~PROGRAMUL PENTRU APLICAŢII BUGETARE Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 0317802085 / 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-bugel.eu, email: secretariat@e-buget.eu •

Ex. unic Nr. 586/PAB/CD/26.05.2015

CĂTRE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA SCHELA

cu sediul în localitatea Sârnbotin, comuna Schela, judeţul Gorj, cod fiscal 4898878

SOLICITARE DE INFORMAŢII ÎN VEDEREA ÎNTOCMIRII

RAPORTULUI DE EVALUARE PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ UATC

PROGRAMUL PENTRU APLICAŢI I BUGETARE, structură organizată în cond iţiile art. 3 alin. 2 şi alin. 3

Cod civil şi ale Legii 31/1990, cu sediul în mun. Bucureşti, str. Splaiul I ndependenţei nr. 202A, sector 6, IUF

33938364, poştă electronică secretariat@e-buget.eu, în temeiul:

* art. 1 din cadrul Legii nr. 161/2003 pentru asigurarea transparenţei in

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi prevenirea şi

sancţionarea corupţiei;

* art. 291 din cadrul Legii 571/2003 privind codul fiscal;

* art. 5 şi urm. din Legea 544/2001;

*art. 76 ind. 1 din cadrul Legii 273/2006 privind finanţele publice locale

vă solicităm să ne comunicaţi următoarele informaţii şi documente publice:

1. Copia bilanţului contabil al instituţiei dvs. la data de 31 . 12.2014;

2. Bugetul şi contul de execuţie al instituţiei dvs„ în forma finală, aferent anului 2014;

3. Vă rugăm să ne comunicaţi:

- care este cuantumul amenzilor necolectate la bugetul institu\iei dvs. pentru perioada 01.01.10-

01 .01.15?;

- care este numărul de somaţii şi titluri executorii emise de instituţ ia dvs. pentru perioada 01. 01.10-

01 .01 .15?;

1/2

- care este suma recuperată în cadrul procedurilor de executare silită fiscală în perioada 01 .01. 10-

01 .01.15?;

- care este numărul dosarelor de conversie a amenzii în muncă în favoarea comunităţi i înaintat de

instituţia dumneavoastră autorităţii competente în perioada 01 .01 .10-01.01 .15?;

- deţine instituţia dvs. un spaţiu pentru consultarea informaţiilor publice conform obligaţiei legale

prev. la art. 5 alin. 4 lit. b din Legea 544/2001?;

- structura organizatorica, atribuţiile departamentelor, programul de functionare, programul de

audiente al autorităţii sau institutiei publice;

- lista cuprinzand categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

- numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a institutiei publice şi ale

functionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

- actele normative care reglementeaza organizarea şi functionarea autorităţii sau institutiei publice;

- structura organizatorica (organigrama), atribuţiile departamentelor, programul de functionare,

programul de audiente al autorităţii sau institutiei publice.

4. Lista societăţilor comerciale cu care a încheiat contracte de ach iziţie publică instituţia dvs. pentru

perioada 01 .01.10-01.01.15. Vă rugăm să precizaţi şi sumele achitate fiecărui furnizor/prestator.

Răspunsul va fi transmis exclusiv în sistem online, cu aplicarea disp. art. 7 şi urm. din HG 123/2002, la

adresa de poştă electronică secretariat@e-buget.eu.

PROGRAMUL PENTRU APLICATll BUGETARE

2/2

PROGRAM L PE R APL CA D BUGET RE ' Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 03î 780 2085 / 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-buget.eu, email: secretariat@e-bugel.eu •

DETALII PRIVIND POSIBILA INCADRARE A UNOR ACTIVITĂŢI DERULATE LA NIVELUL UATC DIN ROMÂNIA ÎN CATEGORIA

AMENINŢĂRILOR ASIMETRICE IA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE

PROGRA UL PE TRU APLICATU BUGETARE f

Splaiul I ndependenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti Tel./Fax. 031 780 2085 / 031 780 2086 • Sistem Informatic Integrat (S.1.i.) www.e-buget.eu. email: secretariat@e-buget.eu

I. MITA ELECTORALĂ MASCATĂ PRIN NECOLECTAREA SUMELOR DATORATE BUGETULUI UATC - activităţi de natură a se circumscrie unor ameninţări asimetrice la adresa securităţii naţionale

În practică, se întâlnesc frecvent situaţii când contribuabilii cu venituri mici sunt riguros impozitaţi, în timp ce posesorii unor surse multiple de venituri semnificative beneficiază circumstanţe care, în final, conduc la o conduită administrativ fiscală ce contravine principiilor fundamentale de egalitate între cetăţeni şi nediscriminare fiscală.

De asemenea, fiscalizarea conform legii numai a anumitor categorii de contribuabili prin impunerea, urmărirea şi colectarea obligaţiilor către bugetul de stat numai de la aceste categorii contravine principiilor de echitate fiscală.

Analiza noastră relevă că în mediul urban autorităţile administraţiilor fiscale locale realizează într-o măsură mai mare punerea în aplicare a normelor legale privind colectarea creanţelor fiscale. Această conduită nu are ca izvor neapărat interesele diferite ale autorităţii din mediul urban raportat la cea din mediul rural, ci este condiţionată mai mult de presiunile administraţiei centrale şi a membrilor activi ai societăţii civile, preponderent cantonaţi in mediul urban.

Primarul UATC/Ordonatorul de credite principal al bugetului local -izvorul faptic al dezechilibrelor in activitatea de autofinantare a UAT şi

generator de ameninţări la adresa securităţii naţionale.

În mediul rural primarul este nu numai ordonatorul de credite principal al bugetului local dar şi autoritatea competenta a organiza, supraveghea şi derula activităţile de colectare a debitelor Ia buget.

In acelaşi timp, în majoritatea cazurilor lipseşte presiunea supravegherii autorităţilor centrale - autonomia locala fiind bine implementată din acest punct de vedere.

Comunităţile rurale fiind mai mici, lipseşte presiunea şi controlul societăţii civile cu privire la supravegherea modului în care primarul şi consiliul local gospodăresc bugetul local.

În esenţă prima1rud este cel care decide - deseori independent de dispoziţiile legale - ce, cum, unde şi cât este de mare interesul pentru activităţi necesare comunei.

PROG L PE TR APIL C Ul • G T RE Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 031 780 2085 î 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.LI.) www.e-buget.eu. email: secretariat@e-buget.eu •

În practică s-a constatat că primarul UATC dispune de bugetul local, într-o marjă restrânsă de eroare, după bunul plac. Această poziţie privilegiată este desigur necesar a fi păstrată pe o perioadă cât mai mare de timp.

În România, alegerile în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sunt guvernate de Legea nr. 67 din 2004. Iar conform art. 1 alin. (4):Primarii comunelor „. se aleg pe circumscriptii electorale, prin scrutin uninominal.

În esenţă cetăţenii cu drept de vot aleg, prezumtiv după crezuri interne, un cetăţean cu domiciliul în localitate pentru a fi primar şi a exercita atribuţiile prevăzute de Legea 215/2001. Dintre candidaţii la funcţia publică de primar câştigă cel care are voturi neanulate mai multe.

Majoritatea cetăţenilor din mediul rural sunt ancoraţi mai ales în realizarea necesităţilor factuale imediate. Discursurile sforăitoare, promisiunile demagogice, prezentarea unor programe de management ce implică şi fac apel la funcţii cognitive superioare au şanse reduse de stârnii interesul acestora, aspect rezultat din experienţa scrutinelor trecute realizate în România. Menţionăm anecdotic cazul cunoscut al primarului comunei Jilava, Adrian Mladin, care a câştigat alegerile cu un procent de 60% din voturi cu toate că se afla în arest preventiv fiind acuzat de sâvârşirea unor fapte de corupţie şi abuz în serviciu.

Primarii UATC sunt aleşi preponderent dintre candidaţii care au reuşit să stimuleze personal şi/sau financiar cetăţenii comunei.

Starea de fapt la nivelul majorităţii comunelor din România:

România actuală este, în continuare şi într-o măsură semnificativă, o Românie rurală, 93, 7% din teritoriul României este teritoriu rural, iar în rural locuiesc circa 44% dintre români; 40% dintre persoanele angrenate în câmpul muncii activează în spaţiul rural; participarea agriculturii la constituirea PIB este de până în 15%; activităţile economice în mediul rural sunt puţin diversificate fiind legate de comerţ, construcţii şi, în majoritate zdrobitoare, de amenajări şi activităţi agricole sau legate de agricultură; se observă o continuă pauperizare a populaţiei din mediul rural concomitent cu dezvoltarea segmentului agriculturii de autosubzistenţă; lipsa mijloacelor financiare în rândul majorităţii cetăţenilor din comune este resimţită acut;

R.OGRA UL E T APLIC T I B '

GIETARE Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 031 780 2085 / 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-buget.eu. email: secretariat@e-buget.eu •

plata debitelor către bugetul local se realizează exclusiv în numerar, gradul de bancarizare fiind redus;

Influenţe asupra rezultatului alegerilor în mediul rural, cine are puterea de decizie? Punerea în dependenţă a alegătorului cu ajutorul veniturilor bugetului local

În România alegerea primarului se realizează într-un singur tur de scrutin. Comunele din România au în medie 3.700 de locuitori. Dintre aceştia 23% au peste 60 de ani (faţă de 16% în mediul urban), iar 25% au sub 18 ani. Sporul natural este negativ, atingând valoarea de -3,7/1000 de locuitori. Numărul mediu de membri ai unei gospodării rurale este de trei persoane. Comuna are câte 3-4 sate componente, cu distanţa medie de 7 km între cele mai îndepărtate dintre ele. Suprafaţa medie este în jur de 6.500 de hectare, din care peste 90% în extravilan. Un număr ridicat de tineri din mediul rural prestează diverse activităţi în alte state membre ale Uniunii Europene, aceştia fiind prezenţi doar scriptic în localitate. Pe cale de consecinţă, alegerea unui primar de comună în România se face în medie cu 500-700 de voturi valabil exprimate.

Pentru scopul acestui studiu vom împărţi mita electorală în două categorii definite astfel:

- prima sub forma neurmăririi, conform procedurilor fi.scale, a debitelor Ia bugetul local ale locuitorilor persoane fi.zice din mediul rural în schimbul votului acesteia. Relaţia dintre cauză (n.a. neurmărirea sumei cuvenite bugetului de către funcţionari şi primar) şi efect (n.a. acordarea votului) poate fi şi tacită;

- a doua sub forma neurmăririi, conform procedurilor fi.scale, a debitelor restante în plată ale persoanelor juridice/PF A/II/ AF cu sediul pe raza comunei.

În raport cu prima categorie de mită electorală mascată:

1. Acţiunea/inacţiunea apartului de specialitate, condus exclusiv de primar, este nu doar o formă de condiţionare a persoanei să acorde votul primarului, ci şi o formă de şantaj şi punere în dependenţă pe perioadă nedefinită. Bunăoară, prin nedispunerea măsurilor imperativ impuse de legislaţia fiscală, persoana fizică debitoare a bugetului local este lipsită de posibilitatea de a-şi exercita drepturile prevăzute de lege (formula contestaţie la

PROGRAMU PENTRU APLICATU BUGETARE ' Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 031 780 2085 / 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-buget.eu, email: secretariat@e-buget.eu •

executare, solicita reeşalonarea debitului etc.), aflându-ne în prezenţa unor multiple atingeri aduse valorilor ocrotite de lege.

2. Inacţiunea apartului de specialitate (DITL) condus de primar de a urmării debitele datorate de persoana fizică bugetului local, cu toate că are ca scop exprimarea votului într-un anumit sens. 1, scade gradul de conformare voluntară a tuturor subiecţilor de raporturi fiscale de pe raza UA TC întrucât aceştia percep lipsa oricăror acţiuni concrete de colectare a sumelor datorate (lipsa consecinţelor,

puterea exemplului);

3. Necolectarea amenzilor, concretizată prin inacţiunea aparatului de specialitate (DITL) condus de primar de a urmării debitele datorate de persoana fizică bugetului local cu acest titlu, generează în percepţia cetăţenilor de pe raza comunei convingerea că faptele antisociale din sfera contravenţională nu sunt urmate de riposta statului întrucât plata amenzilor nu este realizată prin măsurile de executare silită fiscală prevăzute de lege. Persistenţa în timp a acestui fenomen, în peste 80% dintre UATC de pe teritoriul României, nu doar că scade gradul de conformare voluntară la plată, ci diminuează semnificativ autoritatea statului şi a structurilor sale din teritoriu. Pentru a exemplifica menţionăm cazul UATC Calvini - judeţul Buzău. Localitatea are o populaţie majoritar formată din etnici romi, cuantum amenzilor necolectate la bugetul local fiind de peste 3 milioane RON. Au fost identificaţi la nivelul acestei comune mai mulţi cetăţeni de etnie romă care sunt sancţionaţi contravenţional zilnic pentru diverse fapte antisociale, preponderent transportul unor cantităţi de material lemnos fără a deţine documentele prevăzute de lege. Niciuna dintre amenzile dispuse de organele competente nu a fost pusă în executare silită sau urmărită de către primarul comunei în condiţiile codului de procedură fiscală. Pentru nici una dintre amenzi nu s­a întocmit procesul verbal de insolvabilitate şi, pe cale de consecinţă, nu s-a sesizat instanţa competentă pentru emiterea mandatului de executare a muncii în favoarea comunităţii.

NOTĂ: În unele cazuri, cunoscut fiind cât de importantă este puterea exemplului, primarul dispune ÎN MOD SELECTIV aplicarea normelor fiscale privind executarea silită a rău platnicilor exclusiv în raport cu oponenţii politici de pe raza localităţii şi/sau simpatizanţii acestora.

NOTĂ2: O categorie aparte o reprezintă acei primari care utilizează „metode originale" de recuperare a debitelor datorate bugetului local. Printre aceste metode

?ROG M L E R A LC li BUGETARE , Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel/Fax. 031 780 2085 I 031 780 2086 Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-buget.eu, email: secretariat@e-buget.eu •

enumerăm refuzul de a elibera cartea de identitate, refuzul de eliberare al adeverinţelor celor care înregistrează datorii la bugetul local, refuzul de a elibera ajutoarele sociale, ajutoare de încălzire şamd. La fel de nocive ca şi neaplicarea voită a normelor fiscale sunt şi aceste acţiuni întrucât nu sunt reglementate de legislaţia fiscală, procedurile putând fi definite ca haiducie fiscală, cetăţeanul percepând acţiunea

primarului ca reprezentând o punere în execuţie a unor dispoziţii legale (Legea 215/2001),

emise de autorităţile statului (în fapt, cetăţeanul din mediul rural este făcut să creadă că refuzul de eliberare a cărţii de identitate, sau a ajutorului social, este o măsură punitivă prevăzută de lege).

În raport cu cea de a doua categorie de mită electorală mascată

Acţiunea/inacţiunea aparatului de specialitate (D.I.T.L.) condus exclusiv de primar în raport cu necolectarea şi neurmarea procedurilor fiscale privind debitele datorate bugetului local de persoanele juridice are impact negativ multiplu:

1. Este afectată sever concurenţa liberă şi loială pe piaţa românescă şi în interiorul Uniunii Europene. Pentru a exemplifica vom utiliza datele culese privind Comuna Iclod, judeţul Cluj, pe raza căreia funcţionează mai multe societăţi comerciale cu obiectul principal de activitate transportul de mărfuri şi/sau de persoane. În cazul sancţiunilor contravenţionale (amenzi) dispuse de diverse autorităţi ale statului în raport cu aceste societăţi comerciale primarul şi aparatul de specialitate nu au făcut nici un demers pentru notificarea debitorului bugetului local ori pentru recuperarea sumelor prin executare silită, conform normelor procedural fiscale. În acelaşi timp, un agent economic cu acelaşi obiect de activitate dar având sediul în mun. Cluj Napoca este obligat să achite la bugetul de stat amenzile ori alte sancţiuni contravenţionale, fiind executat silit de D.I.T.L. al municipiului Cluj Napoca. În acest context, persoane juridice cu acelaşi obiect de activitate au un tratament fiscal diferit, unele fiind obligate să îşi achite obligaţiile fiscale şi altele nu, cu consecinţa directă a distorsionării pieţei de mărfuri şi capital din perspectiv concurenţei libere şi loiale.

2. Punerea şi menţinerea în dependenţă a administratorilor societăţilor comercia!e prezintă şi un potenţial control indirect asupra angajaţilor societăţilor comerciale în scop electoral.

p MU E RU APlDCATI~ '

GE ARE Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 031 780 2085 I 0317802086 • Sistem Informatic Integrat (S.1.1.) www.e-buget.eu. email: secretariat@e-buget.eu

3. Impactul negativ asupra normelor legale privind achiziţiile publice, în condiţiile în care agenţii economici care nu sunt urmăriţi pentru plata taxelor şi impozitelor locale, inclusiv amenzi, practică preţuri de dumping, eliminând din piaţă agenţii economici bun platnici.

Vă reamintim: La nivelul bugetelor locale UATC in m edie, pe ultimii 5 ani, exista 1 milion ron/UATC necolectaţi provenind din impozite, taxe şi amenzi. In total obţinem o suma necolectată la nivel de UATC în toată ţara, estimată, de 2-463 milioane RON adica peste o jumătate de miliard euro (546.180.286,062 euro la data de 16.oi.2015). Aceste sume pot fi, în maioritatea lor, considerate ca îmbrăcând forma mitei electorale mascate.

Trecerea timpul demonstrează că această conduită, vădit nelegală, nu a fost sancţionată de organele competente.

Urmarea directă a pasivităţii a o rganelor statului este reducerea masivă. a conformării voluntare la plată, diminuarea importanţei şi eficienţei

autorităţii instituţiilor statului, generarea unui climat de nesiguranţă pentru cetăţeni, în special cei din mediul rural.

Apreciem că perpetuarea acestor practici nu mai este tolerabilă avându-se în vedere şi statutul membru al Uniunii Europene pe care România l-a dobândit în anul 2007.

Primarul - ordonatorul principal de credite al bugetului local

Ordonator de credite este persoana care dispune asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederii legilor bugetare, şi care au calitatea de ordonatori bugetari. Potrivit dispozitiilor legale, au calitatea de ordonatori bugetari conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica. Avand in vedere drepturile şi obligatiile pe care le au in procesul executiei bugetare, ordonatorii se împart in trei categorii: principali, secundari, tertiari.

In executia bugetelor locale se intalnesc aceleasi categorii de ordonatori bugetari: principali, secundari şi tertiari.

Un primar (din latina vulgară primarius, însemnând "primul, principalul") este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială. În lume există o varietate de legi

PROGRA UL PENTRU APLECATU BUGETARE ' Splaiul Independenţei nr. 202A, Sector 6, Bucureşti

Tel./Fax. 031 780 2085 f 031 780 2086 • Sistem informatic lntegrat (S.1.1.) W1W1.e-buget.eu, emai!: secretariat@e-buget.eu

locale şi obiceiuri în ceea ce priveşte puterile şi responsabilităţile primarului, cât şi în privinţa metodelor de a ajunge primar.

Cele mai importante caracteristici, cel putin din punct de vedere al situaţiei

întâlnite în România, ale primarului sunt:

- să fie membru de partid cu o cotă de piaţă semnificativă, deci să facă parte din lumea politică şi să fie implicat activ in viata politică;

- sa fie un ordonator principal de credite atent la nevoile partidului din care face parte.

De ce trebuie ca primarul să fie membru al unui partid politic? Fiind membru este nevoit să respecte prevederile din statutul partidului, sub sanctiunea excluderii din partid şi mai mult ca sigur pierderea funcţiei publice obţinute.

Invariabil, un membru de partid politic trebuie:

- sa isi achite cotizaţia, sa nu refuze nemotivat sarcinile pe care i le traseaza conducerea ierarhic superioara;

- sa dovedeasca in toate actiunile şi sustinerile sale loialitate faţa de partid şi misiunea sa.

De ce trebuie să fie un bun ordonator principal de credite ? Deoarece sursele de finanţare a activităţii unui partid politic sunt: cotizaţii, donaţii, venituri provenite din activităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat.

Dintre aceste surse, donaţiile sunt cea mai generoasă resursă financiară pentru partidele politice.

Aici intra inclusiv donaţiile provenite, indirect, din resurse financiare bugetare.

Infracţiuni <le competenta exclusivă a DIRECTIEI NATIONALE ANTJCORUPTIE A\ cţi posibilitatea să contribui ţi la semnalarea unor fapte de corupţie despre care a\ c\i cuno~tintă ~i la tragerea la răspundere a persoanelor suspectate <le comiterea lor. În acest s1.:1•p. a\cţi urm[ttoarelc modalităţi <le a comunica aspectele despre care aveţi cunn~tinţă.

•Adresă de e-mai l antiwruptic(i:i.pna.rn • telefonul ant i corupţiei ( 004 )021.312. 73.99, care funcţionează pcmiancnt. • ti.mnular on-line pentru comunicare de date despre acte de corupţie

Articolul 289 Cod penal Luarea de mită (I) Fapta foncţinnarului public care. direct (>ri indirect. pentru sine sau pentru a ltul. pretinde ori primc~tc bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase. în legătură cu îndcplinire-<1. neîndeplinirea. urgentarea (>fi întârzierea îndeplinirii unui act cc intră în îndatoririle sale <le serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la I O ani şi interJ:icerca exercitări i dreptului de a (>Cupa o foncţic publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta .

Alin. ( I ) al art. 289 a fost modificat de pct. 25 a l art. 245 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012. publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. (2) Fapta prevăzută în alin. ( l ). săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2). constituie infraqiunc numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea. întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri. (3) Bm1ii, valorile sau orice alte bunuri pr imite sunt supuse confiscării. iar când acestea nu se mai găsesc. se dispune confiscarea prin L'Chivalent.

Articolul 290 Cod penal Darea de mită ( 1) Promisiunea. oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţi ile arătate în art. 289. se pe<lcpse~te cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Fapta prevăzută în alin. (I) nu constituie infracţiune atunci cân d mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita. (3) Mituitorul nu se pedcpse;;te dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. (4) Banii. valorile sau orke alte bunuri date se restituie persoanei care Ic-a dat. dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3 ). (5) Banii. valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării. iar când acestea nu se mai găsesc. se dispune confiscarea prin L>chivalent.

Articolul 29 1 Cod penal Traficul de inlluenţă Cod penal (I) Pretindcrea. primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase. direct sau indirect. pentru sine sau pentru altul. săvâr~ită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că arc influen ţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească. să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Banii. valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Articolul 292 Cod penal Cumpărarea de influenţă (I) Promisiunea. oferirea sau darea de baru ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul. direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că arc influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pc acesta să îndeplinească. să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatorir ile sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drep turi.

Articolul 297 Cod penal Abuzul în serviciu (I) Fapta funcţionarul ui public care. în exercitarea atribuţii lor de serviciu. n u îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi pr in aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fiJ:ice sau ale unei persoane j uridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funqie publică . (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionaru lui public care. în exercitarea atribuţiilor de serviciu. îngrădeşte exercitarea u nui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pc temei de rasă. naţionalitate, origine etnică. limbă. religie. sex. orientare sexuală. apartenenţă politică. avere. vârstă. dizabilitate. boală cronică necontagioasă sau mfocpc HlV'S lDA.