvor, pronaos, naos şi altar şi are intrarea situată pe latura de Vest.Dimensiunile exterioare în plan ale clădirii sunt de 26,81 x 13,00 m.Pridvorul cu dimensiunile în plan de 4,60 x 8,12 (interior de 3,40 x

4,27 m) are accesul pe latura de sud. De asemenea are o scară circulară în ziduldin nord care asigură legătura cu încăperile pe verticală (tainiţă, turn clopotniţăşi cafas). La partea superioară pridvorul are o boltă cu penetraţiuni.

Tainiţa este cu dimensiunile interioare de 3,40 x 4,27 m, înălţimea de3,10 m şi pardoseala duşumele din lemn.

Clopotniţa este cu dimensiunile interioare de 3,40 x 4,27 m, cu pardoseala şapă din beton şi podină din lemn.

Pronaosul cu dimensiunile în plan de 5,83 x 6,90 m este separat de

naos prin două coloane octogonale aşezate pe socluri pătrate. În această zonăse află la + 3,00 m cafasul ca un balcon de 1,00 m lăţime şi acces cu scarăexterioară (accesul prin scara din pridvor este zidit - blocat). La parteasuperioară pronaosul are o boltă mănăstirească cu penetraţiuni.

Naosul cu dimensiunile în plan de 8,41 x (6,80 + 6,86 m) are douăabside laterale - semicirculare (semirotunde) dezvoltate spre exterior (nord şisud). Naosul are o boltă specific moldovenească cu etaje de arce consolăasemănător cu Golia, Trei Ierarhi, Cetăţuia etc., inclusiv pilaştrii interiori deunde pornesc arcele diagonale. Baza pătrată se realizează prin patru arce delăţimi diferite , iar deasupra cu patru arce diagonale se obţine forma de octogon- suport pentru turlă.

Altarul la interior sub formă de absidă se dezvoltă după arcul estic al pronaosului.

Turla (turnul) clopotniţă reproduce unele detalii de la corpul bisericii,dar într-o formă simplă. Observaţiile menţionate duc la concluzia că aceastaa fost refăcută.

Acoperirea bisericii este alcătuită din:- turla - clopotniţă de formă dreptunghiulară cu muchii teşite;- turla naosului de formă octogonală;- naos - boltă mănăstirească;- altar - boltă cilindrică cu terminaţii spre est cu o zonă de cupolă.

Peste construcţia de acoperire este dispus un schelet din lemn



3

(şarpantă), pe care este realizată învelitoarea. Acoperirea turlelor la cota +14,00 şi + 18,80 se realizează pe schelet din lemn, cu pop central pe care esteaşezată învelitoarea din tablă zincată, solzi tip ardezie.

Biserica are pereţii portanţi din zidărie de piatră cu mortar de var , culăţimi de 1,10, 1,22, (1,30) m la nivelul parterului şi de 0,85 m la turlaclopotniţei. Între naos şi pronaos respectiv altar, sunt arce transversale. Bolţile

(arcele) sunt din piatră. Fundaţiile sunt din zidărie de piatră cu lăţimi de l,50m în elevaţii şi de cca l,75 m în talpă. Cota de fundare este la cca 2,80 m de lacota + 0,00, respectiv 2,10 de la cota terenului amenajat.

Din analizele efectuate şi prezentate în Studiul geotehnic rezultă că portanta terenului la nivelul cotei de fundare (sub fundaţii) este de:

- plim = 210 + 213 kPa (GF);- pcritic = 302 + 308 kPa (GS), cu terenul de fundare argila prăfoasă

loessoidă. Înălţimea la cornişa generală este de + 9,80 m, înălţimea la turlaclopotniţei este de + 14,00 (+ 17,30) m , iar la turla de peste naos de +18,60 (+ 21,60) m.

4. Observaţii privind clădirea

BISERICA „SFINŢII TEODORI” din Iaşi cu structura din pereţi portanţi din zidărie de piatră cu mortar de var a fost realizată în anul 1761 şia suportat mai multe cutremure majore dintre care se remarcă cele din 1802 şi1829, care nu au determinări speciale, precum şi cele din:

- 6 octombrie 1908 cu magnitudine (M) de 6,8 şi intensitate de 8 (pescara de 12 grade);

- 29 martie 1934 cu magnitudine de 6,9 şi intensitate de 8;- 10 noiembrie 1940 cu magnitudine de 7,4 şi intensitate de 9;- 4 martie 1977 cu magnitudine de 7,2 şi intensitate de 9;- 30-31 august 1986 cu magnitudine de 7,0 şi intensitate de 7 - 8;- mai 1990 cu magnitudinea de 6,6 - 6,8 şi intensitate de 6 - 7.Unele informaţii arată că în anul 1944 biserica a fost lovită de o bombă.

Reparaţiile s-au finalizat în 1952 când probabil s-a renunţat la picturaanterioară, zidurile rămânând numai zugrăvite. Se menţionează că au fostefectuate ulterior şi alte lucrări constând din: reparaţii învelitoare, tencuieli,zugrăveli, rostuirea zidăriei din piatră etc.

Din cercetările efectuate, în prezent se constată următoarele:- structura de rezistenţă din zidărie nu prezintă degradări;- trotuarele au zone cu unele tasări;- sistematizarea verticală este necorespunzătoare .Cutremurele anterioare au produs diminuarea capacităţii de rezistenţă

cu degradări la pereţi şi tencuiala exterioară.



4

Expertiza tehnica şi cercetările efectuate evidenţiază că la structura derezistenţă au apărut degradări - fisuri şi crăpături. Mecanismul de avariere estespaţial , alcătuit din două grupe de crăpături, dispuse după direcţiile principaleale clădirii:

- longitudinal - de la intrare până la golul ferestrei din axa altarului;- transversal - în dreptul golurilor de ferestre - la partea superioară.

Mecanismul prezentat este caracteristic bisericilor vechi cu pereţii degrosime relativ mare, realizaţi din materiale casante. În interior şi exterior suntdezvoltate fisuri şi crăpături în zonele :

- la cheie pentru arcele din pronaos - naos şi dintre naos - altar;- deasupra ferestrelor;- la bolta mănăstirească, cu penetraţiuni la partea inferioară din interior

în zona pronaos;- la bolta pridvor - partea inferioară.De asemenea sunt zone cu degradări locale datorate vechimii clădirii:- finisajele interioare;- tâmplăria de la ferestre şi uşi;

- pardoseli;- tencuieli exterioare local desprinse etc.Soclul clădirii din zidărie de piatră prezintă degradări locale. Trotuarul

în jurul clădirii este necorespunzător, dislocat şi mişcat.Calculul capacităţii de rezistenţă efectuat prin determinarea capacităţii

minime ( P 2 - 85 ) pe fiecare direcţie principală, a condus la valori pentrugradul nominal de asigurare la acţiunea încărcărilor seismice (R) de R = 0,53,respectiv R = 0,731, faţă de valoarea minim admisă Rmin = 0,60 (P 100 - 92/ 96) pentru clădirile din clasa de importanţă II. În calcul s-a considerat uncoeficient de degradare D = 0,765. În vederea stabilirii gradului de extinderea măsurilor de intervenţie şi a gradului de urgenţă a executării acestora se propune încadrarea construcţiei în clasa de risc seismic RsIII. La construcţiiledin clasa de risc seismic RsIII sunt aşteptate degradări structurale care nuafectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante, la un cutremur având intensităţilecorespunzătoare zonei seismice ( C ) de calcul - cutremurului de calculconform P 100 - 92 (96). Se menţionează că în calculul efectuat s-au considerat pietre pline (piatră), asimilată cărămizi pline de marcă 50 şi mortar ciment -var de marca M10z.

5. Lucrări de consolidare

Lucrările de intervenţie şi consolidare propuse s-au detaliat în

concordanţă cu Expertiza tehnică şi nu aduc modificări la dimensiunile, forma



şi proporţiile actuale care definesc arhitectura interioară şi exterioară a bisericii.

a. Lucrările de consolidare pentru pereţii bisericii constau din :

- legături orizontale* un sistem de grinzi orizontale pe ambele feţe ale pereţilor lanivelul fundaţiilor şi legături transversale;

* centuri la cota + 4,70 ÷ + 5,00;* centuri C1 (40 x 30) la cota + 9,80 şi legături transversale (grinzi35 x 40) între pereţi longitudinali;* centură C2 (30 x 30) la cota + 8,20 ÷ + 8,50 interior turlă clopot;* centură C3 (25 x 25) peste scara circulară cota +11,35 ÷ +11,60;* centuri C4 (30 x 30) la cota superioară a turlei pridvor clopot+14,00;* centuri C5 (25x25) la cota superioară a turlei principale pestenaos +18,60;* incizii metalice. legături verticale

* stâlpi din beton armat de 50 x 60 cm;

Elementele din beton armat se vor executa din beton armat Bc 20(C16/20) armături OB 37;

* incizii metalice pereţi navă;* repararea locală a zonelor degradate sau zidite necorespunzător elevaţii, ziduri;* injectarea fisurilor;* introducerea prin injectare în masa (volumul) pereţilor de mortar de ciment fluid marca300;* desfacerea tencuielii de la tavan - planşeul cu fisură;* incizii metalice.

b. Lucrări de consolidare pentru bolţi, arce şi tavan biserică

* repararea locală a zonelor degradate sau zidite necorespunzător;* injectarea fisurilor;* introducerea prin injectare în masa (volumul) zidăriei de mortar de ciment fluid marca300;* incizii metalice;* prevederea unui strat de 5 - 6 cm grosime (cămaşă) din betonarmat C 16/20 cu armătură plasă 8 la 10 cm peste cupola de peste pronaos, cu rezemare pe contur pe grinzile Gl , G2 şi centura C1,având găuri 50 mm , alternativ poziţionate.

c. Alte lucrări

* reparare soclu:

5



* demontarea şi refacerea pardoselilor;* repararea acoperişului prin înlocuire schelet din lemn şi respectivînvelitoare.

d. Lucrări exterioare

* refacerea sistematizării verticale cu prevederea de trotuare şi rigolecu pante corespunzătoare. Prin realizarea lucrărilor menţionate se va

obţine o creştere a gradului nominal de asigurare la acţiunea încărcărilor seismice de R T = 0,748 , respectiv R L = 0,993 faţă de valoarea minim admisăRmin = 0,60 ( P 100 - 92 / 96) pentru clădirile din clasa de importanţă II, ceeace din punct de vedere al riscului seismic corespunde construcţiilor la caresunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţastructurală.

e. Ordinea de execuţie a lucrărilor de consolidare pentru clădirea

bisericii este:e. l - pereţi biserică; e. 2 -arce, bolţi, tavane; e. 3 – pereţi, turle.e. l. Consolidare pereţi biserică

e.1.1- îndepărtarea tencuielilor de pe suprafaţa exterioară a construcţiei;

e.l.2 - realizarea legăturilor orizontale la cotele - 0,35 (-0,47) ÷ - 0,05(-0,17);

e.l.3 - realizarea stâlpişorilor între cotele - 0,35 ÷ + 4,70 în succesiunea1 6 ;

e.1. 4 - desfacerea şi repararea locală a zonelor notate „F” între cotele- 0,05 (- 0,17) ÷ + 4,70;

e.l.5 - injectarea zonelor fisurate „F” între cotele - 0,05 (- 0,17) ÷ +4,70;

e.l.6 - realizarea legăturilor orizontale de la cota + 4,70 ÷ +5,00;e.l.7 - introducerea în masa pereţilor de mortar fluid marca 300. Se

menţionează că punctele: e. 1. 4; e. l. 5: e. l. 7 se referă la toate feţele pereţilor.Lucrările se continuă pentru pereţi astfel:e.l.8 - realizarea stâlpilor între cotele + 5,00 ÷ + 9,50 în succesiunea 1

.... 6;e.l.9- desfacerea şi repararea locală a zonelor notate „F” , între cotele

+ 5,00 ÷ +9,50;e.l.10 - injectarea zonelor fisurate „F” între cotele + 5,00 ÷ + 9,50;e.1.11 - realizarea legăturilor orizontale - centuri „CI” şi grinzi tirant

Gl , G2 , G3 , G4 , G5de la cota + 9,80;e.l.12 - realizarea legăturilor orizontale de la cota + 8,20 ÷ + 8,50 (C2);e.1.13 - introducerea în masa pereţilor de mortar fluid marca 300.

Punctele: e. l. 9; e. 1. 10: e.1. 13 se referă la toate feţele pereţilor.

6



Grinzile tirant Gl , G2 şi centura aferentă „C1” de peste boltă pronaos se vor betona numai după montarea armăturii 8 /10 (vezi e. 2. 4).

e.2. Consolidare arce, bolţi, tavane:

e.2.1 - repararea locală a zonelor degradate;e.2.2 - injectarea fisurilor „F” cu prevederea de incizii metalice <|> 8

/ 10 (vezi e. 2. 4);

e.2.3 - introducerea în masa elementelor de construcţie de mortar fluidmarca 300;e.2.4 - realizarea cămaşă de beton la partea superioară a bolţii de peste

pronaos cu legătură la grinzile tirant Gl, G2 şi centura „C1”.e.3. Consolidare pereţi turlă pridvor (clopot):

e.3.1 - îndepărtarea tencuielilor de pe suprafaţa exterioară;e.3.2 - desfacerea şi repararea locală a zonelor degradate „F”;e.3.3 - injectarea zonelor fisurate;e.3.4 - realizarea legăturilor orizontale (C3) la cota +11,60;e.3.5 - introducerea în masa pereţilor de mortar fluid marca 300;e.3.6 - desfacerea şi repararea locală a zonelor degradate „F” - pereţi

turlă pridvor (clopot);e.3.7 - injectarea zonelor fisurate;e.3.8 - realizarea legăturilor orizontale (C4) la cota + 14,00 peste turlă

pridvor (clopot);e.3.9 - introducerea în masa pereţilor de mortar fluid marca 300.e.4. Consolidare pereţi turlă principală:e.4.1 - îndepărtarea tencuielilor de pe suprafaţa exterioară;e.4.2 - desfacerea şi repararea locală a zonelor degradate „F”;e.4.3 - injectarea zonelor fisurate;e.4.4 - realizarea legăturilor orizontale (C5) la cota +18,60;e.3.5 - introducerea în masa pereţilor de mortar fluid marca 300.

7



8



9



10



11



12



13



14



15



16

Adrian Mihalache - Biserica Sf. Teodori Din Iasi

Documents

Transcript of Adrian Mihalache - Biserica Sf. Teodori Din Iasi