GJ r.;BUZOIANU - digibuc.ro

GJ r.;BUZOIANU

GEOGRAFIA

OMAN EiI A

TARILOR VECINEEN mu

CLASA IV SECUNDARA

EDIVA

BUCURESCF

11P(1(111k1I1 L PONDERIA DE LITERE T116MA BASILESUIT

S. Strada Casrft11114, -- S9.

1900

Ppeptl 3,5I)

,

VIII

idwww.dacoromanica.ro

G. T. BUZOIANU

GEOGRAFIA

ROMiNIEI§I A

TAR1LOR VEC1NEPENTRU

CLASA IV SECUNDARA

EDITIA VIII

BUCURESCI

TIPOGRAFIA L FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCE

89. Strada Casirmel, 89.

1900

_

www.dacoromanica.ro

PARTE A I.

ROMANIA

SFCTIUNEA 1

NOTIUNi GENERALE

CAP. I.

RomAnia actualg

1. NUMELE.NumeIe de Romdnia, il are, patria noa-strg de la .Romani, care ati lost strg.moii notri. Monu-mentul cel mal de valoare al RomAnilor este insu0limba romdneasta, cu viers dulce i sonor, care dacg nuar fi fost pgstratg, cu sfintenie, nu ne-am fi numgrat,azi, printre popoarele de elitg ale Europe'''. Românilmândril de numele lor, eget in toate vremurile ei s'aiiluptat viteje§te spre apgrarea i neinstrginarea moOei

a Umbel lor strgmoti.2. SITUAT1UNEA. România este situatg in Europa

centralg de care se leaga grin masivul Carpatic. Dacgo considergrn ing din punct de vedere idrografic tre-

si

www.dacoromanica.ro

4

buie sa admftem a Dunarea stabileste o Iegatura stransaintre Romania i t6ri1e slave de la Sud, Serbia si Bul-garia, si ca atare ar trebui inglobata in peninsula Bal-canica, decT in Europa meridionalL In fine din punctde vedere geologic si climatologic ar fi nimerit a con-sidera Romania ca apartinand Europe! orientale, cadexist o inrudire intre pamânturile manoase ale Dulla-rd si ale RusieT, iar vremea in Romania, este absolutsub influenta clime! continentale din Rusia.

Romania are ca positiune matematica : aproape 180pana la aproape 250 longitudine estica de la meridianulobservatorulul Greenwich (Londra), i 43030' 'Dana la1.8020' latitudine nordica.

3. FORMA. Romania are forma unuT brat cu an-tebralail sal indoit la cot, unde ar sta Dobrogea, or!a until triunghiu dreptunghiti cu virful unghiuluT dreptiii Mangalia si a cam! ipotenusa este franta, spre alasa varful unghiurilor sale ascutite de la Mamornita

Verciorova sa cate a se apropia, unul de altul.In comparatie cu figura formata de alte tari, Roma-

nia are 0 forma, din cele maT gratioase i, lesne se poateintipari in minte conturul eT, de vreme ce aproape pre-tutindenT are limite naturale.

4. INTINDEREA.Intinderea Romaniei este de aproape130,000 km. D. Dimensiunea sa cea ma! mare de laNord, catre Sud, de la Mamornita la Zimnicea este de520 km. si cea maT mare de la Vest la Est, de la Var-ciorova la Sulina este de 532 km. 1)

5. 'AMITE. Limitele Romaniel naturale sunt : DIA-

-41 .rea, care, de la Virciorova pana la Silistra bulga-reasca, o marginestespre Vest si spre Sud, despartind-ode Serbia si de Bulgaria.

1) Altisuratit pe paralela de 440-340,21' care trece prin BucurettV care are arcurile de un grad de vre-o 8o kin.

i

www.dacoromanica.ro

5

Coqufil, care de la Virciorova pAng la m. Piatra Ro-o mgrginepte la Vest, Nord pi Vest, spre Temi-

poara i Transilvania ; Prutul care o'mgrginepte, la Nordpi Est, despgrtind'o de Basarabia ; Bratul China al Du-tgreT, dare mgrginepte, la Nord, Dobrogea, despgr-tind'o de Basarabia pi in fine, marea Neagrg carg scaldg'Ormul de Est al Dobrogei.

Limite conven!ionale sunt : intre Dobrogea pi Bul-garia, 6 linie aproape dreaptg, ce duce de la rgsgritulSilistreI la satul Ilanlic din Dobrogea i, intre Mol-dova pi Bucovina, o linie povgitg, care taie in drumulsgu, culmile de muntI i apele, ce pgtrund in targ,nind din Bucovina. Linia aceia tine, de la Mamornita,pe Prut, pana la muntele Piatra Ropie.

CAP. II.

Cuprinsul regiund Carpatice

Intreaga regiune a masivuluI Carpatilor orientall re-prezinta in vechime provincia romang numitg e Dacia .

despgrtitg asta-zi in mal multe tarT, carl sunt locuiteill mare parte, de RomânI.

Aceastg regiune se coprinde intre 430 14' pi 48° 40'latitudine borealg ; pi intre 190 30' si 300 10' longitu-dine orientalg 1).

Este mgrginitg la Nord de partea Carpatilor numitImuntl Negrit, de riul Ceremu i o parte din cursulsuperior al NisstruluI ;la Est de Nistru ;la Sud-Estde marea Neagrg ;la Sud de Dungre pi la Vest deTisa.

ObserVatg din ingltimea aeruluI, aceastg regiune se

I) Socotitii dupe meridianul din Greenwich.

ye-

3

www.dacoromanica.ro

6

vede a fi dominatg de un lant de muntr, care o strg-bate cam prin mijloc, sub forma until arc de cerc, in-cepand de la Porti le de fier i pang la origina Cere-mupului. Acepti muntr poartg numirea de Crrpatil orien-tall, 0 nu sunt alt-ceva de cat o continuare a intregu-Jul lant. Cea-l'altä parte, se intinde pe teritoriul aus-triac pi poartg numirea de Carpfil occidentall,

Directiunea generalg a Carpatilor orientall se pre-zintg sub forma unur unghiu drept, al cgrur virf se aflg.la intrarea Buzgulur in targ ; iar cele dog lanturr suntintreptate : una spre Nord-Nord-Vest ping in muntiTNegri!, cea-Faltg spre Vest pi Sud-Vest ping la Por-tile de fier. Cea d'intaia este ramura Carpal-dor Moldo-veld, cea de a doua este pira Carpatilor Munten1.

Intre cele dot laturr ale unghiulul, Dungre, Prutmarea Neagrg se aflg regatul Româniel impgrtit in :Muntenia, la Sud, Moldova la Nord pi pobrogea la Sud-Est. La Nord-Vestul Moldover, pe clina Carpatilor, seaflg Bucovina; ir in interiorul unghiulul, din Carpatrpi pang la Tisa, se afig regiunea numitg Transilvaniacu Temipoara, Tara Cripurilor pi Maramurep. Acestedog provincir tin de imperiul Austro-Ungar.

In sfirpit, spre Est de Moldova, intre Prut, Nistru,Dungre i marea Neagrg, se aflg provincia Basarabiacare tine de Rusia.

CAP. III.

Privir/ generale

SUMAR x. Regiunile diri Muntenia 2. Regiunile dinMoldova

1. Spre a cunoapte directiunea inclingrer terenulurunal regami oare-care, se cere sg cunoaptem ingltimea

si

www.dacoromanica.ro

7

puntelor extreme. Intru cat priveste relieful solululMunteniel, e destul sg stim cg la Turnu-Severin se ob-s2rvg o atitudine de 48 m., .la Giurgiu 18 m., iar laGalati 7 m., ceea ce insemneazg cl solul acestel regiunise incling usor in directiunea de la Vest spre Est.

Dacg vom cguta, prin acelas mijloc, a cunoaste in-clinarea solului in sensul opus, adic g. cg la Nord spreSud, observgm cg linia despre Nord, fiind mgrginitäpe toatg intinderea sa de culmea Carpatilor, iar ceadespre Sud de Dungre, urmeazg neapgrat ca inclina-tiunea acestel pante sg se indrepteze de la Nord spreSud. Stabilind acum raportul intre ingltimile celor doglimite, ggsim cg inclinatiunea solului de la Nord spreSud este cu mult mai repede de cat cea de la Vestspre Est, pentrn c pe linia Nordului ggsim ingltimicari variazg intre 2900 si 2500 metri, pe cand nu segäseste, pe liMa Dungre, nici o ing.ltime care sg treacgpeste 50 metri.

Rezumand, asa dar, cele spuse, conchidem cg solulMunteniei se ridicg foarte usor de la Est spre Vest,adicg in susul Dungrei, si mult mai repede de la Sudspre Nord, in susul afluentilor acestui fluviu.

Inclinatiunea de la Nord spre Sud nefiind uniformg.,vom imparti intreaga regiune in urmgtoarele patru zone,a cgror intindere, ingltime i caractere fisice variazgde la una la alta :

1.Zona munfilor.Se coprinde intre linia Car-patilor, de la Portile de fier si ping la pasul Buzeului,

o linie imaginarg, care pleacg din dealul MovilaBrgnzei (ceva mai la Sud de Baia de aramg), si carese continua spre Est, pe la confluenta Tismanei cuJiul, a Cernei cu Cernisoara, a Oltului cu Topologul,pe la Curtea de Arges, comuna Isvoarele (pe riul Dim-

si

www.dacoromanica.ro

8

bovita) erbgnestil (pe Ialomita), Campina, Slgnicconfluenta Buzgului cu Bisca.

In aceastg zong ingltimile merg de la 700 metri insus. Inclinatiunea solului variazg intre 4 si 15 metri pekilometru, afarg de sesul Oltului, care prezintg o incli-natiune numal de 2 metri i jumgtate. Mai toate apeledin aceastg zong, afarg de riurile, ce strgbat muntii,curg sub formg de torente i prin urmare sunt mainumeroase de cat in cele alte zone.

2.Zona dealurilor.Aceastg zong se cuprindeintre linia ce mgrgineste spre Sud zona muntilor,o altg linie itnaginarg, ce mgrgineste spre Nord zonasesului.

Aceastg din urm g. linie pleacg din tgrmul Dungrei,de la Gruia, trece prin Craiova, Bals, Piatra, Slatina,Costesti, Ggesti, Titu, Ploesti, Albesti, Ulmeni si Bu-zgu. Ingltimile din aceastg zong variazg intre 700 0600 metri. Vgile sunt mai largi de-cat cele din zonamuntilor. Cursurile de apg sunt mai rani, dar mai vo-luminoase.

Inclinatiuma solului variazg de la 5 metri in jos,afarg de sesul Ialomitei, intre Campina si podul dru-mului de fer dupe Ialomita (intre statiunile Crivinasi Peris 1), unde se observg o inclinatiune de 8 m. peKilometru.

B.Zona fesului.Aceastà zong se aflg coprinsg.intre linia care formeazg marginea meridionalg a zonelprecedente, si terasa dungreang. Partea caracteristicg aacestei zone este cl panta sa este aproape nesimtitgin directiunea de la Nord la Sud, ba incg, pe unelelocuri, ea este chiar negativg, cum este intre Fgurei

PribegT, unde se observg o inclinatiune de minus

1) Linia feratIt BucureWPloetY.

si

si

4i

www.dacoromanica.ro

0 m. 40 c. m. pe kilometru ; pe cand incepand de latarmul Argesului spre rasgrit, ing.ltimea solului estemai pronuntatä, 1 m. 40 c. m. pe kilometru. Dinaceasta cauzI cursul inferior al Argesului si mai cuseamg al Ialomitei se indrepteaz1 spre Est.

Pe aceasta zonI cursurile de apg sunt incl si mairani de cat in zona dealurilor, prin urmare si mai vo-luminoase. Tot in aceas0 zon( se fac ultimile conflu-ente din intreaga regiune.

4.Terasa duncireancl.Aceastl zon g. ocup1 omare parte din cimpia planA a regiunel Munteniei. Ea secoprinde intre marginea meridionalX a zonei precedente

tarmul actual al DunIrel. Marginea septentrionalla acestet zone se aratg mai pretutindeni sud formauntil mal, care nu e alt-ceva de cat tarmul de altAdata al Dunn-a Plecind de la Ciuperceni, jud. DoIj)acest mal incepe a se depärta de tärmul Dunarei,indreptandu-se spre Est, trece pe la Bistret pina undeste pregrat de dutie apoi peste Jiu, pe la satul Zaval,unde cade Jiul in lunca DunIrei, fland o cascadainainteazA pe la Nord de lacul Potelu, trece Oltul 'pe laNord de Izlaz, apoi pe la Nord de delta riului Vedea.De aci malul se subdivide spre a forma o terasa secundaraa arta margine septentrionala se indrepteaza spre Giur-giu, trece pe la FrItesti, pe la Nord de lacul Greaca siajunge la gura Argesului. De aci se indrepteazI pe laNord de Oltenita, trece pe la Nord de lacurile Boian

Calgrasi, unde se atinge de bratul Borcea, pe careurmeazI pari la gura Ialomitei; apoi se depärteazI

de Dungre pang, aproape de BrAila, unde se atinge iarde tIrmul fluviului, pang la lacul Brates. RidicaturilesoIuluT in aceasta regiune variaza foarte putin. In ge-nere ea este acoperita de dune. Cursurile de apa suntrani, si chiar in interiorul soluluT apa nu se gaseste de

si

'I

www.dacoromanica.ro

10

cat la adancimi considerabile, din care cauzg aceastgzong este mai putin locuitg.

2, Incepand din muntii Buzeului, linia culminantg aCarpatilor se indrepteaza spre Nord-Vest, pang in Bu-covina, in special pang in muntil Negri, car! separgaceastg provincie de Maramurq. Intre aceastg linie sicursul Prutului se gig regiunea Moldovel si a Buco-vinei, al cgror reliefuri se aseamIng in toate privintile.

Privitg in general, aceastg regiune face parte din-tr'unul i acelasi plan, pentru a, cu toate neregula-ritgtlle ce prezintg, inclinarea solului ce se observg dela Nord-Vest spre Sud-Est, in directiunea Prutului estefoarte usoarg ; iar cea de Vest spre Est in directiunea-aflnentilor Siretulul este cu mult mai repede.

Spre a constata acest fapt n'avem de cat sg stabilirreraportul ingltimei cator-va puncte. Ast-fel spre a con-stata inclinarea de la Nord-Vest spre Sud-Est, glsimla Pascani la Siret o altitudine de 57 m. ; iar la Bar-bog, in apropiere de confluenta acestui rIi cu Dungrea,,7 m. Cu alte vorbe, pc o intindere de 250 k. m.pantg de 49 rn., ceea ce revine la vre-o 53 centitnetripe kilometru. Spre a constata acum inclinarea de laVest spre Est, adicg in sens perpendicular pe linia rnun-tilor, ggsim cä aceastg clinN. este cu mult mai repe lerde oare-ce pe linia muntilor, stint ingltimi cari trecpeste 2000 metri ; iar pe linia Prutului altitudinea lo-cului .nu trece -peste 50 metri. Plecand aa dar din li-nia culminatg a Carpatilor spre Est, terenul acesteiregiuni se lasg treptat pang in q...sul Prutului determi-nand trei zone :

ZONA MUNTILOR. AceastA zonl se cuprinde intrecoama Carpatilor, care incepe de la muntii Buz6u1ui §i.tine pang la extremitatea muntilor Negri, si intre olinie imaginarg, care pleacg de la Visnita pe Ceremus.,

0

.

www.dacoromanica.ro

11

trece prin Valcovul de sus (pe Suceava) SlatinaPiatra, inconjurg masivul intre Bistrita i Taslgii, treceapoi prin Tirgul-Ocna i se terming in Milcov, cevamai spre Vest de Odobe0T. Aceastg zong corespundemai in toate privintile cu zona muntilor din Muntenia,cu cleosebire numal cä este mai ingustg.

Ondulatiunile ce se observä in aceastg zong., deter-ming formarea vAilor, prin care se scurg diferitil aflu-enti ai Siretului. Inclinarea terenuluT variazg intre 9 in.

14 m. pe kilometru.ZONA DEALURILOR. Aceastä zong incepe din Bu-

covina (riul Ceremu,) 0 se intidede la Nord la Sud,paralel cu zona mnntilor, intre esul Prutului i liniacare mgrgineqte spre Est zona muntilor. Riul Siret im-parte aceastg zong, de-a lungul slit, in doug pArti nee-gale. Cea despre Vest ,adicg cea de line munti, este-mai inaitg, i vgile mai inguste, de cat cea despre Est,pentru cA urmeazg negre0t legile inclinatiunei ori cgruiteren. Ingltimea dealurilor din acestg zong, variazrt intre530 m. 330 m. Cele depe dreapta Siretului se pre-lungesc de-a lungul afluentilor sg, prezentand din cein te o ingltime mai mare, pang ce se intrupeazg cumuntii din care fac parte. Cele situate pe stanga Sire-.tulul se pot grupa in doug. masivuri : al Bahluiulul, carese prelungqte pang in apropiere de tèrmul Prutulul,.si al Bárladula care se continug spre Sud, incrustan-du-se pang aproape de Ajud. E de observat totusi cAaceasta din urmg presina cat-va ingltimi mai marl decat al Bahlului, din care cauzg valea Barladului esteceva mai sus de cat a Bahlului. Zona dealurilor dinMoldova corespunde intru cat-va cu aceea0 zong dinMuntenia ; iar in mare parte cu a esului din aceastgreoiune.

*ESUL PRUTULLII. In Moldova nu existg 0 zong

Ri§ca,.

si

www.dacoromanica.ro

12

propriu zisa a ,esului. Tot tinutul coprins intre SiretPrut, de la marginea de Nord i pana in linia Mil-

covului, terenul este ondulat i dealurile se continua peunele locuri, chiar pang in malul Prutului. Ceea ceputem numi ,es in Moldova, nu coprinde de cat o bandaintinsa de-a lungul Siretului i al Prutului adica ,esulpropriii al vailor acestor cursuri de apa.

Adeverat es, insa se afla in locul confluentelor acestordoua riuri, cu Dunarea, pe unde este lacul boate,.

CAP. IV.

RaspAndirea tdrimurilor, din diferite virstegeologice, in România

a) In era archai:d sari azoica, off primordiala, all apa-rut culmile mai inalte ale Carpatilor, in special tari-muri prin judetele Mehedinti, Gorj i Suceava (Dorna).

1) Cele cinci mar/ despgrtirT ale scoarteT terestre ce stabilitsib numirile de grupe sag ere in tiinta. Geologid sunt cele urmg-ware, impgrtite si ele In deosebite sisteme sail perioade, din care secompun.

I. Grupa saii era primordiald orY archaica (adicg incepdloare ; elinesce :archi-inceput) i azoied (adicg fard viefuitoare ; elinesce, a-far g. de zniviati); ea contine t&imuri cu rocele cele mat intiiii racite ; nu estetormaT lesne a subtimpiirti acele tgrimurT intre doug sisteme, adicauna ignee sag plutonicl (I) si alta sedimentard i metamorficii ([1).

Grupa sail era primard sail paleozicei (adich, cu veehi vie fuitoore) ;se imparte in patru sisteme sari perioade, care mat poartg si califi-carea specialg de tirimuri de transitiune, ca unele ce ail servil de tre-cere de la o stare a globuluT terestru, cu totul lipsitit de orT-ce plantd7i de ort-ce animal, tla alta in care s'a ivit pe phingnt viata unorfiinte cu totul simple. Acele patru sisteme se numesc siluric (III) ;

d.eroonian (IV); carbon/ ter (V); si pernuan (IV).Numirile, le yin de la doug tinuturl ale EngliteriT (tara vechilor

',dna si Devonshire) si de la un guverngmant din Rusia (Perm),presum i dinteo mare grgrngdire de cgrbunT de pgmint (latinesce ;earb-cArbd le i fero-port).

Grupa sa,g era secundarei mezowicd (e!inesce : meco-mijlociiI)e impgrtiti in tret sisteme sail perioade : triasic (VII) ; jurasic (VIII) ;

crce ,-eu (IX ; nurn;rile lor provin din faptele : cg primul a.re in

s'ail

IL

:

III. siu

pi

www.dacoromanica.ro

13

b) In era primarä (paleozoicg) sail de transifiune atiapgrut tgrirmuile de la Circiorova, jud. Tulcea (sis-tern siluris) : jud. Gorj (sistern carbonifer, antraeil); jud.Neamtu . insula Serpilor (sistern permian).

c) In era secundard al apgrut :Ultimele dealurT ale Carpatilor, dispuse in trel sire

paralele :I) Eocen. Muntii Bucegi : Caraimanul i Omul in Pra-

hova, Valcea, RirnnicuySgrat, si toate judetele muntoasedin Moldova. Mun:ele Ceahlgul.

Miocen. Basinul Bahnel in Mehedinti (ignitg).Insecte fosile in margele din Gorj.Pesti fosill in shiturile din Muscel.Rarnnicu-Sgrat i Tutova, schisturi foarte flexnoase.TecucT : mastodont fosil la Gdieeerua. Tutova : dino-

terii fosil la Afrinzall. Constanta : S.ratificare orizontalg.3) Pliocen. Se coboarg pang in dreptul Craiovel si

stg rèspandit in Mehedint1, Gorj i Valcea ; in cele-l'alte judete ping la Pites,.1, Tirgovis e, Buzal, Foc-sani, Bacgil, Roman si Dorohoi.

sine treY stratarl blue llimurite, cli al douilea se aratd maY Invederat'n muntiT Jura, oi cit al treilea e c3mpus mat ales din roce tie cretit.

IV. Grupa sari era tertiard sail chenozoica (chenos-noti) este format/si ea din treT sisteme, care, prin firea lor ne prevestesc, sad maY dinzorT, (eor-zorile), sad mat puOn (man maY puin), sail maI mult (plion,maY mult) despre varsta nouli (chenor nod) a acestor perioade ; decTaceie perioade ad fost denurnite : eocen (X) ; miocen (XI) ; oi pli-pan (MI).

V. Grupa sad era cuaternard (adicli a patra din cele cu vietuitore)sad modernd, e compusd din tgrimurile cele maT noT din acelea chiarcare s'ad aoternut pe fata globuluT, acum maT de cur&n d oi provindin diferitele nitpddirT de ape ceresci oi revitrsNrY de ape pgruLiteotY,denumite in de obote potopuri sail dilumi (XIII). Tot printre ele sesocotesc oi ndmolurile sati aluviunile (XIV), pe care le-ad tot depus

prin vhile i cinpii1e ce ele stritbat. Aceste tArimurY cuater-nare formeaza in mare parte solul e cultivahil al plmtntulul oi nurnaT"ntr'Insele glisim dovezT despre Intlia ivire a oamenilor pe pdmAnt.

In urma acesteY scurte expunerT a clasificatiuneT ce s'a dat stratu-rilor geologice, presentitm aci o tabeld sinopticd, cu scop de a In-lesni cunootima generalit a acesteY grupdrl.

2)-

riurile

www.dacoromanica.ro

14

d) In era tuaternard s'a format solul de la ApusulBucurqtilor §i Olteniter: (deluviu sur §i Loess) ; iarspre Est, precum §i in toata Moldova i in Dobrogeanumai Loess.

Tabelä sinoptiol a formatiunilor geologice

Grupe sari Ere

V. TKrarnurt cuaternaresad moderne

VI. TIramurt tertiaresag chenozoice

TgramurY secundaresag mezozoice

TN.r6.rnurt -primaresag paleozoice

r(Numite i tIr&murt de transitiune)

(XIV) Aluviunt(XIII) Diluviu

I (XII) Pliocen(XI) Miocen(X) Eocen

(IX) Cretaceil(VIII) Jurasic(VII) Triasic

I (VI) Permian(V) Carbonifer

1 (IV) Devonian(III) Si luric

sag azoieeI (II) Stratificate

(Ignee sail cristaline)I. TIriimurt prirnordiale

CAP. V.

Carpatil

Sub numirea de Corpap se intelege lantul neintre-rupt de munti, care incepe de la Portile de fier, mar-g:ne§te Romania catre Austro-Ungaria 'Ana la mun-tele Räräul §i se continua apol in Ungaria pang la_Meal Corpat.

CarpatiT constitue un singur sistem de munti, cal-I inRomania trimite ramurY spre Sud (Muntenia) Est i Sud-

1

III.

II.

1

www.dacoromanica.ro

15

Est (Moldova), mai mult sail mai putin regulate ; iarin Ungaria, formeaza cunoscutul trapez transilvan.

Lantul Sud-Estic, acela care desparte Romania deUngaria si care incepe la muntele Rargul (intrarea Bis-tritei in targ) se continua mai intit spre Sud-Sud-Est,ping la riul Buzai, apot spre Vest pang la Portile defier, constitue Cartatil romn sati arpafil oriental.

Urmand aceasta directiune ggsim mai intat :Muntii Bistritei, cart vin din Bucovina. Acesti munti

incep a brazda Moldova, incepand de la muntele Rg-raul, virf pe langg care intrg Bistrita in targ, si se in-tind ast-fel pe langg acest riti pang la orasul Piatra.

Algturi cu Rargul se mai gaseste virful Gemdeul; iarmai spre Sud virfurile Haleuea i Muncel.

De oare-ce acest lant de munti se afla, mai in toatgintinderea sa aproape de t6rmul Bistritei toate ramu-rile ce trimite spre acest rIti sunt scurte, pe cand celetrimise spre riul Moldova prezintg o desvoltare maiinsemnata.

Partea opusg a riului, adica partea dreapta este do-rninat a. de inaltimile muntilor Darnel §i Grienlepdul, cartincep la pgriul Negru si sfirsesc in marginea Bistri-cioaret. Se deosibesc virfurile Dorna, cel mai mare, apoivirful ,Sarulut i lietroasa ; iar mai spre Sud Alunipd,

Grienieful mare 0 mit i Pietrek Ro,cir, situat chiarpe frontiera tare.

Mat spre Sud, intre Bistricioara, Bistrita i Bicaz seaflg un masiv puternic, numit muntil Hangulul, avind incentrul lor virful Pionul sari Ceahläul, cel mat inalt munLedin toatg Moldova (1908 metri). Din acest virf se des-fac o multime de ramuri, cari merg in toate directiu-nile. Spre Nord, Est si Sud aceste ramuri sfirsesc inBistricioara, Bistrita i Bicaz ; iar spre Vest se leaga

Plotul,

www.dacoromanica.ro

16

prin culmea Highigulur cu muntil Ghergiului din Tran-silvania.

Mu Npir TARCAULIA se intind spre Sud de muntirHangului, coprinsi intre Domuc, Bicaz, Bistr4a mare siTrott's. E formeaz g. prin culmea lor principalg, limitaintre Moldova si Transilvania, incepind din tarmul Bi-cazului, pAng in al Trotusului. Prezintg urmgtoareleinaltimi Tarcitul, audomirul mare, Ciudomirul mic, HauptSimria§ul etc.

MUNTII CITUZULUI se intind spre Sud, IncepAnd dinTrotusuluT pang in al Oltuzului.

Piscurile cele mai importante din acesti munti sunt:5S' indorul mare, Fareu, Nemira, Tarrira i Leyu§. Ramurilesale despre Est merg 'Ana in Trotu i printre acesteacea mai insemnata este a Sliinieului, printre DoftanaSlanic, renumita prin sorgintele-1 minerale.

Spre Sud-Est de muntii Oituzului, intre pgriul Oituzsi riurile Trotus i Susita, la afla muntil Zdbräufilor.

Acesti munti sunt cornpusi din doug culmi despartitede riul Casin (afluent al Trotosului). Cea care se afIg.intre Oituz i Casin se numeste culmea Groze§filor ; iarcea dintre Susita i Ca§in se numeste culmea Zar ru filorcare ocupa intreaga regiune dintre Trotu i Susita.

La Sud de munIii Zabrautilor se intinde o intreagaregiune muntoasa sub numele de muntii Vrancel. Cul-mea centrala pkacg din tarmul Oituzulut, spre Nordde muntele Musat, si se indrepteazg direct spre Sudping in muntele L1cdur.

Se deosibesc virfurile Clabue, Coarnele i Giurgea.

MUNTII BUZEULUI. Acesti munti se prezinta subforma until masiv puternic coprins intre Bäsca mica siDoftana. ET constitue virful unghiulut format de celedoug lanturi, aproape perpendiculare una pe alta, aleCarpatilor români.

t6rmul

www.dacoromanica.ro

17

Culmea centra1g, care se deosibqte prea putin deramurile sale colaterale prin ingltime, incepe din muntele Lacaut, pang unde se terming muntil Vrancel,se termina. la pasul Predelub format de pariul Doftana.

Se deosibesc urafttolrele piscuri mat irnportante :Grohotil, Tatarul mare, Tdtarul mic i altele.

Spre Vest de muntil Buzallut culmea centrah a Car-patilor se continua prin tnuntit Barset, care se afig

intre Doftana, DAmbovita i pariul Barsa. Cul-mea centralg a acestor munti prezintg piscuiile cele maIinalte. Ea incepe la origina Dofranel 0 se terming lasorgintea BArsel. Virfurile importante sunt : Omul

Strunga, Piatra Craiulur etc.MONTII FAGARAVLUI urmeazg spi e Vest culmea

centralg a Carpatilor. EI se aflä coprin§l intre DAmbo.vita i Olt. Culmea lor centralg incepe din sorgintea13ArseI 0 se terming la pasul Turnu Ro0.1 format prinintrarca Oltului in Romania. AcqtI muntI prezinig oinaltime tot aa de importanta ca i muntit BArsel. Scdisting virfurile : Pi rtra, Urb, Buteanul, Negoiul (2535 m.),Surd, precum i altele mat putin importante. Ramurilece pleacg dintre culmea centralg spre Nord sunt in ge-neral scurte pentru cg se terming I epecl?, in ,esul 01-tulut.

MUNTII PARUNGULULContinuI linia Carpatilor dela pasul Turnu-Rop i paria la pasul Vulcan. Plecanide la acest din urmk pas spre Est, culmea e&te unita§i compacta pang in muntele ParinguluI, avind formaunui masiv important ce prezinta mat muhe piscurI :Meindru, in masivul Paring i a'rja. Din Paring pleacXspre Est, pang in tgrmul Oltulul, doug culml, despaitite intre ele prin valea importantg a Lotrulut. Ceadespre Nord, se num e culmea Platine§tilor, care pleacg.mai intal spre Nord, pAna in muntele Tdrtirtiti, apol

2

si

co-prinsi

Crraimanul,

-

www.dacoromanica.ro

18

spre Est pang in muntele Tartdrau, apoi spre Est panala Turnu-Rou.

A doua culme numitg culmea Paringului, se indrep-teaza spre Est pana la Cozia. Ea prezintg virfurile :.11fu§etoaia, Balota, Afalait, Breata, Neteda, Chindia, etc.

Spre Vest de muntif ParinguluT, incepand de la in-trarea Jiului in tara §i pan g. in muntele Stunil, se intindecltena muntilor Vulcan. In partea de Nord, ramurileacestor muntI sutra intru cat-va de leggtura intre acestmasiv §i al muntilor Retezatului ; spre Sud insa acesteramuri se termina repede intr'o campie, ce incepe inapropierea oraplui Baia de Aramg §i tine pang aproapede Tirgu-Jiu, de unde se prelungete apof prin Campumare pana la Baia de fier. Se disting virfurile urma-toare : Strenja, Piotra Oland, Sileu, Arcanul, in§iratetoate pe culmea centrala in ordinea de la Est spre Vest.

MUNTII MEIIEDINTULULCulmea principala a acestormuntl pleacg din muntele Sturul i se indrepteazg spreSud-Vest i Sud pe tgrmul stang al CerneT, pana inDungre. Cu ace§ti munti se terming lantul Carpatilor.EI formeaza dirnpreung cu muntii Mirca, situati pe tax-mul drept al Dunarei, in Serbia, stincile ce constituePortile de fier. Distingem virfurile Oslia, Cratu-Dr1ighi-ceanului, Ciolanu mare i Godeanu.

CAP. VI.

Basinul Dunärel.

Prin situatiunea sa geografica, lantul Carpatilor ro-man! desparte Dacia in doug regiuni, deosebite prin forma

relieful solulul. Acest lant constitue, pe toata intin-derea sa, limita basinului DunareT inferioare. Din aceastgcauza oate cursurile de api, cart '0 au isvorul in acqt1

www.dacoromanica.ro

19

munti, atl una i acea,1 destinatiune : Dungrea. Dupgcum insg cele doua regiunt, dominate de acest masiv,se deosibese prin relieful solului, urmeazg ca §i cursu-rile de apg sg nu prezinte un mers uniform. Ast-fel,pe când in regiunea ciscarpating toate cursurile de apgse scurg intr.() directiune generalg spre Sud sati Sud-Est,

regiunea transcarpating din cauza directiund capri-tioase a munyilor i dealurilor, cursurile de apg iatidireetiuni deosebiteadese-oii opuse unele i alteleseintilnese mal toate in interiorul trapezului transilvan,pentru ca in urmg sg strgbatg prin diferite pasurl,inainte de a ajunge fie-care la destinatiunea sa.

Dungrea este aa dar rezervoriul care adung in und&esale toate apele Daciei.

CeI vechi numiati acest fluvitl Damibius, iar in cursulinferior i anume partea cunoscutg mai intgi, liter, Estecel mai lung fluviii din Europa dupg. Volga, §i acela ajcgrui basin ocup g. cea mai mare intindere.

Acest fluviuil isvorg§te din partea de Sud-Est a munitilor Sclzwarz-Wald, in ducatul Baden, prin doug mic-brate ; Breg.z1z, care isvorg§te la o distantg de 7 km. deFurtwangen, la o ingltime de 1000 metri (42 km. de-parte de cursul Rinului), §i Brz:vh, care isvor4te cu 9km. mai spre Nord-Est de cel precedent. Ambele seunesc in aproapiere de satul Do/lance/liven. Din acestpunt Dungrea se indrepteazg. spre Est-Nord-Est, pângla Regensburg, (Ratisbona). apoi ia directiune opusg, adicgspre Sud-Est, pAng la Linz; de aci spre Est, fgcilndmaI multe cotituri ping la Vaihen, apoI spre Sud p:ngla confluenta Drava spre Sud-Est piiii g. la confluentaSavel, spre Est piing la _Forge de fier, spre Sud piingla Calafat, apoi coitWe spre Est pAng la C, l.raA spreNord-Est i Nord pfing la Gelzt, i in fioe cpre Fgt.

in

'1

www.dacoromanica.ro

20

pang la vgrsarea sa in Marea Neagrg prin cele trefbrate Sulina i St.-Gheorghe.

Dunarea strgbate la inceput ducatul de .Baden piingaproap e. de orarl Eallingen, apoI micul ducat de Ho-henzolern; Wartembergul, pang la Ulm; Bavaria panä laPassau, pe unde trece in Austria pe care o udg pang. laPressburg; udg. apo1 Ungaria pang la Virtiorova, de acitrece printre Sarbia i Romania, pang la imbucgturaTimoculta ; apoI Romania §i Bulgaria pang. la Silistraprintre Muntenia i Dobrogea pang la Galati §i in fineprintre Basarabia i Dobrogea pang la värsarea sa inMare.

In cursul sà, acest fiuvii udg o multime de orimportante, printre care vom cita, pe dreapta

Tutlingen, Neu-Ulm, Regensburg, Passau, pe uncletrece in Austria ; Linz, Viena, Buda, Foldwar, Mohnci,.Fiinfkirchen, Esseg, Semlin, Belgrad, Sememdria, Vidin,Artar-Palanca, Lom-Palanca, Rahova, Nicopoli,Rusciug, Turtucaia, Silistra, Rarva, Cerna-Vodg, Har-rya, Mgcin, Isaccea, Tulcea, Mahmudia (aceste trel pebratul St.-George), Sulina la imbucgtura bratuluI Chilia.

Pe stangaSigmaringen, Ulm, Ingelstadt, Presburg, Comorn,

Vaitzen, Pesta, Neusatz, Titel, Pancioava, Varciorova,Orova, Calafat, Bistret, Bechet, Islaz, T.-Mggure1e, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, algra§T, Brgila,.Galati, Reni, Ismail, Chilia §i Vilcov.

Lungimea Dungrei este de 2860 km., impgrtite ast-felIn Germania 581 km. ; in Austro-Ungaria 1313 km. ;.iar restul de 966 km. departe Romania de tgrile vecine.

Suprafata basinu1u1 acestuI fluviii este de 817000-km. p. dintre care 1/: din aceasta surnä apartine numaiGcrmanieT, 4/7 a Austro-Ungariel ; iar restul Romania,.

lalia,

;

T.-S..verin,

se

Sistov,

www.dacoromanica.ro

21

Serbia §i Bulgaria. Vom imparti aa dar intregul basinin trei parti principale :

,Basinul superior. Aceasta parte a basinulul Dunarel,care ocupa o buna bucata din Germania de Sud, esteinconjurat de mal multe catene de munti, putin impor-tante prin inaltimea bor. Ast-fel pe partea de Sud afluviului, incepand de la frontiera Austria spre Vest,se afla catena Alpilor Austriaci, Taurer, platoul Ba-varez, Alpil Algarvieni i Vor-Alberg, precum i alteramuri mai putin importante, toate apartinând AlpilorSuabici. La Vest, cele doua sorginti, Bregah, §i Brigah,stint inconjurate de ramurile munlilor Schwartz-Wald ;iar la Nord de lantul muntilor Jura German (suabicfranconic), masivul Fichtelgebirge i Böhmer-Wald.Afluentii,- ce primete fluviul in acest basin, yin partedespre Sud, parte despreNord. Din cel de la Sud, carese varsa pe partea dreapta a fluviului, putem cita : Iller,Lech, Isar i Inn, care formeaza putin limita dintreAustria i Bavaria. Printre cei ce yin despre Nordconflueaza de partea stanga a fluviului, nu putem citakle cat pe Wormitz, Altmiihl, Naab i Regen.

B.rsinul de mijlot este cel mai important ca intindere;,o-.:upa mai toata Austro-Ungaria i Serbia. El estemarginit in partea de Nord de platoul Morava, i delantul important al Carpatilor pana. la Portile de fier.Marginea opusa, la Sud de cursul fluviuluT, prezinta oklesvoltare cu mult mai mare ; ea incepe din Balcanise continua prin Alpil Dinaria, Alpii Julieni, AlpiiCarnici, Alpii Norici i StirienT, Retici i Alpii Salz-burgieni.

Printre afluentii despre Sud, cei mai importanti sunt :Traun, Enns, Leitha, Raab, Drava unita cu Mur, SavaMorava ; iar printre eel despre Nord : Marcia, Waag,Gran, Tissa, Timepl §i Cerna.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

22

Basinul inferior se intinde de la Portile de fier siOng la vgrsarea sa, ocupAnd toatg România si Bul-garia. La Nord acest basin este marginit de lantul Car-

patilor orientali si de ramurile acestui masiv, iar la Sudde lantul Balcanilor.

Afluentii ce primeste fluviul in acest basin sunt laNord toate riurile cari strabat România, Moldova siBasarabia : Bahna, Topolnita, Drincea. Drisnatuiul, JiulyOltul, Vedea unitg cu Teleorman, Argesul, Ialomita,Sire ail, Prutul si Cahul.

Cei despre Sud cari udg Bulgaria sunt : Timocul,Isker, Vid, Jantra, Lom, etc.

In cursul sal Dunarea strabate mai multe strAmtori,formate de munti inalti, printre earl Dungrea se stre-coarg scapand dintr'un basin intr'altul. Cea mai impor-tanta este cea de l:Inga Severin, numitg portile de fier.

Inclinatiunea pantei variazg. Ast-fel, in basinul su-perior ea este de aproape 2 metri pe kilometru. In celmijlociii inclinatiunea medie este de vre-o Om. 60 si inacel inferior de Urn. 45. Cu toate acestea de si pantagtnerala este relativ slabg, Dungrea prezintg in scur-gerea sa o repeziciune de aproape 6000 m. pe

Aceasta repeziciune se datoreazg insg mai mult nu-merosilor s'61 afluenti.

CURSUL DUNAREI. De la origina si pima la Re-gensburg, valea Dungrei este ingusta si coprinsg intremunti. Sesul stI prezintg, mai cu seamg hare IJIm i

Passau, id si colea mid intinderi. Mai adesea ori insaramurile platoului Bavarez ajung 'Ana in tarmulformând mai multe vgi perpendiculare, prin earl sescurg afluentii fluviuld. Ceva mai la Nord de Passau,Dungrea strabate primul defileu, ca.'d aci .sesul se in-gusteaza, pang ce fluviul intra in archiducatul Austria.

org.

www.dacoromanica.ro

23

Acest defiled este format de ramificatiunile muntilorBohemer-Wald despre Nord si Haussrtik despre Sud.

Incepancl mai sus de orasul Linz, sesul Dunarel in-cepe iargsi a se lgrgi, urmand a ft ast-fel pang in dreptulorasulul Krems, unde se formeaza un al doilea defileu,lung de vre-o 80 km., ale carui extremitati constitueo piedica pentru navigatiune. De aci Dunareamath cursul spre Est pe poalele muntilor Wiener-Wald,ciri cletermina cb."te-va cotituri pana mai la Est dePressburg, unde muntil Micul Carpat despre Nord simuntii Laitha despre Sud, formeazg al 3-lea defiler],care nu prezinta nici o piedicg pentru navigatiune.

In dreptul orasulul Vaitzen fluviul se indrepteath deodath spre Sud, formand un unghiui drept. Pang laBuda-Pesta, sesul tinde a se lgrgi printre ramurile Ca-tenei Bacony-Wald, si ale Carpatilor ; de la Buda-Pestainsg spre Sud fluviul intra intr'un ses intins si unit,numit sesul Ungariei, care prezinta aceleasi caracterehidografice ca si sesul Tisei.

In aceastg regiune fluviul se imparte in mai multebrate care se reunesc si se despart necontenit, formandun lant de insule, pang la confluenta Dravei i prezin-tind, mai cu seama de partea stangg, balti i mlastiniintinse, cari disputa culturei o mare intindere de teren,dar care sunt favorabile pentvu defensivg in cazul in-vaziunil despre Est.

In dreptul orasulul Bazia incepe deschizatura princare Dunarea intr in basinul inferior. Asa deschith-tura termin g. iargsi intr'un defila ingust si periculospentru navigatiune, care nu e alt-ceva de cat tgeturafacutg de Dungre printre muntil Carpati si ramifica-tiunea Balcanilor din Serbia (Catena Moroci). Acestdefiler', se numeste Porfi'e de fier. Albia fluviului, carepang aci atinge pang. la 3 km., se ingusteazg de odatg,

ur-'pi

www.dacoromanica.ro

24

prezintand o lgrgime de 13 m. ; iar malurile sale suntformate de. munV inalti pima la 600 m.

Defileul despre care vorbim are doug porti: Cea dinsus se afla spre Vest de Orova, iar cea-Paltg, prin cterL..se fluviul, se afla maI jos de acest ora.

Incepand din acest defileu. Dungrea intra ii valeace desparte sistemul Carpalilor de aI BalcaniIor. Ease indrepteaza mai intai spre Sud pang la Calafat, deunde incepe a coti spre Est pang. la Sitov, apoi spreEst-Nord-Est pang la Silistra, apoi spre Nord Ong Iavarsarea in mare.

In acest basin cursul Dunn-el prezint g. caractere hi-drografice deosebite de acelea ce se vad in cele altebasine. Cele doug larmuri sunt deonbite unul de altul.Incepand dc la Calafat de exemplu, armul stang ro-man este mai jos de cat cel drept bulgar.

De-alungul tarmului roman se intinde o terasg largg,acoperita cu mlatinT i balV, ormate ma1 intai prinretragerea fluviului i intreOnute in mare parte de re-vgreirile riurilor ce yin din Carpati.

Limita sau mal bine extremitatea de Nord a acesteiterase, pe care am studia t'o la inceputul acestui curs,nu e alt-ceva de cat vechiul tarm al Dungrei, prinfaptul cg. pang. la Calafat vine despre Nord pe de oparte, iar pe de alta, volumul apelor ce yin din Car-payi find cu mult mai considerabil de cat al apelor ceyin din Balcani, tinde a clistruge necontenit malul drept.

Acest fap t. face ca cursul inferior al Dungrel el di-fere de cursul inferior al altor fluvii din Europa. Te-rasa despre care am vorbi -:. ocupa o bung parte dinsolul meridional al Rom5.nieT, i ceea-ce ne face saconchidem ca ea a constituit alta data albia in§41 afluviulta, es:e faptul ca ea este formatg din aluviun, in-tocmai ca aeIa ce depun fluviile in epoca actualg.

www.dacoromanica.ro

25

Apoi, existenta diferitelor brate ce prezinta in cur--sul sau, confirma in mod decisiv aceasta idee.

Ast-fel este bratul Borcea, care pleaca din dreptulCalarasilor, 's1 urmeaza calea pe lânga rnalul BarAga-nului care, dupa cum stim, face si el parte din terasaaproape de imbucatura dungreana 0 se terming cevamai la Nord de HI, lova. Tot ast-fel este si cu bratulDun,Yrea wird cue continua pe eJ de maT sus pangappape de Braila, si tot in asta categorie trebue-punem bra tul Zimnicea si Gar la (Gura Vedei), carecurg de asemenea pe marginele terasei.

Trebue sä mentionam acum existenta lacurilor si abIltilor dup6 marginea Dunärei, ca o noua prob des-pre cele afirmate mai sus.

Ast-fel, citand pe cele mai principale, gasim lacurileNedeia, Potelul, Su/wild, Afairul, Balta-L1M, Lzcul Greeilor,Boian ,si Cdlfrap, dintre c ire cea mai mare parte suntlegate cu Dunarea prin cate un brat. Prin depozitele.de aluviuni, aduse necontenit de cursul fiuviului, aceste-lacurT tind a &spare putin cite putin.

Ca ultime consideratiuni putem acMoga c ma7 toateinsulele ce se esesC fie in insasT cursul Dunarei, fieformate pe bratele sale, sunt de partea stanga a cur-

apoi c. mai nainte cursul Dunarei treceainult mai spre Vest de cat azi.

Ast-fel, el urma linia pe care s:..s afla azi satele : pr-lita Luciul, Gropeni si

Latimea Dunarei variazI foarte mult de la un locla altul. Ast-fel la Donaneschingen, .unde se unesc celedoua brate, acest fluviu nu prezinta o iime mai marede 18 m ; la Regensburg ea este deja de 130 m

la Passau 230 m ; la Linz 253 m ; la Tulln1015 m ; la Viena 359 m ; la Presburg 295 in ;la Földvar 1200 m ; la Petervardein 1110 m ; intre

sului ;

55

Tichileztt.

www.dacoromanica.ro

26

Adda-Kaleh si Varciorova 500 m ; la Turnu-Severin950 m ; la Cetate 1100 m ; la Calafat 750 m :la Ciuperceni 1450 m ; la Cele 1600 m ; la Izlaz700 m ; la Dasoba 2050 m : la Rahova 1000 m ;

la Flämanda 2100 in ; la Malu Rosu 2600 in ;la Oltenita 2000 m ; la Rasova 50 m ; la guraSiretului 100 m ; la Galati 1000 m. etc.

Se intelege de la sine cg aceste mIsurgturi privescIgtimea bratului principal al Dungrei, did clacg am lua

Dungrei, acolo unde ea se ramificg in mai multebrate, am gni cg ar trece chiar peste kilometri.

Adanciinea Dungrei, ca si latimea et, variazg foartemult. Prin multe locuri ea se afig in raport invers culgtimea. In gencral ea merge crescand peng la Galatiin proportie de la 1 m pang la 15 m. Astg din urmgadancime se intalneste mai rar. E de observat cg, pemai multe puntc, adancimea este mai mare in apro-piere de trirmul Bulgariei de cat de acela al României.

Situatia fisicg generalg a Dungrei fiind ast-fel, ur-meazg cg trecerea peste acest fluviu, intru cat privesteteritoriul României, sg. fie in mare parte foarte ane-voiasg, ba pe une locuri chiar imposibilg ; din astg cauzg trecgtorile mai mult sail mai putin favorabile intgrile vecine, sunt rani.

Iatg care sunt cele mat principale ;Gruia, Vidin, Artar-Palanca, Islaz, Flgmanda, Giurgiu,

Olceni'.ra, Mai jos de Harsova cu 15 kilometri, BrAila,Mai jos de Galati, Isacea, Ismail si Chilia. Ostroaveleformate de Dungre, cat tine frontiena romang si pang.unde incepe delta, sunt in numgr de peste trei sute.Mare parte din ele poaitg aceiasi numire ca localitgtilede call sunt aprophte.

DELTA DUNAREI. De la Galati Dungrea se indrep-teazg, dupit cum am v6zut spre Est p5rig la vg.rsarea,

latimea

www.dacoromanica.ro

27

sa in mare. Ea face mai intaiu o cotiturg spre Sud-Est, apoi, ceva mai sus de Tulcea, se desparte in dougbrate. Cel d'intai, nurnit bratul Chili t, se indrepteaz1mai intli spre Nord pang la Ismail, apoi spre Est siNord-Est, fgand diverse cotituri, si desfgcandu-se ininsule. Al douilea brat VI urmeazg calea spre Est, darla o mica distantg, la rasgrit de Tulcea, acesc brat seramificg si el in doug : acela al Sulinei la Nord, siacela al S-tului George la Sad. Acesta din urmg co-municg printr'un brat cu lacul Razelm, care se con-tinua prin alte lacuri pang la satul Caea-harman, for-'nand pe toatg intinderea o regiune briltoasa si mIgs-tinoasg.

Ast-fel delta Dungrei incepa de la Tulcea (ceva maispre Vest de acest o'ras) si ocupg intregul tinut co-prins intre cele trei brave, plus partea mlg.stinoasa aDobrogei, de la sine ca terenul in aceastg parte a flu-viului este no, format in ultimile epoce geologice prinaluviunul adus neincetat de curentul fluviului, de undededucern. c :

I). Imbucgtura fluviului a trebuit sg fie altil datamult mai spre Vest.

2). Peste o trecere oare-care de timp, terenul delteise va ridica i se va descarca incetul cu incetul debait! si mlgstini, pentru cg, dupg calculele facute, else inaltg pe fie-care an cu ate un centimetru pe in-tindere de 200 metri.

Bratul Chiliei, cel mai septentrional, comunica departea stangg cu lacuI Covurluiii, care si acesta estepus in comunicatiune cu alte lacuri dupg teritoriul Ba-sarabiei ; iar de cea dreaptg comunicg cu bratul Su-End prin mai multe ramuri ; apoi acest brat se des-parte in mai multe ramificatiuni, care se reunesc laorasul Chilia-veche, de unde se ramificg din nal, spre

www.dacoromanica.ro

28

a se reuni iarasi langa orasul Valcov. Aci se aruncain mare prin opt guri, din care vom nota pe guraBelgradului in partea de Nord si Tisita Chi Eel, inpartea de Sud. Aci este o delta in formatiune.

Adancimea Dunarei pe acest brat nu permite na-vigarea bastimentelor mari. Pe aci se depune cea maimare cantitate de aluvion si e probabil ca cu timpulacest brat va dispare cel d'intaiu din delta.

Al doilea este bratul Su line!. Acesta este cel maiadanc i prin urmare cel mai navigabil. Adâncimea savariaza intre 7 si 12 metri. Pentru ca depozitele dealuvion sa nu ajunga a impedica navigatiunea ca pe,cele alte brate, s'a construit la imbucAtura sa dougstavile spre a impedica marirea si i s'a indreptat cursul.

Al treilea brat este cel mai meridional, numit St.-Gheorghe. Acesta apuca in directiunea spre Sud-Estpe langa orasul Mahmudia si se termina langa St.--Gheorghe. El este inca si mai putin navigabil de catbratul Chilia. El comunica, dupa cum am arätat maisus, cu lacul dupa litoralul Dobrogei, prin doua cur-sun de apa si mai tot spatiul coprins iq acest brat silacul Razelm, nu e alt-ceva de cat un teren acoperitcu mlastini, care, dupa toate probabilitatile, se va ri-dica cu timpul i va deveni un sol ferm.

Intreaga delta este asa dar un teren nou, inca instare de formatiune, care va deveni un sol fertil, darcare actualmente este acoperitä de mlastini.

Printre multimea de insule ast-fel formate, distingempe cele urmatoare

Cetalul, Kislita i Tatarul, dependinte de bratulKiliei ; Letea, intre bratul Sulinei i acela al Kiliei;St.-Gheorghe (Moistea) intre bratul Sulinei si brapdSt.-Gheorghe; i insula Dranov la Sud de bratulSt.-Gheorghe.

www.dacoromanica.ro

29

De pi aceste insule sunt in mare parte acoperite cuprezintg totupi caracterele until pgmat roditor

pe o mare parte din intinderea lor. Ast-fel, prin pgr-tile inalte unde inundarea nu mai poate ajunge, s'atsistabilit deja locuinte omenepti, al cgrui locuitoil seocupg in de obpte cu pescgria.

Dungrea constitue artera navigabilg cea mai impor-tantg din Europa. In vechime ea servia, impreung cuRinul, ca frontierg septentrionalg a vastului imperiuRoman; in veacul de mijloc valea. sa a fost calea ur-matg de mai toate invaziunile ; in timpurile modernebasinul sgu a servit drept teatru rUboaelor intâmplatein aceste timpuri; iar in secolul nostru importanta sacomercialg este consideratg in prima ordine.

Legazg. cu Rinul printr'un canal, Dungrea punz incomunicatiune directg Occidentul cu Orientul Europe!.De la Eonaueschingen pi panrt la Ulm se pot trans-porta vase mid cu vasle ; de la Ulm in jos vase cuabur ; de la Pepta pang la Portile de fier pot circulavase mai marl (corgbii cu catarge) ; iar de la Portilede fier i pang la imbucgtura sa bastimente marl. Stan-cile care formeazg Portile de fier nu mai constituesc opiedicl care o aceau sg piarg mult din importanta sa ;se poate afirma ca, dupg cum Nilul prin revIrsgrilesale, roditoare a facut din Egipt o targ bogatg, undea inflorit poate cea mai veche civilizatiune cunoscutg.in istorie, tot ast-fel pi Dung.rea a servit inteun modputernic la desvoltarea civilizatiunei diferitelor popoareeuropene.

Printre basinurile secondare dependinte de basinulDunirei, in ceea-ce privepte pe Romania, se pot citacele urmgtoare

BASINUL GERNEI. Acest basin este mgrginit in par.

mlaptinT,

www.dacoromanica.ro

30

tea clreapta de lantul muntilor Negrii o parte dinmuntii Sretinie ; iar de cea stanga de culmea centralaa maisvului Mehedintilor.

Valea acestui basin este ingustä, insa in cursul in-ferior destul de populata.

Cerna isvoraste din dealu Ars, la piciorul munteluiSturul ; curge spre Sud-Vest pang la confluenta sa cuMehadia ; apoi spre Sud pana la varsarea sa in Du-nare, intre Orpva i Varciorova. Lungimea cursuluisn este 100 km. Cursul superior al Cernei trece peteritoriul roman ; cel de mijloc face frontiera tariispre Ungaria, iar cursul inf:rior trece pe teritoriul un-auresc.

Singurul afluent remarcabil (toti cei-l'alti nefiind decat ni,te torente) este Mehadia, care isvora,te din poa-lele muntelui Semenic.

BASINUL BAHNEI. Acest basin este de mica impor-tanta. El se afla restrans intre culmea Mehedintilorculmca Matoratului. Valea sa este ingusta. Se varsain Dunare lame. Varciorova.

BASINUL TOPOLNETEE. Se afll coprins intre culmeaMatora tului i culmea Godeanulul. Topolnita izvora§tedin verful Ciolanul mare, curge printre cele doua culmiparalel cu Bahna, i se arunca in Dunare, la Est deT.-Severin.

BASINUL JIULUI. Acest basin se coprinde intreculmea Muierei, a Zanoagci, a Parângului spre Est ;culmea Sebeplui, a Singurelului §i lantul Retezatuluispre Nord ; iar spre Vest, intre muntil Mehedintului

dealurile acestor munti pana la Dasnatuiti.Jiul izvor4te din muntele Neagu, curge mai intaiii

in Transilvania spre Est pana 11 pasul Piu, apo

1) Este vorba de munliY Negra din Banat.

si

si

1)

si

www.dacoromanica.ro

31

-spre Sucl pâng ce ese din zona muntilor spre Sud-Sud-West Ong la confluenta sa cu Tismana, apoi spreSud-Sud-Est, pang ceva mai jos de Craiova, in fincdirect spre Sud pAna.' la confluenta sa cu Dungrea.

Acest riu udg in cursul s6u urmgtoarele localitgtiC5.mpu1neagu, Uricanii i Vulcanu in Transilvania ;Tirgu-Jiu, Tântgreni, Craiova i Bechetul in Romania.Se aruncg in Dungre in fata Rahovel.

Cursul superior al Jiulul este mgrginit de munti in-nalti, care-1 restrâng valea. Puntul pe unde trece Jiulin RomAnia este pasul Pgius'1), defileu important si

prevgzut chiar cu o sosea.In zona muntilor Jiul se incarcg pe dreapta cu :Porceta mic pgriias care vine din muntele Runcul

Porcenilor ; &gip', care vine din muntele Muncelu ;Sahodolul, care curge ceva mai spre West de prece-dentul ; Bistrifa, care ese din Muntele Neagu si se

uneste cu Tismana, care vine din virful Borostenii.Toate aceste cursuri de apa' sunt niste torente, a cg-

ror directiune generalg este de la Nord la Sud, afargde cea din urmI (Tismana) care curge de la Nord-West cgtre Sud-Est.

Cel mai important insg este Motrul, care vine dinvirful Oslea i curge. spre Sud i Sud-Est Ong la GuraMotrului, unde confluiazg.

In zona Sesului Jiu se incarcg. cu Obedeanu, Valea luj

Pitru §i Leammz, a cgror directie generalg este de laVest spre Est.

In stinga Jiul primesce pe Uvuresc in Tran-silvariia, iar pe teritoriul românesc Jiul nu primeste,Ong. la Sud de TArgu-Jiu, nici un afluent mai remar-caNT, afarg de Sadul, un mic torent la Nord si C'iaiana,

0 In Transilvania se numete Vulcan.

Jiul

;

www.dacoromanica.ro

32

care se varsa langa satul Pesciana. Apoi pecare vin din Paring, i se varsg in Pi lane satultareni i in fine Amaradia, care s..; varsg lânga. satulObedeanu.

BASINUL OLTULUI. Se pcite impa'rti in basinul su-perior §i inferior. Cel superior ocupg partea de Sud-Est a Transilvaniei pang la Turnu-Ro§u ; cel inferiorstrgbate Romania, indreptandu-se de la Nord spie Sud.Inaltimile cari marginesc acest basin in Romania suntpe drepta muntii Paringului, iar pe stanga muntil FA-garaplui.

Oltul isvor4te din muntele Magu§a din Transilvania :curge mai int5.1 spre Sud, apoi descrie spre Nord cli:Bra§ov un arc de cerc ; se indrepteza spre Nord pang*la intalnirea sa cu Homorodul, apoi spre Vest i Sud-Vest pang la Fagara, spre Vest pAng la confluen'asa cu Sibiul §i in fine spre Sud, trecend in Munteniaprin pasul ainenr, (Riul Vadului) pang in Dungre, undeconfluiazd intre Islaz i Turnu-Magurele.

In cursul sif udg in Romania urrngtOrele localitayimai importante : Câjneni, Râmnicul, Dragapni, SlatiirtIslaz i Turnu-Mggurele.

Lungimea Oltului este de 590 km.In cursul s6i1 Oltul formeazg insule acoperite cu ra-

chiti, printre care cea ma! importntl este aceea diufata Calimäne§tilor care este locuitg.

.Afluentil Oltului pe drepta in Romania :Riul-Vadultd (la frontiera), riul aiinenilor, apa

filar, L9trul, Gura- Vail, 10mnicul, Biilri r, Luncavat /1,Pesreana, 011eful cel mai important, i mai la Sud, inc mpie. Tesluiul.

De partea stingg putem nota peun torent cu vale larga i fOrte periculor .

in timpul desghetului sail al ploilor : Topologul, Trep-

GilortalTin-

Caline

e

S'inssita,

www.dacoromanica.ro

33

teanta, Cungrea, Tetsluiul, car! curg tote paralel §i Gdr laOlizilta mit, care se unqte cu Oltul aproape de coh-fluenIa acestuia cu Dun Area.

BASINUL VEDEL Acest basin este mIrginit de dea-luri putin inalte pentru c cursul Vedel §i al afluen-tilor sel, strXbate mai in USt . lungimea lor numal zona§esului §i a terasei dunKrene.

Vedea isvoi4te din dealul Dgdulqti ; curge spre Sudp5.121 la satul Aluni, apoi spre Sud-Est pang la va'r-sarea sa in Dungre.

Udg oraele RuO-de-Vede §i Alexandria. La 'ran-tgreni se desparte in douI bra4e, §i- formeazX o deltgplina de m14tini, care se intinde de la Zimniceapang la Giurgiu. Afluen/i1 principal! a! acestui rIti suntCotmeana §i Teleormaii, rare e aproape tot a§a de lungca i Vedea.

BASINUL ARGE§ULUI. Se aflä coprins la Vest intreculmea Comarniedlui, care '1 desparte de Olt ; la Nordintre parte din muntif Fägg.ra§ului, §i parte din muntiiBârsei ; iar la Est intre culmea Leotei, care se intindepâtiä la Tergov4te i care '1 desparte de basinul Ia-lomita.

Argepl isvorg§te printr'o rarnurl din muntele _Are-goiul, iar prin alte doue din muntele Buteanu. Se in-drepteazg mai intAiii spre Sud pAnI la satul Barb -ieW, apol spre Sud-Sud-Est pAn S. la confluenta sa cuNeajlovul; apoi, pe o micl intindere, spre Est pang laconfluenta sa cu Dimbovita, 15.rigg satul Budeftl qi in finespre Sud pânI la vIrsarea sa in Dundre, langg portulOlteni fa.

Udg urmKtoarele localit41 mai importante : Poenari,Albe§ti, Curtea-de-Argq, BArbXteW, Pitqa, trece pela Sud-Vest de Gole0 Budqti §i Oltenita.

Printre aflueniT sel putem nota pe urmAtoriT3

:

si

www.dacoromanica.ro

34

Pe stAnga : Buda §i Turbata, doua torente de micaimportan i Valsana ; apoi rid DoamneX, care curgespre Sud pana la Pitetl, unde se varsa in Arge, Acestriti este incarcat pe stinga cu Bratia, marit cu TrPrirul

cu Argefelul. Vin apol Relstoaca, care se incarca cuOracle Potop i Cobia, curge paraIel cu Argq i maijos de Gae,ti se nume§te Sabaru, curge pe lane. Arge'Jana la Sud de Obedeni, unde se unqte cu densulDdmbovif 1, care pornqte din virful fizeru, curge spreNord-Est, apoi spre Sud-Est i in fine tot spre SudOra la Bude§tt, unde se intA.Inqte cu Argepl, se in-carcä cu do0 paraie, Grail i Brcidia, apoi se intal-ne§te cu Colentina, mai jos de Bueureffl.

Pe dreapta Arge§ul nu prime,te de cat un singurafluent mai important. Acesta este Neajlovul, care seincarca cu Dc2mbovnieul i cu Glavaciocul, cu care con-fluiaza la satul CaluprenI. Neajlovul curge mai in-tail-1spre Sud, pana la confluenta sa cu Glavaciogul, apoispre Est pana la satul Comana, in apropiere de carese arunca in Arge§.

DASINUL IALOMITEI. In partea de Nord acest basineste inconjurat la Vest de dealurile Moaga §i Bunade culmea Leotei, care 'I despart de basinul Arge-

; la Nord, de parte din muntii Barsel, a! Buz&iluila Est de culmea Tatarulul, a Sireului, a Leurdea-

null!! §i a Ciortei, earl despart de basinulIalomita ia nWere din regiunea Bucegilor, curge de

la Nord spre Sud pang la satul Doicesci, mai sus deTargovi§te apoi spre Sud-Est pana la Bilciurqti, apolspre Est pana la Brailita i in fine, pe o mica distantaspre Nord pana in dreptul portului Pina-Pietrei, undese arunca in Dundre.

Lungimea Ialomitei este de 330 km.Basinul Ialomitei se imparte in mai multe vai, prin

§i

si,

si

suluisi

'I Buz6u1ui.

;

www.dacoromanica.ro

35

-cad se scurg apele afluentilor se, si care constitue mai-multe basinuri secundare.

Acestea sunt :Cricovul occidental, marit cu Provip, care se. uneste cu

ialomita lane satul Tatari.PRAHOVA, care este cel mai important din afluenvi

Ialomitei, isvorilste din Predeal, curge mai intai spreSud piinä in apropiere de Campina, apoi spre Estpan g. la confluenta sa cu Teleajenul, in fine spre Sud-Est si Sud pan la Särinclaru, unde se uneste cu fa-lomitz.

Prahova uda. Sinaia, locuinta de vara a regelui, apoiIzvoarele, Campina, etc.

Acest nI primeste la rindul s61.1 in stariga pe ; .D.f-tana, care ese din muntele Rosu i pe Taleajenul, careisvoraste din muntele Ciuca i curge tot spre Sudpang, la varsarea sa, spre Vest de satul Gherghita.

Cricovul oriental curge spre Sud, paralel cu Teleajenul,apor spre Sud-Est si se varsa in Ialomita lane satulPatru-F'rati.

BASINUL SIRETULUI este cel mai important basindin masivul oriental al Carjsatilor, pentru c acest basinocupa, dimpreuna cu afluenpi se, aproape intreaga re-giune a Moldova §i a Bucovina. Se afil coprins intremurqii ce formeaza limita orientala a trapezulul tran-silvan, incepend de la muntii Buz&lut, in special de lacalmea Ciortei si a Leurdeanulur, care '1 desparte debasinul ZalamifeY, pana la muntii Negrii, si intre intreagaregiune a dealurilor din Bucovina si Moldova, Pana laSud de Bei. lad.

Siretul isvorgste din muntele Lung, ceva mai la Sudde satul Lpustia (Bucovina), curge spre Nord 'Ana lasatul Berhometele, a-poi spre Nord-Est plan la con-fluenla sa cu Mihodra, apoi spre Sud-Est pana la con-

www.dacoromanica.ro

36

fluenta sa cu Suceava, apoi spre Sud-Sud-Est pana laconfluenta sa cu Buzad §i in fine spre Est, Nail cc sevarsa in Dunare, langa Barbo§i, nu departe de Galati.

Uda in mersul s6.1 urmatoarele localitati mai impor-tante : Storocinatul i Siretul in Bucovina ; Mihàilenlla. frontiera, Dolhasca, Lespezile, Pacanii ; trece aproapede Roman, uda Damienqti, Bacau, Adjud, Marapqti,Nomoloasa i BarboO.

Pang la Berhomete, Siretul curge printr'o vale in-restrânsa de munti ; de aci intra intr'un §es,

care incepe a se largi de o data, atingand o latimede 17 km. Acest es se mentine cand mai stramt candmai larg, afara de cursul inferior, unde esul sai seconfunda cu al Ialomitei de partea dreapta i cu acelaal Prutului de cea stanga.

Solul din acest basin pana la Cosme§ti este foartepermeabil, din care cauza se absoarbe o mare canti-tate din volumul apelor sale.

Lungirnea acestui rill este de 536 km.Inclinatiunea solului este, in comparatie cu aceea a

celor alte riurl, mai upara, din care cauza cursul sèiieste mai domol.

Inainte de a se uni cu Suceava, Sirctul prime§te departea stanga pe Mihodra, iar de cea dreapta pe Si-retul mic, unit cu Siretelul, care curge cam de la Sudspre Nord.

In afara de acqti afluenti putini importanti, basinulSiretulul se compune din urmatoarele basinurl se-condare :

BAS1NUL SUCEAVEL Acest rig isvorqte din MunteIeLucinu, curge mai intai spre Nord, apol spre Est panain dreptul oraplui Radauti i in fine spre Sud-EstSud pana la Liteni, unde se varsa in Siret. Uda incursul sati orapl Suceava i Itkani, pe unde intra in

gus: i

§i

www.dacoromanica.ro

37

Moldova si trece p lane RadautT in Bucovina si Bur-dujenl in Moldova. Primeste in dreapta pe: Brodina,Plena, Sucevita, SJ1k i Solonepit, iar in stanga pe Biker§i Hatna.

omuzul mic i jomuzul mare sunt doi afluenticad curg paralel si se varsg in Siret ceva mal la Sudde Suceava.

BASINUL MOLDOVEL Acest rifi isvoraste ceva maila Sud de Suceava, tot din culmea Lucinel, curge spreSud pana la satul Fundul Moldovei; apoi spre Estpang la gura Humorei si apoi tot spre Sud-Est pangla orasul Roman, unde se varsä in Siret. Udg oraseleCampu-Lung, Vama, Gura HumoreT, Cornu luncei, peunde intra in Moldova, apoi Baia, si inainte de a seuni cu Siretul, trece pe linga Roman.

Primeste in partea dreapta pe Patna, Suka mare simica, Riya, Neamfa Topo lifa i Neagra ; iar in parteadreapta pe lifoldovita i Humora.

Basinul acestui riti se coprinde la Nord intre Obcinamare, care '1 desparte de basinul Sucevei ; la Vestintre o parte din muntii Negrii, iar la Sud intre culmeacentrall a muntilor Bistri'eT moldovene, care separaacest basin de acel al Bistrip,

Valea acestui 1'16 este mai pretutindeni lofuitg. Yanala Gura Humorei ea este ingustata de munti; de acisesul incepe a se largi, atingend o latime de 4 km.

Lungimea acestui rill este de 200 km. El este to, en-tial mai pe toata intinderea sa. Lgrgimea sa cea maimare este de 60 metri, iar albia sa este putin adânca.

BASINUL BISTBITEL Bistrip izvoreste prin dougpirae Unul ese din virful Galatilor i altul din PiatraInauluT numindu-se Bistrita aurie. Acest nil curge, maiintal, spre Est 'Ana la confluenta sa cu Carlibaba ; apoispre Sud-Est pang ce se uneste cu Dorna ; apoi spre

micT,

I

www.dacoromanica.ro

38

Nord-Est pang la poalele muntelui Ran lul; apol iargsrspre Sud-Est pAng la gura 7'/frc1uiie1 i in fine spre EstpAng. la Sud de Bae#u, mule s:. uneste cu Sire lul.

Afluentil si dupg stânga sunt : Carlibaba, &Map,iar pe dreapta Dorna, Neogra, negru Tar-

cau, Iapa §i altii.Lungimea Bistritei este de -280 km.BASINUL TROTOULUI. Trotosul ia nastere prin mat

multe torente, care izvorgsc din muntil Tarcgulur, intrgin Moldova pe la pasul Ghimes, curge mai intAl spreSucl si Est pAng la Ocna, apol direct spre Sud-EstpAng mai la Sud de Ajud, unde conflueazg cu Siretul.

Udg orasele Ocna, Cgiutul si Ajud.Printre afluentil dupl. stânga distingem : Ciudomiiu

Asätzi §i ambele nzlae ; iar pe dreapta CioNinz§, &do,Uz, Daftana, Siduü, Oztuz, Ca§in i Caitzt.

Lungimea sa este de 185 km.Volumul apelor sale nu este mare, din care cauzg

si adâncimea sa este micg, ast-fel mai pretutindeni sepoate trece cu piciorul. Cursul insg este destul derepede.

Culmea Geamanalui desparte acest basin in doug :al Trotosulut propriri zis si al Tgslgului.

BASINUL PUTNEL Acest basin, la care s'ar puteaadgoga si al Susite1 si Ramnicului, prezintg o impor-tantg secondarg.

isvoraste din munlii *ovezei i curge aproapedirect spre Est pâng. la imbucgtura sa, mai jos deMgrgsesti.

Frani izvoraste din muntele L.irduf, curge de aseme-nea spre Est, se ingroasg cu mai multi afluenti, printrecare Zibala i Mileovul, §i se varsg. in Siret, mai sus deBolboaca. Mai la Nord Putna IT trimite o parte dinapele sale in Siret printr'un brat numi: Gdrla.

Crelcdul; ,S,r111

Cala,

www.dacoromanica.ro

39

Rdmizicul izvor4te din muntele Orul, curge intai spreSud pAng la ora011 RAmnicul-Sgrat, apoi spre Est 0Nord-Est, formand un semicerc pang. la imbucgturasa cu Siretul la Apus de Nomoloasa. Basinul acestortrei riurT se coprinde intre masivul abrgutilor, alVrancel, i munOi Buzgului.

BASINUL BUZEULU1. Buz611 izvorqe din munteleTgtarul, curge spre Nord, apoi spre Sud-Est pang laintrunirua sa cu Bgsca, apoi spre Est, Sud-Est 0 Nord-Est, formand un arc de cerc, pang la imbucgtura salângg. Slobozia vechie.

La intrare, sa n Romania formeazg o trecgtoarenumitg a Buze'ului, lungg de 18 km.

In cursul superior Buz&il curge prin munti, pang laconfluenta sa cu SIgnicul, iar de aci *esul se lgrgqtepang ce se confundg cu campie.

Localitatea cea mai importantg udatg de acest riueste insu0 orasul Brizity, aezat pe dreapta.

Afluentii Buz 6ului de pe stanga sunt :B'esta Rozilil formatg din Bdsca mica i Ba'sea mare,

Sar4elul-BerciE, Slinicul i Cdn4u, iar pe dreapta : BistaChiajdulid

Basinul acestul nit'', care constituz extremitatea me-rieionalg a intregulul basin al Siretalui, se coprindeintre culmea Giurgel i a Rgzboiului, care'l despartede basinul Rdinnieulul Siraf, apol intre culmea Tataru-lid, a Leurdeanidu i a Ciorte1 care'l desparte de hasi-nul Zdamifet.

BASINUL BgRLADULUL Acest basin situat pe parteastanga a Siretulur, coprinde clealurile importante alemasivului Berkidean, printre care se scurg numero0Tafluen0 aT acestul

Bêrlzdul izvor4te din dealul Giurgendor, situat spreSud-Est de Roman ; curge spre Nord-Est pang la Nc-

i .,V4tdval.

ria.

www.dacoromanica.ro

40

greW, apoi spre Sud-Est pang. la Docolina i in finespre Sud i Sud-Vest pana la satul erbiietT, lingacare se varsa in Siret.

Uda in cursul sèii oraele Bace§tii, Negre§tii, Vas-luiul, Docolina, Tecuciul

Basinul acestui riti ocupa partea mijlocie a Moldo-vei, cat tine dealurile Barladului §i o buna parte dinesul Prutului.

Aceste dealurl se indrepteazg toate catre valea acestuinil §i sunt intretgiate de afluentii sn, car! totT jail odirectie generala cgtre Sud, afarg de Racova care seindrepteaza dare Est.

Printre afluentii Barladului distingemSocovitfal, Stavnicul. Vasluild marit cu Dobrovetul i Cufin't

Crasna pe stanga ; iar pe dreapta ; Racova, Sendla, Tu-lova, §i in fine Berheciul marit cu

BASINUL PRUTULUI. Acest basin constitue parteaNord-Esticg a masivului oriental al Carpatilor. El seaflä coprins intre basinul Siretulul §i al Nistruluiocupa partea r6sariteana a Moldovei i Bucovinei çÁcea apusang a Basarabia

Partea superioarg a acestui basin se MIA inconjuratade culmea Carpatilor Negrii, in special de culmea Su-ligului a Cernahorei §i a Dubai, care'l desparte la Vestde basinul superior al Tisel ; apol de culmea Stahoreia Cernaboretului i altele, care'l despart in partea opusade basinul superior al Nistrulul.

Restul basinulul se afla coprins spre West, intre seriade dealuri, care se continua prin Moldova de-a lungulSiretului, pang in dreptul orapluT Adjud ; iar spreEst intre o aka serie de dealuri, cari se prelungesc inacei41 directiune cu cursul riului §i care servesc calinie de impartire a apelor Basarabiei.

Prutul izvor4te din rnun tele Cernahora (Carpatii

si IvestiT.

Zdetinui.

www.dacoromanica.ro

41

Negri), la o mica distantg spre Est de sorgintea unuiadin bratele Tisei ; curge spre Nord pang la Deleatin,apoi spre Est pang la Colomea, apoi spre Est-Sud-Estpang la Herta, de aci iar spre Est pang la Lipcani,.apoi spre Sue-Sud-Dst pang la Rgducgneni i in finespre Sud pang la confluenta sa cu Dungrea.

In cursul sal Prutul udg urrngt6rele localitati maiimportante

Deleatin, Colomea, Bojan, pe unde intrg in Moldova :Sculenil, Leova, §i Reni situate pe Ormul

stang ; i Cernkiti, Mamornita, Herta, Radguti, Un-gheni, Fglciu §i Oancea, situate pe Ormul drept.

Dupg ce incepe a uda Moldova, Prutul intrg in mar-ginea (..surilor sale, iar valea sa este dominatg dedealuri, cand de o parte, cand de alta, pang la var-sarea sa in Dringre. Incepand de la Trifqt.T marginilePrutulul, pang. la o depgrtare oare care, sunt acope-rite de mlg§tini i bglti, care se inmultesc cu cat vorninainta spre v6rsarea sa.

Cat curge printre munti acest riti este torential. Intot cursul WI nu prezintg insule ; iar la imbucgtura sanu prezintg brate ca cele alte

Lungimea cursului acestui riti este 725 km.Mai spre Sud aciâncimea devine destul de mare peutru

ca vapoarele sa poatg circula intre RenT i Leova §imulte ori chiar mai in sus.

Basinul PrutuluT nu presintg de cat doug basinurisecondare, care sunt mai importante : acela al Ceremn-§uluY in partea sa superioarg i acela al Rid in cea demijloc. Ambele sunt situate in partea dreaptg, celd'intai in regiunea BucovineT, iar cel d'al doilea in re-criunea Moldovei.

Printre cel-alti afluenti insemnam pe partea dreaptg :Ceremupd format din Ceremmpl negru fi C,remuftd

Lipcanil,

fluvii.

de

www.dacoromanica.ro

42

Volovqul, Ba§eul, Jijio mgritX cu Coliba§ul, Baneasa, SitnoJijioora i altele mai mici, apol Bah Third, Elanul

Covurlut.De partea stangg Prutul ; primeste pe :Turco, Cerniava, 5.79vi1a, Moscul, Huchea i Ritchito, in

cursul superior ; apol pe Drabigea mgritg cu Racovelful,Ciugurul, IrIpu§na sraté i Larga.

Aceste din urmg, dimpreung cu Covurluiti, mg-nit gurile si nu se mai varsa in Prut, ci in niste lacuriformate de ele.

CAP. VII

Clima R omânie'l

INFLUENTA LAT1TUDINELRomânia dupg latitudinetine de zona temperatg borealg si se ggseste la Jumg-tate drum la ecuator si polul Nore, paralela mijlociea ei fiind cea de 45° latitudine boreaIg. Multe suntcauzele care cleterming. pentru Romania o climX esce-

siva 1), cu caracter pur continental, care impedecg pros-perarea plantelor caracteristice unor locurf din zonamediterang, situate pe aceiasi laiitudine, cum sunt :Istria, Italia de Nord si Sudul Frantei. Portocalii, Ig-

smochinii i rodii, care prosperg in acele regiunrcresc la noI nurnal in floi aril, iar mgslinul lipseste cudesgvarsire.

INFLUENTA ALTITUDINELPlmintul Romaniei fiindclgdit in anffiteatru i presentand 3 regiuni naturale :a sesurilor, a dealurilor si a muntilor, in mod fatal,

1. Se/ zice cit o localitate oare-care sail o regiune are clima esce-siva dacli diferena intre mijlocia iernei si a verel intrece 150. La.io in rlra pretutindenea aceastl diferen16. intrece 200 o.

mad,

www.dacoromanica.ro

43

acestea hotarasc trel regiuni climatologice, cu caracteredeosebite.

a) Ast-fel, clima mai schimbacioasa are campia Mun-teniel, adica terasa danubiang, unde vara sunt caldurttropicale, iar iarna geruri polare; a) in regiunea dea-lurilor, clima este mai putin escesiva, dar in genererelativ mai scazuta §i c) in regiunea muntoasg, climaeste relativ, ma! constanta i mult ma! racoroasa.

Cu tcite acestea, culture! mari a griului, a porum-bului i a vitel iT prie§te atat de bine clima tarii nOstreincat fac dintr'ânsa o tora agritott excelentl. Exista unmare contrast intre duratele caldurilor §i ale geruri-lor. De unde caldurile tin saptamini i chiar luni in-t regi, gerurile se tae dupg 3 sail 4 zile, a§a ca. rareori culturile sunt compromise.

INFLUENTA MARITIMA. Marea neagrg care scaldatgrmul estic al Dobrogel, nu'V manifestg influental deastamparare a caldurilor i a gerurilor, de cat pe omica f4ie de pgmint d'a lungul tarmulut uncle carac-terul continental dispare in parte. Find-ca nu presintanici o bariera vinturilor de N. §i N. E. i fiind-canu este pltrunsa de curenti calzi. influenta-i indulci-tore es_e mai putin pronuntata ca la alte mart. Dincontra mai toata tara este sub regimul influentelor con-tinentale.

Pentru a determina mai bine clima Orel mistre, vomdescrie in cele ce urmeza : temperatura, ploaia i za-pada, vintul i mersul furtunilor, desvoltarea vegeta-tiunei.

1. TEMPERATURA C°.Mijlocia temperature! anualeeste de To° in toata cimpia Munteniel i Sudul Mol-dove; pe terasa Dunn-el i in Dobrogea marina mij -locia anuala se apropie de 1 T0; in Moldova de sus80-90: in regiunea muntoasg din Munteni-i intre 5° ,i

www.dacoromanica.ro

44

60 si in Moldova Muntoasg probabil si mai jos de 50la altitudini mai mad. Nu avem observatiuni fgcute pevirful muntilor nostri, dar de sigur acolo mijlocia anualgtrebue sg fie 00 sail 10,20,30 prin urmare mijlociile re-giunilor polare. Si in adev6r pe virful unora din muntiinostri vara incg se gäseste zgpadg.

Dar diferenteIe intre temperaturile extreme se deo-sebesc i mai mult de la o regiune la alta a tärii ;ast-fel la Sulina, in regiunea mgrel Negre, si mai cuseamg la Constanta, iarna, este mai putin geroasg.vara cgldurile nu sunt asa mari. E de ajuns sg se ob-serve a, pe când in campia Munteniei s'a observatcgldurT de 40° si 42° (vara 1896 la Giurgiii), la Con-stanta era mai inaltg, temperatura obsei vatg fiind 36-2;asemenea, pe când in campia tgrii s'a observat-30°Ong la-36°0 frig (iarna 1892 Striharet), la Constantacea mai coboritg temperaturg observatg a fost-200.Mijlocia iernil in Nordul Moldovel este de-5.° (Ro-man) iar Ia. Constanta numal

Zile de varg (in care termometru trece de 250) 111de la Armgsesti in judetul Ialomita si numai 16 ase-mene zile la Sinaia. Zile de iarng (in care termotnetrustg. sub 0-0) 28 la Constanta i 57 la Sinaia.

2.PLOAIA §I ZAPADA.In Romania regimul plo.-lor este foarte variabil. Sunt unil an! in care ploaiacade rar si putin't i secetele tin cu .lunile, ast-fel cgse compromit recoltele si in alti ani din contrg ploilesunt atAt de abondente, cg fac inundatii grozave, in-neacg toate roadele cimpului, satele, stricg soselelecgile ferate.

De regulg s'a observat cg until an ploios urmeazg.altul, cu mai puling ploaie sai secetos. Cea mai multg.ploaie cade in regiunea muntoasg si apoi in regiunea

-+-0-".

si

www.dacoromanica.ro

45

dealurilor si cea mai puting in regiunea cimpeangmai cu seamg. in regiunea maring.

Dup g. regiuni cantitatea de apg anualg din ploaie sidpaclg este urmätoarea : in munti de la 700 milimetride grosime pang la 1000 m. rn. i cea mai mare can-titate in muntil Olteniei; apoi in Muntenia si in Mol-dova. Cu dt scoborim spre ses, cu atit cantitatea deapg scade. In regiunea dealurilor din Moldova canti-tatea anualg este de 400-500 m. m. si cea mai maree in judetul Dorohoi.

In regiunea dealurilor Munteniei i cimpia intre 500-600 m. m. ; iar in Bgrggan, Moldova de jos si Dobro-crea cantitatea anualg de ploaie este de 300-400 m.m.

Cea mai mare cantitate de apg cade in lunile Martisi Innie si cea mai mid. in lunele de iarnä si, mai cusamg, Februarie este sec de regulg.

npada cade mai abundentg numaT in unele ierni ;alte on pgmintul rgmine gol mai mult timp i, desunt geruri mari, atunci degerg viile, griul i chiar po-mii roditorl.

3.VINTUL F MERSUL FURTUN(LOR.Directia vie-tului es..e in leggturg cu forma topograficg a localitg-tei pentru diverse regiuni din tad. In general in cim-pia Munteniel i Sudul Moldovei vintul dominant esteN.E. sr E., adicg Crivg.tul, din caud cg spre Est Orae deschisit cu totul vinturilor din câmpia Rusiel. Ur-meazg apoi vinturile opuse de West i Sud-West. Invalea Dungrei sag vintul de Est si apol cel de West.In partea de West a Olteniei vintul de West si Sud-Est si poI cel de West, iar in partea Est vintul deNord-Est. In munlii Olteniei, Munteniel vintul de Nord;in Moldova muntoasg si in partea de sus suflg vintulde Nord-West si cel de Nord si apol vintul de Sud-Est si cel de Sud. Se vede dar et de regulg este scur-

www.dacoromanica.ro

4,6

gerea vinturilor reci spre pgrtile mai calde sati aeruldin regiunile inalte se scurge cgtre

In timpul verel se intimplg furtuni marl insotite deploi repezi §i de grinding, une-ori. Dupg observatiunileflcute, cele mai multe furtuni vin din regiunea cuprinsg.intre Nord-Vest j Sud cu directia dominantg de laVest. Dupg lunile anulul cele mai multe furtuni suntin Iunie, Iu lie 0 Math. Dup g. timpul zilei cand apar,furtunile incep de la orele 12 din zi i pang la ora 9sira, i cele mai multe se observ g. intre orele 1-3 p.m.

4.DESVOLTAREA VEGETATTUNELCa un mijloc dea determina deosebirea de temperaturg in diversele re-giuni ale tgrel, mai avem i modul cum se desvoltg-vegetatiunea.

In regiunile cele mai calde ale ;aril fenomenele deinmugurire, infrunzire, inflorire §i coacerea fructelorcerealelor aI loc mai de timpuriil ; in regiunile mailea aceste fenomene intirzie. Ast-fel pe terasa Dung-

-re, unde vara cgldura e mai mare, vegetatiunea se des-voltg mai de timpurth de cat in ori-ce alt g. parte atgrii §i din contra in Muntil Moldova, in Dorna, undetemperatura e mai rgcoroasg vegetatia se desvoltg.foarte tarziil ; la Giurgiil este cea mai timpurie vege-tatie, iar la Dorna (jud. Suceava) vegetatia se desvoltg.cu 36 zile mai tlrziU. Spre ex. inflorirea liliacului la-Giurgiil are loc la 13 Aprilie st. v. iar la Dorna abiala 18 Maiu st. v.

Mersul desvoltg.rei vegetatiunei in diversele regiuniale tgrii este ast-fel : Cimpia Munteniei, OlteniaMoldova de Sud ati vegetatia mai tirziu cu 6 zile cape terasa Dungrei ; in regiunea dealurilor Oltenia,Munteniel §i Moldova intgrzierea vegetatiunei fatg cuterasa Dungrei e de 5-15 zile ; in muntii Moldova-de la 20-35 zile intirziere.

esurT.

§i

www.dacoromanica.ro

47

In fine maturitatea fructelor si coacerea cerealelorajungc in b perioad g. mai lune sail mai scurtg dupatemperatura regiunilor. In cimpia Munteniei si SudulMoldovel maturitatea e timpurie, dar si perioada dedurata vegetatiunel e mai scurtg, ast-fel in aceasta re-giune griul se coace in 100-105 zile de vegetatie, iarin Nordul Moldovel are 110-112 zile, urmarindu-senumai acele zile in care temperatura mij-locie ziInicg aa fost cel putin 60 de la inceputul primgverei pang laseceris.

CAP. VIII

Fasele istorice ale Romanier

Romania este o parte din tara care, sub numele deDacia, se intindea in vechime de la campiile dintreTisa si Times pana dincolo pe de o parte, iar pe dealta, de la Dunare pang la isvoarele Prutului. Acestteritoriu coprindea, afara de actualul regat al Roma-niel, o parte din tara Criprilor, Banatal Temifoaret,Transilvania, Maramurg, Bucovina §i Basarabia.

In sec. VI ante Christ, Dacia era locuita de maimulte popoare.

Aceste popoare erag asezate in chipuI urmator :Sciiii ocupail partea cimpeang a tarii de pe malul

sting al Oltului pina la Don : Agatirlit in Transilvania,Syginit prin Temisana si .Neurit in Nordul Basarabiel.

Dintre acestia cel mai inaintati erati Scifii atat prinnum6r cat si prin cultura lor, care, de si rudimetarg,era superioarg culturii vecinilor lor ; ei duceag o viatanomada si cutreerand intinsul ses al Europei rasaritenestrebateaii adesea-ori in migratiile lor si par tea aceluises, care alcgtueste regiunea plang a Romaniei libere.

www.dacoromanica.ro

48

Poporul nomad al Scitilor era constituit intr'o orga-nizare patriarhalg, compus din triburT vepic in miFaresub conducerea unor §efi, dintre care unil mal marl luattitlul de Fege. Moravurile lor eraii cu totul barbare.

Se Oat-I in leggturl comerciale cu coloniile grecestide pe malul de Nord 0 de pe cel de Vest al mgriTNegre, ma! ales cu infloritoarea Olbia intemeiatg deMilesiani.

Agatri0T S:2 ocupau cu exploatarea aurulul din bo-gatiT muntl a! Transilvaniel §i renumele IuxuluT lor inobiecte de aur ajunse departe. ET se ocupaii cu crq-terea albinebor i cultivail via.

Olt despre SyginT, ei par a fi jucat rolul de mijlo-citorl comercialT intre vecinil lor Agatir0T §i popoarelemaT obscure din centrul Europe!.

In aceIa§ timp partea dreaptg a Dungre! era locuitgde viteazuI popor al Getilor, natiune de cgpetenic, dinvoinicul i numerosul popor al Tracilor.

Ace§tia eraii de vitg arian i anume din ramuraeranicg.

GetiT insg, fiind i er pe atunci popor nomad §i prg-dgtor, atacau fgr g. incetare invecinata Macedonie, ceeace impinse pe regil acesteT tg.il a-'1 lovi in maT multerindurl §i a'T sili pe parte din eT sg treacg Dungrea §isà caute adgpost la nordul

A ci incepurg a pgrgsi viata nomad i, a§ezandu-se,incepurg a se deda la agriculturg.

Alexandru cel Mare fiul luT Filip II, cand trecu inanul 335 peste Dungre, pentru a infrina pe Gell dela prldgciunile lor, intaine§te in tara lor un lan degriu i maT incolo un ora cu case de lemn. Dupg moar-tea luT Alexandru cel Mare Getil urmeazg a trgi liberl.

Odatg cu Getil se strAmuta la nordul DungreT unalt trib de popoare trace, Dacil, care ocuparg, dupg.

fluviulul.

www.dacoromanica.ro

49

cat se vede, mai mult muntii Transilvaniel, pe candGetil se intinsera in cimpia munteang si moIdoveang.

Acestl Daci, dupg ce fusese cit-va timp supusi Ge-tilor, ajung, probabil dupä o re'scoala, a pune el minape putere si a da el numele regatulul infiintat de Getila nordul Dunarei. Ast-fel se vorbeste pe la 97 anteChr de un rege dac Burebista. Geto-Dacil in scurtavreme se ridic g. la putere asa in cit incep a ataca peRomani, care se apropiau necontenit de Dungre si fg-ceati pe coloniile grecestl de pe Ormurile maril negresa simta greutatea bratului lor. De aceea Iu liu Cesar,antemergatorul monarchiel Romane, era gata sa porneas-ca in anuI 44 ant. Christ cu rgzboiu in contra Daci-lor, cand moartea II surprinse in rnijlocul planurilor salemarete.

Regatul Dac ajunse la a pogeul puteril sale sub De-cebal, care prgda provinciile ronrtne din dreapta Du-narel, cu multg indrgsneala, ba Inca isbuti sv impueimparatului Domitian un tribut, pe care imperiul Ro-man se crede ca l'a plgtit ping la suirea marelui Traianpe tronul Romel.

In doug razboaie din cele mai uriase ce au purtatlegiunile Rornane, unul in cursul anilor 101 si 102 d.Chr. cel alt in cursul anilor 105-106, Traian batucumplit pe Dad, sili pe Decebal sg s omoare si pre-facu regatul sal in provincie romang, pe care o colo-niza cu locuitori romanizati adusi din tot imperiul Roman.

Din amestecul ramasitei populatiunii in Dacia cu co-lonistii Romani esi o populatiune noua in care. ele-men tul dac intra mai mult ca elemeni fisic, pe candelementul moral era alcatuit din cel roman.

Multumitg aceste transformari cc se facu in statulpopulatiunea Daciel, aceasti tara se umplu de dru-

murl, de intreprinderi industriale si comerciale, de amfi-4

si

www.dacoromanica.ro

50

teatre si temple marete, de cladiri particulare bogate,de tot ce infrumuseteaza viata omenestg si o face maiplacuta.

Cultura romana gasi aci o noua patrie i fericireaprovinciel mergea necontenit inainte.

Pe la jumaatea sec. III d. Chr. navalirlle barbari-lor si in deosebi ale Gotilor fgcea viata din ce in cenesigura in aceasta parte a imperiulul, i opri prospe-ritatea el.

Retragerea in anul 273 a legiunilor din Dacia de-termina lasarea acestel provincil, irnpreuna cu locuitorilel, in voia pradarilor celor mai sälbatice.

Cu toate acestea Gotii, chiar dup a. parasirea provin-ciei de catre Aurelian, nu se arzara pe tot teritoriuIDaciel Romane. Ei pastrara locuintele lor de langgmarea Neagra, pang. cand fura siliti de Huni a cautaun adgpost la gura Siretulul si in fine a se reta2ge, oparte din el, in muntii din judetul Buzeului. UrmareanavalireI Gotilor fu ca populatiunea bogatg sa treac .

in dreapta Dungrii, pe cand cea mai sgrac g. cauta unadapost in muntii Transilvaniel, mai ales cand veniraHunii, cel mai cumplit i cel mai salbatit dintre po-poarele pe care Asia l'a aruncat asupra Europet. IIu-nil insg nu se asezara in Dacia, ci in câmpiile Unga-rieT, de unde patrundeau in Dacia prin vaile riurilorSarnesul, Muresul si Criul. Aceste navalirl de barbarirepetindu-se in deosebite rinduri, silira pe coloniileromane a se gramadi din ce in ce mai mult pe trep-tele muntilor. Hunil statura numai vre-o 75 de ani inapropierea Daciel.

Pe la 450 el pornesc sub conducerea lui Atila asu-pra Italiel ; nu mult dupg aceea moare Atila i cudansul piere i puterea Hunilor.

Gepizii, alt popor de oreging germanicg, asezati pe

www.dacoromanica.ro

51

langa hotarele de apus ale Transilvanie i prin Temi--§ana, nu a6 venit in contact direct cu coloniele Ro-mane din Dacia si prin urmare influenta lor asupracelor din urma era nula.

Nu tot aa fusese cu Slavil, a caror influenta asu-pra Rominilor este mai presus de ori-ce indoiala. To-ponimia tarilor locuite de Romani, numn-ul cel marede cuvinte Slavonice precum : plug, prost, tap, a iabice se afla in limba româneasca populara, precummulte numiri geografice de sate si orar ca : Brafov,Oena, Bolgrad, numeroase moravue si obiceiuri impru-mutate de la Slavi, dovedesc in modul cel mai inve-derat inriurirea Slavilor asupra elementulul romarn dinDacia.

La sfaqitul secolului VII (anul 678) Bulgaril poporde rasä finica, se arza in Bulgaria de asta-zi, carepe atuncl era tare populata. de Sclavonl. Acesti Bul-gari slavizatl exercita la randul lor asupra Romaniloro influenta slavona, ce se arata mai cu seama in reli-gie, de oare-ce ii dete bisericil române forma bisericilbulgare. Limba bulgara ajunse limba ritului i (tradi-tia ne spune ca cärtile latinesti de religie ale Roma-nilor furs arse i ulocuite cu cart:le bulgarqti) a sta-tulul, ina in timpul IUI Mateiu Basarab si Vasile Lupu.Ast-fel introducerea ritului bulgar sati slavon la Ro-mani este datorità unei apasari a statului bulgar, carestap nea tar:le romane. De aci inainte singura Iimbscrisa §i citita in biserica la Romani era limba bul-gara*

Pe la sfar§itul secolului IX, Ungurii, stranepoti di-recti al Hunilor, se opresc in regiunea dintre NipruSiret, numita pe atunci Ateluzu, intreprinzand de acolo-mai multe navaliri in apusul Europel. In timpul uneiadin aceasta, pe cand partea cea mai voinica a natiunii

ai

1

ai

www.dacoromanica.ro

52

se aflg in expeditie, poporul remas acasg, suferi o cum-plita lovitura din partea Bulgarilor si a unui nal neamde barbari, Pecinegil, care devastarg cu totul Ateluzul.Parte din et, pentru a scäpa de dusrnant, fugira prinmuntit Moldovet sudice trecend in Transilvania si &Indnastere Slit-id/or de astazi.

Dupg Pecinegi yin Cumanit, iargst de vita mongolasi urmele lor se ved Inca din numirele geografice :Comae, Conuingtt, Comma, Comdnipi vadul Cumanilor.

In aceste timpurt de navalir1 necontenite si de pra-clari Fara seaman, Romanit se gramadira in muntii Tran-silvaniet, in Banat si in Oltenia, ducind o viatg pas-torala i pierzand mai de tot natiunele i ideile de Stat,pe care le primisera de la Romani.

Singura lor arma in contra presiunilor din afara afost pastrarea Umbel, care avea sa fie tarziii semnullor de nobleta si titlul cel mat putemic pentru casti-garea drepturilor lor.

Din acesti munti Românit aveati sa se coboare mattarziu, pentru a forma state si a pune temelia vietitpolitice.

Prin secolul al XII Rominif din partea rasariteanaCarpatilor, incep sa -se coboare spre ses i a forma

mid statulete orb voevodate ca :Kneza ele lul loan si Farcas, a lui Seneslau si Lir-

tiol in Muntenia ; republicele Vrancea, Mrlad, Thighe-ciu; a Bacaului §i Campulungului in Moldova. Maltrebuia unul care sg. le faca inchigarea lor I ceia cc s'a

indeplinit prin descalecare.Romanil din muntit Pindulni ati alcatuit impreuna

cu Bulgaril imperiul Romin-Bulgar.Intemeictorul statului muntean se numeste in croni-

cele noastre Radu-Negru Basarab, care la 1290 venide la Faggras in Muntenia, ist aseza capitala mat intal

a

www.dacoromanica.ro

53

Câmpu-Lung si apoi la Curtea de Arges. Inteme-ietorii statului Moldovei se chiami Dragos si Bogdan,care yin din Maramures pe la 1350. Cea mai mareparte din activita tea primilor nostril do,nni fost ab-sorbirg de apgrarea tgrii contra regilor care aveatipretentii asupra noilor state. Moldova avu si luptein contra Polonilor, care voiaii sg prefacg acest prin-cipat inteun stat vasal lor. Meritul ambelor staterominesti fu de a tine piept mult timp potopului Tur-cilor, care amenintail existenta statelor crestine nunumai din rgsgritul ci si din apusul Europe!. Cu timpulinsg ele cgzurg din ce in ce mai mult sub depen-dinta sultanilor si in cele din urm g. devenirg tribu-tali! lor.

Cam in acelas timp desacinduse rcgatul Unguresc,Transilvania, care pâng aci fIcea parte integran,g.dinteinsul, se prefacu intr'un stat au onom, vasal Tur-cilor (1511) si rämase in aceastg. calitate pang la paceade la Carlovitz (1699), când fu cedat.g in mod formalAustria

Incercarile lui Constantin Brâncoveanul si ale luiDirnitrie Cantemir de a se scutura de sub suzerani.ateaturceascg aliindu-se cu Petru cel Mare tarul Rusiei,aduse regimul nenorocit al Fanariotilor, epoca .cea maidureroas g. din istoria Rominilor.

Aceastg. epoc g. tinu in Moldova de la anul 1711 pangla 1821, iar in Muntenia de la 1716 la 1821.

Resturnarea domniel fanariote dgdu un avint puter-nic culturil nationale. Capul revolutiei de la 1821 eraTudor Vladimirescu, care s'a revoltat in contra Grecilorcare sug si minan-g tara. Turcii, netiind seamg. dedechrati le RomAnilor, cg. ei nu se resculase contraclominatiunei otomane, ci in contra Grecilor care ii des-

da6 foc Bucurestilor si Iasilor ceea ce pi oN oacg

la

poiati,

www.dacoromanica.ro

54

fuga unei mart pgrti din poporatiune fugg numitä le-junta. Dupg revolutia lul Tudor din cci 8 boert trimiptla Constantinopol s'ati ales pentru IVIuntenia Gr. Ghica§i pentru Moldova Sandu Sturza. At stat pâng. la 1828când Rusia a ocupat tara. Guvernatorul rus Geltuhim

apol indatg Kiselef ail fost numiti piesidenl. Ei con-vocg adungrile:obste,tt pi face rcgulamente pentru fie-care targ.

La 1834, Pcarta pi Rusia aleg donin in tara Rom5.-neascg pe Alexondru Ghica iar in Moldova, pe MihaiSturza. La 1842 se destitue Al. Ghica i obpteascaadunare alege pe Gheorghe Bibescu.

In tot decursul acestor downii se petrec doug seride fapte paralele ; pe de o parte tgrile iomâne pro-pgpesc pe calea reformelor pi a culturil, pe de altgparte sufer tot mai mult de amestecul Rupilor in con-ducerea daraverilor lor.

Se incinse deci in contra apgsgrcI absolute a Rusiero luptg a partidet nationale, adicri a celor din bgrbatiiromânT, care doreail pentru tam lor nu numai un traibun material, dar pi o viatg vrednicg de oameni.

Aceastg lupt g. se desfalpurg mai ales pentru a apgradesvoltarea intelectualg a Romanilor de piedicele rgdi-cate de Rusia in calea et. La 1818 isbucnepte revolutiaintat in Paris apol iii Viena pi in Berlin, dupg aceiain Ungaria pi Italia pi din Ungaria se comunicg. pi intgrile române.

Ceea ce a ajutat mai mult revolutiet din 48 a fostcg in acest timp incepurg a se produce lucrgri literarecare inflacgrati mai mult pe popor sg se revolte.

A.pa avem pe Grigore Alexambescu cu poesiele lul plinede foc patriotic pi Vasile Alexandri care era unul dincapul revolutiei.

Revolu'ia in tara RomAneascg era condusg de fr tit

pi

www.dacoromanica.ro

55

Go leg% (Neculae 0 Stefan) Eliade, Briltianu, Roset, Bol-cescu, care toil se duc la Bibescu spre al ruga sa isca-leasca constitutia cea nog, care desfiinta toate prin-cipiele regulamentuluT organic, calca robia §i privile-giurile. Acestuia fiindu-T frica sa. nu se compromi ta. infata Ru0lor trece peste noapte in Transilvania i

tarile române stint ocupate la Septembrie de Turd i

MuscalT. Tractatul de la Balta-Liman a hotarit ca sanu maT aleagä t ara domn ci Turcia 0 Rusia i sa ITnumeasca, el, domni pe 7 aril. S'a numit in tam ro-maneasca, Barbu tirba, fratele luT Bibescu i in Mol-dova Grigore Gkica. In urma tractatuluT de la Paris(1836) cele 7 puteri ail luat sub protectia lor Virileromane §i au trimis o comisiune compusa din Taley-rand, Perigord, Basili, Bulver, etc. care, convocânddivanurile ad-hoc numesc in Muntenia caimacan pe Al.Ghika §i in Moldova pe Tudorifi Ba4, iar acesta murindpe Vogoridi. Divanurile ail exprimat cele 4 dorinfT :

1. Unirea Principatelor. 2. PrintI streinT. 3. Cousti-tutie liberalä. 4 Guvern Crnstitutional. La conferintelecelor 7 puterT din Paris nu s'a aprobat de cat doua :domnia paminteana i constitutia. Se adunä o comi-siune centrala la Foc§anT. CandidatiT la Ia0 erati M.Sturza i MavroghenT.

Inteo adunare colonelul Pisoschi a propus pe Cuza.A doua zi s'a ales §i in Muntenia. Cuza guverneaza pinala 1862, cu douä ministere, face apol un singur minister0 o singura camera. La 61 din cauza opositieT ce i sefacea, el efectueaza lovitura de stat 0 impund legile noT,inteles cu cele-l'alte puterT. Prin noul statut s'a creatconsiliul de stat §i a promulgat toate legile (rurala ,instructie, codicele etc.) fara Camera.

La 1865 a fost rèsturnat, dupa care a urmat abdi-carea fortata a lui Cuza. Locotenenta compusa din Lascar

www.dacoromanica.ro

56

Catargiu, Nicu Golescu si Haralamb a proclamat, printpe Filip de Flandra, care n'a primit. S'a trimis din tailcomisari, I. Bratianu si I. Balaceanu la Paris si Napo-leon III, indirect a indicat pe Regele Carol.

Studiincl pozitiunea patriel noastre ca stat al vechiu-lul continent, care era considerata de uniT inainte nu-mai cu o expresie geografiO, vedem cu bucurie ca eaeste azi unul din factorii sn eel maT principail si chiarsentinela Eurcpel, gratie gradulia de inteligentg si

cultural a poporulul roman si a bunei conduceri a re-gelui Carol.

CAP. IX

GuvernAmintul

Asta-zI Romania este un stat constitutional. El esteguvernat dupa constitutiunea stabilitg in anul 1866,care prescrie i garanteazg poporului roman toate ii-

bert1 tile.Puterea legislativa aparline parlamentulul, compus

din Camera deputatilor si Senat.Put rea esecutivg apartine RegeluY, a carui dinastie

este ereditara in linie barbaterscii, i ministrilor tarii,earl sunt in numar de opt : Interne, Externe, CulteIns tructiune publica, Finante, Justitie, Lucrari publice,

Agricultur, Comert, Industrie si Domenii.MARCA L CULOR1LE NATIONALE. Marca sail simbo -

lul care deosibeste pe Romania de cele-l'alte OA dinEuropa, dateaza inca de la formarea voevodatclor sirepublicelor d'intal, a principatelor maT in urrna, pingin anul 1878, cand, prin tractatul de la Berlin, inchc-iat in acest an, tara noastra a devenit regat. Aceastamarca sau sewn distinctiv, care se aflg scris pe stea-

si

pi

www.dacoromanica.ro

57

gurile, monedele i sigiliurile statulu!, se compune din:0 aquild vechiul sernn al Munteniei; un tap de bou

(Zimbru), acela al Olteniel si doul delfinr pe acela alDobrogei. Afara de asta fie-care judet are semnul se'uparticular.

Culorile nationale ale Romanie! sunt : albastru, galbensi rosu.

POPULATIUNEA totalg. a Româniel atinge tifra de6,000,000 locuitori, carl tra'esc pe o suprafata de 130000km. p., ceea ce revine cam la 46 de locuitorT pe km.patrat.

In aceasta populatiune infra' vre-o 400,000 EbreT,50,000 Ungurl, 30,000 German!, 10,000 Greci, precum

un num& oare-care de Rusi, Francez!, Italieni. Ar-men!, LipovenT, Turd!, Tatar! etc.

Demni urmasi ai Daco-Românilor din evul antic,Romani! de astazi aii pastrat intact aproape caracterulstramosilor lor. EY sunt mandril, bray!, ospitalieriinteligenti. Scapati, mai tarziii de cat popoarele dinOccident, de navalirile barbarilor asiaticI, ei petrecuratimpul cel ma! propice, fie spre a se lupta necontenitcu TurciT, fie spre a suferi jugul Inca si mai grai alfanariotilor. Numal in 1821, in urma revolutiunii lulTudor, Rominii incepura comunica lurninile Occi-dentulta, si un restimp de 60 de an! le fu de ajuns,pentru Ca sa se constitue intr'un stat, care se consi-dera ca inainte mergatorul civilizatiuneT in Orient.

LIMBA romina, este una din urmas le limbei latine.Ea s'a conservat foarte bine, cu toate ca a fost izolata

expusa a se amesteca cu limbile atator popoare, cucar! Romanii a fost in contact. Contine cu toate asteamulte cuvinte de origina slava, greaca, turca etc.; iarasupra unui num& de circa 200 cuvinte se crede ca

si

si

a-sT

www.dacoromanica.ro

58

nu sunt alt-ceva de cat niste ramg.site din vechea limbga Dacilor.

CULTUL. Cultul national este religia cresting orto-doxg, de care tine mai bine de patru milioane suflete.Restul populatiunii apartine religiunilor catolicg, pro-testantg, mosaicg. etc.

Capil supremi ai religiunel crestine ortodoxe suntceI doul mitropoliti din Bucuresti i Ial; ei reguleazg.mersul afacerilor bisericesti, impreung cu sinodul, carese adung de doug off pe an.

Din acest punt de vedere tara este impärtit g. in optepiscopate sail eparhii

1) Episcopatul Noul Severin, cu resedinta in Ramnic,a cgiui autoritate se intinde peste cele einei judete aleOlteniel.

2) Episcopatul Arge§nlid, cu resedinta in curtea deArges, care coprinde judetele Argesul i Oltul.

3) Episcopatul Afuntenier sail a Mitropolitului Primat,cu resedinta in Bucuresti, a cgrui autoritate se intindepeste judetele : Muscelul, Dâmbovita, Prahova, Teleor-manul, Vlasca, Ilfovul si Ialomita.

4) Episcopatul Buzeultd, cu resedinta in Buthi, a ariaautoritate se intinde peste Buzeil si Ramnicu.

5) Episcopatul Dunarel de jos, cu resedinta in Galati,a arid autoritate se intinde peste judeteleBraila, Tulcea si Constanta.

6) Episcopatul din Roman, cu resedinta in Roman,coprinzand judetele Roman, Bacgii, Putna i TecucTi.

7) Episcopatul din Hug, cu resedinta in I Iusi, carecoprinde judetele Fgl iI, Vaslui si Tutova.

8) Episcopatul Sueeave, cu resedinta in Iasi, a cgrulautoritatz: se intinde peste judetele Suceava, Neamtu,Iasi, Botosani i Dorohoiti.

Stabilimentele eclesiastice sunt de doug feluri: bise-

Covurluiii,

:

www.dacoromanica.ro

59

ricile propriti zise, earl sunt prin orase si sate : si ma'-nastirile asezate prin locuri retrase, de ordinar printinuturile muntoase.

Numn-ul mangstirilor, alta data mult mai mare inraport cu populatia tare, este Inca destul de mare. Eleatl fost zidite la diferite epoce de Domnii Orel, sati deboierT, fie ca locuri de reLragere, fie spre a practicabine-facerea.

INSTRUCTIUNEA generala se imparte in urmatorulmod :

1) Invatamintrd superior, care se reprezinta prin celedouà universitatf din Bucurestf si Iasi.

2) luvalimintul secundar se compune din 14 licee pu-blice, dintre earl patru in Bururesti, cAte unul in Birlad,Botosani, Bacni, Craiova, FocsanT, T.-Severin, Galati siPloestY si doua in Iasi. La acestea putem adaoga liceeleprivate St. Gheorghe in Bucuresti, Institutele unite in

Pomirla in judetul Dorohoiti ;19 gimnaziT clasice, dintre car! douä in BucurestT,

doua in Iasi si c Ite unul irrorasele : Alexandria, Bacail,Braila, Buzeti, Caracal, Campulung, Falticenl, GiurgiuTHusT, Pitesti, R.-Sarat, R.-Valcii, Roman, Târgovistea

Tulcea.Un liceti real in Braila, un altul in Piatra-Neamt

câle un gimnasiil real in orasele : Birlad, CalarasT,Craiova, Dorohoiti, Slatina, Tecuciu, T.-Mturele, T.-Jiusi

Pentru instructiunea eclesiastica sunt sase seminariiin orarle Bucuresti, IaT, Curtea de Arges, R.-Valcil,Roman si unul musulman in Babadag.

lnzuViminlul normal superior se reprezinta prin celedoua scolf normale superioare alipite pe lane univer-sitAtile din Bucurestl si ; iar cel inferior prin scoalanormala de insti.utori din Bucuresti cu o scoalai de

IasT, i

IasT

pi

pi

Vasluiii.

www.dacoromanica.ro

60

aplicatie i coalele normale de invatatori din MI-lad,Campulung, Constanta; Craiova, Galati si Iasi.

Ca scoale secundare de fete sunt Azilul «ElenaDoamnal impartit in doua sectiuni, una normala i altaprofesionala, apoi o coa1 de gradul la 2-lea ,ambele inBucuresti, o scoal g. normala in Craiova si alta in Iasi.Sunt apoi doua externate de fete in Bucuresti si cAteunul in orasele Birlad, Botosani, Bri1a, Craiova, Foc-sani, Iasi si

Pentru invatamin,ul profesional de fete sunt 7 scoliprofesionale, dintre care trel in Bucuresti, si cate unain orarle Bacau, Ploiesti, Roman si Turnu-Severin.

Invatarnintul artistic coprinde scoalele de bele-artedin Bucuresa si Iasi i conservatoriile din aceleasi orase.

Invatamintul comercial se practica in cele patru scoalede comert superioare din Bucuresti, Iasi, Galati, si Cra-iova si in scoala de gradul I din Ploiesti ; iar pentruinvatamintul agricol stint scoalele de agriculturg si sil-vicultura din Bucuresti si Slatina.

Cele alte scoale speciale sunt : Scoala de inginericea de conductori precum si scoalele de f trmacie, devetelinarie si de mosit din Bucuresti.

bizmtimintul prim ir urban se reprezinta prin 380 coaleprimare, dintre care 200 de baieti si 180 de fete, aflateprin toate comunele urbane.

primar riir 21 se reprezintg prin 3300 scoli,aflate prin sat , dintre cari 400 de baeti, 300 de fetesi 2600 mixte.

ARMATA. Totalul arnntei romine se urca la tifrade 130000 oamenT, dintre care 3270 oficeri. La acestetrupe se mai adaog a. arma a teritoriala, rezervele similitiile.

Din punctul de vedere al administratiunei, armatanoastra este impIrtit'i in patru comandarnente, avind

Ploiesti.

In-, it tmintul

www.dacoromanica.ro

61

fie-care corp cate un comandant, a carui autoritate seintinde peste o anumita regiune. Resedintele acestorcomandamente sunt : Bucuresti (corpul II), Craiova,(corpul I), Galati, (corpul III), si Iasi (corpul IV). InConstanta se afla resedinta comandamentului diviziuneidin Dobrogea.

Dupa. noua organizare, Infinteria se compune din:a) 34 regimente ; fie-care regiment avand trel bata-

lioane, dintre care unul permanent si doua cu schimbul.b) Opt batalioane de vinatori, atasate fie-care pe

langa o divizie.Cavaleria se compune din 18 regimente i anume : 6

regirnente de rosiori ; 4 regimente de calarasi perma-nente si 8 regimente de calarasi cu schimbul.

Artileria se compune din : 12 regimente a 6 bateriifie-care, formand artileria de camp ; iar, cea ce se chimp.):artilerie de cctate, coprinde doua regimente, a ate zececompanil, unul in Bucuresti i cel alt in Focsani.

Geniul de asemenea coprinde cloth legimente a catetrei batalioane destinate, unul la drum de fier, al doileala telegraf si al treilea sa'patori.

La acestea se mai adaoga si 4 escadroane de tren.Marina se compune din 2 vase marl de resbel, 2 ca-

noniere, 3 torpiloare si 3 salupe pentru Dunare. Efec-tivul total este de vre-o 900 oameni, dintre cari vre-o60 de oficeri ingineri, mecanici, etc.

JUSTITIA.Din acest punct de vedere diviziunile ju-diciare corespund cu cele administra,ive. In fie-carecapitalaide judet se afla cate un tribunal si ate o curtecu juri vremelnica ; de asernenea mai in fie-care plasase afla ate o judecatorie de pace. Prin orasele marrse aflä mal multe judecatorii de pace. Afara de astase afla patru Curti de Apel : Bucuresti, Iai, Craiovasi Galati, i o Curte de Casatie, care judeca in ultima

www.dacoromanica.ro

62

instanta si care se afla in Bucuresti. Prin orasele marlse aflä si cate un tribunal comercial. LocuitoriT de lasate sunt judeeati pentru sume mid de judecgtoriilecomunale, instituite in resedinta fie-care comuni.

CAP. X.

Impärtirea administrativa.

Vechile sub-impartiri politice conserva Inca si astazinumirile lor. Acestea sunt :

1) OLTENIA, coprinsa pe dreapta OltuluY, intre Du-nare i lantul Carpatilor.

2) MUNTENIA, coprinsg intre Olt, Milcov, Dungre silantul Carpatilor, de la Turnu Rosu si pina in muntiiVrance.

3) MOLDOVA, coprinsa intre lantul Carpatilor pAnala muntii Negri, si ramurile acestor munti pina la Bojanpe Prut, Milcov si cursul Prutului.

4) DOBROGEA, eoprinsa intre Dunare, Marea Neagrasi o linie conventionalg, care pleaca din tarmul mariIde la satul Ilanlic, la Sud de Mangalia si merge inDunare Unga. Silistra.

Din puntul de vedere adrninistrativ, tara intreagg seimparte in 32 judete, dintre care 5 in Oltenia, 12 inMuntenia, 13 in Moldova si 2 in Dobrogea. Fie-carejudet se administreaza de un prefect si se impar te inma1 multe plas1 administrate de sub-prefectI in finefie-care plasa se compune din mai multe comune, ad-ministrate de primari. Comunele ating tifra de 2041din care 70 urbane si rcstul rurale.

Prefectil si sub-prefectii sunt numiti direct de catrerninisterul de interne. Consiliele judetene sunt compuse

www.dacoromanica.ro

63

fie-care din cate 12 membril, alesI pe timp de patruanI. MembriI consilielor comunale sunt de asemenea

Cele 5 judete din Oltenia sunt :1) MEHEDINTI. Marca o a1bin. Capitala judetulul

este orasul T.-Severin, (8000 loc.), situat pe Dunare.2) GORJ. Marca un cerb. Capitala T-Jiu, (7000 loc.),

pe stânga Jiulub.3) VALCEA. Marca un postalion. Capitala Vtiltea,

(6000 loc.), pe stAnga OltuluI.4) DOLL Marca un peste. Capitala Craiova, (40000

loc.). Vechea capitala a banatuluI Craiovean.5) ROMANATI. Marca un snop de grail. Capitala Ca-

racal, (9000 loc.), in apropiere de gura Tasluiului.Cele 12 judete din Muntenia sunt :1) ARREVL. Marca o aquila. Capitala Pite§tl (11000

loc.) pe dreapta ArgesuluI. Curtea de Arge§ (1000 loc.),comuna urbana, inseinnata prin aceea ca intre anii 1224si 1261 a servit ca a doua resedinta a luI Radu-Negru.

2) MESCELUL. Marca o aquila pe o ramura. Capi-tala Cdinpu-Lung, (10.000 loc), situat pe pariul TArgultg,locul unde a fost alta-data cetatea Romila-Augusta.

3) DAMBovITA. Marca o caprioara. Capitala Tdrgo-vi§tea (7000 loc.). Alta data capitala Munteniel (1383pana la 1776).

4) PRAHOVA. Marca un tap i o coarda de vita. Ca-pitala Ploe§(i (40.000 loc.), situat pe dreapta Teleaje-nuluI.

5) BuzAti. Marca un templu cu turnurl i o pasare.CapitaIa Buzarz, (16,000 loc.), situat pe dreapta Buzaulul.

6) RiNINICU-SARAT. Marca un armasar. CapitalaRdmnicu-Sarat, (7000 loc.), pe riul Ramnic.

7) OLTH. Marca un turn. Capitala Ma/ilia, (6000 loc.),pe riul Olt.

ales!.

www.dacoromanica.ro

64

8) TELEORMAN. Marca 3 oite. Capita la T.-Milgurele,(6000 loc.), pe stânga Oltuhil, la vgrsarea sa in Dungre.

9) VLAFA. Marca trel stejarI. Capita la Giargiu,(22.000 loc.). Bizantinil numiati acest ora Teodorapolis,iar cind venirg Genovezil, II dete numele de Santo-Giorgio.

10) ILF0V. Marca S-til impgratI Constantin si Elena.Capita la Buevregr, (200.000 loc.), care este in acelasItimp i capitala regatului.

11) IALOMITA. Marca un peste peste un snop de grail.Capita la Calarag (6000 loc.), situat lâng canalul Borcea.

12) BRAILA. Marca o corabie. Capitala Braila (40,000loc.), pe Dungre, cetate intgrita' pâng la 1828.

Cele 13 din Moldova sunt :1) PUTNA. Marca un Bacus pe un Butoiu. Capitala

Foganr (20,000 loc.), situat pe Milcov.2) BACAu. Marca o stâncg. Capitala Bacau (11,000

loc.), pe dreapta BistriteI.3) NEAMTu. Marca o ca'prioarg. Capitala .1;Ydra (21,000

loc.), pe stânga BistriteI, la poalele munOlor BistrileI.4) SUCEAVA. Marca trel brazi. Capitala Falticen

(16,000 loc.). situat intre iiurile Suceava si Moldova,nu cleparte de hotarul Moldovel.

5) TEcuclu. Marca o vitg de strugure. Capitala Te-eueiu (9000 loc.).

6) COVURLUI. Marca o ancor N. de corabie. CapitalaGalaft (85,000 loc.).

7) TOTOVA. Marca trel pesti. Capitala Bdrlad (28,000loc.!, pe dreapta riulul BArlad.

8) FALcit. Marca un boji. Capitala Hu# (15,000 loc.),situat pe rittletul HuO.

9) VASLuI. Marca un stup de albine. Capitala Vaslui(8,000 loc.), situat pe stânga riulul Barlad.

www.dacoromanica.ro

65

10) IA§I. Marca un cal, Capita la 141 (95,000 lor.).Fosta capitala Moldovel pang la unire.

1 I) ROMAN Marca trei spice de grail, Capita la Roman(18,000 loc.).

12) BOTO§ANI. Marca o coasg. Capita la Botopni(32,000 loc.).

13) DOROHO IUL. Marca un rac. Capita la Doronoifi(11,000 loc.), situat in apropiere de riul Jijia.

Cele doug judete din Dobrogea sunt :1) TULCEA. Marca doui delfini;Capitala Tulcea (16,000

loc.), situat pe Dungre.2) CONSTANTA. Marca o barcg cu pa.nze. Capitala

Constant; (7,000 loc.), pe Marea Neagrg.

CAP. XI

Geografia Economied

PRODUCTIUNEA AGRICOLA. Natura solulul pe deo parte, iar pe de alta condiOunile climaterice, deter-ming gradul de productiune al uneT Orr. Ast-fel, sprea ne da seama de bogatille Igrii noastre, trebue sl ocunoastem bine, maI intaiii din aceste doug puncte devedere : geologic si climateric.

bin punctul de vedere geologic, Romania se impartein trel regiunl corespunzgtoare cu regiunile agricole.Aceste trel regiuni se intind in mod paralel intre Car-patT i DUngre in Romania muntean i intre Carpatisi Prut in cea moldoveang.

Aceste regiunT sunt :1. REGIUNEA MUNTILOR, care coprinde partea mun-

tong si in special terenurile, a cgror ingltime este maI5www.dacoromanica.ro

66

mare de 700 mecri. Aceasta regiune este formata dinterenthri secundare, prirnare i me.amorfice. Ele suntcompuse din granit, marmorg, calcar compact, lignitg,antracit, schist, placg, micasist, gneis i alte roce.

2. REGIUNEA COLINELOR, care se intinde sub formaunef bande de pImint, situata la Sud de pre-edentain Muntenia si la Est, ping la Prut, in Moldova sicare ocupg dealurile ce represinta o inaltime maT micade 700 metri. Aceast g. regiune este formata din tere-nuri tertiare miocen, pliocen, calcar numulitic i corn-puse mai gu seama din argilg, gips, nisip, gresig,calcar,etc.

3. REGLUNEA §ESULUI, care se intinde la Sud dezona, colinelor, pina in marginea teresei dungrene. MaTtoata aceasta regiune este formata din depositele dealuviuni ale nurneroaselor riurT, care curg in Dungre ;prin urmare din terenurT quaternare, in care se deose-besc treT straturi ) stratul vinat, format din depozi-tele riurilor amestecate cu pietre rostogolite si cu urinede animale fosile ; b) stratul gzlben, format de argilasilicioasa, care prezinta o grosime de la 50-100 metrisi care formeazg in mare parte dealurile acoperite cuvii ; c)stratul negru, a carui grosirne nu trece pesteun metru, Aceast a. banal de pgmint incepe din Uralisi se termind in Oltenia, intre platoul Valdai si MareaNeagra, intre CarpatT i Dunare. Este compus din ar-gag i diferite alte materii organice intr'o cantita,efoarte mare. Aceasta este terenul cel mai roditor, carenu se gaseste de cat in Romania si Rusia prin tinuturilearatate mai sus.

4. TERASA DUNAREANA care se intinde de-alungulDunarel, este formata in genere de nisipurile depusede Dunare si de imbucaturile afluentilor. Este mai putinroditoare i prin urmare si mai putin locuitg de catcea precedenta. In timpurile din urrna, guvernul a haat

www.dacoromanica.ro

67

-m8suri ca sa se planteze arborl pe unele parti, pentrua o face maT productiva. De aceastg regiune tine sesu-rile B irdganulzd din Ialomita i Bu,nt,s,il din Teleormln.

Terenul agricol din Romania este unul din cele maTroditoare din Europa, s: intinderea sa, in raport cu su-prafata intreag g. a regatuluT, este destul de mare.

Majoritatea terenurilor noastrd coprinde subs,.ante-organice de la 3c10 pana la 60/o. Aceasta explica abon--denta recoltelor produse necontenit, fara ca sa Fe in-trebuinteze ingrasaminte ca prin alte parti.

Din acest punct de vedere, regiunile geografice, desprecare am vorbit rnli sus, deosebindu-se prin natura te-renuriIor, ele se deoqibesc si prin natura productiunilor.Ast-fel, in regiunea muntilor principala boggtie constg.in creerea vitelor (oilor i caprelor) si in exploatarealemnelor.

Regiunea colinelor este acoperit' cu vil, arbor! fruc-tiferi (livezile de pranT rn-LT cu osebire) i finete. Inaceast>t regiune se cultivg mai cu osebire porumbul.

Regiunea sesuriIor, este regiunea cerealelor prin es-cclent5.. Accost)." regiune, mult mai mare de cat celedoug, intinsa si unitg, mai Sar a. ondulatiuni de teren, seofera agricultoruluT cu toate inlesnirile cerute pentruo bung recoltg.

In aceasti regiune se cultiva pe o scara intinsI toatecerealele; gràti, secard, orz, ovaz, porumb, meal ; a) olplante, ca rapita, inul si canepa (pe unele locuri canepazisa de Bolonia) si alLele ; livezi de porneturi, finetevii. Padurile s'aii tgiat si nimicit in mare parte in aceastgregiunQ.

Potrivit cu diferite specil de terenurT, afttoare incele trel regiuni, se deosebesc in Romania ma! muLesisteme de cultura.

Ast-fel, in zona muntilor, i chiar in Nordul zone

si

www.dacoromanica.ro

63

dealurilor, se practica sistemul forestier impreung ci .

cel pastoral. Aceste doul sisteme care constail, cejd'antai in exploatarea padurilor i cel d'al doilea in in-trebuintarea p4unelor pen tru cre,terea vitelor, sunsingurele profitabile. In carnpia BIraganului, tinut ceface parte din terasa dunareana, se practic a. inca, intrucat-va, sisternul pastoral ; aceasta e cauza ca, in acesttinut, lipsa de cursuri de apa a impedecat pana acurapopularea sa, prin urmare i sistemul sail de cultura,In timpurile din urma tot.u0 Baraganul se cultiva pemare parte din intinderea sa, de cu multa greutate.

Al treilea sistem de cultura ce se practica in taranoastrg este sisternul cereal pur. Acest sistem constain cultura necurwata a cerealelor. El se practie.1 marcu deosebire pe valea Dun Irel, unde existg moiT Intinse

Al patrulea sistern ce se mai practicg in tara noastraeste sistemul pastoral mixt, care cons g in a se cultivacerealele i apol acela teren servqte ca p4uni. Acesta_este singurul sistem cam contribue la imbunatatireasolului.

In regiunea colinelor se prac.ica foarte mult sistemurarbustic, ca singurul propriu acestor terenurl. Acestsistem constä in cultura vitel i a livezilor cu pruni,care constitue o adevarata bogatie in aceastg regiane.

Printre cerealele noasse acelea care se cultiva maimult este porunthul, care ocupa un spatiii de peste1,000,000 ectare.

In al doilea rang vine gral, care -ocupg o intinderede 700,000 ectare; apol secara, orzul, ovazul, meiul,.rapita, cânepa, inul, fasolea, cartofii etc.

Livezile ocupa o intindere de peste 200,000 ectare ;.fametele i p4unile tot cam atata ; padurile, peste doug.milioane, i viile 100,000 pogoane.

ei

www.dacoromanica.ro

69

Acestea toate represintg un total de circa 8 milioaneteren productiv.

Valoarea medie a intregel productiuni agricole abiatrece de 700 milioane pe an.

PADURI. Romania in comparatie cu alte state dinEuropa i ir raport cu propria sa intindere, se poatenunli o targ bogata in padurT. Alta data intindereapgdurilor et a mult mai mare, dar tgierea lor nesistema-ticg, precum i trebuinta intinderei locurilor arabile, acontribuit ca o bunt parte din ele sa dispara.

Totu0 astgzi padurilt din Ora noastrg ocupa o ar.sea parte din teritoriul s6u.

Regiunea rsului este aceea care a pierdut mai multdin locui ile pad uroase, transforrnindu-le in locuri arabile.

Localitatile dupg marginea Dungrei, in special celesituate in regiunea zisa teresa duntheang, sunt Inca lip-site de paduri, prin urmare §. de alta vegetatiune pingIa un oare-care punct.

Regiunea colinlor 0 mai ca osebire regiunea mun-tilor sunt mai bine prevzute cu paduri seculare intinse,in care omul n'a sLrabitut Inca spre a le exploata, §igratie serviciului silvic, instituit ast6zi pe baze

restul de paduri se va n:entine.Speciile de arbori din padurile noastre variaza dupg

natura solulul. Ast-fel, in regiurm colinelor esenteleprincipale sunt stejarul, ulmul, frasinul, artarul, jugas-mil, cal penele, sorbul i teiul. Langa aceste esente putemadaoga i pe cele urmatoare : alunul, cornul, singerul,salba moale, pgducelul, cgtina, darmoxul, porumbarul,-rsurul i pirciotina. Prin locurile umezi crqte salcia,plopul, rachita i aninul.

In zona muntilor se gasesc urmItoarele esente : fagulcare, impreuna cu paltinul pe unele locuri formeazaregiunea paduroasg dupe poalele muntilor. Mai in sus

-§tiinti-fire,

ertare

www.dacoromanica.ro

70

dornina bradul mai pretu indenT, iar pe veiful culmercentrale a Carpatilor se gAsete molivul i pe unelelocuri pinul. Arborele Tisa se gasqte foal te rar. Pelane aceste esente putem adaoga mesteacanul, foartemult intrebuintat din cauza coajel sale, care continereina ; apol sorbul, mojdreanul, cirepl arnar §i ghim-posul ienuper, care cresc prin terenurile pietroase. Iiifine castanul, care crqte prin judetul Gorj.

Printre arboril fructiferi prunul joac i olul principal,mai cu seama in zegiunza colinelor. Vin apol merul,perul, cireu1, viinuJ, caisul, zarzarul, percicul, nucul, etc_

Trebue s mai notam Inca o specie de arbor!, carese prind foarte bine pe solul nostru. Acesla este sal-camul (acacias), care crq e mai cu osebire in regiunea§es.ilui i care este destinat pe de o parte a inlocui pa-durile nimicite din aceastä regiune, iar pe de alta, apopula nisip*ele din terasa dunareana.

F(NETE. PA§IUN1. 0 bunl parte din teritoriul Ro-miniei este acoperit cu fânete aproape dou4 milioanepogoane. Fânetele stint naturale §i artificiale. Acesteadin urnyi ocupa o intindere atat de mica in cat nu nic-rita a se mentiona ; cu toate acestea nevoia ce se simtepentru nutrimentul vitelor prin restringerea finetelornaturale in profitul araturilor, va da de sigur na§tereIa cultivarea finului pe cale artificiala. Deja s'a inceputa se cunoate foloasele livezilor artificiale i in specialal culture trifoiului §i luzernel.

Avem patru specii de finete naturali ; de lunca, decampie, de muscelurT, adeca dupa ultimile ramificatiuniale dealurilor, §i finetele de munte. Finetele dupa mus-celuri sunt preferabile, cad sunt mai nutritoare de catcele de pe lunca.

Locurile cu iarba, destinate pentru p4unarease numesc piuhT. Acestea, ocupa o intindere cu mulL

vi,elor,

www.dacoromanica.ro

c 1

al mare de cat finetelepeste cinci milioane pogoane.Päsunile se impart ca si fanetele tot: in patru specii.

Ele se afla mai pretutindeni, pentru ca constituesc ali-ntul aproape exclusiv de varg, al vitelor_ Cele

mal bune pgsuni sunt in regiunea muntilor, cu toateacestea este de observat cg. calitatea lor variaza dupg

Ast-fel, in regiunea munioasa nu se gasestenicg-erI iarh1 at5.t de bung ca iarba din muntele Pen-teleil sail de muntele Cradu. De asetnenea printre pg-sunile din campie se deosibesc asa zisele suhaturi dinBgragan.

PLANTE INDUSTRIALE 1 ALINIENTARE. Plante indus-triale care ocupg o culturg maI intinsg sunt : rajip, cd-nr, r, fauna i i,ul. Cultura tutunulul este limitatg pentiuea este pusI sub monopolul statului ; iar cultura inulu/se practicg pe o mica intindere i prin anume localitati.

Cultura rapiteI se intinde cu repeziciune. Ea ocupg.pe fie-care an un spatiil mai intins, prin cãmpiile ce seintind la Nord de terasa dungreana. Se practica maIcu osebire de agricultorii marl.

Cultura cânepel, oprita timp prin intrareaberg a pAnzeturilor de bumbac, si-a reluat iargsl aven-tul de mai inainte, in uirna tarifului autonom votat inanul 1885.

Cultura tutunului, era cu mult mai infloritoare in-nainte de punerea acestei plante sub monopolul statulut ;astg-zi nu se mai practicg de cat in anume localitati.

Printre cele alte plante indus,riale putem mentionacultura hameiulur, de o calitate superioara, care se in-trehuinteazg in fabricatiunea beret: ; apt)! anisonill prinMoldova intrebuintat in fabricatea rachiulul.

Grg-dinele in care se cultivg plante alimentare, ocupgo suprafata de vre-o 180,000 pogoane. Se practica peo scarA intinsa cultura fasold, a lintel, a cartofilor,

localitatl.

cat-va Ii-

In

gi

www.dacoromanica.ro

72

in genere a tot felul de zarzavaturl. Printre acesteputem nota si cultura sfcclei, care este de bung cali-tate si care se va ridica la un mare grad de desvoltarep. datg ce se vor infiinta fabricele de zahgr.

Acest arbust creste pretutindeni in Romania ;insg zona cea mai roditoare in asta privintg este aceea

colinelor, care incinge tara, incepend din Mehedintisi piing in Iasi. In aceast g. zona se ggsesc localitgtilevinicole cele mtT renumite. Ast-fel sunt OrevifGola-Drincei in Mehedinti ; Draglsaal in Ranmicu-Valcea ; De: la Slatinet in Olt ; Deala Pitegilor inArge, ; De du m :re in Prahova ; Sarata in Buzai ;Odobeti1 in Putna ; Grail i Castegil in Tutova ; So-

Canal ii in Iasi.Din,re acestea in primul rang sunt vinurile de Drg-

gasani, albe si ncgre (Bordaux); vinuTile albe verzui deCo_nari; vinurile de Odobesti, albe i rosii; vinuriledin Dealu male, albe si rosil (aceste din urm g. in micgcantitate) si vinurile negre din Orevita si Golu-Drincei.Cele alte sunt vinuri de o calitate inferioard.

Viile ocupg aproape 70 000 ectare din intrega su-prafatil a Orel. 0 mare parte din ele sunt nimicite defiloxerg, hr in locul lor se planteazg vita americang.Productiunea medie atinge tifra de un milion hectolitripe an. Procedeurile de vinificatiune sunt incg primitivepe uncle locuri ; dar in urma inmultirei cgilor de co-municatiune, viticultura a luat un avint puternic.

Pe lane productiunea vinului, care constitue unadin boetiile tgrii, putern nota i productiunea alcoo-lului, fabricat din prune si care se numeste pica. 're-renul din zona colinclor favorizeazg foarte mult cultu-ra prunilor, care se cultivg pe o scarg intinsg, si careconstitue aproape intreaga boggtie a locuitorilor, dinaceastg regiune, in afarg de cultura vita.

t

coli §i

Vit.

www.dacoromanica.ro

73

ANIMALE. - Cresterea vitelor este una din priniele-conditiuni ce se cere pcntru prosperarea agriculture.Din acest punt de vedere Romania este destul d:! bo-gata.

Tifra totala a animalelor domestice din intreaga tarse urea la un total de peste 9 milioane capete, dintrecari :

CaT 700,000Roi i bivoli 3.000,00001 6,000,000Capre 70,000Porci 1,000,000Asini i cataii 3,000

Caii romanqti, alta data renumiti in toa a' Europa,.sunt in genere midi de statura, scurti, iuti §i cumpa-tat! la mancare. Acesta e mai cü seama caracterul cai-lor de munte. Ce de la campie sunt ceva mai marl.Cali cel mai bun! sunt prin Moldova superiOra §i prinjudetul

Crqterea asinilor, atat de trebuincioasa in culturamica, este nesocotita in Sara noastra. In Moldova segäsete un nunler foarte mic de aceste animale ; ceamai mare pane se gasesc prin judetele Tcleorman,Vlwa, Ialomita §i Dolj.

Crqterea vitelor cornute tine locul cel mai impor-tant in economia noastra rurala. Din diferite cauzeinsa in sp:.-.cial epizotianum6rul boilor i vacilor ascazut cu o treime i aceasta descre,tere nu s'a opritInca. Judetele cele mai bogate in boi i vaci sunt Dol-jul §i Teleormanul.

In privinta oilor, in tara noastra se disting oile ti-gae, (albe i negre); oile de rasa turcana §i barsanaprecum i foarte putine oi merinos, introduse in Mol-

Ialomita.

www.dacoromanica.ro

74

dova Inca din anul 1835, dar al cgror num6- n'a spo-nit. Printre speciele de oi de rind, oile tigac, mai cuseamg cele albe, sunt cele mai cgutate.

Totusi in ultimul recensgmint s'a constatat si aci unscazgmint oare-care, produs dupg cat se crede prin in-putinai ea pgsunilor, care ail fost inlocuite cu araturi.

Daca rasi oilor se mai mentine, aceca a caprelorscacle necontenit. Printre caprele noastre exist i unmic num6r de capre de Angora.

Porcii constituiati pang in anil trecuti una din ho-g-N.01e principale, ale Olteniei mai cu osebire. DecAnd Ins sa stabilit regimul protectionist, fata. cuAustro-Ungaria, aceastg ramura din comerciul nostruexterior a disparut.

Pasarile domestice sunt aceleasi ca si cele din alteOff ale Europe!.

Cresterea albinelor era altg-datg una din bogatiilede cat.etenie ale tarei ; astg-zi insI aceasta cuLura clacanu degenereazg, dar sta pe loc. In termen de mijlocse produce vre-o 500,000 oca mi re si 60,000 oca cearg.judetele Vlasca, Vas lul si Mehedinti se ocupg mai cuosebire de aceastg importanta culturg.

Ca si albinele, gandacii de mItase constituiati unadin bogatiile mostenite de la stramosii nostri. Creste-rea acestor insecte era ocupatiunea de predilectiunepopulatiimei femenine de la tail. Asta-zi insg, siceastg culturg a inceput a degenera. Mare parte dinpopulatiunea rurala se mai ocupg cu dinsa.

PRODUCT1UNEA MINERALA. Muntil tgrii noastre stintbogati in diferite minerale, acestea insa sunt forte pu-tin exploatate. Printre minerale, cai e ar da loc untiindustrii intinse, se pot cita pietrele de calcar numu-litic, care se ggsesce mai cu osebire prin muntii dinjudetul Argcs; marmora coloratg, la Olgnesti in ju-

a-

.

a

www.dacoromanica.ro

75

det,u1 Vilcea ; pietrele dem oarg ; sulf, atat in stare na-tiva, cat i combinat cu alte ape minerale ; carbuniTfosili, lignita, antra it ; chichlibar, etc.

Printre mineralele care sunt exploatate I:Intern cita :Sarea, care se giseste in eantitaVi considerabile prin

judetele Velcea, Prabova, Buzei, Rimnicu-Sarat, PutnaBacti si Nean4u. Mincle cele marT, puse in exploatarestint Ocnelc-MarT (Velcea), Slanic si Telegi (Prahova)

Ocna (Baca6). Impr, jurul minelor de sare se gg-seste de ordinar marga verde de diferite nuante, ar-gilg, gips, carbunT, ocru etc.

P o'iul, se estrage din judeele Dâmbovita, Prahova,Buzau si

Se poate mentiona si , care dg nastere indus-triei olgriei.

In privinta metalurilor s'a constatat in muritiT nos-tri exiqtenta auruluT i argintuluT. Se mai ggseste deasemenea cupru, mercuriu, fier, plumb si cobalt.

APE MINERALE. Din acest punct de vedere Roma-nia este foarte bogata. Apele minerale sunt de dou6felurl : A pe de munte si ape de campie. Cele d'intitsunt mult mai numeloase. In genere aproape toatecate sunt cuno. scute sunt atermale ; cu toate ca dife-ritele studiT facute la diferite epoce au constatat siexisterqa izvoarelor termale. Tana' asta-zi s'a constatatpang. la 110 izvoare de ape minerale, clasate in urma-tórele categoriT

1. Ape szi'furose. Sulfuroase sodice, 12 isvom e ;- sul-furoase calcice, 3 isvoare ; sulfuroase, saline cu mag-nesie sati carbonat de magnesie, 7 isvoare ; sulfuricecu magnesie carbonicg, 18 isvoare.

2. Ape clorurate : Clorurate sodice sulfuroase al`l al-caline, 12 isvoare ;clorurate sodice simple, 6 isvoare ;

;

ni

www.dacoromanica.ro

76

clorura ..e sodice iodurate ii bromurate, 12 isvoare ;clorurate feruginoase, 4 isvcrire.3. Ape bicarbonate : Bicarbonate sodice hiclroclorice,

3 izvcire ; bicai bonate solice Lruginoase, 17 is-

voare 1)4. A,p, sulfate ; (amare) in nuinar de 16 isvoare.Afara de aceste ape, cai e mai toate sunt situate in

regiunea muntilor, se mai gasesc isvoare de ape mi-nerale i prin judetele de la camp.

Stabilimente mai mult ori mai putin sistematice a-vem la : Calimane§ti, (Vilcea), Baltatesti (Nearntu),Lacu-Sarat (Braila), Balta-Alba (R.-SIrat), Campina,(Prahova), Targu-Ocna, Slanic, (Bacau), Sr.runga, (Roman)

PRODUCT1UNEA. 1NDUSTRIALA. Din puntul de ve-dei e industrial Romania este Inca inapoiata. Pe de oparte faptul c't toata activitatea noastra s'a concentrat

as.ä-zi numal in cultura urealelor ; iar pe dealta regimul liberului schimb, in sfir§it putina atenti-tine ce s'a acordat acestel importante raununi din bo-gatia ori-carul stat ciyilizat, sunt ata tea cauze cari aucontribuit la mentinerea acestei stlri inapoiate.

Industria mare, adica acea care se practica in sta-bilimmte sistematice, care pune in circiilatie capitalurimarl, §i ale carei produse aliinenteaza atat consumati-amea locala cat §i exportul, lipse§te aproape cu desitvIrire; nu se poate cita prin m mare de cat, Ong latin punct oare-carc, induscria mica, adica accea ale ca-rei produse sunt ccru.e de consumatiunea zilnica, §icare nu cere marl sacrificii spre a se practica.

Printre diferitele specil ale acestel ramurt: de boga-tie, se pot mentiona cele ui matoare

Acestea din urnet sunt cmloscute in Lenere sub numele de apejeru,innase.

pins

:

1

www.dacoromanica.ro

t. INDUSTRU MINERALE. Primul rang printre aces-tea il ocupg industriile extractive, in ewe se coprinde-exploatarea se re% i a paraliuTui.

Existenta minelor de sore constitue pentru tam noas-trg un isvol important de bogatie. Minele cele maiimportante de sare se afla mai cu osebire piin jude-tele Vilcea, Prahova, I31175.U, Rimnicu-Sgrat, &dalNeamtu. Se disting doug. feluri de sare a1b i vinata..Cea d'inti.i ,este preferatt de consumatori. Sarea segasesce in mare parte, in formi de s:raturi, strabatute-de vine de ghips ; iar pe unele locuri foarte mult ames-tecata cu flrgiM S cxploateaza de stat pAnI. la 75milioane pe an. ))

Exploatarea petroliulzd , constialc asemenea un mareisvor de bogatie.

Petroliul se gase,te de asemenea prin multe din lo-calitatile muntáse, in special insa prin judetelt: Dimbo-vita, Prahova, Buzgii, Râmnicul-Sarat i Bacgu. Sur-sele de petroleu se afia de olte in apropiere de stra-turile salifere. Productiunea anualg aproximativamilióne litrii.

S2 mai pot cita printre inclustriile produsc din mi-nerale muntoase Stichfria prin judetele Prahova §i Ba-cad ; constructiunea pietTelor de moara prin judeteleGorj, Da.mbovita, Bran', BacII, Neamtu, Sucéva, Bo-tap.ni (HArlati), i altele.

La aceasta putem adloga fabricatiunea caramidd pre-tutindeni §i exploatarea varului, rare se face pe o scaräintinsa, prin multe din localitatile muntoase.

INDOSTRI(LE ALIMENTARE In prirnul rang suntmorile de diferite felurI, printre care o bung parte

r) Satea se Osesze i sub form S. lichidl, in combinatiune cu iodfier, brom, etc.

21

:

ei

;

16

www.dacoromanica.ro

78

snnt sistematice, si care dail nastere atat fabricatiuniipainel cat si pastelor yin povernelein care se fabrica alcoolu de cereale si fabricatiuneaberei, care se practica prin cate-va din orasele mari.Industria branzAurilor, renumita prin cate-va locali-

muntoase, in special branzcturile de Penteleu. 0fabrica de salamuri, ale carel produse pot concuracu cele din Sibiu si fabricarea zaharului (Sascut) etc.

INDUSTRIA FORESTIERA este destinata a devari Incaun izvor de bogatie. Prin munti functioneaza asta-ziintr'un mod sistematic o m fitime de herastrae. Prinmulte localitatl nu se as'zeapta de cat crearea cailorde comunicatiune, spre a se infiinta stabilimentele cc-rute pentru exploatarea padurilor noastre.

INDUSTRIILE TEXTILE Nil posedam Inc a. nici unstabiliment pentru tesatura ; aceasta inciustrieS2 practica pe la tail intr'un mod primitiv 1). In schimbinsa posedam cate-va fabrici de postav ordinar, pre-cum si o fabrica de postav mai bun in judetul Neamtusi 1-I Azuga. In timpul din urmà s'a infiintat cate-vafabrict de fringliii i sfoara, al caror viitor se poa.econsidera ca asigurat.

INDUSTRI1 CIILMICE. Printre ttcestea se deosebestef tbricatiunea uleiurilor de in si rapitn ; aceca a seuluide vaca, oaie si capra, precum si a luminarilor de seasi de stearina ; tabacirea peilor, care incepe a se des-volta, fabricatiunca apYi gazoase foarte re'spinditaacea a oteLului

ALTE INDUSTRII. Sub acest titlu se intclege maiintai industriile privitoare la imbracaminte, ca croi_oriacismaria etc.: apoi iniustrille privitoare la locuinta,

Sunt renumite iesAturil- de 1n j de nAtas- fabrient,- de la.raneele nóstre.

tgli

pinzel

i altele.

t)

;

www.dacoromanica.ro

79

.ca tamplaria, lemnaria, fieraria, tinicliegeria si altele,precum si cate-va stabilimente izolate cum de exemplufabricile de hartie d ¶a Letea, Cimpu-Lung si Bus-teni. Se mf ntioneaza tipografiile care funetioneaza printoa.e orasele mari si cal utaria prin centrele de frunteale Orel.

In rezurnat tabloul industriilor romane este foartemic, in raport cu cererile, din cc in ce mai marl aleconsurnatorilor, cu toate asrea trebuc sa sernnalam inultirnele timpuri un spor imbucurator de fabrici maipe fie-care an si care sunt pe cale de prosperitate.

COM E RTU L. Totalul connrciului nostru exterior atingecifra de 700,000,000 lei pe an

Marfurile care se importa in tara noastra de printarile cu care suntern in Icgaturi, le putern clasa dupr:urmatoarele categoril :

Marfurile trebuincióse la imbracamintc.Tot felul de .tesaturI de lana, bumbac, jag, canepamitase ; 4(34 objecte de pasla, bonetarie, precurn si

haine i alte obiecte fabricate ; pieI tabacite fine si or-dinate, precum i incaltaminte fabricate ; in fine totfelul de articole de lux, blanarii, objecte de ceapraza.lie etc.

2. Articole trebuincioasc la locuinta:Lemne de constructiune, difrite objecte lucr ate in

fier, otel, argint, arami i alte metale, cue de sai ma,tiniclrea, diferite obiecte lucrat,- in lemn, etc.

3. Articole cornestibile :toloniale de tot felul, diferite uleinil, diferite con-

serve de came si pes_e, diferite paste alimentare etc.4) Alte objecte :Tot felul de masini agricole saii industriale : instru-

mente sciintifice si muzical s, hartie, pe.rolii rafinat,fringhii, parafinli i ceresina, argint brut si ceasornice

1)

§i

www.dacoromanica.ro

so

del aur, de argint si nikcl ; pietre in lespezi si obiectelucrate in marmora etc.; oPirie i sticlarie fina. si or-dinara, resina, carti, bronzuri, diferite grasimi, vinurisapunarie de lux, ceara, bijuterie, arme de foc i armealbe, trasuri, diferite seminte, tot felul de maruntisurietc. etc.

Marfurile exportate suntCereale porumb, orz, ovz, mefti, rapita, c:t-

nepa, si in ; fainuri si legume fainoase i uscate, lem-ne, seminte uleioase, lânuri i piei brute, petroliu brutdiferite animale, brAnzeturi, sare, peste proaspat si sIl-rat, vinull i spirtoase, vestminte ordinare, semi sigrasimi, lemne de ars, anason, diferite .paseri i fructe,miere, sapunuri ordinare, coarne dc vite i alte ar-ticole.

INSTITUTIUNI DE CREDIT. Printre cele de capete-nie insemnam

1) Banca na(ionald, intemciata in anul 1879, cu uncapital de 12,000,000 lei, reprezintat prin 24,000 ac-tiuni, a carol- valoare nominala este de lei 500 fie-careAceasta; banca are sucursale in Iasi, Galati, Braila siCraiova, afara de agentii.

2. Banca pnerald, infiintata de curând tot pe ac-tiuni.

3) Creditul funciar rural, care face imprumuturi peamanet (mosii).

4) Creditul funcia, urban, care face imprumuturi peamanet (case sail alte imobile).

5) Casele de credit agriwl, cilte una in fie-care capi-talii de judet. Creditele agricole, depind, din puntulde vedere administrativ, de ministerul de finante.

6) Diferite societal): de asigurasre Dacia-Ronthnia ;Nalionala ; §i Societatea de credit mutual < Unireas, incare asiguralii sunt in acelas timp i asociatil intre-

grati,:

:

www.dacoromanica.ro

prinderei.A poi, err ditul. , care face diferite o-peratiuni comerciale ; societatea tie ronstructiun1, in fineBanca Ronidnia, precum i o multime de banci private.

CAME DE COMUNICATIE. At:a din puntul de ve-dere militar cat si din puntul de vedere economic, cailede comunicatie sunt de cea mai mare utilitate intr'otarg. Ele denota in ultimul grad puntul la care a ajunscivilizatiunea unui popor. Din acest punt de vedere mij-loacele de comunicatiune ale Româniel stint de douëfelurr cal nationale j internationale. Acestea din urmg.se impart la ra.ndul lor in cal ferate i osele.

CAI FERATE. Reteaua intreagg a cgilor ferate dinRomania prezinta o desvoltare de -aproape 2500 km.0 arterg principalg strabate regatul Româniel de laVerciorova si pang la Burdujenl-Itzcani, ambele puntede contact cu imperiul Austro-Ungar si din aceastaartera se desfac. mai multe alte linii laterale.

Centrul cgilor ferate române este capitala Wei. Dinacest punt pleaca urmgtoarele linii principale:

1) Bucuregl- Virciorova, prin Chitila, Ciocanesti, Gher-gani, Titu, Ggesti, Leordeni, Golesti, PiIti, Costesti,Stolnici, Corbu, Potcoava, Slatina, Piatra, Bals, Pielesti,Craiova, Isalnita, Cotofeni, Racari, Filial , Butoesti, Stre-haia, Timnea, Prunisor, Palota, Turnu-Severin §i Varcio-rova, unde se leaga cu calea feratg. Austro-ungarg, Or-sova-Pesta-Viena.

2) Bucurefli-Roman, prin Chitila, Buftea, Peris, Cri-vina, Ploie§ti, Valea-Caluggreascg, Albesti, Mizil, Ulmeni,Monteoru, Buzei Zoita, Rdmnicu-Sdrat, Sihlea, Gugesti,Costesti, Fogaia, Putna seacg, Mgr4esti, Pufesti, Ajuel,Sascut Racg.ciuni, Valea seaca, Bacafi, Galbeni, Roman .

Aceast a. linie se continua pang la frontiera Austro-Ungara prin : Mircesti, Pwani, Lespezi,Dolhasca, Litenl, Veresti, Burdujeni si Itzcani, unde

6

I-Talgucesti,

www.dacoromanica.ro

82

sc leaga cu linia austriacg, care strgbate Bucovina siprin CernautI si Lemberg. De la PascanT se

desface o alta linie spre frontiera rusg, prin : Rugi-noasa, Targu-Frumos, &arca, Podu-IloaeT, Cucuteni,Christesa, Ungherd i Unghend-rusT, unde se leagg culinia rusa, care strabate Basarabia pang la Bender side aci la Odessa. D2 la VerestT, pe linia Roman-Su-ceava, se desfacc o alta linie lateralg la Botosan1 prinBucecea i Leorda ; iar de aci se desface alta la Do-rohoid prin Vaculesti.

3) Bucurq11- Giurgiu- Smdrda prin Jilava, SintestT, VidraGradistea, CoMana, Bgneasa, Frteti, Giurgii2 i Smarda.

Aceasta linie se pine in comunicatie cu linia bulgara,Rusciuc-Warna, printr'un servicid de vapoare pe Du-nare, intre cele dou6 porturT.

Aceste treT liniT pleaca din Bucuresti i conduc catrctreT din frontierele tare.

LINIILE LATERALE. Pe linia BucurestI-Varciorovasunt :

Tilu-Tdrgovige- Pucioasa-Laculefe, prin Nucet i Vaca-resti; Coge§il- Turnu-illagurele; Rdmnicu- Vdlcd-Corabia, (prinPiatra).

Pe linia BucurestI-Roman sunt :Buzeu-ilf,n4e§ti, prin Cilibia, Faure, Ianca, Muftiti,

BarbosT, Gal (linie laterala), Serbesti, Indepen-denta, Vames, Hanu Conachi, Ivesti si TecuciIi. - Dola Tecuciu se desparte o altg linie la Barlad prin Ber-hecT GhidigenT, Tutova i Mrlad. Apol BCrlad-VasluT-IasT, cu linia laterala Crasna-HusT.

Bacaii-Piatra, prin GarlenT, Buhus, Podoleni i Roznov.jud- cna- Ghimq , prin : UrechestT, Caiut, Ornesti,

Ocna i ComänestI.Ploegt-Predeal prin : Buda, Bgicoid, Cdmpina, Comarnic,

Sinaia, BustenT, Azuga, Predeal, punt pe frontiera, unde

Galitia

Brenda,

www.dacoromanica.ro

83

-se incalne,te cu linia Austro-ungarg Brapv-Sibiu-Cluj.Din aceasta linie se desface linia lateralg,prin Plopeni i Poiana ; iar de la Campina o alta linie

Doftana.In Dobrogea av-m o singurg cale feratg

Constanf 1, prin Medjidie i Murfatlar. Aceasta: linie estepusa in comunicatiune cu Capitala tare prin linia fe-ratg, de la Bucure0i la Fete0T i prin podul Carol I-care leagg ambele mOur1 alc DunareT.

Cele alte liniT laterale sunt : BucurqtT-Fetesti-Cerna-Voda:Fguret-Fetqt1-S1obozia-Ca1gra§T; (Calgra0-Portul):

Gole§tt-Câmpu-Lung ; Dolhasca Fal-ticeni; Riurent-Ocnele mart; Craiova-Calafat §i PiLeW--Curtea de Arge§-Riu-Vadula Aceste dou6 din urmänu este inca termina,:g. In Moldova este linia DorohoT-Ia0 prin True0T.

*OSELELE nationale ocupg o desvoltare de peste3000 km. Cea maT principala este aceea care incingetara intreaga pe langa calea ferata, incepand de laVerciorova §i pang la Mihailenl. Din aceasta §osea por-ne§te spre Nord in Romlnia i spre Vest in Moldova,diferite alte osele internationale, cart ne pun in comu-nicatiune cu Transilvania 0 Bucovina, prin maT multetrecgtor1 peste culmea centralg a Carpatilor. Printretrecatorile insemnate, putem cita pe cele urmatoare:

1) Vdrciorova, (Portile de fier), care pune in comuni-catie Romania cu Austro-Ungaria (Banatul) La aceastatrecgtoare conduce o osea, care se intinde de-a lunguldrumuluT de fier Bucure -tI-Verciorova.

2) P izq, format de Jiu, care leagg Pietro§anii cuCraiova printr'o §osea impietrita. Aceastg osea mergeprin FiIia, TandarenT, VgdulenT, Rovinari, TV,gu-Jiu,Bumbqt!, Lainici §i Pgiu0

De aci, pseaua trece paraiaul Hurlol ; apol frontiera

.Buda-SMLic,

Cerm- Vott,-

Filias-Targu-Jiu;

la

www.dacoromanica.ro

84

pe la Carligu Caprei, i dg la vama Sun& ; de undeurmeazX pang la Pietrosani, dupg ce a trecut prin Li-vezenT.

Inainte de a se construi aceast g. sosea, trecerea inTransilvania se Ricea pe la Buliga si de aci la Livezent

Pietrosanl prin Vulcan.De la Tândgreni un alt drum urmeazg. valea Gilor-

tulut si trece in Ti ansilvania pe o potecg peste mun-tele Paringului.

3) Pasul Cdinenl, (Turnu-Rosu) deschis de Olt. Punein legaturg Slatina cu Sibiul printr.o .;osea, care se lun-geste pe dreapta Oltulta prin DiganT, Fiscglia, Rim-nicu-Valcea, CalimAncsti, Cozia, Caineni etc. Pe aci s'aconstruit de c.i re Ti aian o sosea care a condus ()stile-romane in Transilvania in contra Dacilor.

De la Piatra merge spre Sud la Corabia, o altg so-sea, care trece pi in Caracal. Un drum lateral se in-tind e de la Slatina pe tgrmul stang al OltuluT pang laSlgvestT, de aci urmcezg. Valea Topologulul si se unestecu soseaua principala la CainenT.

4) .Pasul Br.m (Torzburg) format de Dambovita sipiriul Mojestu afluente al Barsel. Acest pas leagg. Bra-sovul cu PitestI F rin Campu-Lung. De la PitestT so-seaua trece prin Piscani, MihgesJ, Campu-Lung, I\Tgm4.-estT, Rucilr i Podul DamboviteI. Ce aci incepe potecapan g. la frontierg, iar de la frontierg si pang la Brasoveste soseaua impietri_g. Deosebim incg. drumul PLest!-Curtea-de-Arges-Ramnicu-Valcd; Rucgr - Targovistea-GrestT i Taxgoviste-Titu. Putem cita i drumul de laPitestI la _Alexandria si de aci se bifurcg la T.-Mggu-rele, Zimnicea

5) Pasul Prede,l, format de Prahova i Temesul (aflu-ente al OltuluT), prin acest pas trece i oseaua careleagg PloestiT cu Brasovul si cu BucurestT. Soseaua.

si

si Giorgih.

www.dacoromanica.ro

85

trcce in apiopiere de calei fer itg. Ca drumuri lateraleavem Plocs:I-Targovis:e ; Ploesti-Vglenii d-c munte ;P1oes.1-Buzeti. De la Cimpina se desface spre Est decalea f.c.rata un drum de cgrute pang la sorgintea Dof-tanel ; i trece in Transilvania prin pasul Intul (poteca).

6) Pasul Buëi, deschis de riul Buzeg, pune in legg-turg, Buzeul cu Brasovul. Aceastg cale pleacg din Buzetipe valea riulul, pe sosea, pan g. aproape de confluentaiIluT Buzeti cu Bisca mare; de aci incepe mai intaitidrum, apoi potccI pima la frontiers, iar de la frontiergsi ping. la Brasov sosea impietritg.

AlSturi de pasul Buzeului se afli pasul Crasna, tre-cgto ue de a doua ordine; iar intre acest pas si pasulOituzului se aflä mai multe po,eci inguste, care sti Sbatmuntii.

7) Pasul Oitazul it, format de Oituz, leagg. Focsanii cuBrasovul priu Kejdi.Vasarhely. Din Focsani pleacg matIntâiu o sosea, care trece prin Odobesti si se continuapc lane. Putna panl la confluenta acesteia cu ZSbalaIa Valea Serel. Apoi din soseaua principalS pleac g. dela Adjud o altä sosea, caie merge spre trecatoareaOi.uzului, practicabill pentru cSrute, pang la Sosmezo,in Transilvania, de unde incepc iar soseaua care merge

Kejdi-Vasarhely impietrita si bine intretinutg.Intre trecgtoarea Buzeului i aceea a Oituzului se mai

-afIS Inc i alze poteci de cal', care pun in leggturg deo parte cu soseaua BrasovKejcli-Vasarhely, iar de altacu soseaua principall Buzeti-Adjud.

8) Pasul deschis de Trotus. Aceastg tre-cgtoare pune in legSturS portul nostru Galati cu orasulCic-Serenla din Traniilvania pe un drum de aproape250 kin., care strgbate tara in curmezis si trece prinTecuciu, Adjud, Ocna, ComInesti si Palanca (frontierg),uncle incepe defileul Gbimeful. D aci se continua in

Glziwfultil,

www.dacoromanica.ro

86

Transilvania pae, la Cic-Serenda, unde se leagt cu dru-murile principale. PAng. la Comanesti avem sosea impie-tritg. De la Comgnesti la frontierI avem drum ingust,st'incos si in general r&I in retinut, avind a tr_ce pesteTrotus de mat multe ori.

Tiebue sl mai citgm drumul Coingnesti-Bacgil (soseaimpietritg), unde da' in soseaua principalg si drum defier, punând ast-fel in leggturg, aceastg parte a Trait-silvaniei cu Moldova de sus, in sp2cia1 Cic-Serenda cuIasi etc. De la Cic-Serenda se mat poate trece la Ocna

prin pasul deschis de riul Uz. Acest drum pleacgdin Darrngnesti, punct Linde conflueazg riul Uz cu Tro-tusul i urmeazg valea acestut riti Orli in Transilvania,stabilind ast-114 o leggturg intre soseaua Cic-Serenda-Brasov si Ocna-Comgnesti. Focsant se leagl cu cele-l'alte punte principale din România prin drumurt pri-mi:ive sati sosele riI intretinute.

9) Pasul Tuk &plat, deschis pe Bistricioara, spre Vestde muntele Ceahlgu, pune in leggturg punctul Gheor-Ghio-St-Miklos cu Roman-Iasi, prin orasul Neamtu sicu BacLtI prin Piatra. De la Bacgti pleacg o sosea caretrece prin Piatra si se terming. la Bicaz; de aci drumordinar pkg. la Hangu pe valea Bistritei: iar de laHangu i pamg. la Gheorgio-St-Miklos, prin trecgtoareaPrisacani sosea, care trece frontiera pe la Nord deCiahlgu, apot prin Ho llo (Corbul), Borsek (bat) etc. Dela last si de la Roman la Pascan1, avem soseaua princi-pall dublatl cu drum de fier; de la Pascani la Hangulprin orasul Neamt i MIngstirea Agapia, drum ordinarde cgrute, ca i cel de la IIangu la Bicaz pe valeaBistritei.

Intre pasul Ghimesulut i acela la Tulghesulut se mataft. Inca o trecitoare formata de riul Bicaz, prin carese leaga direct Gheorghio-St-Mildos cu Piatra. Acest

www.dacoromanica.ro

87

drum este mai putin practicabil si mai expus la intre-ruperi.

10) Pasul .borna, deschis la riul Bistrita la confluentasa cu Dorna si cu riul Negru. Aceastä trecatoare punein comunicatie Iasi cu orasul Bistrita din Transilvania.De la Hangu, punct uncle se intahiesc drumurile de la&call si de la Pascani, se continua un drum ordinarsi primejdios 132 valea Bistritei, p"Ang la frontkra. ; iardincolo de frontiera, de la satul Vatra Dornei, inccpeo sosea impetritg care conduce la Bistrita.

IA) Fasal Com/ Lance!, format de riul Moldova, punein legatura Sudul Bucovinel cu orasul Roman, printr'ososea impetii:g, care urmeazg valea Moldovel, prin Fal-ticeni, Racrseni (frontiera); apol in Bucovina prin GuraHumorci, si Campu-Lung, 'Ana la Vatra-Dornei, undeintra in soseaua care conduce la Bistrita.

12) .Pasul AfihMenY, deschis de riul Siret, pune in le-gtur Iad cu Cernauti, printfo sosea bine intretinutgcare trece prin Botosani, Bucecea, Mihaileni, crece fron-tiera i se continul apoi direct la Cernguti.

13) Pasul lizcant-Burdujent, deschis de riul Suceava,care pune n legatura Cernahtii cu Moldova (Roman-Iasi etc.) prin cale feratg. si prin sosea.

14) Paul Mamornip. Aceasta este cea din urmg tre-catoare din Moldova. Pe aci drumul care leagil Cer-nautii cu Hotinul trece printr'o sosea bine intretinuta,care trece prin Mamornita si tine pang. la Heila ; iarde aci prin doue drumuri ordinare unul la Dorohoiualtul d'alungul Prutului prin Lipcanl etc., in Basarabia.De la Herta la Ho'in sunt drumurl ordinare.

In Moldova seasa ca si in RomAnia scasa drumurilenu sunt in deajuns prevezute cu sosele bine intretinute.Diferitele puncte importante sunt legate intre ele, fieprin drumuri primitive, fie pr:n sosele rgu intretinute.

www.dacoromanica.ro

88

In total oselele judetene prezint'a o desvoltare de peste6500 kilometril.

71 Pgraf. Liniile telegrafice bräzdeazi tara in toateclirectiunile. Toate localitiltile de oare-care importantäsunt prevzute cu un eficiti telegrafo-po,tal. Pe undenu exist insä drumurl ferate, transportul se poate facecu diligenta.

Firul telegrafic prezintä o desvoltare de peste 12000kilometril : iar nuaArul oficiilor telegrafice postale marl.i mid trece de 220.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 11

ROMANIASECTIUNEA II

JUDETELE

MEHEDINTI(MARCA 0 ALBINA)

S ITUATIUNE L MITE. Acest judet se aflA situat inpartea cea mai occidentalg a României, intre Austro-Ungaria, Sa.rbia i judetele Dolj i Gorj. Limita des-pre Austro-Ungaria o forimazg culmea centralg a mun-tilor Mehedintului, incepend de la Varciorova i pâng.la poalele muntelul Seca ; dc aci frontiera urmeazgcursul Cernei panA in muntele Oplefata; de aci fron.tiera urmeazg culmea centralg a Carpatilor, trecendpi in virfurile Dobrina, Tutoaia, Morarariut i S'urul, pangla punctul unde incepe hotarul ju'cletului Gorj. Limitadespre Serbia o forrneazg Dungrea 'Yang la satul Cetatea

Acesta este singurul judet care se atinge de Carpatide Dungre in acela,i timp.§i

www.dacoromanica.ro

90

Suprafata jucletuluI este de 5,510 Km. p. sa 551000h ,ctare.

MuNTIT. In partea de Nord si Vest acest judet estebrgzdat de culmea centra1 a muntilor Mehedinfulza,care'l acoperg mai tot cu ramurile lor, neläsAnd Iceses de cat in partea despre Sud. Virfurile principalesunt : Met r4u7, Ciolanu Mare, Craeu Draglzieeanulul, Os lea,Pietrile albe, Piatra Cla§anilor i altele.

Din iiirful Ciolanul mare se desface spre Sud-Estculmea 111;itoreffulut, printre Bahna i Topolnita i culmeaGodeanulut, printre Topolnita si Cosustea. Ma1 spreSud de Cracu Drgghiceanului se desface din virful lulStan, culma Boia de uramd, care se indrepteazg in aceiasidirectiune printre Cosustea i Motru. Din virful CracuDrgghiceanulul se desface culmea ce poartg ace1as1nume, printre Motru sec si Brebina si care se terminglane Baia-cle-Aramg. In sfersit printre ce1 do0 bratece forrneazg. origina Motrulul, la o egalg distanrg intreCracul DrAghiceanulu1si virful Os lea, se desface culmeaClofanilor, cu virful Piatra Clopnilor, care se termingla confluenta celor doue pgriuri.

In zona dealurilor putem nota : dealul Poroina, carese desface apol in doug : dealul Rodina, ce se intindepe langg Dungre, i dealul numit Piscul Negtu, printreDrincea i Desngtuiu. Acesta din urmg trimite nume-roase ramuri, printre afluentii Jiului, piing la Craiova.

CURSURI DE APA. Marginea despre Sen-bia este for-matg. de Dungre, care formeaz g. in cursul s urmgtoarele insule : insula Banulul, in dreptul satulul GuraVgii ; apoI Jidogifa, Simianu, Hinoan, Corbul, rig nag,Os(rooul More, B, lta Yeaulut, Gdrla, Florentin i Goma-tdrnitz. Ostrovul mare si Corbul sunt locuite.

Celc-alte cursur1 de apg care udg acest judet sunt :1) Baling, care isvorgste din muntele Ciolanul mare

www.dacoromanica.ro

curge direct spre Sud pang la varsarea sa in Dunare, spre apus de Verciorova.

2) Jidogifa, care isvor4te din dealul Matoratului, udacomuna cu acest nume i se varsa in Dunare la Gura-Vg.ei

3) Topolnir, (Pluta) formata din trei isvoare ce por-nese din muntele Baia. Strabate pqtera Napullli, trecepe langa rnângstirea cu acest nume se varsa in Du-ngre in dreptul satului Simianu,

I) PI:drill, format din Moti ul sec i Motrul frumos.Del d'aniia ese din muntele Frumosu, cel d'al doileaceva mai spre Sud ; ambele inconjurg culmea Clopmilor

se impreung la satul Poiana. De aci se indrepteazaspre Sud i Sud-Est pana la confluenta sa cu Jiul. Esedin judetul Meheclinti pe la satul Buicqti.

Motrul primesce in cursul si urinatori afluenti :.Brebina unita cu Brian!, caie trece pe lângg. Baia de

arama (p2 la Nord), un pAriii de mica importanta.Cofu(ea, care isvor4te din muntele Secu, curge spre

Sud-Est i apol spre Est panl....la confluenta sa.5) Hiisni/i isvora,te langa. comuna IIusnicioara, mar

la Sud de ; curge paralel cu acesta i se varsalanga Strehaia.

compusa din trei Arai, care se unesc langasatul Vanjul, trere pe Iânga satul PatuleIe, unde for-meaza mai multe balti i se varsg in .Dunare langasatul Balta Verde.

6) Drin ea est: din culmea Mircu;ei, prin doua pa-riuri, care se impreuna la satul Podu.Grosului. Curgespre Sucl, sub numele de Valea Pitalenf, i se varsg inDunare lane satul Cetatea. Aci se afla §i hotarul cujudetul Dolj.

CLIMA. In general clima judetului Mehedinti este A-.

9L

§i

Co§utea

ei

Blihair,

www.dacoromanica.ro

92

ngtoasg, afarg de cate-va localitgti situate pe langg Du-ngre, unde s'a format baltI.

La T. Snrerin, din causa curentilor calcli care suflgde la West i Nord-West prin portile de fier, i prindeschizgtura muntilor, temperatura e ma! cald g. de catin restul judetula Mijlocia anualg trece in aces: punctpeste 110, pe cand in regiunea clealurilor i campi-,temperatura anualg e de 100; iar prin munti 60-7"Ploaia 600 700 m.m. ; iar prin munti 700-1000 mm.vintul care domin g. este cel de West, Sin!, WestNord-Wes t.

POPULATIUNEA, atinge ti-ra de 230,000 loc.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Din a:es. punct de ve-

dere judetul Mehedinti se inparte in urmgtoarele 5 p141;cu rer.dinta in comuna Mil v4; Bliltnitz-C4ni/u,

cu re§edinta in comuna Vaja-mare ; D.zmbrava-Motrude jos, cu re,edinta in Strehai,z : Motru de jos, cu re,e-dinta in Bro§tenY; Closani, cu re,edinta in Bair de Aramd.

ORAE. Capitala judetuluT este T.-Severin (19000 loc.).Unul din porturile importante ale te'riT, Ora§ul este ae-clat pe o pozitiune frumoasg. Constructie modernä. Puntstrategic important. Se crede cg a fost fundat de im-peratorul Sever, de unde pare a'§T trage numele. Seobserv g. ruinele podului fgcu_ de Traian cand a ti ecutin contra Dacilor. A fost ridicat mai terditi in secolulVI de 'Justinian, dupg ce fusese pustiit de Huni in se-colul III. In secolul VIII era capitala banatuluT Olte-nieT, care coprindea pe acea vreme Oltenia, districtulHateguluT §i al Temipnei. Prima mitropolie dupg catse crede, ce s'a fondat in Dacia. In 1478 a fost dri-rimat de Tura apoT ocupat de AustriacT pang la 1739.In anul 1836-37, s'a efectuat restaurarea acesfui orain timpul domnieT princepelui Alexandru Ghica. Sc ob-servä Inca.' ruinele unei cetätT la capul podului Traian ;

§i

0:olu,

www.dacoromanica.ro

93

o coloang de 7id in grAdina publicg, rest din vechiuloras, ruinele unui an-,fiteatru roman, precum i alte an-tichitgti mai putin inremnate. Ca monumente modernedemne de notat, sunt grgdina publicg i biFerica Gre-cescului.

Afar de Romani, se mai ggsesc in acest oras Ger-mani, Unguri, Serb!, Greci, etc.

In Turnul-Severin se gig resedinta unui regiment dedorobanV i unuia de cglgrasi ; mai posedg un liceil,precum i toate autoritgOle superioare ale judetuluT.Satiune importantg a drumului de fier.

Baia de aranul (1050 loc.) Situat pe Brebina spreVest de confluenta sa cu Motrul. Renumità pentru ex-ploatarea cuprului in timpurile antice. Imprejurul ora-sului s'aii redeschis iar minele de cupru. In oras o vechemângstire, astg-zi in ruine.

Vh riarova, (900 loc.) Punct important ca staie finalg.a drumului de fier, unde se lcagg cu cel auctriac. Ruineromane.

Gruia, Hinov, Antotil, Crivina, Isvoarele si GArlamare sunt mici porturi la Dungre.

Strelwia, (6000 loc.). Comung rurall si staliune dedrum de fier.

CloymY, punct de trecere peste munti in Transilvania.Se observ Inc o casa, care a fost a lui Tudor Vla-dimirescu.

Afonumente Iihyt istoriee. Afani de cetatea Tierna,pe ruinele cgreia se crede ca s'a ridicat mai tarcliU ve-chiul oras Cerneti, incorporat astg-cli la T.-Severin, seV6(.1 o multime de urme de antichit41 romane. Ca ma-nastii I sunt : Topolnita pe riul Topolnita ziditg. de LupuBuligl in 1675 pe urmele unei cetaIi romane ;StrehaiaintemeiatA de Mihai-Bravul, mai mult ca loc de apg-rare. Este situatg la confluenla Husnitei cu Mottul.

§1

www.dacoromanica.ro

94

Din acest jude ai esit mai multe personagii insem-nate in istoria noastrg : Vladimirescu, Paharnicul I upuVornicul Socol i Uriste.

CAI DE COMIJNICATIE. Se deosebeste mai in Ai liniaferata, care trece Prin statiunile : Butoesci, Stiehaia,Timna, Prunisor, Palota, Severin i Wrciorova.

Ca sosele avem :*oseaua nationala de la VArciorova la Gura Mo-

trului ;--soseaua jndeteang, de la Severin la TArgu-Jiiiprin Brosteni i Rosnita ; soseaua judeteang de la Se-verin la Baia de arama : De la Severin la Cetatea prinVânju-rnare i Receea, cu o ramura pe la Gruia. Dela Strehaia la Baia de Arama, tot prin Brosteni i alte-cAte-va Crâmpcie.

GORJ(MARCA UN CERB)

SITLJATIA. LIM1TE. Acest judet se afla coprins la Estintre .judetul VOlcea ; la Sud intre judetul Dolj ; laVest intre judetul Mehedinti si la Nord se mgrginestecu Transilvania.

Fronti ra incepe din muntele Sturul si urmeazg cul-mea centralg a muntilor Vulcan, prin virfurile Plesa,Sigler!, pe la poalele virfului Piatra Catanei, Strajapasul Vulcan, apol prin vArful Candetul, de unde seindrepteaza spre Est Ong la muntele Paringulul. Deaci linia se ridica spre Nord prin coasta Rusului, virfulCaprei i Tartgraii p In la vCrful sgianele, de unde seindrepteazg iar spre Est pang aproape d Piatra alba,apol spre Sud, prin muntele Baiu, Ong in tdrmul Lo-trulur, pe care '1 urmeaza pAng la Vidra, unde estehotarul judetului Vfilcea.

i

www.dacoromanica.ro

95

Suprafata totalg este de 2855 km. p., sail 28566c tare.Munn. Intreaga suprafratg a acestui judet este aco-

peritg de muntii Vulcan, care se intinde de la mun-tele Sturul si pang la pasul Vulcan si de parte dingrupul muntilor Paringului.

Afarg de cele no,.ate mai sus si cari sunt cele maiinalte, se doosebesc urmgtOrele varfuri Muncelul, 13u-ligu, Mândru, Pgpusa, Musetoiul, Zainoaga, Molitvisulsi altele.

Printre culmile ce se desfac din culmea centralg spreSud, se deosibesc cele urrngtoare

1) Culmea ffrumoasd, care tine de grupul numit muntiiMehedintului, care porneste din virful Oslea si care seindrepteazg printre Mo:.ru i Tismana, apoi printreMotru si Jiu pang la intiunii ea acestora. Prezintg virfulGruiul negi u, din care se desface culmea Boro§lenit,printre Tismana si Bistrita ;-2) culmea Pim, care pleacg.din munteIe Arcan, i care din muntele Piva se desfacein doug ramuri, separand ap1e Bistritei, BgltisoareiSohodolulul ;-3) ,5?.rsura, care pleacg din culmea cen-tralg mai la Est de muntele Sigleu, si care se indr;.p-teazA direct spre Sud printre apele Sobodolului si Su-iii culmea Muncelubd, care pleac g. din piatra Ca-

tanel (cea mai scurtg si repede) si se indrepteazg printreSusita i Curpeni,, pang la confluenta lor ;-5) culmeaRuncaut, care pleacg din muntele Buliga si se indrep-teazg printre Cuipeni i Ji, despartind-u-se ea insgsiin mai multe ramuri.

Aceste patru din urm g. tin de muntii Vulcan. Celecar! tin de muntii Paringului sunt : 1) Culmea Sadului,care pleac din muntele Ardic, si se indrepteazg prin-tre JiU i Sad ; 2) culmea Motidvi§ubd, porneste dinmuntele Mandru si se indrepteazg printre Sadul si Gi-

;-4)

si

www.dacoromanica.ro

96

lortul (cursul superior). Din muntele Molidvis se des-face culmea Jim kr, care se intinde pe stinga Jiulul, pangla Targu-jill ;-8) culmea Corne§., pleacg din muntele-Pgpusa si se intinde printre Gilort i Baia de fier ;4) culmea Zdnoaga, cea mai lune din tote, pleacg dinmuntele MuOtoiil si se indrepteazg spre Sud printreapele Gilortului i Oltetului, urmându-st apoi pe malulsting al Jiului, pâni aproape de Dungre. Aceste patruculmi tin de muntii Paringuld.

Toate culmile descrise mai sus sunt in genere cursesi se terming la confluentile apelor ce separ (afai1 de-culmea Zgnoagei). De regulg ele se continurt prin dcaluri.

Muntil Gorjului, ca cea mai mare parke din Carpati,strglucesc de verdea i sunt acoperiti de turme de oL

APE. Intregul sistem hidrografic din acest judet sereprezintg prin basinul superior al .firelat. Acest ritiisvor4te din muntil Sturul si Oslea, curge spre Est-Nord-Est pan g. unde se reunqte cu Jiul transilvan, intrgin tail pe la Piu, Igsand in dreapta puntul sail tre-cgtoarea Vulcan, formatg intre muntii Cerdetul si Ardic ;se indrepteazg cgtre Sud-Vest pang la confluenta sacu Tismana ; apoi spre Sud-Est pang la confluenta sa.cu Gilortul ; unde intrg in Dolj. Cursul Jiului in zonamuntilor este repede, adese-ori restrans intre munti,presentand ici si colo rupturl de stand, si in generemgrind greutgtile transportuld. Din aceastg causg valeasa pang. la T.-Jiu este foarte putin locuitg.

Jiul se incarcg pe dreapta cu :Porcenit, Simbotinul i Car& torente de micg impor-

tantg ; apoT cu 7gif,, care ese din muntele Muncel, mg-rita cu Curpen*11, care vine din muntele Buliga, i sevarsg in jii lane ; Sohodolul ; (Jaks) ce vine dinmuntele Sigleil 0 se varsg in Jiü langg Bglticesti. Darcel mai insemnat dintre afluentii sn din aceastg parte

www.dacoromanica.ro

97

este Tismana, care isvor4te intre muntil Paltin §i Bo-curge de la Nord-Vest catre Sud-Est, marit

cu Bistrita, care vine din virful Os lea, §i cu care seunete ; Jil/zu mare mai la Sud, §i paralel cu prece-dentul, confluiaza cu Jiul in dreptul satului Broteni.

In par,ea stânga Jiul se incarca cu Sadul, Amdra-dia mica, Z17,Ful §i Cornepd, cari sunt torente sa pa-rAuri de mica importanta ; Cioiana, care curge dela Nord-Est catre Sud-Vest, i se varsa in Jiti lingasatul Pesceana de sus ;Gilortu, care iese din munteleParingul, curge spre Sud, i Sud-Vest p la Tan-Weill, uncle conflueaza cu Jiul. Se marqte pe dreaptacu Ciocadi 1, care vine din muntele Cerbu ; .Bl

care vine din muntele Muncel,Socui, din clealul Soen;iar pe stânga cu Baia de ,fier, numit i riul Galben,format din doua brate, cari vin, unul din muntelepup §i alta din Mu§atoiu1,Cilnicul, ce vine din dealulGirlqtii,Amart dia, care vine din dealul Muerei, curgein dlrectie paralela cu Gilortul i se varsa. in Jiu, spreNord de Craiova, dupa ce a trccut in Dolj pe la satulCapre§ti. Amaradia se incardi pe drcapta cucare vine tot din dealul Muierei §i se varsa flng>i satulAmar4ti in judetul Dolj.

CLIMA. Acest judet are o clima racoroasa in munti ;iar regiunea dealurilor peste tot ca in Mehedinti. Re-giunea muntilor este ploiolsa. Vintul dominant este dela Nord pe valea Jiului ; iar vara vin curenti calzidin Valea Dunarii ; ast-fel valea Jiului devine cea maicalda regiune din acest judet ; iar vegetatia, sub influ-enta curentilor calzl, foarte timpurie in aceasta parte.

POPULATIUNEA este de 150,000 locuitorl.IMPARpRI ADMINISTRATIVE. Din acest punt de ve-

dere judetul Gorj se imparte in urmatoarele patru

7

Pa-

Pbsca,

rostenii,

delfir,

www.dacoromanica.ro

98

plasi Amaradia-Novael, cu resedinta in Novael; Ocolu-Vulcan, cu resedinta in Bradiceni; Jiu, cu resedinta in

Pesewna de sus ; Gilort, cu resedinta in Vladimir.MONUMENTE I LOCALITATI ISTORICE. Se deosibesc

mângstirile Tismana, fondatg de calugarul Nicodim ununchill al cneazului Lazar in 1382 si rezidita de Raducel frumos la 1520. Polovragil, fondata de marele pos-telnic Danciu Pal-alarm in 1640, apoi schitul Lainietaltele in ruine.

CAI DE COMUNICATIE. Drumurile sistematice nu suntabundente in acest judet. Se mentioneazg mai intA.icalea feratg, care pleaca de la Filias si merge laTArgu-Jiu, urmând valea Gilortulul pân la Petr tiT

de sus, si apol pe 15.nga traseul soselei nationale pangla

Sosele sunt doua mai bine intretinute :prin Brosteni, Plopsoru,

Rovinari, Targu-Jiu, de unde inainteaza pe Valea Jiululprin Bumbesti, Lainici si Paius.

A doua sosea care strabate judetul de la West laEst, este aceea care vine despre Severin i trece prinCiuperceni, Calnic, Somanesti, Coparesti, Targu-Jiu,Bengesti, Carligei, Poenari i Polovragi, de unde se in-drepteaza spre Râmnicu-VAlcel. Vine apoi soseaua.11Pnlstirea Tismana. Cele alte sunt mai rail intretinute.

VILCEA(MARCA UN PCqI.ALION)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Vilcea se afla coprinsintre Transilvania, de care se desparte prin Carpati,la Nord ;intre judetele Arges si Olt, de care se des-parte prin riul Olt, la Est ;intre judetul Romanati laSud intre judetele Dolj i Gorj la West.

Filia,sPietrosant, Bältenil,

zi

T.-TU.

Tfin

www.dacoromanica.ro

99

Frontiera despre Transilvania incepe la puntul Vidra.De aci se indrepteazg spre Nord-Est p.in g. la tgrmulLotrulul ; urmeazg apol cursul acestui riii pang la puntulunde el cotqte la Sud ; apoi se indrepteazg iar spreNord-Est pan g. la muntele Voinagu-Cgtânestii ; de aciurmeaza culmea Platan'§tilor spre Est, prin Virful mare,pang. in Olt la imbuc'gtura Riul-Vadului, unde incepedefil' ul.

Suprafata este de 2603 km. 260,370 hectare.MuNTIT. Toata pmea muntoasa a acestui judet se

compune din ramurile muntilor Paringulul. Cele dougculmi mari ce se desfac din masivul Paringulul, se in-drepteavl spre Est, formand un unghiti ascutit pangin m-dul Oltului. Ambele sunt despgrtite prin valeaLotrului. Culrnei. despre Nord se numete Culmea PI i-t Inegibr, prezintand virfurile Voinrigu Cat rnegi i Virfulwre. A doua se nume§te culmea Paringulul, prezintandvirfurile Baloh, Cocortd, Breot r, Claudia, etc. Din culmeaPlat'inetilor, se desfac spre Sud : 1) Culrnea Malajacare se terming in virful cu aceste nume, Ia tarmul Lo-trului ; 2) culmea Veverip, cu virful Robu, de unde sedesface culmea Brezoilor, care se terming la imbucgturaLotrului ; 3) rulmea Cdinenibr, care merge spre Estpang in Olt. Culmea Paringului trimite spre Sud ur-matoarele culinl, earl acoperg cu prelungirile lor maitot judetul : 1) culmea Polovragl, printre Oltet §i Cer-ni§o-tra ;i-2) culmea Gurgui pleacg din muntele Ba-iota i se prelunge§te printre Cerna i Luncavgt;-3) cul-mea Ur§ nilor, care pleacg tot din muntele Balota §i seintinde printre Luncavat i Bistrita; 4) Bistrip carepleacg din muntele Cocorul, i merge printre riurileHorez i Bistrita ;-5) Arnota, care se desface de lanemuntele Breota §i merge printre apele Costeti i Bis-trita, cu virful Buda ; 6) Vaturarip care pleacg din

sail

ita,

www.dacoromanica.ro

100

muntele Breota si se desface in altele trel, despartindintre ele apa Costestilor, Otasaul, Bistrita, GovoraRamnic;-7) culima Cheia, care desparte riul Ramniculde apa Olänestilor ; 8) culmea Olunegil, care pleacädin muntele Chindia, si se prelungeste pang la Ram.nicu-Valcei, printre riurile Ramnic i Olänestii. Toateaceste culmi, se prelungesc spre Sud sub forma dedealuri, a caror inaltime descreste treptat pina in ju-detul Romanati. Printre aceste dealuri insemnam dealulDrdgdfanz, din care se desface dealul $arulul, dealulFrafila, dealul altele.

APE. Intreaga hidrografie a acestul judet face partedin basinul Oltului, al carui curs II formeaza limitaorientalg de la confluenta sa cu riul Vadului si pa.nain drepLul satului Runcul. In acest parcurs Oltul for-meaza mai multe insule acoperite cu sàlcil, insg ceamai mare parte din ele, care este si locuita, este ceadin fata Calimanestilor. De-a lungul Oltului se afla lo-calitatile Cozia, Calimanesti, Ramnicul, Draggsani, etc.

Printre afluentil Oltulul din acest judet notarn : 1)

Lotru, care pleacg din muntele Paringu, ourge in di-rectie generalg spre Est, formeazg intru ca.t-va frontiera;aril si se arunca in Olt in fata Väratecului. El seincarca cu Latorita, Voineasa i altele mai mici : 2)Gura Vail, curge sub forma de torent, i se varsa inOlt, spre Nord de Ramnicu Vâlcel ;-3) .R2nwi zil carevine din muntele Breota, se incireptelza spre Sud-Estsi se aruuca in Olt langa orasul Ramnicul-Valcei, dupgce se incarca cu pariul Olinegl; --- 4) Ocna, care vinedin dealul Ocna, si se varsg in apropiere de Riureni;5) Govora, iese din muntele Piciorul Motrulul si sevarsg in Olt langa satul Arcesti ;-6) Bistrip, vine dinmuntele Breota, si se varsg langg satul Riioasa, dupa'ce se incarca pe dreapta cu pariul Hares, iar pe stanga

Bal,calul i

si

www.dacoromanica.ro

1(J1

cu Apa Coste§lilor cu Ottsdu;-7) LancaznYfal, care vinedin muntele Balota si se varsä in Olt Iânga satul Bru-danesti, dupa ce se incarca pe stanga cu Valea Ur§a-nilor i cu Va lea 1?imejtilor ;-8) Orl'asca, mai pufin im-portant, se arunca in Olt lAnga satul Scaiosi;-9) Pes-ceana pl.f.aca din dealul Caramizei, trece langa Dra-gasani i se arunca in Olt langa catunul S1itaric;-10)Mama, ese din desalul DrIgIsani si se arunca in Oltlanga comuna Colibasi ;-11) Oltept, care isvoraste dinmuntele Frasin (Musetoaia), apartine pe o mica in-tindere judetului Gorj, apoi formeaza putin lirnita intrecole doul judete, si intra in ludetul Vilcea pe la Ma-teesJ, indrepzandu-se spre Sud pana la comuna Lalos,uncle intrli in judetul Romanati. Oltetu se incarca pestangape teritoriul Vilcei -u Tari 7, Mâneasa, Cernacu Cernipara §i Bethel; iar pe dreapta cu CioroiuCalu f).

CLINIA. Temperatura judetului Vilcea e re'coroasaprin muni-ii, unde mijlocia anuala e de 6-70, iar in re-

giunea dealurilor 100. In valea Oltului se smite curentiicale ce yin din valea Dunarei, din care cauza, la Ca-1imanes21 ( '00 metri ahutidine), mijlocia temperaturetrece de 100; totusi la Calimanesti, fiind aceeasl lati-tudine si altutidine ca i la clirna e mal .rco-roasa, din cauza ca la Calimanesti sufla mult ventul deNord pe Valea Oltului.

Desvoltarea Vegetatiei e mai tarzie la Calimanesticu 3 ciilc in comparatie cu T.-Jiu. Mai e de observat

cantitatea mare de plaoie ce cade la CalimanestiOcnele-Mari, ast-fel ca. in cursul until an, ploaia treceadese-ori peste un metru.

r, Riul I3eica, afluente al Oltulul i GearnArtMuY, afluente al Olte-IuluY, se vor trata la judetul RomanatT.

i

T.-Ji6,

§i

9e

gi

www.dacoromanica.ro

102

IMPAIMRI ADMINISTRATIVE. Din acest punct de ye-dere judetul Velcea se imparte in ui mkoarele cinciplasT : Ocolo-Ol, sale, cu re§cdinta in Ocna; Here.; cu re-§edinta T.-Hurez ; Cozia, co re§..dinta in alimanepi;OlIefu-de-sus, cu resedinta in Plwiu ; Oltu-OYeru-de-jos, cure§eclinta in Dreigafani.

POPULATIUNEA atinge tifra de .156000 locuitori.ORA§E. Rdmeicu-Vilcel, (5000 loc.) Situatg. la con-

fluenta riului Ramnic cu 01,1.21, §i inconjurat de inal-timi. Se cleosibe§te spre West de muntele Cpda, careaminte§te existent-t unel biserici catolice din timpulcand Oltenii a fost ocupatg de Austriaci. Spre Sudmangstirea Ceti/ilia. In ora§ se mal afla o biserica zisaa jul Tudor Vladimirescu, in care acesta a suferit un

Resedinta regimentului de dorobanti §i a esca-dronulul de calgra.§I. Are gimnaziu, seminar, §coal I dem-seriT, scoala primarg de MeV §i de fete. Scaunulepiscopatulul Noul Severin. Re§edin' a pi efecturei eec.Cap de linie de drum de fier R -u-VilcaCorubia.

Dragdpnl. (4000 loc.) pe lei mul drept al oltului.Loc de productiune vinicolg, cel mal important dintaxa, atAt din punctul de vedere al cantitateI,din acela al calitatei. Statiune a drumulul de fier Râmnic-Corabia. Scoale primare de baetl §i fe,e. Biurou tele-grafo-po§tal, sub-prefectura etc. Spi,al. Monument is-toric in amintirea eteri§tilor din 1821. Renumit deasemenea din timpul Jul Tudor Vladimirescu 1821.

Ornele-marl ('0OO loc.) Comuna urbana, insemnatg 1 rins dinele sale bogate §i prin lacul scirat, care serv §teca stabiliment balnear.

Hurez. Tergul HurezuluI, (900 loc.) comung rurala,a fost infiiintat in 1836 ca tei g ambulant (balciii) pelAngg. mangsirea Hurczu. Terg saptgrninal. coalprimara.

assdiu.

im,n

cat si

www.dacoromanica.ro

103

RiarenY, bâlciU renumit, care se tine odata pe an, la8 Septembrie. Alta data mult mal important. Decaderealul este provocata atat de tariful autonom cat si decrearea drumurilor de fier. Aceastä localitate se aflaspre Est de Ocnele mart.

Calimane§tl, O1äne)cf i Govora, stabilimente balneareimportante. La Calimanesi se afla renumitul isvor Cd-ciulata, unicul in Europa. Mal sunt de asemenea surselede apa sarata de la Ocnele mart.

MONUMENTE Si LOCALITATI ISTORICE. Se deosi-besLe Hurts, zidita de Constantin Brancoveanu la 1695 ;

Cozia, zidit de Mircea cel Mare la 1385. LangaCozia se afla bisericuta in care locuesc calugariT dinCozia ; manastirea Artzo!a i manastirea Dintr'un lemn,ziditä de Maxi Basarab la 1640 ; m'rnastirea Bi.stripzidita de Stefan al doilea Surdu la 1591. Se deosibetede asemenea diumil Romanilor, construit pe dreaptaOltulul, care merge spre Ulpia Traiana.

CAI DE COMUNICATIE. Ca drum de fier avem liniade la Ramnicu-Vilcej la Piatra prin Dragapnt, cuo mica ramura de la Ramnicu-Vilcet la Ocnele Mari,unde se une§te cu linia principala a tarit, si de undese continua in judetul Romanati. Soselele sunt reladvmat abundente. Se noteaza soseaua nationala Ra.mnicu-VilcetRiu-Vadului, pe malul drept al Oltului, caretrece prin Calimanestl, Cozia §i Brezoiu ; oseaua na-tionala Ramnicu-Vilcei Piatra prin Slavite0I,Dr:ga§ani i Piesoiti; Ramnicu-Vil elTergu-Jiu, soseajudeteana, prin Hurez i Polovragl, pe unde intra inGorj, precum §i alte osele judetene i comunale inmare numèr 0 bine intretinu..e.

Prima din aceste ose1e, aceea care merge la Riu-Vadului, conduce in Transilvania la Sibiu prin pasulCainent.

Octopi;

www.dacoromanica.ro

104

Aceasta este una din trecetorile cele mai importantedin Romania si cea mai veche cunoscutg. Pe aci aitrecut ostile lui Traian si ale lui Michai Bravul 1) inTransilvania.

DOLJ

(MARCA UN PEpE).

SI rUATILINE. L1MITE. Acest juiet se aflg cuprinsintre judetul Mehedinti la West; Gorj la Nord ;Vilcea si Romanati la Est si Dungrea la Sud. 0 linieconventionalg care pleacg din Durnre, ceva mai la Weside Cetatea si care se indrepteazg spre Nord, apoi spreNord-Nord-Est, pang la Tintgreni, formeazg ho arulacestui judet cu Mehedinti; de la Tântgreni, urmandcursul stang al Gilortului pang din sus de satul Poianaapoi indr_pta.ndu-se spre Est pang la satul Vgleni, estehotarul care '1 desparte de Gorj ; de aci hotarul seindrepteazg spre Sud, pang la Bulzesti, mgrginind Doljuldespre Vilcea, si din acest punct care Sud, pang iarin Dunare, spre West de insula Papgdia, este hotaruldespre Romanati.

Suprafata este de 6370 km. p. sail 637,069 ectare.De luir. Spre Nord coprinde o mica portiune din

zona dealurilor ; iar mai tot restul este ses, impreung cuterasa, care se intinde de-a lungul Dunn-el. Din culmeaZiinoagel se lasg spre Sud, pe stanga Jiului, dealul Mu-

1) Afarii de aceastit trealoare in muntil Vlicer lull sun i altelein nurar de 11, peste care insit nu se poate trece de cat cu piciorulsail in c-tml cel mat bun cu calul. Acestea sunt : Scitunelele, DealulluY Vlad, Mindra, Pociovalitea i ADVaia in phiul Cozia ; Pisculgalben, Voineasa, Manila, Recea, Vidra §i Viita in plaiul Hurez.

www.dacoromanica.ro

105

iereY, care vine despre Nord, despärtind Oltul de Jiu,si care se prelungeste spre Sud pâng ce se pierde interasa dungreang. Aceasta este singura ingltime impor-tantg dupg partea stângl a Jiului. De cea dreaptg insaculmile de dealuri sunt mai numeroase de si mai putinirnportante prin ingltimea lor. Printre acestea vorn deo-sebi dcalul, care desparte basinul Jiulul de acela alDesnätuiului, in cursul inferior, precum i mai multealte culml secundare, cari se desfac din culmea

numitg Piscul negru (Mehedinti) si care despartintre ele riurile Liamna, Obedeanu, Valea lui Pnru sicursul inferior al Motrulul.

Restul solului este ses. El ni se presintg sub formaunei câmpii intins i unitg, aproape fir( ondulatiuni, peune locuri aproape pe acelasi nivel cu Dungrea (terasa).

APE. Judetul Do lj este conprins in basinul inferioral Jiului i acela al Desngtuiulul. Jiul intrg in Do lj laTAr*arenT, dupg ce conflueazg cu Gilortul. Din acestpunct, el se indrepteazg, facind o multime de colituri,spre Sud-Sud-Est pâng la Craiova, pe lilng g. care trecela distantg de vre-o cAti-va chilornetri spre West. Deaci Jiul se indrepteaz g. direct spre Sud pâng la Zaval,de unde albia se desface in trei brate, dintre carecel mai larg aruncg o parte din apele sale in Dungre

fat-t Rahovei, ai doilea ceva nrai spre West si altreilea in lacul Nedeia.

Afluentii Jiului dupe dreapta, earl ud g. acest judet,sunt : 1) Valea lur Petra, care se varsg aproape de co-muna Sfircea I); 2) Obedeanu, care se yang lângg co-muna Breasta, dupe ce s'a incgrcat cu Brabova:3) Lirmyza, care se varsg lângg. Bucovät, in dreptul

1. Spre Nord de Valea luT Patru, judetul Dolj, este udat de o micaparte din cursul inferior al MotruluT, care se varsit tn Jiu la satulGura Motrulut

prin-cipalg,

sl

in

www.dacoromanica.ro

106

Craiovei ;-4) Palilula ; 5) Valea Bisericel. Aceste treidin urmg putin importante. Directiunea generalg aacestor afluentI este de la West spre Est, printre cul-mile de dealurT ce se desfac din Piscul Negru si sepierd unele chiar in marginea Jiulul.

AfluentiI dupe stanga sunt ; 1) Amaradia, care vinedin Gorj, trece in .Dolj pe la CgprenT si se varsg inJiu la Nord de satul Troaca. Cele alte sunt fira nicTo importan.

Desna/rum, care vine din Piscul Negru, (MehedintI)intrg in Dolj pe la Pgcuretu si se indrepteazg spreSud-Est pang ce se varsg in lacul Carna.

LACLMI §I INSULh. De la Cetatea Dungrea se in-drepteazg spre Sud si Sud West pang la. Calafut ; deaci spre Sud pang la pichetul Dervent ; apol spre Estpang la hotarul judetului RominatI.

Pe aceastg intindere, mergand de la West spre Est,Dungrea a format, prin retragerea albiel. sale, urmg-toarele lacuri : Aforend, Maglavit, Golenta, Tmizai ii, Deasa,

Rastu, Bistrepd, Cdrna, Bata Poei §i Nedeit.Acese patru din urmg comunicg intre ele si se unesccu Dungrea prin cate-va brate. In albia sa apele Du-ngreI inconjurg urmgtoarele insule : Celatea, Golu, infata Golentului, Calafat in fata portuluI, KikineteleBogdan, Canal a §i Caraula, asezate una dupe alta ; Akatie,in dreptul lacului Deasa ; Galasana, in dreptul lacululRastul ; Galanul, in dr,ptul Bistretului i Copani/a intrelacul Nedeia i imbucLura Jiulul.

CLIMA. Clima acestuI judet este escesivg ca aceea atutulor judetelor de pe langg Dungre. Vara este lung

.

si arzgtoare, iarna de asemenea lungg si frigui oasg.Anotimpul primgveril a bia se observg, iar acela al

toamnel este ceva maI pronun'at. De altg parte lipsa

Piste,

mic

j

www.dacoromanica.ro

107

de pgduri produce lips'g de umezealg. ; iar pe valeaDungrei suflg vanturi adese-ori violente.

IMPARTIIII ADMINISTRATIVE. Din acest punct de ve-dere judetul Dolj se imparte in urmgtoarele cincl plgsi :1) Amoradia-Ocol, cu resedinta in comuna Meline§11; 2)Balta cu resedinta in comuna Birea ; 3) Canou cu rese-dinta in Calafat ; 4) Jiu tie jos, cu resedinta in Bethel ;5) Jut tie sus-Dun:brava, cu resedinta in

ORA§E. Craiova, (40,000 loc.) situat in apropiere detgrmul stang al Jiuiui. Este orasul cel mai importantdin Oltenia si unul din cele dintai din tail ca amin-tiri istorice. Se crede a fi fundat pe la inceputul se-colului XIII de un rege al Românilor, craiul Ioan.Pang la 1828 Craiova a fost capitala Banilor OltenestiLa 1808 fu cOprins de Pasvantoglu, dar la 1811 acestafu bgtut de domnul tgrei, Moruzi, ajutat de Turd.

Este asezat in mijlocul regiunei Oltenesti, si prinurmare este centrul comertului acestei regiuni.

Astg-zi ea nu are alta insemngtate de cat cä estecapitala judetuld Dolj. Are un 1icei, scoalg comercialg,militarg, realg, scoalg normalg de fete si externa,scoalg profesionalg, scoalg de meseril, scoalk normalg,10 scoli primare de bgeti si 6 de fete, precum si maimulte institute private de bgeti si fete. Resedinta sta-tului major al corpului I de arma g, a diviziei I deinfanterie, al regimen,ului I de dorobanti si a regi-mentului I de cglärasi. Curte de apel, tribunal co-mercial, teatru, spital etc. Craiova este patria princi-pilor Bibescu si Stirbei si a istoricului Niculae BC-cescu. Statie intermediai importantg a liniel feratecentrale si cap de linie al drumului de fier Craiova-.Calafat.

CALAFAT. (4000 loc.) Port pe Dungre. Se crede a fifost colonie genovezg in veacul de mijloc. Renumit

Filiq.

a

www.dacoromanica.ro

103

prin bät1iiIe ce intamplat intre Rusi si Turd.Statiune de vapoare pe Dunare. Export de cereale.Punt strategic important. El este singurul Punt dupatarmul stang al Dunarel, care domina pe cel drept.A jucat un rol decisiv in diferitele rgzboaie dintre Rusisi Turd. A fost ocupat i apgrat de armata romanain timpul razboiului din 1877.

Beeliet (1000 loc.) Mic port pe Duere. La 1828 ba-talie intre Rusi si Turd. Negoe,stl i Plenip targuri im-portante. B rile§11, comuna cea mai populata din Dolj

chiar din tara.MONUMENTE I LCCALITAT1 ISTORICE. Cernategi

Desa, renumite pentru bataliile dintre Romani conduside Mihail Bravul, si Turd 1596 si 1597: renu-mita pentru batalia dintre Turd si Rusi.

Aproape de Craiova se afla minastirea Jiti nu, foartezidita de Doamna Masa sotia lui Constantin

Bra.ncoveanu ;---Manastirea Bucoveful pe malul clrept alJiului, ziditä de clucerul Parvu 1573. Astazi penitenciar

fabrici de tabacarie ; Sadova, fundata de Matei Ba-sarab in 1632, si uata in plasa Jiulul de jos. La 1784Austria6iT ati batut pe Turd. Se mai poate vedea ve-chile fortificatil.

Afara de aceste localitati se mai observa multe ruinedin timpurile antice. Ast-fel, urme de cetati romanese observa p. langa satele Racari, Bradestii, Gura Mo-trulul, Vela, Mueteni, Hunia, Plenita, Poiana, Desa,Ceret, Negoiu, Rastu, Nedeia (urmele until pod peDunare) Foisor, Sodova, la gura Jiului (cetatea Acrida)si lane comuna Grecesti.

CAI DE COMUNICATIE. Calea ferata care strabatetara prin mijloc inträ in judetul Dolj pe la Pielesti sise continua spre West, strabatand partea de Nord ajudetului pina la Filins. A doua cale ferata merge de

Builqli,

vechiX,

s'ati

si

www.dacoromanica.ro

1u9

la Craiova la Calafat prin Segarcea i Bailesti. 0 soseanationala, pune in legatura Craiova cu Calafatul, prinPerisor si Galicea. 0 altg sosea judeeana leaga Cra-iova cu Cetatea prin Caraula, apol Craiova cu Bistretuprin Segarcea, Craiova cu Bechet prin Rojistea siCraiova cu Caracal prin CosovenI.

ROMANATI(MARCA LN SNOP DE GRI(.).

SITUATIUNE. LIMITE. Acest judet se coprinde intre:judetul Do lj, la West, Valcea la Nord ; Olt si Teleor-man, la Est ; iar la Sud se margines..e cu Dunarea.Marginea despre West corespunde cu m4rginea de Esta judetuluI Dolj ; tot ast-fel marginea de Nord cores-punde cu cea de Sud a judetulul Vilcea. Intru catpriveste pe cea de Est, ea e formatil de cursul inferioral Oltuldi, incepand de langa conluna Foisor si ur-mandu-se pang' la imbucatura acestdi rill ; iar margi-nea meridionala este forma.sal de Dunare, de la auraOltulul si pana la puntul unde se teimina margineajudetuldi Dolj.

Suprafata este de 3S57 km. p., sail 385,70`) ectare.DEALU111. Ca si Dolju judetul RomanatI ocupg zona

sesului i terasa dunareang, afara de o mica portiunespre Nord, care cade in zona dealurilor. S- poate notadealul Sarului intre Beica i piriul l3echet ; dealul Frd-.

intre Oltet i afluentele sal Fratila si dealul Bal-pilui, inLre Oltet si Tasluiu.

A.PE. Cursurile de apa sunt rarl si putin importante,afara de 0Itet, care il uda putin in partea de Nord.Toate sunt afluentI al Oltulul. Aceste sunt : 1) Beico,care vine din dealul Muierel (Vilcea), trece in Roma-

ftb,

www.dacoromanica.ro

110

nati pe la West de comuna Stupina, §i se varsg spreSud-Est de comuna Plepiu : 2) 011ipr, care curgeparalel cu precedentul §i se varsg cam in dreptul co-munel Brancovenl. Cervele, care ese din dealul Sarului,curge paralel cu'beica, i se varsg in apropiere de co-muna Cioroiu; 3) 011epil, care inträ in comuna Do-briceni, trece pe lame Bal§, de unde se indrepteazgspre Sud-Est ping la confluenta sa lang satul Vii§oara,dupg ce s'a incgrcat pe dreapta cu Bechet, iarpe stanga cu Fratila, unit cu Geamartaluid ; 4) Tcare vine din dealul Muierei (Dolj), intrg in Romanati

se indrepteaz spre Sud-Est, paralel cu Oltetu, pangla confluenta sa cu OIti1, la satul Stoineti.

INSULE §I LACURI. In tot cursul sea, cat tine ju-detul Romanati, Dungrea are o directie generall de laWest la Est.'Pe termul s61.1 se formeazg un lac marenumit Balta Poetul, cu care c.omunic g. printr'un brat §icare cuprinde in interiorul se6 maT muite insule mr,-tinoase. In albia Dungrei se aflg o multime de insule:Papadia, .Poetul, in dreptul lacuB ast-fel numit : Imbra

Ciulnita in dreptul comuneT Celeiti Islaz in fata por-tului, cu acest nume.

CLIMA. Judetul Romanati are o climg cglduroasg, varafoarte rece iarna din cauza crivetului. Mijlocia tempe-

raturel in judet este de 100, iar in valea Dungrei 110.Ventul dominat este cel de Nord-Est i Est, apol celde West §i Nord-Vest. La Corabia in valea DungreTsufl g. vêntul de Est §i apoi cel de West, in lungul Du-ngreT. Ploaia anualg este de 400-500 m.m.

Populatia atinge tifi a de 96,500 locuitoii.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Judetul RomanatI cu-

prinde urmgtoarele 1) OPu de jos-B dta, cu rqe-dinta in Corabia ; 2) Ocolu, cu re§edinta in Elder; S)Oltefu-Oltu-de-sus, cu re§edinta in 13 f4.

pir'ulsl

§i

§i

plii§T:

www.dacoromanica.ro

111

011/qE Czracal, (9000 loc.) Situat in partea de Vesta judetului. Centrul soselelor din tot judetul i cea maiimportantg statiune de cale feratä Piatra-Corabia. Scoalgde m-serii, scoalg profesionalg, mai multe scoli primarede bgeti si fete. Tribunal etc. '$1- trage numele de laAntoniu Caracala. Victorie strAlucitg a Românilor, subconducerea lul Mihai Bravul, in contra Turcilor la 1597.

.B14 (1500 loc.) Pe Oltet. Static de drum de fier pelinia centralg.

Is laz, (4000 loc.) Port la Dungre, aproape de con-fluenta Oltului. De aci incepe drumul lui Traianmerge pe lAngg. Olt prin Draggsani i RA.mnicu-Veleei.

La 1848 s'a crcat de guvernul provizoriu prima con-stitutiune a terei.

Corabia, (1000 loc.) Mic port pe Dungre, situat intr'opositiune admirabilg. Cap de linie al drumului de fier.P'aici ail trecut Românii pentru Intâia oarg Dungreain campania de la 1877. Prin crearea drumului de fierviitorul acestui pod este asigurat.

MONUMENTE z LOCALITATI ISTOR10E. Gostovq, undese afig ruinele unei cetgti antice. Aci ggsit obiectede aur i altelc. Asemenea urme de ruine se mai gg.-sesc la Frgsinet (Getatea Antina), Cacalcli,Preajba, Stoinesti, Rgcari, Beleiu etc. In apropiere deCeleiu se aflg. ruinele cetg.tei vechi Retina. In comunaFurca§. s'a ngscut popa Stoica Farcas, unul din gene-ralii lui Mihai Bravul. In dreptul comund Potel se aflgruinele until pod pe Dungre.

Se afl g. de asemenea mai multe mângstiri vechi; Ho-täranii, rezklita in 1504 de Mitrea Vornicul si maitarcliii la 1751 de Mate Fglcoianu; Comanca, Gäl't du,

Geme i Brdncoveal.CALLE DE C0MUNICAT1E. Judetul Romanati e stebgtut

de la Nord la Sud de calea feratä R mnicu-Velcei-

Pop z le i ,

s'a5

www.dacoromanica.ro

112

Corabia, care trece prin Strejesti, P1eoiu, Piatra, Ca-racal i Visina. 0 sosea bine intretinutä strnate ju-detul in aceiasi directiune. Afar g. de asta mai sunt so-selele urmatoare: arocal-Craiona, prin Radomir i Leu;C racal-Stoengti, spre Olt Resca-Fundu Vornica pe 15.ngaOlt si Dabillent-Islaz, dealungul Dunarei, prin Celeiu siGircov.

ARGES(MARCA UN VULT(JR)

SITUATIUNE. LrMITE. Acest judot se afla coprinsintre Velcea la Vest :Oltul i TLleorman la Sud ;Vlasca si Muscel la Est si Transilvania la Nord. Mar-0-inea despre Velcea o formeaza riul Olt, dn la Turnu-r,rosu si pLing la satul Deleni Cea despre Olt, Teleor-man si Vlasca se reprezinta pi intr'o linie conventionala ;cea despre Muscel urmeaza cursul riului Vilsin, p nä1-t origina sa ; iar cea despre Transilvania incepe dela Turnu rosu i urrneaza culmea Carpatilor rin muntiiSurul, Scara, Negoiul, si Buteanul la coltul Vistim-tre.

Suprafata este de 4815 km. p., sau 4815N ec are.Munn. Pe fi ontiera septentrionala se afla grupul

mun ilor Fagarasului, care ocupg cu ramuril lor api o-tpetot judetul i presinta verfurile : Ne oil 1 (2.)36 m ,) celmai inalt din RoirCtniaSti iii i altele. Se disting ui-mato-trele culmi mai import-m e : 1) Culmc-t Jifer carese desface din muntele Bretina, i se prel,mgeste spreSud Oñ g. la confluent-t riului Vilsan cu Argesul. e-zinta un verf mai culminat Joita. 2) Culmea Comarniculn ,

cea mai importanta, care pleaca din muntele Negoiulsi se prelunges e printre Arges si Topolog, cu verfulCom rnic, i care se contintri prin culmea CYib fret/ilia §iPoi 'It t pâtri in apropiere de Pitesti ; 3) Culmealungl,

;

www.dacoromanica.ro

113

Cozier, care pleacg din muntele Budislav, cu verful FataSf. Me, si mai la Sud verful Cozia. Aceastg culme tri-mete numeroase ramuri spre Olt, formând pe alocureamunti inaltr, care se ridicg d'asupra albiei acestuiIn partea de Sud dealurile se mai rgresc si formeazgintre ele doue sesuri intinse : CampurTurdea, intre Vedea

Teleorman i campul Givan, intre Teleorman si Dim-bovnic.

APE. Culmea Comarnicului desparce apele hasinului.Oltului de ale Argesului. PrinLre cele mai importantenot m: 1) Boia, formatg. din Boia mt,re, i Boi t mica,

care curge torential ; 2) ,S'imnicul, se varsg. in Olt infata satului CopAceni ; 3) Ttplogul, care ia nasterein muntele Fata St-Ilie, curge spre Sud pang in drep.ulorasului. Ramnicu-VelceT, apoi spre Sud-Est pan g. laconfluenta sa cu Oltul in fata satului Slgvh.esti ; 4)

Argettl, care ia nastere in muntele Bu_eanu 1), -3e in-clreptezg. spre Sud pang la BArbgtesti, apoi spre Sud-Est pang la esirea sa din judet. Ud g. in cursul säti ora-sele Curtea-de-Arges si Pitesti. Pe partea dreaptg Ar-g-sul nu primeste nicT un afluente de oare-carc impor-tantrt : pe cea stangg insg, el se mgreste cu V hon, careizvorgste din muntele Pretina i curge spre Sud printreculmea Joitei i aceea a Pi etinei; panä la confluenta saaproape de satul Valea Mgrului. Afarg de aceste riuri,judetu, Arges mai este udat, in partea de Sud, decursul superior al riurilor : Vetlea, care ese din culmeaComarniculul, format din atmeana §i Vedif ; Teleor-

mann!, care izvorgste spre Est de cel precedent. la vre-o5 km., cleparte de Pi_esti ; .Ddmbovnicul, i Neajlovul,care izvorgsc din dealurile situate spre Sud de Pitesti.

done d'int5.! se reunesc in Judetul Teleorman ; iarcele dout. din urmg in judetul Vlasca.

I) Un brat vine din muntele Negoiu 8

si

Cele

www.dacoromanica.ro

114

CLIMA. Vremea in munti r&oroasa dar judetul esteaparat de munti contra ventului de Nord. In Sucl climaeste mai caldg ; iar la Pitesti vegetatia este mai timpuriecu 2 slile de cat in restul judetului. In munti ploilecad de la 800-1000 mm. si scade spre ses.

IMPARTIR1. ADMINISTRATIVE. Judetul Arges cuprindepläsile : 1) Pilegt cu resedinta in Rottireiti ; 2) Argq, curesedinta in Curtea-de-Arge§ ; 3) ON- cu rese-dinta in 7;:g7-era ; 4) L2rigea cu reedinta in .5SHia; 5)atineana-Gdlaygli cu resedinta in C'ostegl.

POPULATIUNEA. atinge tifra de 190.000 locuitori.ORA.S.E. Pitegt, 11000 loc.) capitala judetului. Situat

pe riul Arges, aproape de confluenta accstuia cu riulDoamna. Are un liceIl, mai multe §coli primare debacti i fete, o scoala de meserii. Re§edinta tuturorautoritatilor judeten- §i a cliviziunei II din corpul I dearmatg, cu resedinta in Craiova. Oras comercial. Tangimpor,ant la Dumineca Tomei. Statiune importanta pelinia ferat g. centrala, si cap de linie al tuturor drumu-rilor din judet.

CURTEA DE ARGE. (4000 loc.) Situat pe Argesin plasa Argesul. Insemnat ca a doue' resedinta a luiRadu-Negru. Langa oras se afla manastirea ce poartaacest nume, ziditg de Neagoe Basarab la anul 1518.Cel mai frumos monument de architectura bizantina.Restauratg in clilele noastre. Scaunul episcopatului deArges. Posedg un seminar si coale plimare de MeVsi fete. Situat cam la jumatate distanta pe drumul dintrePitesti si Ramnicu-Velcei. In oras se afla biserica dom-neasca, ziditg dupa cat se crede de Radu-Negru in alX III-lea secoI.

MONUMENTE E LOCURI ISTORICE. Cele alte mana-stiii din acest judet sunt Cotmeana, Fhtnidnda, Fedelepiu,

www.dacoromanica.ro

115

Stanipara, Turnu, Ber4Mve§t1 Scune,ü, Rthii, Va len1 §i

Bridet i Tu tan 1, zidita de Mircea cel Mare.CAI DE COMUNICATIUNE. Calea feratA centrala str-

bate acest judet de la Est spre Vest, incepend de laLeordeni i trecend prin Pitesti si Costesti pana laCorbu, uncle intra in judntul Slatina. De la Costestipleaca o alta cale ferata spre Sud, catre Turnu-Magu-rele. In circulatie mai este linia Pitesti-Curtea.de-Argescare se va continua pantl la Riu Vadului. Aceste calferate sunt dublate cu sosele. Afara de acestea mai sdntsosele .Pitesti Curtea-de-Arges Ramnicu-WIcea, cuo ramura laterala de la Tigveni prin Suici la Boisoarasi alta de la Flamanzesti tot prin *uici la Tiblea side la Flamanzesti spre rr:sarit, prin Mustesi spre Campu-Lung. Pitesti-Slobozia, care se continua in Vlasca :Pitesti-Barasti care se continua in judetul Olt. Laacestea adaogam soseaua numita Valsan care inlesneste-comunicatia pe valea riului cu acest nume.

OLTUL(MARCA UN TURN)

SITUATIUNE. LIMITE. Se coprincle intre judetul Ar.gq, la Nord si Est, de la satul Orleni si pang. la Corbu ;-intre Teleorman la Est si Sud, de la Corbu si pana laScarisoara si la Vest intre judetul Romanati, pang inDeleni si, Velcea pana la Orleni. Marginea despre Vesto forrneaza OItul ; cea despre Nord-Est si Sud o linieconventionalä, cal e, in partea de Est, urmeaza putincursul VecleT.

Suprafata este de 3420 km. p. sail 342025 ectare.DEALUR1. Acest judet este a§eclat ast-fel in cat nu

se atinge nici cle zona muntilor nici de Dunare. Partea

si

www.dacoromanica.ro

116

de Nord tine de zona dealurilor si este acoperita curamurile ce yin din culmea Comarnicului, printre carise deosibeste dealul piscul Dobrel, dealul Sopo-tidui i altele. Restul solulul cu cat inaintam spre Sud,este ses si nu prezinta nici o alta ondulatiune de catid si colo, cate o magura.

APE. Mai toate cursurde de api, care uda acestjudet sunt afluenti ai Oltulul. Acest riu ucla in cursulsu orasul Slatina si formeaza o multime de insule pduroase. Riurile care '1 sunt tributarii, incepand de laNord spre Sud, sunt : 1) Trepteanca, care isvoraste dinjud. Arges si se varsa langa Orleni;--2) angrea mare,.curge in directiz gcnerala de la Nord-Est spre Sud-Vest si se varsä linga satul Campu mare ;--3) Cungreamica, curge paralel cu cel precedent si se varsa cevamai la Sud de confluenta Pesceand:-4) Comanipt, putinimportant;-5) Tasluill , se varsa langa catunul Ipot sti:6) Si,il, isvoraste mai la Sud i curge paralel cu Oltu',apoi trece in judetul Teleorrnan. Afara de astea judetulOlt se mai uda de cursul superior al Calmatuiului,pr.:cum si de cati-va din afluentii Vedel: Plapcea mare,.Pl fpcea rated i 1Vegripara.

CLIMA.La Strihareç temperatura mijlocie anuala ede 100, iar temperaturile extreme observate au fost

38.5 caldura i 35.6, frigul cel mai mare observatpana acum la noi in Ora. Vântul dominant este celde Est, Nord-Est, iar ploaia nu cade in mijlociu peste450 m. m.

IMPARTIR1 ADMINISTRATIVE. Se compune din ur-matoarele trel plasi : Oltu- Vedea ca resedinta in Ursi;.,cerbaneftl ca rescdinta in Draganesti;Mijlocu cu re-sedinta in Perieti.

Popul atinge tifra de 115.413 locuitori.ORA§E.Slatina (6000 loc.) Pe Ormul drept al 01-

-

-1-

I/radar,

www.dacoromanica.ro

117

tului. Capita la judetului. Ora§ foarte vechiu. Se credea fi fost re§edinta lui Simion regele Romano-Bulgarilor-§i a luf Ioanitiu. Are un gimnaziu real, doug §coli pri-mare de bgetl §i doue de fete §i o §coala de agriculturala Striharet. Revdinta regimentului de dorobanti §i acelor alte autoritatY. Fabricg de fling, de thbacarie §i-scinduri. Slatina ese una din statiunile marT pe caleaferath centralg.

MONUMENTE §1 LOCALITAT1 ISTORICE. In judetulOltu se afla zece mingstiri, din care vre-o cate-va a-proape ruinate. Acestea sunt : Seaca, Striharetul, So-potul, Precesta, Glacociovul, Grecii, ComaniT, Galmele

Plgvicenii. Ruine de cetati antice se ggsesc la ChiliaCrimpora, Viespe§ti §i la Maruntei.

CIO DE COMUNICAT1E. Calea ferata centrala str-bate acest judet de la Est la Vest, incepand de laCorbu §i ping. la Slatina. Ca §ost.le putem cita pe cele-urmatóre: Slatina-NegrenT-Colonqtl, care merge la Pi-te§ti. Slatina-OrlenT, paralel cu Oltul, cu o ramura pa-ralelg de la Vulture§tl la Valea mare, prin Cucue§ti,Slatina, Serbgne§tT, Seaca. Slatina, Turnu-Mggurele,trecand hotarul pe la satul Dudu. De la Topana sedesfac doue §osele : Una din Sine§tl prin Val-de-el §i-alta la Corbul. Ambele spre Sud. Cea de la Corbu se-prelunge§te spre Sud pana la $2rbane§ti.

MUSCEL(MARCA 0 AQUILA PE 0 RAMURA)

SETUATIUNE. LIM1TE. Judetul Muscel se afl g. situatintro Transilvania spre Nord ;judetul arge§ spre Vest

Sud ; §i intre jude ul Dâmbovita spre Est.Frontiera despre Transilvania o formeazg culmea cen-

ai

www.dacoromanica.ro

118

trala a muntilor FagarasuluT de la virful Vistel-m ripanl. la muntele Palcinis, trecand prin virfurile UrBeripoescu i Psatra Crain la. PAna aci urmeaza clirectiaspre Est, de aci insI se Iasi! spre Sud pAna la pasulBren (Toitzburg). Marginea despre DAmbovita este for-math' de o linie conventionala, care pleaca din poalele-occidentale ale muntelui Paltinis si urmeaza spre Suclculmea Leotel pAnä in riul Arges langa satul MoaraMocanului; urmeazä apo! spre Nord-Vest cursul Arge-suluT pana la Nicolesti ; iar de aci spre Nord incepemarginea despre judetul Arges.

Suprafata este de 1703 km., p. sati 170,30i ectare.MUNTI. Judetul Muscel este acoperit de partea ori-

entail a muntilor Fggarasulul, si de partea occidentalaa muntilor Warsel. Cu lmile principali care despart intreele diferitele cursuri de apa ale acestui judet suntt) culmea Pretinel, care pleaca din virful cu acest numesi se continua spre Sud prin culmea printreriurile Vaslan si Doamna pina la Nord de orasul Pi-testi. Prezinta virful Scarisoara. 2) culmea MepilnY, carepleaca din muntcle lhrivoescu, si se intinde printrepoamna si Dimbovita, pina in muntele Jezernlal, i apcdspre Est pâna in Papusa, formând cu cea precedentaun unghiti ascutit, din al caruia virf isvoraste riul Dam-bovita. Din muntele Jezeru pleaca spre Sud printre riu-rile TArgul si Doamna, culmea 11711nulul, care se prelun-geste pana la Câmpu-Lung. Din virful papusa, mergespre Sud si paralel cu precedenta, culmea refeleica, carese continua prin dou6 ramuri paralele, despartite prinvalea Argesulu1: culmea Pietricica, care pleaca din PiatraCraiului i s intinde pe stinga Dâmbovite pAna la PodulDambovitel.

APE. Cursurile de apa sunt toate afluent! a! Arge-saluT. Cel mai principal este riul Doamnel, care izvo-

AdderS =dill,

www.dacoromanica.ro

119

raste printr'o ramurg din muntele Berivoescu, iar prin-tr'alta din virful Urla ; curge spre Sud paralel cu Ar-gesul i conflueazg cu acesta in apropiere de orasul

Riul Doamna se incarca pe stanga cu Bratiamarita cu 7rgzi i cu Arge,relul. Mara de acestea judetulMuscel mai este udat in partea de Est de cursul supe-rior al riului Dimbovita.

CLIMA. Temperatura anuala la Ca.mpu-Lund este deSo, mai rece in sanul muntllor i ceva mai caldg spreSud. La Campu-Lung vegetatia intarzie cu 18 zile facu vegetatia din valea Dungrei i cu 12 zile fata cu ye-getatia de la Bucuresti si cea din sesul Muntenie. Vamtuldominat este cel de la Nord §i apoi cel de la Sud ; iarploaia anuala 700-900 m. m.

IMPARTIRI ADMINISTRATIVE Se imparte in urma-toarele tre plasi Nuqoara-Dimbovita cu resedinta in Na-maiesti ; Riurile-Arggel, cu resedinta in Stalpeni ; P d-Koria, cu resedinta in $tefanesti.

ORAS,E. Cdmpu-Lqns (10.000 loc.) Situat pe riul rargul.Prima resediata a tarii pe la sfarsitul secolului XIII.Este resedinta regimentului de Dorobanti, a tribuna-lului etc. In acest oras se afll o biserica zidita. de RaduNegru, rezidita. de Mate. Basarab 1536, si mai tarziude Grigore Ghica 1832. In apropiere de Campu-Lungse vad ruinele une cetati romane.

Se cleosibeste mangs:irea Fldimbida. Aproape de Campu-Lung se afla baile numite Bughea, situate intr'o posi-tiune foarte frumoasa. Tot in apropiere de acest orasse afla comuna Jidova, numita in vechime Stepenium.

Ake centruri mai importante in acest judet suntlericdr, spre Nord, pe Dâmbovita ; Albqli, spre Vest deBughea, renumit pentru varul ce se exploateazg.

MONUMENTE LOCALITATI ISFORICE NiimeYW1, peArgesel, inseinnat pentru manastirea, care dateaza din

Pitesti.

:

SI

www.dacoromanica.ro

120

secolul XVI pe timpul 1W Mircea II. Afarg de Ngmg-qti ma i. sunt mangstirile Ciocanu, spre Nord de CampuLung, ziditg prin sesolul XVII ; Viorop, ziditg de ma-rele ban Ivascu Golescu in 1550; apoi Aninoasa, rdn-cdciovu, Pe§tera si altele, actualmente in ruing.

Se mai deosibesc urmgtoarele localitgti istorice: Corlillunde se mai v6d incg urmele castelului Corvinilor.Domnegi, comung ruralg. 1500 locuitori, unde se credecg ar fi fost odatg scaunul domniei. Rucdr, in apro-piere de care se aflg ruinele uneT cetlIT vechi si carese presupune a se fi numit Ruconium. De la Rucgx sepoate trece in Transilvania prin pasul Bran. Spre Nordde Rucgr se aflg pestera Dbnbovicioara. lere#1, fostaproprietate a Basaraqilor, unde se vgd Inca urmele nneivechi citadele, care dateazg din secolul XII, numitg Tg-tgrasca. Aproape de frontierg se aflg. ruinele vecheicetAtT Uralia.

CA1 DE CoMuNICATIE. Din soseaua care trece princentrul tgrei, se desface spre Nord o sosea, care lasatul Jugur se desface in do0 ramurl; una urmeaza pevalea riulul TArgul, trece prin Campu-Lung si se con-tinua apoi prin Ngmgesti, Dragoslavele, Rucar si PoduDâmbovitei. De ad soseaua bine impietritg, se continuapang la frontierg, pe unde o trece, formand trecgtoareaBran, care stabileste comunicatia activg intre Campu-Lung si Brasov.

A doua sosea trece pang la satul Nucsoara prin Dar-manesti-Pietrosani. Afarg de acestea se mai afig soseauaColibasi-Racovilg-Vultures ti-Bgleni si LeurdenT-Negre.sti.Restul comunicatiunilor se face pe drumuri primitive.

www.dacoromanica.ro

121

TELEORMAN(MARCA TREI 01)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Teleorman se afla si-tuat intre jucletul Argq, la Nord ;judetele Olt i Ro-manatT, la West ;judetul Vla§ca la Est §i Dunarea laSud. Marginea despre West o formeaza Oltul, de laimbucatura sa i pAna la Scaripara (RomanatT). Dinacest punct incepe marginea despre judetul Olt, carese indrepteaza spre Est, apol spre Nord pAna la Corbu,de unde incepe marginea despre Arge§, care se indrep-teaza spre Est de Slobozia. De aci incepe margineadespre Vlaca, care se intinde spre Sud, atingand putincursul riului Teeorman, pAna la satul Bujor. Intreacest din urma punt §i gura Oltului marginea judetuluTeste formata de Dunare, a care ditectiune generala estede la West spre Est.

Suprafata e de 3623 km. p. sau 362.355 ectare.DEALURI. Judetul Teleorman este situat in zona §e-

sului §i a terasei dunarene, prin urmare nu prezinta nicio ondulatiune de teren, afara de cAte-va moviIT. putininsemnate prin inältimea lor, cum sunt : Magura mare,Turnu, Piatra, Neaga §i altele.

In partea de Sud-Est, in unghiul format de Vedea§i Dunare, se intinde o c5.mpie joasa care face partedin terasa dunareana §i care se nu-me§te Cdmpu Burnas.

APE. Cursurile de ap5, care uda acest judet, afarade cursul inferior al Oltului, sunt de putina importantain raport cu ceT alti afluentT aT Dunarei. Ele izvorasctoate din zona dealurilor. Cel maT important este Vedea,care izvor4te din judetul Argq, formeaza intru cat-valiinita judetuluT despre Olt, §i intra in judetul Teleor-man pe la satul Valeni. Se indrepteaza spre Sud-Est

elfelarz,

www.dacoromanica.ro

122

si Sud pina la satul Bujor, uncle se desface in dou6brate, clintre care unul pleaca spre Est si Nord-Estde-a lungul Dunarei pana apr6pe de Giurgiu; iar celalt spre Vest, pana la Zimnicea, formand ast-fel o largadelta. Printre afluentil acestui riu se pot nota in stangaTthormanul, care intra in judet pe la satul Izvoarele dejos, si ii ucla in partea de Est, formandu-i intru cat-valimita apol conflwaza cu Vedea langa satul Cerveniide sus: Valea CeWzelui, incarcat cu Tinoasa, care con-flueaza cu Vedea mai la Sud de Mavrodin; Burden,care conflueaza lane satul Albesti; Tecucel, care con-flueaz lâng1 satul Badesti.

Afara de Vedea se mai poate nota riul Calma

ma'rit pe dreapta cu Urluiul, care uda, partea de Vesta judetului si se varsa in lacul Suhaia ; apol Oltul uric,care se varsa in Olt, spre Vest de Turnu-Magurele.

LICURI §I INSULE. re-a lungul Dunarei, incepandde la Vest spre Est, s'ati format urmatoarele lacuri :Suhaia, cel mai mare, care se intinde spre Nord-Vestde Zimnicea, pana la satul Viisoara; a poi BercelniulCioara i Scac§tl. Acestea trei, mult mai mici, sunt si-tuate in delta Vedel.

Printre insulele formate de Dunare, cele mai impor-tante prin intinderer lor sunt : Belina, Persian, cea maimare, acoperita cu padure i situata la Sud de laculSuhaia, Ghinghinealla, Adi, Vat-din §i altele mai mid.

CLDIA. Acest judet are aceiasi clima ca si Roma-natii. Terasa dunareana este cea mai calda. La Turnu-Magurele s'a observat 390 caldurii. Va.ntul clominat injudet este Est si N-Est, iar in valea Dunarel S-Est,Vest si Sud-Vest. Ploaia cade in mijlociu 400 m. m.pe an, iar la Zimnicea ploua indoit 825 m. rn.

Populatia atinge tifra de 160,000 locuitori. Partea deSud este mai putin populata.

www.dacoromanica.ro

123

IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmatoa-rele tret plasi Calmquiu-Mrrginea, cu resedinf,a in Alec.sandria ; Teleorman, cu resedinta in Balaciu sicu resedinta in Rosioril de Vede.

ORAE. Tarnu-Mdgarele (6000 loc.) Port la Dunarein partea de Sud.Vest, aproape de gura Oltulul. S'afondat pe la anul 1836, si de la 1846 este capitala ju-detuluT. Are o scoala de mescril, do0 scoale primare(le bael i una de fete. Resedinta regimentuld de do-robaiW si celor alte autoritati judetene. Poseda un spital.Cap pe linie aI drumuld de fier Costestl-T.-MagurelStatiune importanta a vapoarelor dupa Dunare. Export):cereale.

il!exandria, (11.000 loc.) Situat pe dreapta riului Ve-dea. Fondat in timpul luT Alexandru Ghica anul 1832.

Este resalinta revizoratuld scolar. Are un gimnaziu,dou scoale primare de bleri si do0 de fete. Spital.gradina publica, etc. Fahrica de spirt, spalatorie delfina etc. TArg important (la 20 Mai).

Zimnirea. (4000 loc.) Situat pe Dunare la imbucaturabratuld drept al Vedd. Port de al doilea ordin. Exportde cereale. Scoala primara de baeti si fete. Tirg im-portant la Sf. Petru. Se v&l 'Inca ruinele und cetatiromane ce se numea Zeugma. Insemnat prin rasboaeledintre Rusi si Turd din anif 1792 si 1828.

R*oril a'e Vede. (1000 loc.) Situat pe dreapta riululVedea. Pang. la 4810 a servit drept capitala a jude-

Scoala prirnara de baeti si fete. TArg saptamânalOrasul s'a fondat pe timpul lul MihaT Bravul in onoareaostasilor rosiori.

INIONUMENTE 1 LOCALITATI ISTORICE. Turnu-Ma-crurele, in vechime se numea Tarim-Romulus. In secolulXV fu coprins de Turd. Luptele intre Mihal Bravul siTurd la 1598 si intre Rusi si Turd la 1829. Patineia

nrsul,

pint

.

www.dacoromanica.ro

124

insemna: prin victoria castig tta de Mihai Bravul incontra Turcilor la 1592 Piatra. unde s'a facut bätäliade la 1589.Frumoasa, unde se ved ruinele unei cetativechi.Celatea, pe valea riului Tinoasa, unde s'a flcutbatalia de la 1596 intre Turd si Romani. Aci se maivad Inca ruinele unel cetati vechi.Obreasca de jos, ruinevechi si o cetatuie, care dupk cat se crede, a existatin timpul Tatarilor. Antonqtl, pe Tinoasa, insemnatprin batalia de la 1595. Netofil de jos, ruine vechi.Breltitp7pd, ruinele until oras vechi care s'a numit TripoL.

CAI DE COMUNICATIE. Judetul Teleorman este stra-batut de o cale feratä, care vine de la Costesti (Argestrece pe la Strambeni si merge la Turnu-Mggurele.

Afarg de soseaua care dubleaza calea ferata, se maipot nota soselele urmgtoare: Corhu-Ro)siorit de Vede-Ale,-sandri.z-Zimniced ; Atchnari-Isvoarele de sus, prin Alexan-dria, pe marginea orientalg a judetului: Alexand iT.-Melgurele prin Furculesti:T.-Migurele-Elisabeta, careconduce in judetul Olt.

DAMBOVITA(MARCA 0 CAPRIOARA)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Dambovita se coprindeintre judetel:-. Muscel i Arges, spre Vest; Vlascaspre Sud ;Ilfov, spre Sud-Est: Prahova spre Est,

Transilvania spre Nord. Marginea despre Vest sereprezinta printr'o linie conventionala, care urmeazaculmea Leotel pana la Sud de Leurdeni ; ea se conti-nua in aceasi directie pana la satul Visina (Vlasca):cea despre Sud este formatg de o linie, care se intindespre Est de la Visina pan g. la satul Crovu, apoi ur-r1ea7g. cursul Argesului, pana la hotarul dintre Vlasca

si

www.dacoromanica.ro

125

qi Ilfov. Cea despre Sud-Est incepe din acest punt sise indrepteaza spre Nord-Est pana la confluenta Ia lo-mite( cu Cricovul occidental ; cea d 'spre Est secontimet spre Nord pana la culmea Caraimanuluicare o urmeaza pana la virful cu acest nume. Fron-tiei a despre Transilvania este format de culmea cen-trala a muntilor Barrel, care tine de la hotarul Jude-tului Muscel i pana la poalele muntelui Caraiman.

Stiprafata este de 3653 km. p. sa 365,291 ectare.MUNTr. Partea de Not d a judetulul Dâmbovita este

acoperita de doua culmi principale ce se desfac dinmuntil Barsei: 1) culmea Leoter, ce se intinde printreDambovita i Ialomita pana in virful ce poarta acelasfnume, de unde se desface in doua : culmea F isaca spreVest, printre Dâmbovita §i Bradica, i culmea MagurtI,care se intinde pe dreapta Ialomitei pana aproape deTergoviste. 2) Culmea Sir/Inv, care se desface dinvirful Strunga i se termin I confluenta celor douIbrate cari formeaza origina riului Ialomita.

In partea de Sud-Vest judetul este dominat de maimultc dealuri care vin din Muscel : Palopul i Scheia,,cari despart vaile afluentilor Argesului; iar in cea deEst incepe regiunea esu1ui pan g. la marginea despreVlasca i Ilfov.

APE. Cursurile de apa cari uda acest judet sunt douamai importante : 1) Danthovi(a, care vine din Muscel,(virful Jezeru), trece hotarul judetului pe la satul Mi-claupni, se indrepteaza spre Sud, trecand pe la Vestde Targovite i intra in judetul Ilfov pe la satulSlobozia. 2) lalornifa, care se formeaza din doul brate:Unul vine din muntele Strunga, iar cel alt din par teaoccidentaI a muntelui Caraiman. Urmeaza directia

1. Numit si Cricovu lalomiteT, spre a-1 deosebi de Cricovu oriental

')

p.

www.dacoromanica.ro

126

spre Sucl, udg. orasul Targovis:ea i apoi se indrep-teazg spre Sud-Est pang la confluenta sa cu Cricovuloccidental, unde trece in judetul lov. In partea deSud-Vest, acest judet mai este udat de Arges si dePotopul i Cobia, doi afluenti mid al Argesuld.

CLIMA. In acest judet mijlocia temperaturel este de90; iar in munti 70-80. Viintul dominant este cel deNord si Nord-Vest. Cantitatea de ploaie anualg e de6.20 m. rn. in munti.

IMPARTIR1 ADM 1N1STRATIVE. Se imparte in urmg-toarele cinci plgsi : De2mbrvila, cu resedinta injerbeIngli; Dea:u Diuthovila, cu resedinta in Dra,zomi-re§11;Cobia, cu resedinta in Gete;t1;Bolintinu, cu re-sedinta in Titu; lalomifa, cu resedinta in Bileiuregl.

ORAE. Tdrgovi,ste. (7000 loc.) Situat pe Ialomita.capitala judetului. Fundatg la 1290 de Radu N-gru.A fost capitala tärei phng la 1716, in timpul domrieilui Nicolae Mavrocordat.

Se deosibesc urmg...oarelele monumente : Curtea Dom-neasca, bisericg ziditg de cgtre Petru Cercel (1583) re-ziditg de cgtre Constantin BrAncoveanu si de GrigoreGhica (1699 si 1815) Mitropolia zi litg. de NeagoeVodg (1515)mangstirea Catolicit ziditg de Radu Negru,

clgrâmatg in maT multe rânduri, precum i alte mo-numente mai putin importante. Targovistea este me-morabilg de asemenea prin resboaele din 1460 (Vlad-Tepes) si 1595 (Mihai Bravul). Gimnaziti, scoli plimarede baeli si fete, reseclinta regimentuld de dorobanti

celor-l'alte autoritati judetene.Gite§tt (2000 loc.) Situat intre Sabarul i Dâmbovita,

comung urbang. Statiune important:a pe linia Bucuresti.Pitesti. PAng la 1832, capitala judetuld-

MONUMENTE I LOCAL1TATI ISTOB10E. Cel mai im-portant este Aldndstirea Dealulul, situata spre Nord de

si

si

Motnita,

www.dacoromanica.ro

127

Targov4te, zidita de Radu cel Mare la anul 1500.Aci se AA capetele luT Radu cel mare §i MihaT Bravu.

Viforita, in a propiere, ziditg de Vlad Vodg Basarabla 1530. Goi goltel, Nutelul, Baldana i Ggiseni. Ca 10-calitate istoricg demng de insemnat este Targov4tea,rämas memorabil atat ca resedinta domneasca, catpentru rgsboaele i asediurile ce a sustinut in timpullul Mihal Bravul. Finta, pe Ialomita, insemnat pentruvictoria repurtata de MateT Basarab in contra lul VasileLupu la anul 1653.

CAI DE COMUNICATIE. Calea feratä centrala strgbateacest judet in partea de Suci, de la GherganT si pang.la Leordeni. Afarä de asta maT este §i calea ferataTitu- Tirgov4te, care trece prin Nucet §i, Vacaresticare se prelungeste pana la Laculqe.

Oraul Tirgovi§te este §i centrul oselelor acestuTjudet. Din acest punt plead urmatoarele sosele : Tir-govi,de-Cojasca, pe unde intra in judetul Ilfov ; Tirgo-govilte PetrqtY ; Tirgov4te lifitletupnt (Muscel) prinSotanga ; nrgovi§te Pietro§ila prin Serba.nestT :

GhisdavenT, spre

PRAHOVA(MARCA UN TAP SI 0 VITA CU STRUGURI)

SITUATIUNE. LIMIT& Acest judet se afla coprinsintre judetul Dâmbovita la Vest ;Ilfov i Ialornita laSud ;Buzal la Est §i Transilvania la Nord. Margineadespre Vest §i se represinta printr'o linie conventio-nala care urmeaza culmea CaraimanuluT, apoT cursulCricovului occidental pana la coufluenta acestuia cuIalomita ;cea de Sud urmeazg cat-va cursul IalomiteTapoT se indrepteaza spre Est pang hi Adancata, apol

si

si

Tirgoviste

www.dacoromanica.ro

128

spre Nord-Est päng la confluenta Cricovului orientalcu Prahova;cea de Est se indrepteazg spre Nord pe1âng Mizil, urmeazg mai intal putin pe dreapta riuluiBisca Chiojdulul, apoi culmea TItarului p:Ing in mun-tele Tg.tarul.

Frontiera despre Transilvania incepe din munteleCaraiman, se indrepteazg spre Nord pAng la pasulPre leal, apol spre Est si iar spre Nord pang la virfulPiatra mare ; de aci spre Sud pâng la muntele Prede-lus, apoi spre Sud-Est pâng la muntele Grohotis ; aporspre Nord On g. in muntele Ciucas, si in siarsit spreEst pan g. la poalele muntelui Tgtarul.

Suprafata 4890 km. p., sail 488,083 ectare.Culmile muntoase cari acoperä acest judet,

fac parte din muntii 135.rsei, spre Vest si din muni,iiBuz6ului spre Est. Cele mai impor_ante sunt ; 1) CulmeaC'araimanulut, cu piscurile Caraimanul si Furnica, carese d sface din virful Ointella i se prelungete spre Sud,printre Ialomita i Prahova, 1)5.n1 in dreptul orasuluiFilipesti. 2) Culmea Baiulur cu virfurile Steoaia, Baia

Sinaia, care se prelungeste printre Doftana i Pra-hova, pân't in confluenta lor. 3) Culmea St-Pie, carepleacg din muntele Grohot4, §i se desface in doug ra-muri : a Negruplut, printre Doftana si Verbi16u si aZiuofoiulut, prin..re Verbilèu i Teleajgn. 4) CulmeaClaburetulut, care pleacg din virful Ciucas si se prelun-geste printre Teleajgn si Buzgu.

A PE. Printre cursurile de apg care ud g. acest judet,cel mai important este Prahova. Acest fir' se formeazg.la origing prin doug brate ; unul- vine din munteleCaraiman, iar cel alt din muntele Predeal. Dupg ce seintrunesc, riul curge spre Sud pe lAngl CArnpina

apoi trece pe la Vest de orasul Ploiesti, seindrepteazg spre Sud-Est, formeazg cat-va margineaFilipesti,

bung.

ei

www.dacoromanica.ro

129

intre judetelz Ialomita si Ilfov, i confluiaza cu Ia lo-mita spre Nord-Est de satul Dridu. Prahova se in-carca pe dreapta cu Provita, iar pe sta.nga cu Doftuna,cu care confluiaza spre Sud-Est de Campina, apoi cuTe'eajanui, care vine din muntele Ciucas, incarcat siacesta pe dreapta cu Verbileu i pe stanga cu Druzina.Teleajanul se indrepteaza spre Sud si apoi spre Sud-Est trece pe la Est de orasul Ploiesti si confluiaza cuPrahova, langa satul Palanca spre Vest de Gherghita.Ialomita udä judetul Prabova in partea de Sud,mandu-I marginea despre Ilfov, i primeste pe Crirovulocciuental, care uda judetul Prahova in partea de Vest

cu care conflueaza langa. satul Podul-Valeni.CLIMA judetului Prahova este rcoroas i chiar rece

in munti, calda in regiunea dealurilor i prin campie.La Sinaia cea mal mare caldura observata est:t de290 i cea mai coborita este 280. Din cauza ziduulde munti ce inconjura judetul la Nord, clima este rn-tiputin aspra, ast-fel ca in timpul iernei, genii este cumult mai simtit une-ori in regiunea campeana. Vintuldominant este cel 'de Nord, care sufla fIr incetare pevalea Prahovei. Pe muntii inalti clima este si mai receiar pe virful muntilor Omul, Piatra si Caraimanul za-pada se vede chiar in toiul verei.

La Sinaia vegetatia se desvolta mai ta.rziti cu 23 rilede cat la Giurgiu si cu 17 zile mai tarziii ca la Bu-curesti.

POPULATIUNEA se urea la 220,000 locuitori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urma-

toarele cinci Campu-Tirgsor, cu resedinta in I u-rheniY marl; Filipe§11, cu resedinta in Filipe§t1; Prahovacu resedinta in Cdm,oina; Teleajanul cu redinta inVolenl; Pagoria-Cricdvu, cu resedinta in Urlati.

ORAv. Ploiegl (40,000 loc.) Situat intre Prahova9

fo--

si

si

+

p141:

www.dacoromanica.ro

130

Teleajgn. Capita la judetuluT. Are un liceji, coalg co-mercialg, sc61a normala, scoalg secundara de fete, ate-lier de croitorie, scoalg de meserii, cinci scoale primarede bgeti si cinci de fete. Bibliotecg publicg i un ince-put de muzeti. Mai multe edifieii: Catedrala, liceul,primgria, palatul justitiei, observatorul de foc etc.Statua libertgtii si monumentul vangtorilor de la Cri-vita. Oras insemnat in istorie pentru ca aci ostasii

fgcurg juramântul de credintg huT Mihaiti-Bravulla 1599, inainte de a trece in Transilvania. Cap delinie a cgei ferate Ploesti-Predeal, si statiune interme-diarg intre Brasov si Bucuresti.

Cc2mpina (4000 loc.) Lane Prahova, comung urbangSituatg intr'o pozitiune frumoasa pe clina dealurilorsuperioare. Telega, renumitg pentru salinele sale, peni-tentiar. Breaza, renumitg pentru izvoarele sale de apeminerale. Predealul, punt de trecere in Transilvania.Sinaia, comung urbana. Rcsedinta de varg a Regelui.Azuga, localitate industrialg importantg. Fabricg desticlärie, de ciment, var hidraullc, branzeturi i pos-tavurl.

Men% (3 00 loc.) Situat mai spre Nord, in apro-piere de Teleajrin. Nu departe de aceastg comung seafig cate-va izvoare de apg mineralg.

Sitmicul (2500 loc.) Situat ceva mai la Nord de pre-cedentul. Mine bogate de sare.

Uriafil (2500 loc.) Comung urbang situatg spre Sudde VaIeni, pc CricovuI oriental. Apostolache, comungrurala bogatg in puturi de pgcurg.

Bucov (1000 loc.) Situat spre Nord-Est de Ploes.i.Altg data capitala unui judet ce se numia Secueni.

Filip0 (de targ) 1250 loc. Langg. Prahova, spreVest de Ploiesti. Targ septgmanal.

Punchenit-mary (1000 loc.) In ipiopiere de Prahova.

p1aie§1

www.dacoromanica.ro

131

Gherghila targ. Tehnorul nou, unde se aflg o fabricgde iarbg de puscg a armatei.

MONUMENTE §I LOCAL1TAT1 ISTORICE. Se deosibescurmgtoarele mângstiri: Sinai2 la picioarele muntelulCaraiman, ziditg la 1698 de spgtarul Michal Cantacu-zen. Aci se afll castelul numit Pe les al regelui. PoianaChieia, Crasna, Susana, Ve2rhila,s, Zonfira, Mis lea, ziditade Radu-Voda la 1524, actualmente penitenciar pentruminori ; Marginenil, zidit de Cantacuzinesti, penitenciar ;Tirnorul-vec4iu, zidit de Anton Von la 1672.

CAI DE COMUNICATIUNE. Acest judet cste strngtutde urmgtoarele cal ferate: 1) Calea feratg centralg, careintra in judet printre Peri§ si Crivina, si ese pe laMizil;-2) Linia Plair§II-Predeal, care trece in Trancil-vania prin pasul Predeal, si care trimite o ramurg dela Câmpina la Doftana si alta de 12 Buda la SIrnic.

Orasul Ploiesti este si centrul soselelor cari strnatacest judet. Afarg de acelea care dubleaza caile ferate,se noteazg incg cele urmgtoare: 1) Soseaua ce mergespre Nord pang la frontierg (muntele Ciucas) si c-tretrcce prin Lipguesti si Vgleni, Ong. la Isvoarele. 2)Ploie§ft-DifrmaneglMdrginent de aci la Targoyiste;3) PloiegtGherghila, Balta DoavineY ; Ploie§11

rigene§tl toate spre Ilfov.

VLACA(MARCA TREI STEJARI)

SITUATIUNEA. LIM1TE. Judetul Vlasca se aflg coprmsintre judetul Arges si Dâmbovita la Nord ; Ilfov, laEst: Dungrea la Sud; Telco! man la Vest. Margineadespre Vest o tormea7: 0 lin:e cony ntionalg, c-ue

9i

www.dacoromanica.ro

132

pleacg de la satul Bujor, unde incepe i virful delta"riului Vedea, si se indrepteazg spre Nord, urma.ndcat-va pe stinga riului Teleorman, pang in dreptulsatulul Slobozia. Din acest punt se indrepteazg spreNord-Est §i Est pang la satul Poiana lungg ; apoi .sein toarce spre Sud-Est, urmand cursul riului Arge§.pang aproape de satul Bolintinu din vale, apoi spreSud pang la Drgggnestii de sus, de unde urmeaz g. iaräsTcursul Argesului pang la satul Fglalstoaca, i pe urmgspre Sud pang in Dungre in fata insulei Lunga. Mar-ginea despre Sud e formatg de Dungre, care se indrepteazg de la Sud-Vest, cgtre Nord-Est, incepandde la satul Bujor i pang in pichetul Flgmanda.

Suprafata este de 3743 km. p. sail 374,376 ectare.DEALURI. Ca si Teleormanul, judetul Vlasca este

coprins in zona sesului si a terasei dungreang, prinurmare nu prezintg o altt ondulatiune de teren afargde cate-va ngurY izolate, a cgror inaltime rare ori seridicg pang la 100 metrii si printre cari se pot deo-sibi : mggura Frasinulid, Frdlqd, Padurea Areagrit, Slo-bozia i altele. $pre Vest se intinde o câmpie joas1 §iunitg, care se impreuna cu campul Burnas din judetul.Teleorman.

APE. Riurile care udg acest judet, afarg de Du-mire, tin mai toate de basinul Arge§ului. Acest rI

udg judetul Vlasca in partea de Est, incepand de lasatul Poiana lungg si pang la satul Falgstoaca pri-mind in dreapta sa urmItoril afluenti Neajlovul, careisvorgs.e din ni§te dealuri sisuate in judetul Argesspre Sud de Pitesti, intrg in Vlasca pe la Est de sa-tul BrostenT, si se aruncl in Arge§ langg satul Fglgs-toaca, unde intrg in judetul Ilfov. Neajlovul se incarcgel insusi pe dreapta cu D(?nthornicul, care isvorgste totdin judetul Arge§, ceva mai spre Vest de Neajlov,

www.dacoromanica.ro

133

.curge in aceeas! directiune, si conflueazg lângg satulAnghelesti; apoT cu Glavadogid, care ia nastere in apro-piere de satul Izvoarele. Acesta curge paralel cu celprecedent si conflueazg lane satul Cdluerenr. In partfade Vest a judetuluT curge pârIul Cdlnif r, care se varsgin Teleorman lane satul Badleasca.

LACURI r INSULE. De-a lungul DungreT se aflg ur-mgtoarele lacuri tail WV, insemnate prin intinderealor PuenT, Branistea, Grgdistea si altele maT gqinimportante, coprinse in delta VedeT ; apoT Misir §i Ballamare. In aceeasT directiune se aflg uringtoarele insule:Crivan, Boatin, Ramadan, l'angg lacul MihaT; insulaSt.-George, intre Giurgiu i Rusciuc ; Smarda., Mocan, etc.

CLI31A este aproape identicg cu cea din judetul Te-leormau. Cea mal mare aldurg se observg pe terasadungreang. In vara anuluT 1896 s'a observat in zivade 26 Iulie la Giurgiu, o cgldurg de 42°8.

Aceasta este cea nial mare cgldurg observatg la noTin tail.

Vintul dominant in judet este N.-Est si S.-Vest. Dincanza pldurilor care a scgpat de furia agricultorilor-farg scrupul, ploaia in acest judet este mai abundent.5de cat in Teleorman.

POPULATIUNEA 150,000 locuitorl.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urn-A-

toarele trel plgsT :9 Cdlnigea cu resedinta in Ghivatt;Glavacioca-Nenflov, cu resedinta in Obedeni; Margineain St,ine,c11.

ORAp. Capitala judetulul este Ginrgiu (22,000 loc.)Port important pe Dungre. Colonie comercialg a co-niarciantilor genovezT, prin secolul XIV. BizantiniT IInumaiau Teodoropolis. Mult timp ocupat de Turd sirnemorabil in istorie prin multimea de bltgliT ceklat sub zidurile sale, at:It intre Roman! si Turd, cat

:

s'ati

www.dacoromanica.ro

134

intre Rusi si Turd. Dupg tractatul de la Adrianopof(1829) Rusi1 dgrimarg fortificatiunile, si orasul ramasedefinitiv sub stgpAnirea Romanilor. De la 1834, figu-reazi drept capitall a judetu1u1 Vlasca. Are un

doua scoale primare de MeV si doua de fete,Este resedin,a regimentului de dorobanti, regimentulade calgrasT, precurn si a tutulor autoritatilor judetene.Spital, cazarmg, gradin g". publica si alte edificiI. Comertinsemnat cu cereale, sare, Una si gaz. Cap de linie atdrumuluI de fler Bucuresti-Giurgiu, si statiune de oprirea vaselor dupa Dunare. Punt de trecere al mgrfurilorsci calatorilor din Occident in Orient si vice-versa. Ser-viciul de vapoare zilnic cu Rusciuc, stabilind ast-fel le-gatura cu cqlea fera.g. din Bulgaria, Rusciuk-Varna.Targ important la 29 Iulie si 15 August.

Gnrtia (1880 loc.): Kdrtojan 1800 loc.): Dr4Yneitt(1500 loc.) sunt tat-gut-1 importante.

MONUMENTE E LOCALITATI ISTORICE. Cauglrent,punct unde Mihai Bravul a repurtat o victorie stralu-citg in contra Turcilor la 1595. Strimba in plasanistea, unde se gasesc ruinele uneT citadele din timpurTfoarte departate. Se deosibesc mangstirile GlavaciocuT

C tstioarele.

CAI DE COMUNICATIE. De la Giurgiu si pang lasatul Gradiste, pe marginea despre Ilfov, este caleaferata care merge la Bucuresti. Din Giurgiu se desfaceo tnicg ramurg la Smarda. Sunt apol sosele urmatoare:Giurgiu-Copittent, in directia drumuluT de fier ;Giurgiu-Ezim, pe langrt Dungre ; Giurgiu- Trestenicu, i de aci injudetul Teleorman ; G Toporanr, cu o ramura dinTip-nit-a de sus la .5?efan eel Mare (Arges), prin Dragg-nesti ; Giurgiu- Obilgti (Dimbovita), prin RusiT luAsan: Mat rite§tt-Dragdnesti- Vilane§t1, care strabate ju,

si

gist-naaiii,

Cal-

pm

www.dacoromanica.ro

135

detul de la Vest la Est. In fine Buganie de jos-PreajbaRestul comunicatiunilor se face pe cI I rimitive.

ILFOV(MARCA UN TEMPLU CU SFINTII IMPARATi

CONSTANTIN SI ELENA)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Efov se aflä coprinsntre judetul- Vlaca la Vest ; Dâmbovita la Nord-V est ;Prahova la Nord ; Ialomita la Est ;Dunareala Sud. Marginea despre Vest corespunde cu margineaorientala a judetulul Vlaca. Linia conventionala, care-iformeaza marginea despre Nord-Vest, incepe de langasatul Cascioare i se continua spre Nord-Vest pang laPoenari; cea despre Nord tine pana la satul Adincata ;jar cea despre Est, se indrepteaza spre Sud, trece prinlacul Most4tea i se terming. in Dunare langa laculBoian.

Suprafata e de 4038 km. p.. sail 403,782 hectare.DEALURI. Judetul Ilfov nu este prevazut cu dealuri

importante prin inaltimea lor. Se deosibqte numaicate-va movile artificiale cum se gasesc de alt-fel in-irate pe tot §esul Munteniei. Se distinge totu0 spre

Sud Movila Rdaovanu 100 metri inaltime. Restul seprezinta sub forma unel campil mntins i unita ca toatejudetele situate pe langa Dunare.

APE. Cursurile de apa care strabat acest judet sunt :Argepl, care, dupa ce-1 formeaza intru cat-va limita,intra in Jude; ceva mai Ia Nord-Vest de Palanga. Ur-meaza cursul spre Est, apoi spre Sud, pang.' la Olte-nita, unde se arunca in Dunare. Cele alte cursuri deapa sunt mai toate afluenti ai Argeplui. Printre acesteavom cita pe : Sabana, unit cu Ciorogdrla, care conflueng.

www.dacoromanica.ro

136

mai la Sud de Hier5§ti ; Dambovita care inträ injudet pe la satul Brezolu, trece prin Builure§ti §i con-flueaza cu Argeul 1ang5 Budqti ; apol Colentina, carese arunca in lacul Cernica. In partea de Nord judetulIlfov este udat pe o mica intindere de riurile Ialomita

Prahova, cari conflueaza' pe marginea judetului, intresatele Dridu i Patru-frati.

LACURI L 1NSULE. Langg. Dunare se aft: laculGreaca, cel mai mare din tot judetul ; iar in interiorulsIU se afl b1ti1e Snagov, Afosti§tea, Cernica,

Tiggnqti i altele mai midi.Insulele formate pe DunAre sunt : Insula Lunga, Al-

bina, Ostrovul mare, Ostrovul mic §i insula Paraschiva.CLIMA. Bucuretii, unde se fac observatiuni meteo-

rologice de 40 ani, se poate lua ca tip pentru climajudetului Ilfov. La Bucure§ti mijlocia temperature anualeeste de 100. Cea mai inalta temperatura observata afost 400 iar cea maT scazuta 30°5. Vintul dominanteste cel de Nord-Est §i Est ; apoi cel de Sud-VestVest. Cantitatea de ploaie anuall atinge ingltimea de618 mm. Vegetatia se desvolt4 mai fArziti cu 6 zile de'cit la Giurgiu.

POPULAT1UNEA (400,000 loc.)IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urma-

toarele cinci plg§T Deimborila-Mostieea, cu re§edinta inNegoegt, cu re§edinta in Budefil; , cu

rqedinta in O'tenip; Sabarul cu re§edinta in Domnegi--de-jos; Znrgovul, cu reedinta in Buftea.

ORAp. Bwure§-ti, (250,000 loc.) Capitala regatuluiRomania Este situat pe riul Dambovita, intr'o valinconjurata de colinele Dealul Spire, al Metropoliel,al Filaretulul i Dobrotese.

Poseda o academie cu muzeti, biblioteca, cinci facul-t4T litere, drept, medicing §i teologie; §coala

si

C41eru-sanT,

si

Fi,rbinft O1é,,i1a

I atiinae,

www.dacoromanica.ro

137

normalg superioarg, patru licee publice, dougcoal cornercialg, coa1 de farmacie, veterinarg, doug

scoale normale (una pentru institutorl), scoalg militarg,de poduri i osele, de meserii, agriculturg, silviculturg,scoald normala de fete, doug externate secundare, trelscoale profesionale, 22 scoale primare de bgetl si 17de Ette. Resedinta Regelul a Statului major al ar-mate!, a corpulai II de arrnatg, precum si a tuturorautoriatilor inalte, civile si militare.

Ca edificii publice posedg : Palatul regal si alte pa-late zidite de Domnil trecuti sati de a1i fosti demnitariai tare, palatul primgriei, al ministerultif de interne,finante i domenii; Academia, in fata cgreia se afll sta-tuele lui George Lazgr, Mihai Bravul i Heliade Rg-dulescu ; Palatul Regeuluf, zilit in anul 1486, etc.Prin're monumentelc istorice se deosibeste Mitr)polizrditg la 1650 ; Curtea vechi(1, in timpul lui Mircea celmare ; Sft. Sliridon, ziditK la 1763 de Scarlat Ghicareziditg la 1858 ; Doamna ziditä la 1751 deDomnita Bglasa, fiica lui Constantin Brancoveanul sirestaurat g. din nal in timpurile noastre ; Sft. Gheorghevechire, ziditg la anul 1493 ; Sft. Gheorghe noti, ziditg deConstantin Brancoveanu ; Creplesen, ziditä la 1792:_Rada-Val, la 1570 9 ; mangstirea Vacdre,str la 1720, ac-tualmente transformatä in arest preventiv; Cotrocent,mlngstire ziditä de Serban Cantacuzin la 1696, peDambov4a, resedina de varg a regelui i insemnatprin bgnlia de la 1652 dintre Mate! Basarab cu Turcii

prin capitularea guvernulurla 1821, in timpul revo-1utiune1 lui Tudor Vladimirescu ; apol yin 5 mari spi-

dintre car! unul pentru copii; in sfirsit PalatulPostelor si al Bgncii nalionale, mai multe cazarme si

t) Tocilescu. Istorie românA.

gimnaziT,

§i

Balafa,

si

unhurt,

www.dacoromanica.ro

138

edificii §colare, printre care se noteazg coala de agri-cultura, §coala de podurl i oseIe, coaIa militara §ialtele.

Se crede ca numele acestui ora se trage de la unpastor anume Bucur, care stapanea aceste locuri i carea zidit o bisericuta Ce-T poarf i asta-zi numirea. Adevenit capitala Romaniei la 1393 in timpul lui Mirceacel batran. Pana la 1719, cand domnia a cazut in manafanariotilor, ora§ul Bucurqt1 era reedinta Domnilornumai in timpul iernei, cad vara o petreceati la Tar-goviW. Din acest an a ramas singura capitala a Mun-teniel pana la 1859, cand s'a proclamat unirea dintreMoldova i Romania, devenincl ast-fel capitala Ro-maniei. In anui 1812, s'a incheiat in Bucure§ti tractatuldintre Rusia §i Turcia, prin care Rusia ocupa Basa-rabia ; iar la 1886 s'a incheiat tractatul dintre Sarbia

Bulgaria, prin care Rumelia :se anexa la Bulgaria.Acest ora este centrul industriei i al comertului roman.Posecia mai multe stabilimente financiare, printre carese deosibesc Banca nationala, Generala, Creditul funciar,rural i urban, Dacia-Romania, etc. Printre industriilede capetenie se deosibete fabrica de chibrituri de laFilaret, fabrica de ciment, de caramida, diferite ate-liere de ferarie, lemnarie, sculptura, etc. ; fabrica defaing, conserve alimentarii, etc. ; tabacarie, carutarie,diferite industrii chimice, fabric a. de tutun i monetarie(ale statului) precum §i toate industriile privitoare Ianevoile zilnice.

011enifa (4000 loc.). Port pe Dunäre, situat la imbu-catura Argeplui, in dreptul oraplui Turtucaia dinBulgaria. Export important de cereale, lanuri, pieibrute i tabacite, etc. Are o §coala primarg de baieti§i una de fete. Important in timpul razboiului dintre-Ru§i §i Turd din 1855.

si

:

www.dacoromanica.ro

139

Greaca (1300 loc.). Comuna ruralg, importanta priticomertul de pete ce scoate din lacul numit IezerulGrecilor.

Domneitit de sus (1530 loc.). Pe Arge§. ButiumenI,(1200 loc.), pe Colentina ;Fierbinfil de sus (1700 loc.)pe Ialomita ;Budefll (2000 loc.) la confluenta Dâmbo-vitel cu Argqul.

MONUMENTE LOCALITATI ISTORICE. Pantelimon,(1200 loc.), situat in partea de Est a oraplui Bucure,tipe marginna garlei Colcntina. Poseda mangstirea care1-a dat numirea, ziditä la 1750 de Grigorie Ghica, inurtea careia se. afla orfelinatul. ce poarta aceiasi nu-mire. - Marcula, situat g. in aceia0 directiune, cam intreBucure,1 i Pantelimon. Poseda rnanastirea cu aceiasinumire §i un spital de alienati.Cernica, ma.nas:ire zi-(lit g. de vornicul Cernica Stirbeiu la anul 1608.Bdneasa,comung ruralg., situatg. spre Nord de Bucure§t1: impor-tanta prin bataia ce se dete la 1639, intre RomaniTurci.Fasarea, manastire de femel, situata spre Nord-Est de Pantelimon.--Platareftl, manastire situata spreEst de Bucurqti, in care se afla un penitenciar pentrufemel. Copeenit monastirer, comuna rurala. (1665 loc.),loc insemnat pentru bgtaia data intre Alexandru II,domnul Munteniei i boerii Orel. Suagov, rnanastiresituatg langa lacul Snagov, §i zidita. la 1170 de cgti eVlad Tepe.Ciilddrufany, manastire de barbaV langAlacul cu acest nume ;Radovan, in plasa Oltenita, unclese vad Inca urme de antichitati romane; rigäne§11, ma-nästire de femei, situata aproape de marginea judeluluidespre Ploie§ti.Negoegl, rnangstire aproape parasita,in plasa cu acest nume. Chiseletut, in apropiere dclacul Most4te, insemnat prin infrangerea Turcilor decatre Mihai Bravul la 1598.

CAI DE COMUNICATIE. Patru cl ferate strabat ju-

si

§1

www.dacoromanica.ro

140

detul in patru directiuni opuse : Acestea sunt : 1) liniaBucureltt-Pileiti, care ese din judet intre statiile Cioc--nesti si Gherghaul:-2) linia Bueureftl-Ploe§tl, care esedin judet lane Crivina ; 3) Butureitt-ald,ag, caretrece in judetul Ialomita; -- 4) Buture§11-Giurgiu, careese din judet pe la Grgdiste. Afar g. de soselele careurmeazg directiunea liniifor ferate, se noteazg. soseaua13uturepl-Oltentfa, spre Sud ;Bacure#1-.Pot1ogr, prin Ba-lintinu, spee West ; si Bucureitt-Ileana spre Est; Bum-rein' Adineata prin Buftea i Buture0-Snigov, ambele spreNord-Est, precum si altele multe nesfirsite incg. Dinacest punt de vedere judetul Ilfov este cel mai bineprevgzut din toate judetele.

IALOMITA(MARCA UN PESTE PE UN SNOP DE GRIU)

SITUAT[UNE, LIM1TE. Se afl g. coprins intre Prahovala Nord-West :Buzgil si Braila, la Nord ; Dungrea laEst si Sud ; Ilfov la West. Marginea despre West in-cepe din Dungre imediat spre West la lacul Boiantrece prin mijlocul lacului Mostistea, apol inainteazg.spre Nord printr'o linin conventionalg, care se intindetot ast-fel pâng in Dungrea, lângg satul Gura

SUPRAFATA este de 8055 km. p., sail 805,529 hectare.DEALURI. Partea despre Nord a judetului tine de

zona sesului, pe când cea de Sud pe.o mare intindere,.de terasa dungreang.

Se deosibesc, cu toate astea, vre-o cate-va ingltimiimportante. Ast-fel de-a lungul te'rmului drept al Ia-lomitel se intinde o coastg neintreruptg, care prin unelelocuri atinge 0 ingltime de aproape 100 metri. Se mai

Mita.

www.dacoromanica.ro

141

nota apol dealurile Sdpunarit Dormdrunt, in parteade West ; precum si o multime de movile artificiale ri-dicate la diferite epoce. Ast-fel sunt : Movila, Lungd,Turcoaia, Pduna, Gemenile, Movila PopeY, etc. Cea maTmare parte din suprafata acestui judet prezinta aspectulunel campii intinsa, unitg, nestrabatuta de nici un cursde apa, afarg de cate-va ba.ltl earl se formeaza dinploT, i earl dispar repede in timpul verei. Aceastacampie, numita Blirdganul, care serveste i ca pasunaresi ca teren agricol, este din cauza lipsei de apg, putinpopulata.

APE. Singurul curs de apa important din acest judeteste riul Ialomila, care vine din judetul Dâmbovita, trecehotaiul intre satere Moldoveni si Sgrindarul, se indrep-teazg spre Est, facând maT multe cotiturT, pana la Slo-bozia, apoT spre Est-Nord-Est pang la Brailita si infine spre Nord pang. la Gura IalomiteT, unde conflueazacu Dungrea. Ialomita uda judetul in partea de Nord,

primeste un singur alluent Stirczta, care vine din ju-detul BuziI, trece pe lane UrzicenT si conflueazgAlexeni.

In partea de Sud-Est, judetul Ialomita este strebg-tut de un brat al Dunarei numit Borcea care se des-parte in fata orasulul Cglarasi si nu se impreung cufluviul de cat in fata orasului Hersova.

LACURI §I 1NSULE. De-a lungul DungreT, incepAndde la lacul Mostistea si ping in bratul Borcea, se aflatrei marl lacuri: Boian, Gdldfuia i Caldra§1, carr seleaga cu bratul Borcea in partea de Est ; iar in insu-la numitg coprinsa intre acest brat si Dungre,0-asim mai multe alte IacurT, printre care se pot nota:Lam mare, Cobacic. Coholu, Pirlitura §i altele. Afara deasta se maT aflg, la Nord de riul Ialomita, inca doualacuri, cari contin ape minerale, in special sare i pu-

i

Balfa,

silinga

www.dacoromanica.ro

142

ciósd: Amara, la Nord de Slobozia i Fundata saa Sa-rata spre Est ee satul Chiochina.Printre insulele for-mate de Dungre, deosebim mai intal basta insulg Ballacoprinsa intre &mare i Bratul Borcea i strabatutain mai multe pArti de ni,te canaluri, 'care pun in le-ggturg bratul Borcea cu fluviul. Afarg de asta in albiafluviului, incepênd de la Sud-West spre Nord-Est, gg-sim urmatórele insule : Hopa, Prival, Tulclzia mare §iTulclzia mica, in dreptul ora,ului Cglgra,i ; apoi, maila vale, insulele Fvimul, Sirdnzbul §i 'altele mai midi, infine Balaban, Alconte i AMrna/ii situate spre Sud deHir,ova i Gdsca mare i mica spre Nord de acest oi-a,.

CLIMA judetului Ialomita este in totul identicg cua judetului Ilfov cu deosebire c ploaia este in mairnicg can titate din causa upseT pgdurilor.

POPULATIUNEA trece de 106,000 locuitori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in treT plgO:

Balta-lalomifa, cu re,edinta in Slabozia ; .Borcea cure,edinta in Colara§ii-Vechl ; almCul cu re,edinia inUrzicent.ORAp]. Calarag (6.000 loc). Pe tarmul sting al bra-

tului Borcea, numitg irbeia. Este capitala judetuluide la anul 1832. Port de al doilea ordin. Are un gim-naziti real, dou coli primaie de bgeti i doug defete. Re,edinta Regimentului de dorobanti precuma celor alte autoritgti judetene. Fabricg de mgcinat,fabricg de bere, tipografiii etc. Legat cu Silistra prin-tr'un vapor, care inlesnesce trecerea mgrfurilor dupgun trm pe cel alt al Dungrel. Exporta' cereale, dile-rite seminte uleioase, branzeturi, animale, pie! tgbgcite,lenme de constructie, diferite fabricate, etc.

UrzicenY, (1880 loc.) Pe riul Santa.. A fost capitalajudetului pang la 1832. Are o ,cdlg primarg de bg-ieti i una de fete.Spital. Thrg s'epta'manal.

si

si

www.dacoromanica.ro

143

Slobozia (1700 loc.) Pe trrnul stâng al Ialomitei. Areo mangstire rsziclita de Mate! Basarab in 1631. Ca-zarma de artilerie. Sc Ola de baeti si fete. Trei tuguripe an.

Phut Petrl (900 loc.) In partea de Est, pe te'rmulstarig al Ialomitei, aprópe de imbucgtura sa Are oso:5M mixtr. Targ anual.

MONUMENTE I LOCAL1TATI ISTORICE. Cetatea dcFloci, line Piva Petrii, se numia in vechime ZiridavaMai spre Nord se pot vedea Inca urmele poduldi f -cut de Dariti, cand a venit in contra Scitilor, precum

urmele podului fgcut de Constantin cel mare, maitarziu. Ruine antice se mai esesc la Facaeni, Lehliu,Rasi i Cetatea fete!

GAI DE COMUN1CATIUNE. Acest judet este strabatutin lungul sa, pc la West spre Est, de calea ferataBucuresti-Fetesti. De la Ciulnita, stave intermediargintre cele cloua extremitatT, se desface spre Nord olinie lateralg la Slobozia i o alta spre Sud la Cala-rasi, punend ast-fel in comunicatie centrul tarei cu Du-narea pun doug puncte : CAM-as)* si Fetesti. De altaparte aceast 5. linie se leagg la Fetesti cu portul Con-stanta printr'un pod peste Borcea i Dunäre, destinata lega aceasta linie ferata cu linia Cernavoda-Con-stanta.

In ceea ce privestc soselele, judetul Ialomita este cutotul lipsit. Nu se cunoaste panit asta-zi de cat ososea de la Calarasi la Slobozia si de aci la CosambesJspre Est si la Andrasesti spre West ; apol o mica soseade la Cosereni la Urziceni. Restul transporturilor seface inca pe drumuri primitive.

si

www.dacoromanica.ro

144

BUZEU(MARCA UN TEMPLU CU TURNURI I 0 PASARE)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Buzel se coprinde in-tre judetul Prahova, la West ; Ialomita la Sud ;

Ramnicu-Sarat la Est ;Putna la Nord-Est ;--Transilvania la Nord. Marginea despre Weste for-mata de o linie, care pleacg din muntele Marti i selasa spre Sud, urmand cat-va cursul riului Bisca Chioj-duluI ; apoI peste dealuri trecind pe langa Mizil panala comuna Bolde0 ; cea despre Sud se continua p.ing.la satul Movila Ciocilor, unde incepe hotarul despreBraila ; cea despre Est, merge in sus pang in cursulBuze'uluT, apol se indrepteaza spre Nord pang in mun-tele Giurgea. Frontiera despre Transilvenia incepe dinmuntele TaLru mit, se indrepteaza spre muntele 13)17mare de aci urmeaza cat va cursul Basca mareping la puntul Ciocian, apol urinal cursul riulul Bascamica pang la muntele Giurgea, unde incepe hotarul ju-detulul.

SUPRAFATA este de 4,808 km. p. sail 480.768 cct.Munn. Intregul judet este acoperit de ramurile

muntilor Buz&ilui. Culmele mai importante sunt : 1)

Culmea TrdruluY, care se intinde spre Sud printre B is-ca ChiojduluT i Buzai, pang la confluenta lor, Pre-sintg virful Sireul.-2) Culmea AvviberculuY, care se des-face din virful Bota mare i Buz&I, pana iarg0 la con-fluenta acestora. Prezintg virful .Podul ealu10.-3) Cul-mea Penteleulut, numita ast-fel dupa muntele ce pórttaceia0 numire, care se prelungesce printre cele do0Bisce pana la confluenta lor. Presinta virfurile Zeinaga

Piciorul Capra. Culmea Giurger, care face parte dinmuntii VranceT, formeazg putin marginea despre Pun

riulul

BrOila ti

www.dacoromanica.ro

145

Dealurile ce se desfac din acqti munti sunt scurte §ide mica importanta.; ele se confunda repecle cu câm-pia care se intinde pe o bung parte din spre Sud.

APE. Toate cursurile de apä care ud a. acest judet.fac parte din basinul Buzeului. Acest rill isvor4te dinTransilvania, trece frontiera, formAnd un defileil im-portant, pe la Cheia Cordunului, se continua spre Sudpang la comuna Cis laO, de aci se indrepteaza spre Estapol spre Nord, form Ind un arc de c rc, pAna la sa-Lul Plescoiu ; apoi spre Sud-Est, trece pe Iânga ora-§uI Buzeti pe la Nord de Cilibia. Afluentii: acestuf riiidupa stânga sunt : Arrigul §i C. 7,Coca, torente de micaimport,o.nta ; Bdsca Ra=ilet form tta din Bdsca mare i

Bcisca mica, care confluiaza cu Buzeul in dreptul comu-neT Nehoiaq ; Sihitiul numit S2ratebil Balanegl, formatdin patru torente, care conflueaza cu Buzeul lane co-muna Sibieiul de sus ;.Pdr,scovul, care din muntele Iva-ne i conflueaza lfmga comuna Parcovul ; S raplulBerta, care isvor4te linga comuna Trestioara i sevarsä l'anga manqstirea Berca ;Slanicul, format din 2isvoare conflueaz-1 langa comuna Sapoaca, Catnaut,care vine din judetul RamnicuI-Sarat i conflueaza lane.orwl Buzeu.

Afluentif dupl. dreapta sunt : Siriul, unit cu Striaplcare pleaca din muntele Tatarut i conflueaza langasatul Gura Siriului ;Bontul, unit cu Bonful mit, carevine din muntele MonLeoru §i conflueaza lângA. catunulMuscelup ; Nelioiul, cu aceia0 oregina, conflueaza lângacomuna Paltineni ; 111uscelul, format din doue isvoareconflueaza langa comuna PatArlagi; B,2sca Chiojdulul,format din Bdsca cu cale §i .Bsca fara cale, conflueazalanga comuna Cislail ;N4covuI, care incepe din padu-rea Podul Stefului i conflueaza Line comuna Ver-

10

www.dacoromanica.ro

146

nestil). Riul incarcat cu Negreasca i Rup-vat, care trece in judetul Braila apoi Slrata, care uclajudetul in partea de Sud si infra in judetul Ialomita.Cel d'intaiti merge in Dunare iar cel d'al doilea inriul Ialomita.Prin munti s'aii format mai multe la-curl, prin care se noteaza lacul Siriul forte adanc.

CLIMA. Orasul Buzal caracteriseaza clima judetuluiin partea sa câmpeana. L a Bu7N temperatura anuali.

e aproape 100. Vintul dominant Nord-Est si Sud-Vestsi cantitatea de ploaie 500 mm., mai putina ca in ju-detul Ilfov. Partea muntOsa a judetului are o climaidentica cu partea muntoasa a judetului Prahova, dare mai ocrotit de vintul de la Nord.

POPULAT1UNEA. 190,000 locuitori.IPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmaoa-

rele patru plasi : Crimper, cu resedinta in Pogóne :Bu-ca resedinta in 1-1firleTe1e; Slnata-Tokara. cu re-

sedinta in Mizil ; Pb-scov-SlUnic, cu resedinta in Eq-

ORAp. Buzeil, (16,000 loc.) Situat pe dreapta riuluicu acest nume. Resedinta episcopatului Buzai. Are ungimnaziu, seminar, trei scoale primare de baieti, dou6de fete, un teatru, trei spitaluri, gradina publica etc.Monastirea episcopiei a fost fondata de Radii V celmare la anul 1500. Resedinta regimentului de doro-banti si al celor alte autoi itäti judetene.

Mizil (5000 loc.) Comuna urbana. Comert importantcu cereale. Industria cojocariilor este importanta. Tirgsept'6.manal i targ anual la 29 Iunie.

Bré.5a (2400 loc.) Inconjurata de vii si livezi. Se ex-ploateaza piatra de constructiune.

I) Acest rid, la localitatea Ffintilna DraculuI, dispare sub nistemaluet de nisip. Se crede cif. ies- mal la vale, unde d na$tere

Citlinhtuiu. (Geogr. jud. Bu/eti, B. Iorgulescu.)

inulpthil,

au,

tau.

is,Itt

www.dacoromanica.ro

147

TohanT (2200 loc.) Renumitg prin dealul Dum lrava,care produce vinuri de o calitate superiórg. In apro-piere se afl g. apele minerale de la Bobod.GlodeanySurat (2300 loc.) Goldeanu-Cdrligu (2100 loc.) insemnatprin cultura cerealelor.

Poqoanele (4200 loc.) Cea maT mare comun g. ruralgdin judet ;Podint (2400 loc.) Insemnat penti u vinu-rile sale ;Cilibia (1230 loc.) statie de drum de fer pelina Gura-Siriffet (1300 loc.) bogata invii :Monteoru (1500 loc.) produce multg pgcurg ;Ti-sari (3550 loc.), insemnat prin industria rotgriei;Gu-ra-Niceovtdui (2200 loc.) produce mult yin negru i debung. calitate ;Patarlagele (1820 loc.) comert cti uicgscândurl i branzewrI:Ghiojdu de Basea (2800 loc.)pgsiuni intinse :Collii (.3500 loc.) unde se exploateazgchihlibarul: Pirscov (2400 loc.) produce multg tuicg.

MONUMENTE 1;1 LOCALITATi ISTORICE. In acest ju-det se deosibesc mingstirile Ciolanu, Cthpiia, Barbetvechiz.A. bisericg. Bradu, inconjuratg de fortificatii. Acestetin de comuna Tisài, plasa Sgrata.Cetatea in cgtunulCgrlomgnes:i, comuna Niscovul. Aci este o movilg undese gg.sesc resturi de arme si vase antice.. Pietroasa desus, unde s'a gäsit 1a 18.37 closca de aur cu PUT de lamuzai.Ciscdu, mangstire i urmele cetgte DoamnéiNeaga Nifon, o mângstire in comuna Mggura, apeminerale. Gdhanele, mângstire in comuna Roiorii. Inapropiere se tOsesc pqterI sgpate in piatrg. Berea,mângstire frumoas1 fondata de Stolnicul Mihalcea Gan-descu. Psnlilä Vadd, mängstire fondat g. de domnulVintilg la 1553.Ceidane/e, in comuna ManzgletT, apeminerale. Rategit, mângstire la Gura Aninoasei.

Se mal noteazg Inca comuna Londlaril, bogatg insare §i ape minerale. Aci se aflg in apropiere un loc

Busiiii-BrSila.

si

www.dacoromanica.ro

143

nurnit focul ?mains, pentru el ese din pgmant gaze carse aprind.

CAI DE COMUNICATIE. Linia feratg intrg in judetulBuz'6d pe la Mizil si'l strgbate spre Es -Nord-Est p nala Buz 6u. De aci se rarnificg in cloug. una care mergespre BriiIa, si ese din judet pe la Cilibia, si cea-l'altaspre Ràmnicul-Sgrat, trecind hotarul de la comuna G 1-culeasa.

Marl de soselele nationale care clubleazi c tile fc-rate, se noteazg soseaua Buzllu-Vinti a- Vodd in Muntidealnngul Buzailui si soseaua Buzeu-Sibiciu-de-sus. Res-tul comunicatiunilor se face fie pe sosele vicinale fip,t drumuri primitive.

BRAILA(MARCA 0 CORABIE)

SITUATIUNE. LIMITE.Acest judet se afli coprins in-tre judeul Covusltri, la Nord ; Ramnicu-Sgrat, laNord-West ; Buzcii la West ; Ialomita la SudDungrea la Est.

Marginea despre Nord o formeazg riul Siret, de laimbucgturg si pan g. la confluenta sa cu Buzail cea.despre Nord-West o formeazg Buzeul, pint la satul

izireni ; cea despre West, o linie conventionalA,.care incepe din acest punct si tine pang la Movila Cio-rilor i 'Danl. in Dungre, ceva mai la Nord de grraIalomitei ; cea de Est este forniat de Dungre, alcgrui curs se indrepteazg de la Sud spre Nord, de lagura Ialomitei si pan g. la acea a Siretului.

Suprafata e de 5964 km. p., sail 596,445 ectare.DEALURI. Solul acestul judet este pretutindeni ses,

si nu pre7int g. de cat, ici i colo cate-va dealui I, a el-

:

www.dacoromanica.ro

149

-ror inaltime variazg intre 100 si 30 metrii. Printreacestea notam pe cele urmaoare : dealul Stefan Vortti

(11-1' m.) lane riul Buzil, Movila mare, dealui Dinge-leu, clealul la/ ci,, movila Board, movila Porumba i al-tele. Cu cat inaintam spre Dun)re solul devin- mai josast-fel ca pe unele locuri se confunda cu nivelul aces-tul" fluviii

APE In partea de Nord, cat tine marginea despreCovurlui, judetul Braila este udat de riul Siret, de laconfluenta acestuia cu Buz0.11 pang la imbucatura sa.Irl cea despre Nord-West, este udat de riul Buzn, care'1 desparte de judetul imnicu-Sarat. Afarä de aces-tea judetul Braila este udat de riul Cd/mdmiu, care-vine din judetul Buzcü, curge in directie generala' dela \Vest spre Est si se varsg in Dunare langa comunaBertestii de jos.

L-kCIJRI §1 INSULE. In cursul cat formeaza margi-nea slespre Est a judetului BrAila, Dunarea se desfacein mai multe brate, dintre care doua mai principale :Cel despre Dobrogea, numit Dunarea verhe, i cel des-pre West de acesta, numit Dunarea nord. Ambele seunesc in fata. Brailel.

Aceste dou brate comunicg intre ele prin mai multecanalurl, care formeaza o multime de insule mai marlsail mat mici, acoperite ele Insui, cu lacuri, sail stra-batute de alte canaluri mai mid. Printre aceste insulenotarn pe cele urmgtoare ; Fill/an) .Ruptura, Corotisra,Minoaia, Coada LtPultd, lazul, Popa, Bregoloiu, Creme-nea Irpa i altele. De-a lungul Dungrei, precum siin interiorul judetului se afla mai mnite lacurt, printrecare se cleosibess cele urrnitóre : Lacul Sal at, izvorde ape minerale : Linea, lane gara Ianca ; lazuLacu aprOpe de comuna Miresei ; Tatarul, aproa--pe de comuna Tataru :Ciacc2r, l'nga comuna Ciacar ;

R

Ale,

www.dacoromanica.ro

150

Lacul Reza, langg. comuna Lacul-Rezei Stan-cula, langa comuna cu acest nume.

CLIMA judetului Braila se aseamang cu a judetuluiIlfov si Ialomita, iar cantitatea de ploaia anualá e micaca si in judetul Ialomita.

POPULATIUNEA. numai 70,000 locuitori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in douc

plgsi: Balta, cu resedinta in riziru i Vadent cu resc-dinta in Si'istraru.

ORA§E. Brelila (40,000 loc.) Sitaat ceva mai la Suddc imbucatura Siretului. Al doilea port comercial alRomâniei dupg Dunare. Are tin liceu real si o scoalgsecundara de fete, opt seal primare de baeti i einelde fete, o scoala profesionala 0 mai multe institute pri-vate. Resedinta regimentului de dorobanti, a tribuna-lului civil si comercial, a unel camere de comert, aunei burse i sucursalg a bancei nationale, si a celoralte autoritati judetene. Comert insemnat cu cercale,seuri, animale si altele. Mare intrepozit comercial vizi-tat de sute de nave pe an.Fabrici de bere, da lumi-nail de ceara si de sell, fabrici de sapun, turnatoriide metal, mai multe mori sistematice, care macing graul,precum, si diferite alte industrii locale.Comertul acestuioras ,se urea la tifra de 60 milioane lei, dintre careaproape 30 milioane import si restul export.

Cele alte centruri de populatiune din acest judet nusunt de cat niste comune rurale, putin importante.In apropiere de Braila, spre Sud, se afla comuna Lieu-Sara, langa care este situat lacul cu ape minerale cepoarta acest nume, si care este preve'clut cu un stabi-liment balnear sistcmatic.

MONUMENTE §I LOCALITATI ISTORICE. Orasul Brailaa jucat un rol insenmat in Istoria Romanilor. Alta dataera o cetate intarita. A fost de mai muhe ori ars, sail

www.dacoromanica.ro

151

stgpanit de Turd. La anul 1828, in urrna r6zboiu1uidintre Turd si Rusi el fu redat definitiv Romanilor.Drept amintire al acestui rezboill Rusii au ridicat laun chilometru afar g. de oras, un monument, care poartg.o inscriptie in limba rusg si data anului 1828.

gAl" DE COMUNICATIE Linia feratg centralg strThateacest judet prin plasa Vgdeni, de la Cilibia prin Fa'urei,Linea si Muftiu si trece apoi in judetul Covurlui pe laBarbosi apoi linia laterall Fgurei-Tändgrel, care trecein judetul Ialomita. Afarg de soseaua nationalg care du-bleazg. calea feratg, mai sus urnigtoarele sosele:

spre Nord-Vest, si Braila Insurafel spre Sud.

RAMNICU-SARAT(MARCA UN ARMASAR)

SITUATIUNE. LIMITE. Acest judet se aflg coprins incentrul pre, intre judetul Covurlui Tecucin Putnala Nord si Nord-West; Buzat la Sud-West i &Adala Sud-Est. Marginea despre Nord si Nord-West incepede la confluenta Siretului cu Buz6ti, urmeaz g. cursuliului Siret pang aproape de confluenta sa cu Ramnicul ;

de aci incepe o linie conventionalg pang la Milcov, pecar,: urmeazg pang la origina lul. Marginea despreNord-West este formatr de o linie care str.bare muntiiVrancei pan g. in culmea Giurgei, la hotaiul judetuldBuzeit De aci incepe linia care formeaz g. marginea deSud-West, care se urmeazg peste dealurile ce s desfacdin culmea Giurgei, trece riul CäIntI pe la Zernestisi se terminä in riul Buzai, lane Movila Episcopuluiapoi urmeazg cursul Buzailui pang la confluenta sa cuSiretul, formând marginea despre Sud-Est.

SUPRAFATA e de 3284 km. p., sati 328,422 estare.

i

.i

,Latina ,

'1

www.dacoromanica.ro

152

MUNTEI. Toata partea de Nord-West a acestui judeteste strebItuta de ramurile muntilor Vrancei, a carorculme centrala strebate judetul Putna. Pe margineadespre Nord-West se afla o culme de munti, care incepedin virful Pietrele Fetei, urmeaza cursul Milcovului, pa-ralel cu marginea judetului, pana in muntele Deleana.Din aceasta culm- se desface spre Sud-Est mai multeculmi, care urmeaza in directie paralela, printre diferiteriuri ce se pierd in campie. Aceste sunt : Culmea De-leana; printre Rimna si Milcov Culrnea SaculuY, carepleaca din verful Saculut, printre cele doue sorginti aleriului Rimna : Culmea AlunuM, care pleaca din vIifutAlunului i se indreptea7a prin re Rimna i Slimnic subnumele de clealul 7'ureulet, dupa ce a trimes spre Nord-Est, ramura numita Dealu-lung: Culmea Stoica, careplead din virful Stoica i se prelunge§te printre sor-gintile riului Rimnic. Linia ferata care unete Focsanicu Buzeti ar putea servi ca linie despartitoare intrepartea muntoas i partea campie din acest judet. Parteadespre Est de aceasta' linie se prezinta sub forma uneicâmpii intinsa, care, cu cat inainteaza spre Est, cu atatdevine mai orizontala. Ondulatiunile terenului in aceastaparte sunt de mica insemnatate ; nu se cunosc de catnumai cate-va maguri, care par a intrerupe orizonta-litatea solului. Printre acestea se deosibesc : Movila Epis-eopulia, aproape de hotarul despre Buzeti ; Movila Buga§i a PreoteseY, pe langa riul Movila Baba, langaBalta alba ; movila Cracez impuyan, aproape de con-fluenta Buzcului cu Siretul, Movila lune, spre Sud deRatunicu Sarat i altele.

APE. Cursurile de apa care uda acest judet suntafluenti ai Putnci, at Siretului §i ai Buzeului. Ele curgmai Loate in directie generala de la West spre Est.Aceste sunt : Milcovul, care izvorate din virful Alunul,

:

Buz6i1;

www.dacoromanica.ro

153

se inrlrepteaza spre Nord formand putin limita desprejudetul Putna, pang la satul Sindelarl, apoi coteste spreEst, servind ca limita pang la confluenta sa cu Putnalanga satul Rastoaca, dupa ce s'a incarcat cu Rimna,Rdnmicu Sarat, care izvoraste din muntele Orul se in-drepteaza spre Sud-Est pan g. la orasul Ramnicu-Sarat,apoi spie Nor-Est Ona la confluenta sa cu Siretullàng satul Garlesti, dupa ce s'a incarcat pe stanga cuSlimnicul, care vine din dealul Turcule. Afara de acesteamai putem nota cursul superior al Cilnaului, care intra.in judetul Buzeu pe la satul Zernesti, precum i altelemai putin importante, affuenti ai Buzeului. De-a lungulriulur Buzeti s'a format lacurile Bzlt amard j Bata alba

CLIMA acestui judet e intocmai cu clima din regiuneacampiana a judetului Buzeii. In partea despre apus es eceva mai rece.

POPULATIUNEA 95.000 locuitori.IMPARTIRI ADMJNISTRATIVE. Sc imparte in patru

plasi: Marginea de jos- Orapd cu resedinta in Coste§ti ;Rdmnicu de sus-Plailll Rimnic cu resedinta in Budz ;Marginea de Sus cu resedinta in Tirgu-Cuculu ;--Grddi§tea-Rdmnica de jos, cu resedinta in Balla-alba.

Remnicul-Sarat (7000 loc.) Situat pe stangariului Ramnicu-Sarat. Capitala judetului. Are un gim-naziu, doue scoli primare de fete si doue de baeti. Esteresedinta regimentulul de dorobanti, a tribunalulul,prefecturei etc. Se deosibeste biserica Paraschiva ziditade Stefan cel Mare. Se produce multa filing, se fabricasapun si rachiu. Poseda o tabacarie, o tipografie etc.

Targ important de trei gni pe an si in fie-care Du-minecg. Statiune importanta pe linia Buzeti-Marasesti.

PVne,stY (Targul Cucului) targ important. Cornell cusituat pe linia ferata.

MONEMENTE SI LOCALITATI JSTORECE. In (v-est ju-

ORA*E.

lanuri,

www.dacoromanica.ro

154

det se afla monastirile : .Poiana-MaruluY, in comuna Jitia ;Rdgoz, in comuna Slobozia ;-- Varzarqtr, in comuna Bon-testi : Ddlhdap, in plasa Orasului ; Cote§11, in comunaCotesti. Cele alte mang.stiri, ca Maxinoni, DediulutiiBgbeni nu mai sunt locuite. La satul Mg.rtinesti s'a in-timplat bgtglia dintre Rusi si Turd la 1789.

La satul Amara se aft' ruine din timpul Romanilor,CAI DE COMUNICATIE. Afarg de calea ferata, care

judetul de la Sud la Nord, prin statiile Joita, R.-Sa'rat,Sihlea i Gugesti, stabilind o leggturg directg intreMuntenia ,s1 Moldova, precum si de soseaua nationalgcare dubleazg aceasta linie ferata, se mai afla in acestjudet urmatoarele sosele : Ráninicu-Grddi§lea prin 13altaalba ; Rdmnit-u-Nisipurile; Rámnicu-Jitia, prin Bgbeni ;Budegt-Faraoanele, precum i altele neterminate incg.

PUTNA(MARCA UN BACUS STAND PE UN BUTOIU)

SITUATIUNE. LIMITE. Acest judet se af1 g. coprins intrejudctul Baca. la Nord ; Tecuciu la Est; Ramnicu-Sgratsi Buzi la Sud Transilvania la West. Frontieradcspre Tirnsilvania este formata de culmea centrala amuntilor Vrancei, incepend din muntele Giurgea si ping'in rnuntii *ovezei, aproape de izvorul Sui cT. Margineadespre Nord incepe din acest punct, se indrepteazaspre Est, apoi spre Nord pana in Siret lânga comunaRacgciuni; cea de Est este formata de Siret de la RA-caciuni si panä la confiuenta acestui rIiI cu Ramnicu-Sgrat. C it despre marginea de Nord a judetului RAmnicsi Buzeu.

SUPItAFATA. e de 2296 km. p., sail 229,595 ectare.Munn. Toatg partea de West a judetului este aco-

ii

;

www.dacoromanica.ro

155

peritg de rnuntii Vrancei, care coprind verfurile Ciurucul,Lacautul, care se ridia pe dina transilvang a culmil, apoiGiurgia §i Pietrosul care trimit ramurile lor pAng laSiret. Printre cele ma! importante din aceste ramuri sedeosibesc : Culmea Alunipluy, care se desface din culmeaGiurgel, urrneazg pe Vrmul drept al riulul Zgbalase sferseste cu dealul important al Odobegitor, care seintinde pang in apropiere de FocsaniiCulmea Lapi,cululprintre Zgbala i Näruja ; Culmea 11/-eogro, ewe seintinde printre Ngruja i Putna (aceste dou6 din urmgpleaca din verful Lgcg.ut); Culmea Ruskeluha §i a Glzer-gheleulul, printre Putna i Susita. In partea de Nordjudetul este brgzdat de ramurile merdionale ale mun-tilor ZgbräutI.

APE. Printre cursurile de apg care ucla acest jucletdeosebim pe cele urn-lab:5re:

Trotujul, care vine din judetul BacM, uda putin parteade Nord-Est a judetului, trece pe lânga orasul Adjudsi se varsä in Siret, ceva mai sus de conluna Doninesti.Su§ip, care izvorgste din muntii $ovezei (muntele CIA-bucul), strnate judetul in directie generalg de la \Vestspre Est si se varsg in Siret, aproape de comuna Ma-rgsesti. Putna, care ese din muntele LIM/A curge paralelcu, Susita si se vars1 in Siret la.nga satul Cglienii. Putnase inearca pe dreapta cu Noroja, Zrhola §i Milcovul, careudg orasul Focsani; iar pe stanga cu Paltinul i Valea.

Riul Siret, udg judetul in partea de Est, formandu-imarginea, de la Racaciuni si pang la satul Mgidinesti,(Râmnicu-Sgrat).

CLIA1A. Judetul Putna este expus ventului de Nordsi Nord-Est ; la Focsani mijlocia temperature! anualaeste aproape de 100, iar in munti de sigur mult ma!rece. Ploaia anuala este 500--600 mm. iar in munti inmai mare cantitate.

www.dacoromanica.ro

156

POPULATIUNEA atinge tifra de 168.000 locuitorI.ImPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmg-

toarele patru plgsI : cu resedinta in Odo-&VT ; R&?tiun cu resedinta in Adjud ; Vrancea, curesedinta in Vidra; Zarautr, cu iesedinta in Panciu.

ORA§E. Foc§anl, (20,000 loc.). Situat pe riul Milcov,Capitala judetului. Are un liceti, patru scoli primare debget1, trei de fete. Este resedinta regimentului de do-robanti i 7 de cAlgrasT,' pr -cum si a celor alte auto-toritat1 judetene. Posedg ms1 multe biserici vechi, printrecare se deosibeste Sf. Ion, catedrala oiau1uT, precumsi mai multe edikcii, ca : palat 11 administrativ, teatrul,doug cazarme i altele. Se practicg tgbricirea pieilor,fabricarea lumingrilor de cearg, a sgpunului, franghiilor,mgturilor, precum si altor objecte de pima nevoe. In-nainte de unirea principatelor acest oras, asezat fiindde o parte si de alta a riului Milcov, frontiera dinLrecele doug principate, era impgrtitg in partea moldove-neasc i cea munteneascg. Astg-zi incg subsistg acestgimpgrtire. Se face targ sgptamanal in toate Duminicele.Mail de asta in fie-care MercurI targ de cherestea lu-ciatä in partea moldoveneascg i Joul targ de cereale,fan etc., in partea munteneasci.

Ajud, (2500 loc.) Situat lane Siret. Targ de 12 oilpe an. Statie pe calea feratg Mg.rgsesti-Rornan.

Odobe§ti (4000 loc.) Spre Nord-West de Focsani peMilcov. Comert important de vinuri.

Marasegi. Statie de prima clasg cu fabricg de zahgr.Ntruja, in munti. Comert important cu uic i lemne

de brad.Pincu, (25000 loc.) Comung urbang, situatg aprowe

de riul 5u§ita, Comert de vinuri.S.)vejr, sat de unde incepe o trecg oare de a doua

ordine in Transilvania.

BilieM-Gdrcele,

www.dacoromanica.ro

157

Sascut, insemnat pentru fabrica de zahgr.MONUMENTE §I LOCALITATI ISTORICE. Se deosibesc

urmAtoarele monastiri : Mena pe Milcov, fundath de prin-cipele Antioch Cantemir :--Soveja in munti, fundath deMatei Basarab ; precum i altele mai putin impor tante.Lingg Odobqt1 se aflg urmele cetgtii Creiciung, undes'a intamplat de mai multe ori loviri intre Romani §iMoldoveni.

CAI DE COMUNICATIE. Calea feratg centrall strg.batejudetul de la Sud la Nord, nrmand cursul Siretului dela Foqani prin Mgraeti, Pufeq,I, Adjud, Sascut qiRgcgciuni, pe unde intr g. in judetul Bacgti. De la Ma-r,g§e.i se desface linia care merge la TecuciDe le Adjud se desface de asemenea o linie fetath laOcng (Bacgi) prin Urechesti etc., urrnand pe valea Tro-zu§ului. Afarg de §oselele ce urmeath paralel cu liniileferate se deosibesc urmgtoarele §osele judetene : Foqevn-CalienI ; Fq.alri-Mircecit-Ciuslea (Tecuciu)-- Fogani-Ti-chir4a, prin Guge§ti: i Mira,sesti-CiNpurile prin PancitiRacoasa.

TECUCIO(MARCA 0 VITA CU STRUGURI)

SETUATIUNE. LIMITE. Acest judet se aflg coprins intrejudetul Tutova §i Covurlui la Est ; Ramnicu-Sgrat laSud ; Putna i Bacgii, la West ; Roman la Nord.Fornla acestui judet este lunga ast-fel cg marginiledespre Nord §i Sud sunt foarte mici. Mai ginea despreEst o formeaza o linie conventionalg care pleaca de laPlopana, i se intinde spre Sud, paralel cu riul Birlad,pang in di ep tul comund Buciumeni ; de aci se indrep-teazg spre est pang aproape de comuna Smulti ; iar de

si

.

Galati.

www.dacoromanica.ro

158

aci iar4i spre Sud pang la satul Pi eval. Marginea despreSud o formeazg Siretul, de la Preval i pang la con-fluenta Siretului cu Ramnicu-Sgrat.- Marginea despre\Vest este formatg de riul Siret pang la Rgcaciunide o linie conventionalg, cal e se indrepteazg spre Nord-Est pang in dreptul cornunel Plopana.

SUPRAFATA e de 2296 km, p., sail 229,590 ectare.Intregul judet este acoperit de o succe-

siune de dealuri, care se intind de la Nord spre Sud,forma.nd un masiv aproape compact, intretgiat de maimulte cursuri mid de apg, despgrtind valea Siretuluide a Basladului. Printre cele mai importante din acestedealurl se deosibe,te dealul Nicore§Vor cu ,podgorii. Inpartea de West aceste dealuri mentin IniIimea lor,pang ce se pierd de o data in esul Siretului; in parteaopusg, ingltimea lor descrete treptat Ong ce se cori-fundg in esul Birladului.

APE. Printre cursurile de apg deosebim mai In:âiiiriul Sird, care 'I formeazg marginea despre PutnaRamnicu-Sgrat ; Bir'adal cire intrA in jude, imediatdup g. confluenta sa cu Brheciul, 0 se varsg. in Siretlângg satul $erbinqti. Acest rig se incarcg pe dreaptacu BerIzeciul unit cu Zele'inul cu care confluenteazg lânggcomuna ignetii noui.

POPULATIUNEA 120,000 locuitori.EIPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmgtoa-

rele trel p110 ; Birlad-Nicorepl, cu z eedinI a in Nicoreftt ;Berhecy, cu re,edinta in Giticeanca cu rqedintain .Padu Turculul.

ORA§E. Tecuciu, (9000 loc.) Situat pe tg.rmul dreptal riulul Birlad i strg.bgtut de riuletul Tecucit. Estecapitala judetului, re,edinta regimentulul de dorobanti0 a celor alte autoritAti judetene. Are un gimnaziu realtrei §colT prinlare de bgieci i trei de fete, Spital, ca-

DEALDRI.

'si

si

www.dacoromanica.ro

159

zarma etc. Statiune ferata pe linia Tecuciii-Birlad sisituatiune importanta pe linia Galatl-Roman. Fabricade luminarl de ceara si fabricg de sapun.

Nicorescr. Spre Nord. Tirg important. Productiunede vinurI. Pjdu 7 urculur pe Zeletin ; Ive§tl pe Birlad,statie de drum de fier ;.Paienr spre Est de Tecuciti ;Gdiceanct pe cursul superior al Berheciului; -- Sttin4egipe un ailuente a Zeletinulni ;CitingtZ mai spre Nord,pe cursul superior al Zeletinului. Toate acestea sunttirgurI..

MONUMENTE .1 LOCALITATI ISTO RICE. Poinyza in piasaNicorestI, insemnath prin batalia dintre Petre Schiopulcu boerii tarif la 1560.Rdchitoasa , altg data monastire,asta-zi ospicii1 de infirmI. Sihastru i Buciumee schituri.Fun-ad unde a fost tabgra in 1869.

CAI DE COMUNICATIUNE. Calea feratg Galati-Roman,strabate judetul Tecuchl de la Preval pang la Marasestiunde intra In Putna. De la Tecuchl pleaca o linie la-teralg. spre Birlad. Afara de soselele care dubleazgaceste cal ferate maI sunt, 'Inca cele urmatoare : Tecucift-

PulenY spre CovurluI: Cosme§il-Buciumenr;-- Berheciu-PoduTurculut Vulturegl-frunte§tt spre judetul Bacgil.

COVURLUI_(MARCA 0 ANCORA)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul CovurluI se afla coprinsintre Basarabia la Est : judetul Tulcea si Braila laSud ; Ramnicu-Sarat, la Snd-WestTecuciti la West;Tutova, la Nord-West. Marginea despre Est o formeazgPrutul, de la marginea judetuluI Tutova si pang la im-bucatura acestui ri6 ; cea despre Sud o formeaza Du-narea, cat tine judetul Tulcea si Siretul cat tine judetul

www.dacoromanica.ro

160

Braila ; cea despre Sud-West, tot Siretul de la Mg-xineni .0 pang la Preval; cea despre West urmeaigcursul riului Geru, trece pe lânga comuna Cudalbise continua spre Nord pang dincolo de Smulti ; in sfir0tcea despre Nord-West se continua in aceastg directiunepang in Prut.

SUPRAFATA e de 2333 km. p., sail 233,331 ectare.DEALURI. Intregul judet este ocupat de esul Pru_

tulul. Terenul nu presin.1 ondulatiunl de cat in parteade West, de unde se observa cAte-va culmi de dealuriputin importante prin ingltirnea lor, printre care se deo-sibeqte dealul Chiciura spre,Nord, piscul S rrel prin centru

altelc.APE. Dungrea uda judet,u1 in partea de Sud, de con-

fluenta Siretului pana la a prutului, indreptandu-se dela West la Est. Siretul continua aceea0 directie spreWest pana la confluenta cu Buzeul, iar Prutul udg mar-ginea orientalg, incepend de la hotarul judetului Tutova0 pang la confluenta sa cu Dungrea. Afara de acesteajudetul Covurlui este udat de urmgtoarele riurI Geru,care formeazg in,ru cat-va marginea spre TecuciIi, curgespre Sud i se varsg in Siret; Suhuluiul care izvorqtedintr'un deal ceva mai la Est de izvorul Gerului, curgeparalel cu acesta, trece pc lângg comuna Pechea §i sevarsg in Siret ; Lozova, cere curge paralel cu preceden-tul ; Malin, este mai mic, curge spre Est paralel cuprecedentul §i se varsg in Siret.

Cele care se varsa in Prut sunt:Horincea, izvor4te din dealul cu acest nume, curcre

spre Sud-Est i Covurlut, incgrcat cu Chi neasa, curgemai intgl spre Sud, apoi spre Sud-Est i, inainte deconfluenta sa cu Prutul, formeazg o bang intinsg cepoartg numele de Covurlul. Mai spre Sud intre Gala

si

si

www.dacoromanica.ro

161

§i imbucgtura Prutulul, s'a format unul din cele maimari lacuri din Romania. Acest lac se numqte Brag.

CL1MA. Judetul Covurlui are o mijlocie a temperatureianuale de peste 100, vantul dominant Nord §i Nord-Est,iar cantitatea de ploaie este in mijlociii de 400 m. m ;pentru cg pgduri sunt putine.

POPULATIUNEA .140,000 locuitori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se impart in doug plg§l;

Siretu cu rqedinta in Pechea; Horineea-Prutu cudinta in 7'irgu-Bujor.

ORASE. GalaIr, (80,000 loc:) Situat pe Dungre, intreconfluenta Siretului 0 a Prutului. CapiLala judetului.

Are un liceü, coalg comercialg, un seminar, §coallprofesionalg de fete, §coalg de meseril, 14 coll primarede bleti §i fete, 8 coli private. Reedinta corpului IIIde armatg, a Curtei de apel i a celor alte autoritatijudetene.

In acest ora se afll scaunul comisiunel europene pentrunavigatia Dungrei. Ca edificii publice sunt 2 spitale ocazarmg, teatru i altele. Posedg mai mul.e fabrici defging, bere, sgpun, lumingri etc. Comertul este impor-tant; din acest punct de vedere portul Galati este aldoilea din targ. Este vizitat arm-a de aproape 1000vase de comert.

Prin acest port se expoartg toate cerealele Moldovetse imporcg mare pirte din objectele fabricate, ce se

consumg in tail. BAlciti important de chid on pe an :2 Februarie, 15 Martie, 21 Mai, 6 August i 14 Oc-tombre.

Pechea. Tirg. Rqedintg de sub-prefecturg.MONUMENTE I LOCALITATI ISTOR10E. Lane Galati

s'a intamplat la 1829 o bä1i intre Ru§1 §i Turd.Gherghina este un sat lângg care se afll ruinele uneicetgti antice. Vadul lu Atanarie, intrg in acest judet pe

11

/e§e-

§i

www.dacoromanica.ro

162

la SendrenT, trece pe la Cip-nele, apol pe la Nord delacul Bratq i in fine peste Prutu in Basarabia.

CAI DE COMUNICATIUNE. Ca lea feratg Buzeii-Mgrg-tI intrg in judet pe la BarboT, trimete o ramurg la

Galati, pang in Dungre i de la BarbW se indrepteazgspre West pang la Preval, pe unde intrg in judetulTecuciii. Afarg de (::eaua care dubleazg calea feratg,nu te aflg de cat o mica osea judeteang, care conducede la Galai la BeretT spre Nord. Restul comunicatiu-nilor se face parte pe osele vicinale, parte pe drumurTprimitive.

TUTOVA(MARCA TREI PESCI)

SITUATIUNE. LIMETE. Acest judet se aflg coprins intrejudetul Vas luT la Nord ; Fglciti, Basarabia i Covur-luiti la Est; Tecucia la Sud ; Tecucill §i Romanla West.

DEALURI. Intregul judet es.e acoperit de o serie dedealurT, care formeazg un masiv in mijlocul MoldoveT,

care este intretgiat de maT multe vg.T in directiunegeneralg de la Nord la Sud. Acest masiv se numetemasivul BirladuluY i formeazg pe toatg intinderea salinia despgrtitoare intre apele Siretulul §i ale PrutuluT.

APE. Printre cursurile de apg ce udg acest judet, celmaT important este riul Birlad, care vine din judetulVasluT, trece peste hotarul judetuluT pe langg. comunaCostetT, i se indrepteazg spre Sud-Vest, i udg orwlBirlad.

Birladul se incarcg pe dreapta cu : Buga Horoeta, Se-mila, incgrcat cu Bagdana se conflueazg cu Birladul cevamaT la Nord de orapl Birlad ; apol pe Tutova, cu care

pi

www.dacoromanica.ro

163

conflueaza in dreptul satului CrineW i pe Pereschivulmarit cu Pere,.chivul cu care conflueaza in fata sa-tului Gbidigeni.

In stanga Birladului primete pe : Recea, Trestiana,Jeravat, Gobana i Bdrzota, care sunt mai putin im-portante.

CLIMA. Judetul tutova are aceea0 climg ca i judetulTecuciii, insä este mai racoroasa pe dealurile inaltein regiunile paduroase.

POPULATIUNEA. 107,000 locuitori.IMPARTIR1 ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmatoa-

rele trei pla0: cu rqedinta in Slobozia-ZorlcnY ; Corodu-Pereschivu, cu re§edinta in Ive§ti;7'utova, cu rqedinta in Pue"

ORA§E. Birlul (28,000 loc.) Situat pe riul cu acestnume. Capitala judettauT. Re,edinta regimentulul de do-robanti, a douä regimen..e de ro0ori a celor alteautoritati judetene. Are un liceU, fondat de Codreanu,coala profesionall de fete, gimnaziii real, §coala nor-

mala, coalg de meseril, patru coale primare de baeti§i patru de fete, Se practic a. tabacitul pieilor, fabricareasapunului, a lu.i inarilor de snl i olaria. In fie-care Marti

Mercuri se face targ. In veacul de mijloc acest oraera capitala unel republice, ce-i purta numele. A fostars in 1440 de catre Tatari.

Murgeni1 (3000 loc.) Puegl (1300 loc.) Plopana (700 loc.)Adam (1670 loc.) targuri..11E0NUMENTE §I LOCALITATI ISTORICE. Acest judet

nu este hogat in monumente istorite. Nu se cunoatede cat numele a cator-va monastirl i biserici zidite dedomnii Moldovei, mai cu seamg de tefan cel mare.Ast-fel, in catunul Stramba se obsearvg ruinele unei mo-nastiri; la Adam monstire, fundatg pe la 1595 de un'pastor care purta numele de Adam etc.

mic,

pi

pi

pi

Tirgeu-Simila

www.dacoromanica.ro

164

CAI DE COMUNICATIUNE. 0 Ellie lateolg, care se des--face din linia Galati-Marg§e, strgbate judetul de laSud la Nord, trecend prin statiile Ghidigenl, TutovaBirlad, apoI trece in Vas lui pe la gara Banca. Afarg deoseaua care dubleazg calea feratg, se pot nota Inc ur-

mgtoarele $osele : oseaua Birlad-Bak§.qti ; Zorlea-Murgent ; Pogonqa-Ciocani; Paqt1-BtIncejli.

FALCIU(MARCA UN BOU)

SITUATIUNE. LIM1TE. Acest judet se aflg situat intre-judetul Ia0, la Nord ; Basarabia, la Est ; Tu-tova la Sud ; Vaslui, la West. Marginea despre Esto formeaza riul Prut, incepind de 15.ngg comuna Sala-genii 0 pang ceva mai la Sud de cea de Sudo formeaza o linie conventionalg, care coincide cu partedin limita de Nord a judetulul Tutova ; cea de Westo formeazg mai intai riul Birlad, pânä la confluentasa cu riul Crasna, apoi de acest rIii pAng in drepLulcomunei Crgsn4enii, de unde se continua spre Nordiar printr'o linie conventionalg, pang la hotarul Jude-tului ; in sfir0t marginea despre Nord merge pângin Prut.

DEALURI. Judetul Fglciii este mai tot. acoperit cudealurl, earl se indrepteazg in directiune generala dela Nord spre Sud, adicg paralel cu cursul Pi utului.Inglpmea lor abia trece pe unele locuri de 100 metric.Printre aceste dealuri s'ad foi mat wile cursurilor deapg ; iar de-a lungul Prutului se intinde de la Nordspre Sud o fg0e de pgmint joasg i acoperitg ici §icolo cu lacuri sati mlatinT formate de riul Prut.

APE. Riurile care udt acest judet se duc parte in

Elicit;

Iasi

www.dacoromanica.ro

165

?rut, parte in Birlad. Cele cari se varsa in Prut sunt :Jijia, care vine din judetul IaT, trece prin' partea deNord-West a judetulul si se varsa in Prut spre Sudde comuna Sbieroaia ; Bohotin i iifocna, cari se varsaintr'un lac format aproape de imbucatura Jijiei ; Jisaia,incarcat cu 5'op2rlen1, cari se varsa in niste lacuri for-mate de Prut lânga comuna Pogonesti ; flu§ul, unit cuPrideful, care se varsa intre Berezeni si Falciu ; Cop&ceana, care se varsa mai la Sud de Falciu ; Elizind, caretrece in judetul Tutova, cam la o egala distan intrePrut i Birlad. Toate aceste riuri curg paralel in di-rectiune generala de la Nord-West spre Sud-Est, afarade cel din urma care curge direct de la Nord la Sud.Cele cari se varsa in Birlad sunt : lohanul i Crasna,ambele de mica importanta.

De-a lungul Pru ulul s'a format mai multe lacuri,carl sunt alimentate prin debordarile acestui

CLIMA. Falciu are aceiasi c1im oa judetul TecucitiTutgva. In partea de Sud unde este lipsa de paduri

ploaia este cam_putina une-ori.POPULATIUNEA. 95,0 )0 locuitori.1MPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urma-

toarele trei plasi ; Grasna, cu resedinta in Oltenestl;Mijlac- Prut, en resedinta in Feildu ; Podolenr, cu rese-dinta in RV:ranee.

OTA§E, linft (15,000 loc.) Situat in centrul judetuluiinconjurat de dealurile Cofoiul, Vulpea i Volosenit, cariformeaza tin semi-cerc. Are trei scoal- de bleti i douade fete, o scoala profesionall (croitorie), undoua spitale. Este resedinta episcopulul de Husl si alstatulur major al brigadei Falciti-Vasluiii, a regimen-tului de dorobanti si a altor autoritati judetene. Caindustrie se deosibeste fabricarea berei, tabacirea piei-lor, macinatul etc. Tirg important la 14 Septembrie.

rill.

S

si

gimnaziS,

www.dacoromanica.ro

10)

Fe lcia (2500 loc.) Situat pe Prut in partea de Sud-.Est a judetului; .Raduconenil, (1200 loc.) spre Nord :Urze§ti (1000 loc.) in partea \de Sud-Est ; Docolina(1000 loc.) pe riul Birlad, sunt targuri.

MONUMENTE §1 LOCALITATI 1STORICE. Orasul Husts'a fondat pe la anul 1432. In acest oras se aflg bise-rica Episcopiei ziditg de Stefan cel mare la 1495. Multtimp a fost resedinta provizorie a domnilor Moldovel.Movila Bdbael, cu movila numiti Cetitaia, insemnatg.printr'un rgzboiii cu Tatarii. Barbo§1, locul natal aldomnulul Cuza.

CAI DE COMUNICATIE. Centrul drumurilor din acestjudet este orasul Husi. Este strgbgtut de linia feratgCrasna-Husi, care se dcsface din linia Birlad-Vaslui,si trece prin statiunile OltenesI si Cre esti. Afard desoseaua care dubleazi calea fciat, judetul mui estestrgbAtut de sosele,le pe unde trece injudetul Tutova ; Hug-Costuleni prin B ineti i Ruluidnea1.

De la Bunesti se desface soseaua la Crgsnita. In fineAceasta din urmg 110 intretinutg.

VASLUIU(MARCA UN STUP DE ALBINE)

SITUATIUNE. LIMITE. Judetul Vaslui se aflg. coprinsin_re judetul Iasi la Nord ; Fglciu la Est ; Tutova laSud ; Roman la Wes1,. Marginea despre Nord incepelane satul PAuceasca (Iasi) si tine pang la hotarul deNoi d-Vest al judetului Fglciu; marginea de Est co-respunde cu cea de Vest a judetului F.Jciu, pana laconfluenta riu'ui Crasna cu riul Birlad; marginea deSud corespunde cu cea de Nord a judetului Tutova,de la confluenta Crasnei cu Barladul, pang langg. satul

Hug-Docoliaa,

www.dacoromanica.ro

167

Lipova ; in sfärsit marginea de West, este formatg deo linie conventionalg, care urmeazg cat-va cursul su-perior al BkladuluI, apol se termin g. la hotarul Sud-Vestic al judetuluI Ias1.

SUPRAFATA sa e de 1902 km. p., sail 190,264 ectare.DEALURI. Ca si in judetul F1ci, dealurile care strg-

bat judetul VasluI tin de masivul birlgdean si prezintgo directiune generalg de la Noid la Sud. Printre acestedealur! se aflg sesurI intinse si roditoare, strgbgtute deriurile acestuI judet.

APE. Cursurile de apg tin toate de basinul Birla-duluI. Printre cele ma! principale se deosibesc urmg-toarele ; Birladul, care izvorgste din dealul Giurgenilor,aflgtor in partea de Sud-Est a judetuluI Roman, curgemaI intAl spre Nord-Est si Est pang la NegeestI, apoTspre Sud-Est peng la confluenta Vasluiulul, de undeincepe a forma marginea dintre judetele TutovaFglciu ; Vzsluitd, care vine din dealul Repedea si sevarsg in Birlad la.ngg orasul Vasluiu ; Stavnicul i So-tovettd, ma! putin importante, curg paralel, in directiunede la Nord la Sud si se varsg ca si Vasluiul in parteastânga a BirladuluT ; Rah Stemnicul, car! curg dela West spre Est 0 se varsg in partea dreaptg aBirladulul.

CLIMA. Mijlocia temperature! anuale in orasul Vasluleste aproape 90; vintul dominant Nord-West, Sud-Estsi Nord ; ploaia anualg 500-600 mm. E ma! abun-den_g in regiunile paduroase.

POPULATIUNEA 120,000 locuitoiI.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in ui mg-

toarele treI plgsl ; Crasna-Mzjlocu, cu resedinta in Co-duie§ti ; Fundurile- Stemnicu, cu resedinta in Negre#1Racova cu resedinta in Pungeftl.

ORA§E. Vasluiu (8000 loc.) Situat la confluenta riu-

i

si

www.dacoromanica.ro

168

luI Vasluiu cu Birladul. Este aezat pe o culme de deal,care 'I inconjurg de treT pgrtT. Are o coalg primargde MeV, una de fete i un spi:al. Reedinta regimen-tuluT de dorbantT i a celor-l'alte au_orithtI judetene.Ars de 'Marl in 1440. Se deosibesc urmgtoarele

biserica St. Ioan ziditg de Stefan cel mare (1475)in memoria bgtglieI de la Racova.

Se practicl industria cojocgrieT, olgrieT, teracotg, mA-cinatul gt AuluT i alte industrii privitoare nevoilor zil-nice. TArg de doua.' off pe sptmân i o datg pe an(balciu) la 1-8 Septembrie.

Negre§ti (2000 loc.) Situat in partea de Nord peBirlad. Unul din thrgurile mai importante ale judetuluI.

PungegY (2000 loc.) Spre Sud de cel precedent pe0111 Rahova.

Codde,sti (1700 loc.) Spre Nord de Vasluiu, lângg riulcu acest nume.

MONDMENTE I LOCALITATI ISTORICE. Se deosibesccele urmItoare : Monastirea Fástad in satul cu acelWnume, ziditg de Mihail Racovitg la 1733 ; cgtunul San-Ida, care posedg o biseric g. zidith de S..efan cel mare§i reparath de Duca-Vodg. Ma.n6stirea Dobrovapel, insatul cu acest nume, inceputg de Stefan cel mareterminatg de Petru Rarq, actualmente penitenciar.riniirim, in apropiere de PungetT, unde se crede cgs'a ingropat ceT cgzuti in Nana de la 1475.

CAI DE COMUNICATIUNE. Calea feratg merge de laVasluiti spre Sud, punind acest ora in leggturg cuBirladul. Se deosibesc urmgtoarele osele §oseaua carevine de la Ia0, intra in judet pc la Poenile trecepe la CodgqtT i Vasluiu, apol urmeazg pe lâng caleaferatg. MaT sunt apol oselele judetene : Vaslul-Roman,prin Dume§ti, i Vaslul-Racäzi prin PungqtT.

edi-Soil :

0

:

(Ia0),

www.dacoromanica.ro

169

ROMAN(MARCA TEE! SPICE DE GRIU)

SITUATIUNE. LIMITE. Acest judet se coprinde intrejudetul Suceava si Iasi la Nord ; Vasluiti si putin Tu-tova la Est ; o mica parte din Tecuciii si Bacail laSud ; BacI i Neamtu la West. 0 linie conventionalgmargineste acest judet de toate prile. Spre West eapleaca de lânga Buhui, se indrepteaza spre Nord pân'tla Tupilati;de aci se indrepteaza spre Nord-Est Ongin apropiere de Ruginoasa, apol spre Est Ong laTArgu-Frumos, apol spre Sud-Est pang. la Pauceascahotarul dintre Iai i Vaslui. Marginea despre Est co-respunde cu marginea occidentalg a judetului Vaslui,pang la Lipova, si cu acea a Tutovei pana la Plo-pana ;--in sarsit cea despre Sud, corespuncle cu mar--ginea -septentrionalg a judetului Tecuciii (pe o mictdistanta), si a jud-tului Bacati, mina aproape de co-muna Buhus.

SUPRAFATA e de 1658 km. p. sa .165,772 ectare.DEALURI. 0 culme de dealuri aproape neintreruptg

strgbate judetul Roman de la Nord spre Sud. Aceastaculme numita Culmea Giurgenilor, incepe spre Sud deTArgul frumos si trece in judetul Tecuciu subt altenumiri. Ea desparte basinul superior al Birladului deacela al Siretulul, lasând de partea celui unses intins, iar de partea celui d'al doilea un alt sescu mult ma larg. In partea de West a judetului, inspecial spre West de riul Siret, judetul Roman esteacoperit de ultimele ramificatiuni ale muntilor dintreBistrita si Moldova, a caror dealuri se pierd in sesulSiretului, apropiindu-se mai mult putin de

rmul acestui

d'intal

oil.riii.

mai

www.dacoromanica.ro

170

APE. Printre ramificatiunile ce aceasth culme trimetespre Est sail spre West se scurg diferite cursuri deapg, care strnat acest judet §i a caror importantgeste cu totul secundarg. Printre cursurile de apg im-portante notam Siretul, care 'I strnate carn prin mijloc,de la Nord la Sud. Acest riti intra in judetul Roman

ese din judet pe la Spinelli. Moldova, intra in judetpe la Tupi1ai, curge spre Sucl-Est §i conflueaza ,cuSiretul ceva mai spre Est de ora§ul Roman.

CLIMA. Pentru clima judetului Roman putem lua catip observatiunile de la Pance§ti-Dragomire§ti, undemijlocia temperature! anuale e de 708. Partea de Westa judetului e de sigur mai rece, iar cea din stângaSiretului de sigur mai calda. Cea mai inalta tempera-tura. la Pance§ti-Dragomire§ti a fost ± 3505', iar ceamai sc1zuta-350. Vintul dominant este cel de la Nord

apoi cel de Sud. Ploaia anualg e puling pe valeaSiretului in acest judet, cad nu cade de cat 423 mm.Vegetatia se desvolta cu 11 zile mai tarziil ca laGiurgiu.

POPULATIUNEA se urea la 140,000 locuitori.IMPABTIlii ADMINISTRATIVE. Se imparte in urmg-

toarele trei plg0 : Fundu, cu re§edinta in Damiene,ctl;Siretu de jos, cu re§edinla in Bira; Moldova Siretu dejos, cu re§edinta in catunul Elisabeta Doamna.

ORAE. Roman (18,000 loc.) Situat pe tarmul stangal riulul Moldova, ceva mai la Est de confluenta acestuiriil cu Siretul. Are un seminar, un gimnaziU i maimulte §coli primare de baeti 0 fete. Este re§edintaregimentelor de dorobanti, de ca1ara0 §i de artilerie.Scaunul Episcopulta de Roman §i a celor alte autori-tati judetene. Posecla catedrala Episcopiei §i alte amin-tiri vechi. Una din marile statiuni ale liniel ferate.Act.st ora§ s'a ridicat in 1392 de catre Roman Voda.

si

si

www.dacoromanica.ro

171

Bdra (600 loc.) Damiene§ti (800 loc.) Bacegi (700 loc.)targuri.

MONUMENTE §1 LOCALITATI ISTORICE. Langa satulS clzeia, s'a intamplat victoria repurtata de tefan celMare contra lui Croiot la 1486. Se deosibesc urma-toirele monumente vechi: Cetatea S me rodava (Semen-dria) aezata pe un deal intre Moldova i Siret, ziditadupa cat se crede de tefan cel mare la 1483, i

ruinata de Lapupeanul. Episcopia in orapl Roman,inceputa de Petru VI Rare i terminatä de Ilia Vodala 1550, Biserica domneasca , tot in orapl Roman, ziditäla 1296 de Vasile Cantacuzen pe timpul lul An iochCantemir. Biserica Preeista mare, zidita de doamnaRucsandra sotia lui Alexandru Läpupeanu.

CAI DE COMUNICATIUNE. Din acest punt de vederejudetul Roman este foarte bine prevazut. Calea feratacentrall il strabate prin mijloc, de-a bingul Siretului,de la statia Galbeni i pa.na la Halauce0. Afara deoseaua nationala, care dubleaza calea ferata, mai sunt

urrnatoarele 0)sele judeterk.: .Rom 7n-Plopana (Tutova);Roman-Bac/VI, Spre VasIni ; Romon-Bdra ; -- Roman-7'rgu-Frumos , spre IasT ;Roman-Piotra 0 Roman- Buhu §. .

BACAU

(MARCA 0 STANCA)

SLTUATIUNI. 'AMITE. Acest judet se afla coprins intrejudetul Neamtu 0 Roman, la Nord ;Tecuciii, la Est;Putna, la Sud ; Transilvania, la West. Frontieradespre Transilvania o formeaza culmea centrala a mun-tilor Oituzul §i parte din muntii Tarcaului. Ea incepedin muntii .5ov zel 0 se indrepteaza spre Nord, panala Magura Casinulul ; apoi spre Nord-Est pana in mun-

www.dacoromanica.ro

72

tele Nemira ; apoi iar spre Nord pang in tgrmul pi-riului Sulta, urineaz g. cursul acestuia spre West pangla poalele muntelui Bordea ; de aci iar spre Nord, trcceprin pasul Ghimesulul j urmeazg cursul riului Ciudo-mir pang in muntele ce poar acelasi nume. Margineade Nord a judetului este formatg de o linie conven-tionalg, care pleacg din muntele Balcani, apoi spre Nordpang la Blggesti i iar spre Est pang la Buhus, undeintalneste hotarul judetului Roman. Din acest punt sipang la hotarul judetului Tecucia marginea de Norda judetului Bacgil corespunde cu cea de Sud a jude-tului Roman. Marginea de Est corespunde cu cea deWust a juIeu1uT Tecuciii, ping lane RIcAtau, cevamai la Est de RIcgciuni. In sfarsit cea de Sud, cores-punde pe coatg intinderea cu marginea de Nord a ju-detului Putna.

S UPRAFAT A este de 4228 km. p. sail 422818 ectare.M UNTI. Acest judet este unul din cele mai muntoase ju-

dge din targ. Pe frontierg este strgbgtut de la Sud la Nordde culmea centralg a muntilor OPuzulu1 I) care prezintgvirfurile Doboka, Ai guru Cqinulu1, Rancul,Nemira, FarcizDei lul mare; apoi de culmea centralg a muntilor Tarcducu12)care nresintl. virfurile Af ghierupl, Ciudomirul Ink j Ciudo-mirul mare. Muntii Oituzului trimit spre Est mai multeculmi printre care vom deosebi czelme z Slanicului, carese intinde pang langg orAselul Ocna ; iar din muntiiTarcgului se desface culmea Petroasa, printre TrotusAsgti, pang la confluenta acestora i culmea Afoine§tilor,printre ASH si Taslail Ong. in Orinul Trotusului. Acestedoug din uring. vin din judetul Neamtu. In general toatedealurile se prelungesc printre numeroasele riuri pestetot judetul, pang aproape de Siret, nelgsand de cat

1. MuntiT OituzuluY se coprinde intre rturile Oituz2. MuntiT TarcluluY se coprind Intre riurile Uz ;i Bicaz.

si

i Uz.

si

www.dacoromanica.ro

173

vre-o cate-va sesuri inguste, ce s. intind de-alungulriurilor si printre care deosebim sesul Sireklul, al Bis-trifeY §i al .Trotuplut.

APE. Toate cursurile de apg care udg acest judettin de basinul Siretulut. Acest. ruiI strgbate judetul lidirectia de la Nord spre Sud. El primeste mai intaillpe Bistrip, care vine din judetul Neamtu, trece mar-ginea judetului pe lane. satul Valea lui Ion ; trece peBATA Bacgii si conflueazg. cu Siretul ma! jos de Valeaseacg ; apoi pe Trotupl care isvorgste din Transilvaniastrnate frontiera, formand pasul Ghimesului i trecepe langg tirgurile Ocna i CAiut. Se incarcg pe dreaptacu Ciughepd, apol cu Sulfa, Ciadna§ul, Uzul, apol Daf-team?, Oituzul, Ca§inul, Caiuful ; iar pe stinga cu Ciuda-mirul, Caminca, Asdul i TasMul, incgrcat cu Tasktul sgrat.

Dintre aceste riuri Oituzul formeazg in munti un di-file] lung, care constitue treatoarea cea mai importantgdin Moldova. Mai putin importante sunt trecgtorileUzulut i Trotuplut (Palanca).

CLIMA. Mijlocia temperature! anuale in orasul Bacgtie aproape 80, asemenea si la Targu-Ocna ; directia do-minantg a vintulul Nord la Bacgil si apol cel de Sudin sensul curgerei Siretului, asemenea si in Târgu-Ocna.Ploaia 600-700 mm. Cade mai multä apg in regiuneamuntilor, unde clima e mai rece.

POPULAT1UNEA se urcg. la 167,000 locuitori.OHA§E. Bacau, (11000 loc.). Situat pe riul Bistrita.

Capitala judetului. Are un heel, o coal profesionalgsi mai multe scot! primare de bgeti si fete. Este rese-dinta regimentului de dorobanti si a celor alte autori-tg.t! judetene. In apropiere de acest oras, tot pe Bis-trip, se afig satul Letea, unde se aflg fabrica de hirtie.

Ta'rgu-Ocna (6500 loc.), comung urbana si targ im-porLant. Situat pe Trotus, lane confluenta acestuia

1

www.dacoromanica.ro

174

cu Slanicul. Are doua scolT primare de briet1 si douade fe e.

tirg situat spre Sud-Est de Ocna, Cuin, bâlciiIimportant de vite o data pe an (15 August). Onest!la confluenta OituzuluI.

ConuIneyil i Moine§lit, se insemneaza prin paturile depäcur i carbunI de pamint.

Slanicul statiune balneara importanta. SeInda lângaVivcica, in Targu-Ocna au de asemenea ape

minerale.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in : Tasl

de jos-Trotu,s, cu resedinta la Te2rgu-Ocna ; Tasl di de suscu resedinta la Moinepl; Bi31r4a de sus cu resedinta laSe-uiera:Biv`rip de jos, cu res-dinta la Paromea.

MONUMENTE 1 LOCALITATI ISTORICE. Se deosibescurmatoarele monastiri: Berzunful, Iângä satul ce poartaaceasta numire ;fosta monastirea Columba, la poalelemunteluT cu aceasta numire ; Bogdana, §i monastireaCasinuluI in apropiere de Caiut ; apol schiturile L vu,s

Metgura, Borzepl din comuna Rapele este locul denastera a luT tefan cel Mare.

CAI DE COMUNICATIE. Calea ferata centrala strabatejudetul Bacan de la Sud la Nord, urmând valea Sire-tulul, de la RacaclunT i Ong la Galbeni.

0 linie laterala merge de la Adjud la Targu-Ocnaprelungindu-se pana la Comanest1 si MoinestI. Din so-seaua nationala, care merge pe langa calea ferrata,anume de la Bacail, se desface spre West o sosea ju-deteana, care trece rrin ScortenT, Moinesti, ComThesti

se impreuna cu soseaua de pe vilea TrotusuluT laOcna. 0 alta sosea nationala, pleaca din Bacail spreNord-West si intra in judetul Neamtu pe la Buhus ;aceasta sosea conduce la Piatra, Comunicatia cu Tran-silvania se face prin dona treatori principale Oituzzel,

EarlS i

si

Dailal,

;I

1i

ni

www.dacoromanica.ro

175

formata de riul Oituz, la care conduce o sosea natio-nala, care se desface din OnestI si Palanca, formata deriul Trotus, iar intre ele Uzul, formata de riul Uz.Drumurile care conduc spre aceste trecatorl sunt ruintretinute. In partea de Est a judetuluI sunt Inca doua.osele judetene : Bacü-Secuien i Bacag-Pdrincea, de unde

trece apoI in judetul

NEAMTU(MARCA 0 CAPRIOARA)

SITUATIUNE. LMITE. Judetul Neamtu se afla coprinsintre judetul Suceava, la Nord ;Roman la EstBacau,la Sud :Transilvania, la West. Frontiera despre Tran-silvania incere din muntele Ciudomir, se indrepteazaspre Nord pan g. la virful Tarcaii, apoi spre Nord-Westtrecind pe la West de Ceahlail, prin pasul Bicaz si-pasul Tulghes, si se termina in muntele Pietrile rosiI.Marginea despre Nord este formata de o linie conven--tionala, care merge spre Est paha in dreptul satuluICristest1 (Suceava) ; apol spre Sud pan a. la hotarul ju-detuluI Roman. Marginea despre Est corespunde cumarginea occidentala a judetuluI Roman, care mergespre Sud pana la Buhus ; iar cea despre Sud cores-punde cu marginea septentrionala a judetului Bacati,incepind de la Buhus si pang in muntele Ciudomir.

SUPRAFATA. e de 3508 km. p., sail' 350,781 ectare.MUNTP. Ca pi Bacaul judetul Neam'u este acoperit

pc o mare parte din suprafata sa cu ramurile muntilorTarcaulul si ale HanguluI (Ciahth.uluT) si parte din muntiiGrintesuluT. Grupul muntilor Tarcitulul, se intinde pang.in Bicaz, prezintand virfurile : Tarcilul, Salaful liü AMASimfituul, asezate pe culmea centrall si ./Ifurgociu, Gas-

Tecuciti.

www.dacoromanica.ro

176

meanul, Germ( Ina, etc. asezat intre Tarcail i Bistrita.Din muntele Tarcaul se desface culmea Gosmeamda,care merge spre Nord-Est pana in muntele Murgociu,si in sfirsit spre Est pang la confluenta BistriteT cuafluentele seil Calul. Din aceasta culme, ceva maT la N.de muntele GosmeanuluT, se desface maT intâiii spreEst, apoi spre Sud-Est, ramura Tasl ,uhd mare, care seprelungeste, printre acest rill i Nichid, pang in .VrmuTTrotusuluT. Partea despre Sud a acestel culmI trece injudetul Bacati.De la trmul BicazuluT i pang aproapede hotarul judetuluI Suceava se intinde grupul mun-tilor Hangu, care reprezinta figura maI multor linil ne-regulate, ce se taie una pe alta prin centru. Acest grupconstitue un masiv compact de o ingltime mediocraintre Bicaz, Bistrita i Bistricioara, trimitend ramurfin toate directiunile. Nodul orografic al acestuI grup,este format de insusI muntele Ciahlaul (Pionul), a cardinaltime atinge tifra de 1906 metri. Din acest muntepleaca spre Nord : culmea Panaghia cu virful Panaghiaprintre Bistricioara i pariul Durgu,culmea Rdpciunile,printre piraele Durgu i Rapciune. Spre Nord-Est mergculmile Firfogi, .1zvorul aib, Secul, Boul, Donenii i ltreagul,strecurându-se toate printre niste piriiase care poartänumirl identice si care isvorasc toate din Ciahlail ; spreSuci se indrepteazg culmile Taya, .Neagra, i Chisirig,iarl printre piriurile care ail aceiasT numire. In sfersitspr.2 West pleaca culmea BiIra, printre Bistra maresi mica si culmea Zwägura, caTe se prelungeste princulrnea Haghiqulu. Prin aceasta cm urrna. muntiT Cea-hlguluI se leagg cu muntiT GherghiuluT din Transil-vania.

Dincolo de Bistricioara se afla culmeacare prezinta virful ce poarta acesta numire.

De partea stinga a BistriteT se intinde o parte din

Grinfgulta,

www.dacoromanica.ro

177

muntii Bistriler marr 1), ale caror ramuri se prelungescpana in esul riului Moldova, prezintand mai multevirfuri, putin importante prin inaltimea lor, ca : .1114vra,Ciarra, .11funcelul, i altele.

APE. Printre cursurile de apa care uda judetul Neamt,cel mai important este Bistri fa, care infra' in judet pela satul Stejarul, curge in directie generala spre Sud-Est 0 trece pe langa Pia tra §i targul Buhu,, pe undeintra in judetul Bacati. Acest riu se incarca pe dreaptacu : Bistricioara, cate vine din Transilvania i conflueazalânga satul Bistricioara ; - - ,Bicazul, care curge paralelcu BisLricioara i conflueaza lânga satul Bicaz:.Tarcaulcare isvora§te din virful Tarcaului curge direct spreNord, i conflueaza ccva mai la Nord de satul TarcaulCalul i Jal,a, care ies din muntele Murgociii, apoiAfesteaednul §i Nechidul mai putin importante. Toatecurg patalel, de la Ves:. spre Est .5i conflueaza cu Bis-trita intre Piana §i Buhu§. Afluentii dupa stânga nusunt in mare parte de eat nite Lorente, pentlu ca maipe toata intinderea culmea muntilor Bistritei sunt apro-piati de termul acestui HU. Printre acestea se deosi-besce Cracaul, incarcat ca A1ma§ul care confluiart langaRosnov, §i Cuejdiul, care confluiaza langa Piatra.

Dintre afluentii Moldovei cel mai important estellreamful, care curge de la West spre Est, trece pelanga orapl Neamtu §i confluiaza cu Moldova l'angaTimi§eti; Topolita, care se incarca cu riuletele Agapia

Väratic, surge paralel cu Neamtu 0 se arunca inMoldova intre sateie Spieti i Pastraveni. In sfir0t,Valea alld, care confluiaza langa Tupilati la hotaruldespre Roman.

CLIMA. Poitru judetul Neamtu, ne pot servi obs_r-

Partea meridional& a aceste catene.

12

5)

www.dacoromanica.ro

178

vatiunile de la Gura Tarcgului, un aflucnt al BistritcI.Mijlocia temperature! anuale la Gura Tarcau lui esteaprOape 605 la altitudine de 400 metri, dar de sigurternperatura e mai calda in regiunea dealurilor despreSiret i mai rece in vgile i mai inalte ale muntilor.Vintul dominant sufla de la Nord-West, Sud-EstNord adica in directia vgilor prin care curg apelePloaia anualg 700-800 mm. Vegetatia la Bistricioarala altitudine de 350 m., se desvoltg cu 26 dile maiterdig ca la Giurgiu.

POPULATIUNEA 180.000 locuitori.INIPARTIM ADMINISTRATIVE. Se imparte in trei ;

Piatra-Muntele, cu re.sedinta in Pángarafi ;Plasa de sus.Mzjlocu, cu re,edinta in .11reamfu; Bistrifa, cu re,edintain Buhu§.

ORA§E. Piatra (21,000 loc.) capitala judetului, Situatpe Ormul sting al BistriteT, nu departe de confluentaacestuia cu Cuejdul. Are un liceil, trei coli primarede Metl i doug de fete. Este re,alinta regimentuluide dorobanti i a celor alte autoritati judetene. Cornellinsemnat cu lemne lucrate. TArg important la 8 Fe-bruarie, 18 Maiti, 8 Nomnbrie i 7 Decembrie.

Neamfu, (1.000 loc.) Situat in partea de Nord a ju-detuluT pe riul ce poartg acela, nume. Are dou6 ,coliprimare de Metl i fete i un spital insemnat. In apro-piere (comuna Petricanii) se afla cea mai mare fabricade postav din România.

MONUMENTE §I LOCALITATI ISTORICE. Din acestpunct de vedere judetul Nearntu este foarte bogat. Sedeosibesce in ora,ul Piatra biserica domneascti (Sf.-Ion)zidita de Stefan cel Mare la 1408 : m ngstirea Itreampicompusa din mai mulre biserici ; Biserica mare, fundatgde Stefan cel Mare la 1497, arsg la 1862 i reedificatade archimandritul Timoteu : St-George, ridicatg de Stefan

mart

.

si

17188i

www.dacoromanica.ro

179

III la 1392 si biserica S-t Ion Bagoslov, ridicatg. la1402 de Alexandru cel Bun. Mângstirea Agapia com--pusg din Agapia vechia fundatg de Petru Schiopul la1585 si reziditg de Anastasia sotia luT Duca Vodg siAgapia mare fundatg de hatmanul Gavin I). Intre acestedouI biserici se afl . o stâncl nurnitg. Piatra lul AronVarlet. Se mal noteazg incl mongstirea Secu ziditg la15601n timpul lui Alexandru Lgpusneanu. Vdraticul,ziditg la 1598 pe timpul luT Ieremia Movilg, n.ziditg§i mgritg. la 1789 pe timpul Till Alexandru Ipsilante.Bistrila, care se crede a fi ziditg pe timpul luI Alexandrucel Bun. Cetatea Neamfu, ridicatg la anul 1190 de ca-valeril TeutonI, pe timpul cruciadelor si restauratg de

tefan cel Mare. Afarg de asta mal sunt si alte sciturIca Nechidul, Sihla, VgleniT si altele. In sfersit ruinelecetAtiT Petrodava, Valea alba §i Resboient, unde s'a re-purtat victoria luI *tefan cel Mare in contra Turcilorla 1476.

CAI DE COMUNICATIUNE. Acest judet este strëbgtutde uringt6re1e sosele : Buhus-Piatra-Prisacanr, inconju-rand muntiI HanguluI pe la Nord, si de aci in Tran-silvania ;Piatra-Neamiu-Reuegti, pe uncle intrg in ju--decul Suceava ;Piatra-BozienY, prin Girov, de unde se-desface o sosea spre TupilatI, ambele intra in judetuiRoman ; Roznov Borle§tt-Balcant, care se desface din-soseaua nationalg, si merge spre Bacni. Puntele decontact cu Transilvania cele maI importante sunt : CheileBicazylui, treatóre formatg de riul Bicaz si PrisIcanT,format de riul Bistricioara.

t) Fratele luT Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro

180

SUCEAVA

(MARCA TREI BRAZI)

SITUATILINE. LIMITE. Acest judet se afIg coprins.intre Transilvania, spre West : Bucovina si judetulBotosani spre Nord,judetul Iai, spre Est ;Neamtnspre Sud. Fontiera incepe de la hotarul judetului Neamtsi se indrepteazg spre Nord-West pang la munteleGlodu ; apoi spre West pang la muntele Pietrile Rosii ;de aci se indrepteazg spre Nord si Nord-Est, trecepeste muntele Lucaci, pang la Ormul Bistiitei, pe careo urmeaz g. in aceiasi directie pang la puncLul unde acestrIi coteste spre Sud ; apoi urmeazg tot spre Nord pangla Cornu Luncei, spre Nord pang la Liteni (Bucovina),si spre Est fgcend mai multe cotituri pang. in Siret.Marginea despre Nord este format g. de o linie conven-tionalg, care merge putin spre Sud, urmand cursul Si-retului, apoi spre Est pang aproape de Hada, undeincepe hotarul despre judetul Ia1. Marginea despreEst pleacg din acest punct si se indrepteazg spre Sudpang la Tirgul Frumos, unde incepe hotarul despre-Roman. Marginea despre Sud, col espunde cu cea des-pre Nord a judetelor Roman si Neamtu ping la fron-tierg.

SUPRAFATA e de 336 km. p., sail 330,633 ectare.MUNTI. Partea occidentalg a judetului Suceava este

acoperitä de mai multe grupuri de munti, care se des-part in doug prin riul Bistrita. Spre Vest de acest rid

afIg o parte din muntii Gretifielului, care tin pangla piriul Neagra, apol de muntii Dornel, coprinsi intreNeagra i Bistrita. Acestia presinta virfurile Glodu,Mirgura vdnaki vdrjul Sarulul.

6e

www.dacoromanica.ro

181

Din virful Glodu se desface spre Est culmea numitaVealul dintre Neagra printre Neagra si Negrisoara. DinMagura vinata se desface spre Nord-kWest culmea Ga-boaia, printre Neagra i Bernarul mare. Din virful Sa-rului se desface in aceiasi directie culmea .Bernarulu7,printre Bernarul si Bernarel, i culmea Pietroasel, spreNord Oita in cotitura Bistrite1.Spre Est de Bistritase afla muntiT Bistrifel Moldovene, carl se intind de-a-lungul acestuT riti pana ce trec in judetul Neamtu.Prezinta virfurile Haleuca, Cheia, Stani§oara . Ostra, Pie-tr rasa etc.

Trimite spre Nord-Est culmea numita Ohcina Voltaseaca, printre Suha mica si Moldova si dealul Retifuluy,printre Suhe mica si Suha mare. Se mai deosibeste Inca-dealul Stirbafel, prinire riul Suceava si Somuzul mic ;dealul Halm, prelungit prin dealul Ratunda, printre So-xnuzul mic si Somuzul mare ; dealul Turbo' prelungitcu dealul Tc2rgu ui, printre Somuzul mare si Moldova

APE. Printre cursurile de apa earl uda acest judetdeosebim pe cele urmatoare : Suceava, care intra in tarape la Itzkani si uda judetul Suceava de la Stirbatii sipAna la Liteni, uu le conflueaza cu Siretul. Moldova, caretrece fronziera pe la Cornul Luncel, strnate judetul,de la Nord-West catre Sud-Est. Se incarca pe dreaptacu riurile San z mica cu Suha mare, Risca cu Riscup, caricurg paralel de la West la Est. Biiti ip, trece frontierape la Dorna Gura NegreT, uda partea de West a ju-detuluT si trece in judetul Neamtu pe la comuna Galu,dupe ce s'a incarcat pe dreapta cu Varna, Ber-narul, Bernorerul, .11reagra i de s,.anga cu .5'aba,Fala

Farca§.CLINTA. In muntil Sucevei, de si nu avem observa-

tiuni asupra ternperaturii, dar de sigur clima e maTsece ca in ori-ce regiune din tara. Ast-fel la Dorna

jrrul§i

www.dacoromanica.ro

182

860 metri altitudine, vegetatia se desvolta cu 36 zilemai tirziu ca la Giurgiu §i cu 130 zile, adic 0 lung in-treaga, mai tirziu Ci la Bucure§ti. La Bro§teni pe Bi-strita, 400 metri altitudine, vegetatia se desvoltg cu 25zile mai tirziu ca la Giurgiu. In regiunea dintre Mol-dova §i Siret clima e mT calda. Ploaia cade in marecantitate 700-1000 mm. pe an.

POPULATIUNEA atinge tifi a de 1.10,000 locuitori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in trei plg§i:

Moldova-Somnzu, cu re§edinta in Ciumulefti; Siretu, cure§edinta Iii PayanI ; Muntele cu re§edinta in Broflent.

Falticent (10,000 loc.) Capitala judetului. Si-tuat P valea riului Somuzul mare. Re§edinta regimen-tului de dorobanti §i a celor alte autoritati judetene.Are un gimnaziu, o §coalg primar de baeti §i una clqfete. Fabrica pentru tabacirea peilor §i pentru deal.Unul din cele mai importante bilciuri din tara, carese tine la 20 Iulie.

Pr,ceant, targ pe Siret. Statie importantg pe liniaferata.

Le3pezi, th..rg situat Iânga Siret, mai la Nord de Parcani. Renumit p,ntru piatra ce exploateaza.

MoNtImENTE §i LOCALITATI ISTORICE. Se deosibescurmatoarele : Baia, cetate istoricg vechig, spre Sud-West de Fälticeni, insemnatg pcntru victoria repurtatgde Stefan cel Mare in ccntra lui Mate! Corvin la 1469.Cetquia i mängstirea Sod, insemnatX pentru victoriaWI Stefan cel Mare in contra Jul Radu, domnul Mull-tenici la 1476. Mica, mAnastire ziditg de Petru Rare§.Slatina, mgnastire zidita de Alexandru Laou§neanu la1560, precum §i a Hatmanului Buhu§ in contra Le§ilor§i a Nemtilor, car! veniserg in contra lui Dumitra§cuVela. Bisericuta din satul Baia este ziditg de PetruRare§. Prohok, Iânga satul cu aces: nume, pe valea

ORnE.

t

www.dacoromanica.ro

183

SiretuluI, si. mangstirea Lesped, ambele zidite de PetruRares. Raraul i Brdtgli schiturl.

CAI DE COMUNICATIUNE. Ca lea ferata centrala stre-bate jude ul de la Sud la Nord, in pertea orientala.Intrg pe la Halaucesti si trece in BotosanT pe laLitenT.

Urmatoarele sosele strnat judetul in diferite direc-tiuni : Falticenr-Tvilati (Roman) prin Christes_T si Mi-roslävestI. De la Falticeni soseaua nationall merge pAng.la Cornul Luncel, pc unde trece frontiera. Faltivni-Dol-hasca, prin PreotestI, din care se desface o alta soseala Llteni. Din soseaua nationala se desface spre Sudo sosea judcteang, care trece. in judetul Neam u pe laBrusturl ; o alta care pleaca de 15.nga Cornu Luncei simerge spre Sud pAna la Brostenl, pe Orrnul BistritaPrintre trecatori, dcosebim, Cat-nut-Lima, formata deriul Moldova.

IASI(MARCA UN CAL)

SITUATIUNE. LIMITE. Acest judet s:: afla coprins in-tre judetul Botosani, spre Nord ; Basarabia Ia Est ;Falciu, Vaslul si parte din Roman la Sud ;Romansi Suceava la West. Marginea despre Nord o formeazalinia cdnventionalg, care pleacä de la hotarul judetuluTSuceava si se intinde spre Est pAnb.' in riul Prut IângaBadareI;cea .le est o formeaza: Prutul de la Marepfma la Madresti (hotarul despre Falciu) ; cea de laSud corespunde cu marginea septentrionalä a judete-lor Falciu, Vaslul si cu partea din cea occidentala ajudetuha Roman, iar cea de la West cu acea a jude-tului Roman si Suceava.

DEALURI. De si situat in partea de Est a Moldo-veT, solid s6i este acoperit de dealuri, cari se intind

www.dacoromanica.ro

1`4

in directie generaPi de la Nord la Sud i printre carese deosibeste dealul Bah dealul 7uria, dealul Cot-mirit, Copou, C?rligu, Aroneemu, ,scoroganil, Pdpricanit, Cata-linz §i Rendez. Printre aceste dealuri se scurg apelea mai multor riuri, care strnat acest judet si printrecari se formeaz sesuri intinse i roditoare.

APE. Printre cursurile de apg, cari udg judetul IaTdeosebim pe cele urmgtoare : Priztul, care '1 udg de lasatul Bgdgrei pang la satul Macgresti, trecand pe langgSculeni si Ungheni. Eia, care udg parea de rgsgrit ajudetului, intrg in jude t. pe la Stolniceni si i-se pe laScoposenT, pe unde intrg in Falciu, dupe ce s'a incar-cat cu piriul Jijioara i cu Bahluiul, cel maiimportant din afluentil se, care curge spre Sud-Est udgoraul IaT i conflueazg cu Jijia spre Sud-Est de Iasi,dupe ce la rindul s, s'a incgrcat de arnbele particu Buluzlnita, Carjocia, Baheuetu, Nicolina ci Repedea.

CLIMA. In mijlociu temperatura in judetul Iasi este8°-9°. Vintul dominant Est si Nord-Est la IaT, iarin vgile Prutulul, Jijia, Bahluiu, Nord-West si Sud-Est.Ploaia 450 mm. pe an in mijlociu.

IMPARTIRI AD1IN1SRRATIITE. Se imparte in urmg-toarele patru plgsi : Balduiu-Cdrligalura cu resedinta inTirgu-Frumos;Copou-Turia, cu resedinta in C'e2rnieent;

Codru eu resedinta in Bueiumi ; Stavnieu, cu rese-dinta in Voinestl.

ORAE. fail, (95,000 loc.) Situat intre riul Bahluiperiul Cgcaina i intre dealurile Copoul, sgrogarT, So-cola, Cetgtuia si Galata. Are o universitate cu scoalgnormalg, licee, doug gimnazii, coal militarg, o scoalgnormalg numitg Vasi e Lupu, o scoall de meserii ; scoalgcomercialg, scoalg normalg de fete, Un liceu privat, nu-mit Institutele Unite, §i altul numit Institut:1! normal dedamni,coa, e, Conservator, scoalg dc pieturg, zece scoale

§i

www.dacoromanica.ro

185

.de bgeti si opt de fete. Scaunul Mitropoliel MoldovaCurte de apel. tribunal, etc. Resedinta Corpului IV dearmatg si a statului sell major. In acest oras se gl-sesc urmgtoarele spitaluri St.-Spiridon, cel mai mare,spitalul Pa§canuhd, spitalul militar, spitalul Golia pen-tru alienati, institutul GreArorion pentru copil ggsiti sispitalul Evreest. Se mai deosibeste, biserica Mitropolia,care este catedralg, biserica St.-Nicolae, zidità de Ste-fan cel Mare, unde in timp de o sutg de aril. si maibine se ungea6 domnir Moldovel ; biserica Tres/dile*,ziditg de Vasile Lupu ; biserica Golia, ziditg tot deVasile Lupu biserica St-Spirrdon, etc.

Se deosibeste de asemenea statua lui Stefan cel Mare,ridicatà in timpul din urmg.

Pang la Stefan cel Mare Iasii nu era de cat un satfgrA oarc care insemngtate. Acest domn stigmutataci scaunul domniei din Suceava, pentru a apgra maibine tara in contra ngvglirei Turcilor si a Tgtarilor ; afigurat insg definitiv drept capitala Moldovel 1), dintimpul lui Alexandru Lgpusneanu i pang la UnireaPrincipatelor. Mare parte din populatia acestui oras secompune din Ebrei, care de altminterlea, sunt in marenumn-, mai cu seamg prin Moldova de Nord.

Este al doilea oras din targ, dupg Bucuresti i celd'intai din Moldova.

72rgul Frumos (6,000 loc.) Situat pe marginea occi-dentalg a judetului. Comung urbang si targ important.Este renumit pentru productiunea pepenilor verzi. Semai afla Inca urmgtoarele targuri Podul lloaii (3,000loc.) langg Bahlui ; Bivolart in partea de Nord-Est,langg Prut ; Seu'eta mai la Sud, tot pe Prut, trecg-toare in Basarabia.

1) Scrisoarea MoldovK de Cantemir.

sita

www.dacoromanica.ro

186

MONUMENTE LOCALITATI ISTORICE. Din acestpunct de vedere judetul Ia0 este destul de bogat. Sedeosibeqte manastirea Sokola, fondata de domnita Sul-tana, fica lui Lapupeanu la 1572, unde se afla si unseminar ; fondatA de loan Duca Voda la a-nul 1670 ; Frumousa, fondata la 1658, de GheorgheGhica ; Galata, fondata de Petre Schiopul la 1584 ;

Tresfeli file, a care! constructiune este in stilul celefde la Curtea de Argq, fondata de Vasile Lupu ;St.- Nicolae domnesr, fondata de Stefan cel Mare ; bi-serica Barnotzki, fondata de Miron Barnotzki, unul dindomnil Moldovei ; Golia, fondata de loan Goliarezidita de sopa lui Vasile Lupu. Toate aceste mns-tin i biserici tin de ora,u1 Ia§i i sunt de o mare in-semngtata in istoria

CAl DE COMUNICATIUNE. Din linia ferata centralase desface la Pwani o linie, care intra in judetul IaTpe la Targul-Frumos, strnate de la West la Est,trecand pun Podul Iloaei, CucutenT, Iasi, 0 Ungheni,unde se leaga cu calea ferata din Basarabia, care mergela Bender. Apol linia Ia0-Vas1uT i Ia0I-Dorohoiu pevalea JijieT. Mara de oseaua care dubleaza calea fe-rata, judttul Ia0 este straba ue: de urmatoarelelair- Badar11; spre Nord, cu o ramura la SculenT ;Ia,T-Tutora de aci trece in Falciu

Vaslul, pe langa calea ferata pe uncletrece tot in Vaslul (aceasta din urma cale judeteana) ;AO-Roman prin Voinesti Targu-frumos-Harlau.

BOTOp.NI(MARCA 0 COASA)

SITUAT1UNE. LIMITE. Acest judet se afla coprins in-trc judetul DorohoT, la Nord ; Bisirabia la Est ;Ia§I

CeMfuia,

sass],

;lail-Costulenr, i

fit

si

Orr!.

;./la sr-

www.dacoromanica.ro

187

si Suceava la Sud ;Bucovina la West. Frontiera des-pre Bucovina urmeaza cursul riului Suceava. incepindde la hotarul judetului Suceava i pihig. la Itzkani ; deaci ea urmeazA spre Nord pAna la hotarul judetuluiDorohoi, spre West de satul IIintest1 Marginea des-pre Nord este fArmaei de o linie conventionalI, care-pleacA din acest punt si se indrepteazA in directiuriegeneralg. spre Est pan't la Prut in fata satului Car-paci din Basarabiai- Marginea despre Est o forrneazg.Prutul de la Ca'rpaci i pAnA la Bdgrei iar cea des-pre Sud corespunde cu marginea despre Nord a ju-detelor Iai i Suceava, de la aidgrg.i i pAnA la fron-

ttiera tgrei.Suprafata e de 2852 km. p., sati 295252 -ectare.DEALL1111. Judetul Botosani nu presintt de cat niste-

clealuri, a cg] or inMiirne este medioci i cari se pier&in vAile largi ale riurilor ce stinat acest judet.

APE. Toate riurile care udä acest judet curg in di-rectiune generalg de la Nord-West spre Sud-Est. SpreEsc curge Prutul, care formeazg rnarginea despre Ba-sarabia, trece pe langa Stetnesti, Durnesti si primeste.pe Bapul, care vine din Dorohoi i cu care conflueazg.spre Sud de Ostopceni. Jijia, vine din Dorohol, intr5in judetul Botosani pe la satul Tgutesti i trece in ju-detul Iasi mai la Nord de comuna Andriesani. Acestriu se incarct cu riuletele Sitna, Miletinul, Tei§oara §iDri§tia. Siretul. trece in judetul Botosani pe la He'n-testi (Dorohol) ud g. partea apusanä a judetului, si trecein Suceava mai la Nord de satul Tudora. Suceava, careforme-ag marginea apusan a judetului de la Itzkani

pAng la Liteni.In judetul Botosani se mai dcosibeste incg. lacul

Dracianl.CL1MA jucletului Botos-Ini este diferit g. dupl. regiuni.

0

'I

www.dacoromanica.ro

188

La Comindgresa pe valea Jijiei, in partea de Sud-Est,mijlocia temperature! anuale e de 8.7, iar la Boto§anTcu un grad ma! rece adicg aproape 80; in partea deWest a judeolui §i pe valea Siretului e i mai rece.Cea mal inaltg temperaturg la Comindgre,ti e de ±380

cea mai scgzutg-29.8. Vintul dominant la Conlin-dgrqtT i la BoLopni NW i SE. Vegetatia se disvoltgla Comindgrqti cu 10 zile mai tArziu ca la Giurgiu,iar la Botoani cu 15 zile ; de sigur pe valea Siretului§i mai tArziu. Ploaia anualg 400 mm. la Comindgre,ti500-600 in centrul i Westul judetului i 700 in re-giunea pgdurilor din plasa Cop

POPULATIUNEA se urc g. la tifra de 157,000 locuitori.LIPARTIR1 ADMINISTPAT1VE. Se imparte in urm'i-

toarele pa,ru plg.§l : Copla, cu rezdinta in Hirh ;

cu re§edinta in Sulifa; Siretu, cu rqe-dinta in Dumbrdvenl ; .Refiingtl, cu re§edinta in Tirgu-Stefanrstl.

ORW. &down?' (32,000 loc.) Capitala. Este situitin centrul judetului. Are un Heed, un externat de fete,4 coII primare de bgeti i patru de fete. Are un spi-tal mare dependinte de spitalul St.-Spiridon din ;

fabricg de lumingrT de sed, de sgpun ordinar, conservede bere, marl cu aburi pentru mgcinat §i alte indus-tri! privitoare la nevoile imediate ale consumatiuneizilnice. Boto§anii este unul din vechile -or,ae ale Ro-maniei. El a fost ars de Tgtarii la 1430. Insemnatpentru victoria repurtatg. de Stefan cel Mare in contralu! Albert regele PolonieT la 1500.

(4000 loc.) situat pe marginea meridionalg ajudetului. Insemnat prin fabricarea pietrelor de mad,pe care le estrage mai cu seamg prin dealul Deleni.Altg datl era capitala until judet care .se numia I-fgr-lgu §i care se compunea din Botopnil i Dorohoiul de

§i

Maths-Tit-gm,

IletrIna.

www.dacoromanica.ro

189

astg-zi. Mu lt timp Stefan cel Mare i§1 avu reedintain acest ora, unde zidi biserica i curdle dornneti.

Printre cele alte localitgti mai importante, deosibimtargurile : Burdujeni h frontiera despre Bucovina ;.57efoneft1 pe Prut, targ important ;Bucecea targ ae-zat pe calea feratg. licanit, sta ie de frontierg §i puntde legare cu cgile fera_e din Bucovina.

MONUMENTE L LOCALITATI ISTORICE. Amintiri is-torice sunt clestule in acest judet, de oare ce in yea-cul de mijloc a fost adesea ori bantuit de ngvglirileTgtarilor, i Polonezilor mai tarziu. Monumente suntfoarte putine. Ast-fel se poate cita Caledrala din Bo-topni, ziditg dupä cat se crede, de doamna Elena Ra-rq, St.- Gheorgne, ziclitd in timpul lui Stefan eel Mare,

biserica S:. Neculai din Popguti ziditg. de Stefan celMare.

CAI DE COMUNICATIUNE. Dc la Litcni (Suceava) ca-lea feratrt centralg trecc in judetul Botopni i apoiin Austro-Ungaria pe la Itzkani. De la Vere§ti se des-face o linie lateralg, care merge la Boto,ani prin Bu-cecea i Leorda. Din ora,ul Botopni pleacg, in dife-ferite directiuni, urnigtoarele osele: Bo to,canT,Ion rfanY,spre Est ; spre Sud-Est ; .Boto-§anl- spre Sud ;BolopnI-Burdujenl, spre West;/39to,sant-HInf , spre Nord-West spre Dorohoiu.

DOROHOIU(MARCA UN RAC)

SITUATIUNE. L1MITE. Acest judet ocupg virful sep-tentrional al regituluf i se coprinde intre Bucovinala West ;Basarabia la Nord i Est ; judetul Boto-pni la Sud. Frontiera despre West este formatg de olinie conventionalg care urmeazg, re poalele Carpatilor,

si

Bo1o1ant-Hárld4,

www.dacoromanica.ro

190

,directiunea spre Nord pârta la intrarea Siretului in tail.Dupa ce face.o cotitura spre Sud, se indrepteaza iar-spre Nord, urmand 'cat-va cursul piriului Marnornip,pina in fal)mul Prutului. Aceasta linie o desparte deBucovina. Frontiera despre Nord §i Est o formeazacursul Prutului, de la ho,arul Bucovinei i ping. la ho-tarul judeIului Botoani. Marginea despie Sud cores--punde cu marginea de Nord a judetului Boto§ani.

SUPRAFATA este de 2604 km. p., sail 206,375 hectare.DEALURI. Ca i vecinul sail de la Sud, judetul Do-

rohoiti aspectul tine! câmpii intinse, intreruptanumal de cAte-va dealuil, ultimile ramificatiuni ale mun-tilor Negri! din Bucovina. Printre aceste dealuri sedeosibesc urmatoarele : Dealul Mrgura, cel mai inalttiintre toate;dealul Cobeila sail R(7pInos ;dealul Vor-nicenit, Bicef 1, Pilipiiifii i altele mai midi.

APE. Cursurile de apa cal e uda' acest judct On deambele basinuri ale Prutului i Siretului, afara de untilsingur Buhaiul, care se varsa in la Dorohoiti. Frutul IIuià pe marginea despre Basarabia, infra in tard pe laBoian, curge spre Est pana. la RadauV, i apoi spreSüd pâna la satul CAspaci din Basarabia. Primeste incursul sil pe : Mamornita, CU care conflueaza ceva maila Est de comuna Mamornita .Rupta, cu care conflueazamai la Est de precedentul ; Bafeal, care trece pe lângatirgul Savenii i intra apol in judetul Bott:vni; Volo-

veYful, cu care conflueaza lânga satul Boldu cucare conflueaza lAnga satul Mitoc care izvor4tedin padurea Corjeutii, formeaza un iaz mare, ucia apoijudetul Dorohoiii, se incarca cu Ibtineasa i trece in Bo-topni pe la satul Tautqtil, Siretul, care vine din Bu-covina, intra in judee pe linga satul Verpolea, curgespre Sud. strabatând judetul in partea de Sud-West

primeste pe Molnifa.

Ghirenil,

prezintl

;

ph

www.dacoromanica.ro

191

In judetul Dorohoid mai sunt de notat lacurile : Do-7ohoil!, Dragolea, Vomit-eta i altele mai midi.

CLIMA. Mijlocia temperaturei anuale in orasnl Doro-hoit de aproape 80 dar e mult mai rece in parteade Nord si la atitudini marl, caci vegetatia la Dorohoitise clesvolta cu 13 zile mai tarziti ca la Giurgiu, iar laHerta si alte localitati vecine 18-20 zile mai tarziti.Vintul dominant la Dorohoiii Nord-West si Sud-Est.Ploaia anuall 500 (300 mm.

POPULATIUNEA 125,000 locuItori.IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in urrna-

toarele Herp-Prutu de sus, cu resedinta in Her/a;Bayu-Prutu tie jos, cu rts2dinta in Siren! ;Berhometele-Co§ula, cu resediMa in Alihailenl.

ORA§E. Dorohoiul, 11,000 loc.). Sivat pe Jijia, spreSud dc lacul ce poarta numele de Dorohoiti. Are un

o scoala de meserii (cismarie i croitorie) ;o scoala primara de baieti i alta de fete. Afara deasta se mat Oa in comuna Pomarla un 1icei intrelinutdin venitul mosiilor Basota. Este resedinta regimentululde dorobanti si a celor alte autoritati judetene. Este-orasul cel mai septentrional din România. Tirg impor-tant la 12 Tunic.

Afihailent (4,500 loc.). Comuna urbana, punt de trecere_in Bucovina. Are doug scoli primare, una de baietialta de fete. Spital. Tirg sap tamilnaI (Dumineca). Altadata resedinta judetului.

Herp (3.000 loc.) In apropiere de Prut. tirg bi-sap-tamanal (Joia i Dumineca). Doua scoll primare, Afa-.mornita, Dtirdband, Rddiutil, ScvezziI, tirgurl importante.

MONUMENTE 1 LOCALITATI ISTORECE. Din acestpunt de vedere judetul Dorohoid este putin insemnat.In orasul Dorohoiii se afla biserica Sft. .Nicolae, zidita.de Stefan cel mare la 1495 Sft. Nieolae, din satul

e

BI-

pl2l

ginmazid,

si

www.dacoromanica.ro

192

linestil, ziditg de logofgtul loan Taut la anul 1511. Se-mai noteazg incg schitul Gorareizi, n satul cu aceastan u mi re .

CAI DE COMUNICATIUNE. Centrul cgilor de comu-nicatie din acest judet este Dorohoiul. Din acest oras.pleac g. mai multe sosele in directiuni deosebite. Acesteasunt: DorahoiaMamornit spre Nord-West

spre West;--Dorahoia-Braeftl, pe unde co-munica cu Botosanii. Din Mihaileni merge spre Sud-Estsoseaua nationalg care conduce la Botosanl. Se mai ob-seiva inca soseaua Darolwiu-Ridwp prin Darabani,aceasta insa este intreruptg si in genere rti intretinuta.

TULCEA(MARCA DOUI DELFINI)

SITUAT1UNE. LIMITE. Acest judet se afig coprins intreBasarabia la Nord ;nrirea NeagrA, la Est ; judetulConstanta, la Sud ;judetul Braila la West ; Covurlui,la Nord-West.

Marginea despre West si Nord o formeazg Dunarea,ineepând din dreptul satului Pecineaga si pang la im-bucatura bratulul Kilia: cea de Est marea NeagraOna la satul Sinoaia ; iar cea de la Sud es,.e formatade o linie conventionala, care plearg din acest punt sise indrepteaza spre Nord-West Ong la satul Peci-neaga.

SUPRAFATA acestul judet e de 7962 km. p., sa796-200 hectare.

Din puntul de vcdere al ridicgrer terenului, acestjudet se imparte in trei regiuni

1) Regiunea dantlreand, care coprinde toata delta Du-narei, de la bratul Chilia si pang la bratul Sf. Gheorghe.

2) Regiunea laminar, situata la Sud de bratul Sc.

, ;--DentheiaMillailent,

www.dacoromanica.ro

193

Gheorghe i care se intinde in partea de Est a jude-juluI, invecinându-se cu Marea Neugra.

:3) Regiunea maiM, care coprinde restul judetului.Spre Sud de orasul Isaccea se intinde un lant de

dealuri, cere se prelungeste pe lâne bratul Sf. GheorghepAna la Mahmudie, sub numele de culmea bac, prezin-tând platourile &dila i Sarika, spre Sud de Tulcea ;apoi 7zjoa, Cismetepe i Marco, carl formeazI un dealcircular inalt de 246 m. i C ra-Constantin, ceva mai laSnd ; Ciak ltepe §i Cairaci la West de Mahmudie. Dinaceasta culme se desface spre Sud-Est, printre ilurileTaita i Telita, culmea Niculi-tha, care se intinde 'Anain tarmul laculul Babadag ; iar mai la Sud i paralelcu aceasta culmea B bating-WO, (209 m.), care se terminala Sud de lacul ce poarta acest nume. Din dealul BA-dila se desface spre Sud, pe lane Dun're o alta seriede dealurT intrerupte, care se prelungeste ast-fel si injucletul Constanta. Cel mai important din acestea estemwaele lut Jacob, situat la Nord de Satul noit

Regiunea dunareana corespunde cu delta DunareT,care dupa cum se stie, este compusa din tr'o succe:siunede insule, formate de aluvionul depus de Dunaredespartite intre ele prin diferie1e cursurT de apa, satibrate secundare.

Cursurt de opti. Afara de Dunare, in special de bi a-tele ce formeaza delta, cele alte cursuri de apa. dinacest judet sunt niste gArle de mica importanta.

Printre acestea deosebim pe Tdip, care isvoraste dinvirful dealulul Niculicel, curge mai intaiii spre Est,apoi spre Sud si se varsa in partea de Nord-West alaculuI Babadag. Tdip isvoraste din dealul Isac, spreSud-West de orasul Isaccea, curge in directie generallspre Sud-Est si se varsa tot in lacul Babadag, cevamai la Sud de imbucatura celui precedent, Slava, care

13

si

www.dacoromanica.ro

194

izvor4te din culmea Babadag, curge spre Sud-Estse k)ierde in mla inele de 15.nga lacul Smeica.

Cele alte cursuri de ap g. se varsa in Dunare. Acesteasunt : Lungavip, care izvorg,te din culinea Isac, curgespre Nord §i se desface in doul brate: Odonead oriental,care inconjoarg spre Sud lacul Cracaul i se varsa spreWest de Isaccea, §i Culonecul occidental, care curge spreNord-West §i Nord, inconjura spi e West ace1a0 lac §ise varsä l'anga lacul Pisica. Dartuna, izvor4te din cul-mea Babadag, curge in directiune generall spre West,trece p la Sud de comuna Greci, 0 se varsa in Dunäre

pichetul Iglita. Starul izvor4te mai la Sud deprecedcntul, curge paralel cu acesta si se varsa cevamai la Nord de pichetul Potmolul Pecinesti. Pecineaga,curge paralel cu cde precedente §i se varsa lAnga satulcu acest nume. Mara de acestea se mai inseamna bratulDwuiviy, numit i Suliman, care se desface din Sf. George

comunica cu lacul Razelm; apoi garla Turepl, carestabilqte comunicatia intre lacul Razelm i gura bra-tului Sf. George, strabatând lacurile Dranov i Coval.

INSULE. In regiunea dunareana se MIA urmatoareleinsule mai importante: Kosta-Drac, Delersca i IvelneM,formate de bratul Chilia ; Ciatil Letea §i Tat .rgic,intre bratele Chilia, Sulina i Sf. George ; DranovOliaka, intre bratul Sf. George §i lacul Razelm.

In dreptul bratului Chilia, la 38 klm. in mare se'afig. insula jerpilor, al carui sol se ridica pAna la 1O m.d'asupra nivelului mgrei.

LACIJRI. Lacurile din acest judet formeaza doug gru-puii: 1) Cele care se afl a. prin insulele din delta, 2) celesituate la Sud de bratul Sf. George.

In grupul d'intAl sun.: lacurile Tatarul i 71tiner, ininsula Tatargic ;R7bel, Witt §i AorcheY, formate derIul Lopatna, i lacul D plea, care comunica printr'un

hingl

si

0

www.dacoromanica.ro

195

brat cu bratul Sulina, in insula Letea ; BanguteanaT.tor-Lunga §i Fortuna in insula Ciatal Gorgul, Orbe-

finul j Liman, in insula St.-George ; Ropl §iProculet in insula Moitea ; Dranov i Cava, in insulaDranov.

In al doilea grup sunt mai Intâiti cele cincI mari la-curl : Rozelm, Babada Golovi§tea, Zwei:a i Sinoaia, cal ese leagg intre ele i comunica cu, marea ; apoi maimulte lacuri mai mid, situate pe langg Dungre, printrecare se pot nota : Afurgeghip, spre Est de Isaccea, Turia,spre West de acest ora. : Cradhu i Pekinul, spre Sudde Reni i G, rvanul, la Nord de Macin.

CLIMA acest judet se aseamang cu a judetulul Con-stanta, dar este ceva ma! rece iarna ; iar crivatul estevintul dominant. Mijlocia temperature! anuale la Sulinaeste aproape 110, iar ploaia ne da 410 mm. pe an.

POPULATIUNEA trece de 65,000 locuitori. Ea se corn-pune din Romani, Bulgari, RuO, Turd, Mari, Armeni,Greri, Ebrel, German! i diferite alte nationalitati.

IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in patrupl4T: Ttelcea, cu resedinta in Cal doi ;Bab tdag, cu re-edinta. in Babadag, cu reedinta in Maein §i

Salina, cu re§edinta in Salina.ORA§E. Tuleea (16,000 loc.). Situat pe Dungre. Port

cornercial §i capitala judetului, Are un gimnazia real,o scoala primara de bgeti i una de fete, doug §coliprivate bulggre,ti, doug grece§ti i una israelita.

Este reedinta regimentului 5 de linie §i a escadro-nului 3 de tren. Are un chei de piaträ pe malul Du-ngrel, trei cazarme i doug spitaluri. Rqedinta tribu-nalului, prefecture! 0 altor autorittl. Spre Est se afigcapul Dt2m6u1-I-lord, unde regele a pus fundamentul unuimonument comemorativ pentru arnintirea ocupgrei Do-brogel de Romani. In apropiere ce afla muntele Bestepe

Aficin,

www.dacoromanica.ro

196

(cinci virfuri). 0 legendg localg spune cg valurile mgretscaldaii altg data poalele acestui deal.

Bab d ig (2,500 loc.) spre Sud-West de lacul cu acestnume. Altg data mult maT important.

Mdcin (altg data Arubium) (3.000 loc.) pe. Dungre indreptul orasului Braila. Se presupune a fi vechiulAxiopolis.

Salina (3,000 loc.)1) la imbucatura bratului cu acestnurn2. Port important pe arnare. Asest oras la 185ia fost distrus de vice-arniralul Parker. Port de multginsemngtate pentru taxa noastra. Este vizitat pe fie-carede peste 6000 basjmente comerciale. Are cAte-va rollprimare, un spital, maT multe ateliere pentru reparareabastimentelor si mai mulLe alte edificil frumoase.

lsaccea (altg da Naviodunum). (5,000 loc.)2) pe Dungie,la West -de Tulcea.

Alta data capitala Dobrogei. Prin prejur se cultivgtutun. Vinurile sunt de bung calitate, Se produce multgmiere si cearg.

Chilia - Vechia (1,800 loc.) Mahmudia (1,400 loc.) celpe bratul Chilia, cel d'al doilea pe bratulsunt or4ele putin importante-

MONUMENTE §I LOCALITATi ISTORICE. La acestjudet ggsit urme de cetgti, care atestg dominatiuneaRomanilor in timpurile antice. Pe dealul Dâmbul Horet(lane. Tulcea) a existat odatä o cetate tare; Langacomuna Niculicel s'a constatat existenta until templu alRomanilor. Langa comunele Ghecet i Bugeac s'ail intâmplat lupte marl intre Rusi si Turd in rgsboiuldin 1877.

CAI DE COMUNICATIUNE. Din acest punt de vedere-

i) 1Vazarattean Notile istorce si geografice asupra DobrogeY.2) ImpreunK en populatia flotantit poate sit se se urce la 600 lo

cuitorY.

S-.-GeOrge,

I

d'in1010

s'a6

.

www.dacoromanica.ro

197

judetul Tulcea este 'Inca foarte inipoiat. Nu se poatenota pAng acum de cat soselele Tulcea-Isacrea;Tulcea-Aldan i Tulcea-Babadag; restul comunicatiunilor se facepe drumurT primitive 1).

CONSTANTA(MARCA 0 BARCA Cu PANZE)

S1TUATIUNE, LIM1TE. Acest judet se afla coprinsintre judetul Tulcea, la Nord ; Marea Neagrl la Est ;Bulgaria la Sud ;judetul Ialomita si parte din judetulBraila la West. Marginea despre Nord coincide cumarginea de Sud a judetuluT Tulcea; cea de Est eformata de tarmul mare, de la satul Sinoaia si pânala satul Ilanlic (ceva mai la Sud de acest sat); c adespre Sud, o linie conventionalg, care pleacg de lasatul Ilanlic si se terming lângl orasul bulggresc Si-listra in Dunare ; in sfirsit cea de la West e formatade Dunare, care din acest punt se indrepteaza spreNord pang Iângg. satul Pecineaga.

SUPRAFATA e de 6796 km. p., sail 679,600 hectare.DEALURI. Terenul acestuT judet este mai pretutin-

deni accidentat de dealurT, cari nu sunt alt-ceva decat o continuare a dealurilor din judetul Tulcea si carila Sud se confund g. cu ultimele ramificatiunT ale ma-sivului balcanic. Cele mai inalte din aceste dealuriformeazI un sir neintrerupt de-a lungul Ormulul duna--rean si avend numirT deosibite : Drdgaica, la Nord decomung Topal ; Albajo,. (205 m.), la Sud-Est de pre--cedentul ;Deutetepe (127 m.), la Est de Cerna-Vodg ;Sdiata (160 m.), la Sud-Est de Rasova si altele. Maila Sud de Medjidie se afil un masiv aproape circular,

I) In timpurile din urniK s'a inceput constructiunea altor osele.

www.dacoromanica.ro

198

din car! se desfac alte culmi neregulate, carl se indrep-teaza mai in tote directiunile. In genere insa toate dea-lurile 10 mentin ingltimea, afara de cele ce merg spremare si car! se micsoreaza din ce in ce pang ce se con-fundg in termul mare!.

APE. Cursuril de apg din acest judet sunt de micaimportantg. Ele urmeaza doue directiuni; una spre Estsail Sud-Est, aruncAndu-se in mare, sail prin iferitelelacuri dupg termul WI; cea-l'alta spre West cu desti-natiunea in Dungre. Printre c1e d'intaill se deosibeste :Tathul, care vine din judetul Tulcea, curge spre Sud-Est si se varsa in lacul ce poartg aceastg numii e. Printrecele alte deosebim pe cele urmatoare : Roman, formatde origing din dou brae, curge spre Est 0 se aruncain Dungre la Nor de lacul Hicu-Saraiu. Boacicul, careizvorgste spre Est de dealul Alabajor, inconjurg acestdeal, curge apoi spre Sud-West si se varsg in Dungrela jumatate distanta intre Cernavod i Topal. C'erna-

(Kara-su, apa neagra), ese din lacul ce poartaacest nume, si se aruncg in Dungre, lânga orasul Cerna-voclg. Carnargicul §i Nusabe% care yin despre Sud 0 sevarsg, cel d'intii la Est, cel d'al doilea la West deRasova.

Lacurile din judetul Constanta sunt multmai putin importante prin intinderea lor de cat celedin judetul Tuicea. Ele se implrt de asemenea in douegrupuri : cele dupa langa termul Dunarel. Printre celed'intAT deosebim urmatoarele : Tathul, situat la Westde promout-oriul Midja, care primeste riul cu aceastgnumire ;Kan;rkivi, ceva ma! la Std de precedentul ;Tzar, la Sud de orasul Constanta ;Afangalia, imediatla Sud de orasul ce poartg aceastg numire. Printre celedupg l'nga termul Dungrei deosebim urmgtoarele: Gr-

langg satul Garlic!, la Sud de comuna DgenT;

L 1CLJEII.

['oda,

iri,

www.dacoromanica.ro

199

Hi u-Sarahi, la Nord de Harsova; Cernavado, spre Sud-Est de orasul Cernavoclä Mdrktd, 011ina §i

intre Rasova i Silistra.CLIMA Judetul Constanta are clima mal caldA ca orl

care alt judet din Romania, atat din cauzit ca e aseclatmai la Sudul României cat si din cauza ca e sub in-fluenta mgrel Negre. Mijlocia temperature! anuala laConstanta este aproape de 110. De observat este caiarna e ma! calda aci ca ori unde in tarA avend rnij-locia de-180, iar vara nu este ardaoare, mijlocia vereifiind+210. Cea mai inalta temperaturä observata a fost±360 i cea mai coboreta-20°7. Ventul dominat esteNord, Sud i Nord-West, iar crivtul este putin cuno-scut. Ploaia. anuala 420 rn.m.

POPULATIA nu trece de 65,000 locuitorl carl se corn-pune din Romani, BulgarT, RusT, Turd!, Tatar!, Armen!,Greci, EbreI, German! i alte nationalitAtT.

IMPARTIRI ADMINISTRATIVE. Se imparte in patruCmstanfi cu resdinta in Caramvrat ; Megidia cu

resediqta in Megidia ; Mangalia cu resedinta in MongoliaSilistra noted cu resedinta in Ostrov.OBA§E. Constanfa. 7,000 locuitori. Port maritim. Ca-

pitala judetului. Resedinta diviziunA militare din Do-brogea si a statului sal major, precum si a celor alteautoritni judetene. Are o scoala normala de bget! oscoala primara de bg.etl i una de fete.

In timpurile din urmä acest oras a devenit europeanprin noile edificil ce Singura statiune bal-neara rnaritima a tArii. Important pe la sfersitul yea-culul de mijloc, pe cand infiora comertul Genovezilor.Asta-di este una .din statiunile vapoarelor care circulaOdesa sail Galati si Varna-Constan inopole. Cap de linieal drumuluT de fier.

cladi%

Gdrlip,

plaai

s'an

www.dacoromanica.ro

200

Cerna- Voda (3,000 loc.) Spre West de Constanta, peDunare. Port pe Dunare.

Medjidia. Situat intre Cernavod i Constanta.Mangalia (altI data Callatis). (2,500 loc.). Al doilea

port maritim din acest judet, situat spre Sud de Con-stanta.

Heir§ova (3,000 loc.) Ostrovi Guzgan, putin importante.MONUMENTE §I LOCALTATI ISTORICE. Constanta nu-

mita de Turci Kiustenge, s crede a fi fondata de Con-stantin cel mare, care 'I-ar fi dat numele fiiceI sale. Inacek loc a existat alta data ora0.11. Tam; locul de exilmormintul lul Ovidiu. De curind s'a ridicat statuea acestuipoet.Gur.e.ln, o cetate vechia, inconjurata de dealuri,se maI nume§te i cetatea Pelivan. Se maI deosibescInca reduta Baba-pasa, pe Dunare langa. comuna Satu-

precum i Cetatea lid Adam, numita de Tura bise-rica lid Adam, care este o mare movill de piatra. ValidluY Traian incepe de la Cernavocla se intinde pAnala Constanta pe la Sud de calea ferat i paralel cudensa. Un alt val de piatra se intinde de asemenea pe15.nga Dunare pAria la Cernavoda.

CAI DE COMUNICATIUNE. Calea ferata C'arnavodaConstania, pe o distanta do vre-o 66 km., stabilete le-e-tura in,.re Dobrogea i restul tare prin podul de laFetetI. Se mai deosibeke Inca oseaua nationala de laConstanta la Babadag, unde se un*e cu oseaua, caremerge la Tulcea. 0 ale{ osea judeteana merge spreSud pAna la Mangalia.

noil,

s:

si

www.dacoromanica.ro

CAP. X

TERME ROMANE TRANSCARPATINE

Sub aceast6 denumire se intelege toaft regiunea co-prinse intre cele dou laturT ale Carpatilor Orientati

cursul TiseT.Aceasta parte din antica Dacie traianX se aflI astg.-ciT

sub stg.pânirea CoroaneT Austro.Ungare. Numirile ter--toriale ak celor patru tinuturT ce compun aceastg re-giune Sc conservI inc g. astg-c11, cu toate cg, in tim-purile din urni, s'a facut o nou6 impgrtire adminis-tra tiva.

Aceste tinuturi sunt: Transilvaniz (Sieben BurgenErdely Orsza7, Ardeal):, coprins in trapezul Transil-van ; iar imprejurul- TiseT, Ofaramureful, (Marmatia) laNord ; tinutul Crifult/1 la Vest ;Bana.ul TemipmeT laSud-West.

RELIEFUL SOLULUI. VNut din ingltimea aerului in-treaga regiune prezinta un aspect foarte variat. Ea seafri dominat g. de cele patru laturi cu nite lanturT demurtT, care proecteazI vgile lor cgtre centru. Latureade Est i cea de Sud sunt formate de insu0 lantulCarpatilor romanT de la muntiT Dome! i pan la muntiTMehedintuluT, formând frontiera despre România. Li-

§i

i

www.dacoromanica.ro

202

tui ea de Nord e format de lantul important al mun-tilor Rodniel, care se intind printre Tisa si Same. ; iarcea de W st de masivul Biharului cu nenumn-atele saleramurl de la Same i pang la Murq i de muntil Re-tezatulut de la Mure i pang la Jiu. Coprinsg ast-felintre patru ziduri, formate de lanturl de munti aproapeneintrerupte, aceastg regiune constitue ceea-ce am puteanumi trapezul transilvan.

Suprafata acestuf trapez este brazdata de lanturi demunli i val adanci, care se proecteaz g. spre centruinteun mod foar,e neregulat; cu toate astea se poatedetermina patru planuri, ce se ating pe doug uniT, apropeperpendiculare, care se intretaie la confluenta Arie§uluicu Murepl.

Cursul Mureplui, care strnate mijlocul Transilvanierde la West la Est, constitue prima din aceste uniT. Peaceasta linie apele vin p&eche in directie generelä dela Nord i de la Sud.

A doua linie, este mai importantg de cat linia Mu-rquluT. Ea este formata de confluentele mail din re-giunea transilvang, caci pe aceastg linie conflueaza Oltulcu Sibiul maI Intâiti, apol Murqul cu Ariqul i in fineSomepl mare cu Somepl mic.

Din cele expuse lesne s pricepe ca ingltimile pre-dominate fiind de cele patru parti, cursurile de apa cestrabat vile conflueaza in interiorul regiunel i se scurgapoi spre Tisa prin canalul Murqului i Samtpluiin Dunare prin Olt. To'lte aceste trei riuri sapatdeschiz6turi adenci prin munti, formand trecaori.

Dincolo de trapezul transilvan relieful solului seschimbg. A§a, regiunea Maramurqului, situata tocmalla Nordul trapezulul, este dominatä in partea de Estla lantul CarpaOlor Negri i de ramurile acestora pangla riul Agui mare ; iar de aci pang. in Somq solul de-

§i,

'¢i-aii

www.dacoromanica.ro

203

vine aproape de tot ses. Di aceasta cauzi panea sesäeste acoperi:a aproape vesnic cu mlastini si ape stata.--toare, adesc-orl foarLe intinse si pe unele locuri perpetue-

Riurile ce strabat aceastä regiune ati un curs incet ;albia lor se umple rped i iarasi foarte lesne se re-varsi. De multe ori chiar, ele schimba cursulnaint aza atata de greil catre Tisa, in cat adese-ori nuparvin chiar a o ajunge.

Acelas asp:ct s presinta ochiului si in restul tinu-tulul coprins intre Somes, Tisa si lantul Bihorului. In-cepend de la tarmul Tisei solul se ridicà folrte incet,pastrand o complecta orizontalitate pana la o maredistanta spre Est.

Cu cat ne apropiem insi de limita trapezului cu atatpanta devine repede.

Ast-fel, aceastä regiune se prezinta sub forma untilses intins si uniform, aproape orizontal, pe care vede_rea, on incotro s'ar intoarce, nu intalneste nici un ac-cident, nici cea mai mica ondulatiune care sa intrerupaun ce pare fail margini.

Orizontalitatea acestel regiuni, pana la o mare dis-tanta de Tisa, este causa care face c chiar cursurilede apa cele mai volumino tse, ce curge catre dansul nuisbutesc in tot d'aun-t st ajung a. panl la confluentaTgrmii acestor rauri fiind de ordinar mid i neinsem-nai pe dita ce es din Transilvania de alta pane re-peziciunea ce prezinet in cursul lor superior, face ca,o Iata ajunse in cimpie, apele or sa se gramadeascade o data, apol sa se reverse peste maluri, forrnandbalti i rnlas_ine foarte intinse, pe care trebue s le stra-ba:a. cu multa greutate, pentru ca sa poata ajungese intruneasca cu Tisa.

Ast-fel sunt riurile care isvorasc din muntil situati inNord-Vestul Transilvanieb, care n'ajung de ca., foir:e-

'§i §i lir-

mai

sg.

eeS

www.dacoromanica.ro

204

anevoe 'Jana la Tisa, cum sunt Bereteul i Cri§ul re-pede ; iar riurile Sameil, Cripl mare §i Murqul etc.,ajung la d stinatie, strabatând In calea lor tinuturT in-tinse i acoperite cu mla§tinT i baltI. Tot acesteT ori-zontalitati a soluluT se datoreaza pe de o parte mlatinctreneintrerupte, ce se intind d'a lungul TisT, incepand dela e§irea eT din Maramure i 'Dina la imbucItura iarpe de al a desele schimbart de albie a diferitelor cursuride apa, care se ramificl. i se subdivide, spre a formaretele intinse i complicate, care, neprezentind de cato scurta durata nu se pot fixa difiniy pe cartele geo-grafiice. In sfaqit tot acestei orizontalitatT a solulni sedatoreaz1 §i irnensele inundatiunT, la care, este expusaintreaga regiune, pentru ca, cind Tisa, dimpreuna cunumero0 sT afluenti, se umfla prin topirea zapezilordin muntT, sati prin caderea unor ploT numeroase, toateaceste riurT, lacuri §i mla§tine se unesc prin plusul dede apa ce ese din albia lor, transformInd ast-fel intre-gul es al Tisel intr'o balta neintrernpta, pe toata in-tinderea riului incepand de langä confluenta cu Agulmare §i pana in Dunare. Ea coprinde intr'insa i tinutuliidat de cursül inferior al Timeplui.

MuNTIT. Partea de Nord a Transilvaniel, dincolo deTisa, este dominaLa de muniii .Aregrir, cunoscuti i subnum:ile de CarpatiT centrali. ET vin din Galitia §i secontinua spre Sud-Est, pang la origina Bista iteT oferind-virfurT inalte ca Duha, C puta, Cernahora, Holova etc.

Acest.lant trimete de o par e i de alta famuri irn-portante. Cele despre West se -perd in valea Tisei §iprotecteaza. vaile afluentilor s6I; pe cand cele din pai teaopusa se pierd in valea Prutului.

Muntil Rana, formeaza un lant aproape perpendicularpe lantul muntilor NegriT. ET incep la confluenta Bis-triteT cu Dorna i se intind printre Tisa i Somer, proec-

www.dacoromanica.ro

205

tand ramura riblqulul pang la varful Rus -liilor i aceeaa Vihorlatulal mai spre West.

In partea de Est, Carpalii proecteaza in Transilvania1) Muntil Biitritil transilvone, situati la Sud de muntif

Rodnei oi coprinsi in re Ilya, Sames, Bistrita, transil-vang. si Dorna; 2) Muntii CU/new/At, coprinsi intreDorna, Bis:rita transilvang, Mures, Toplita si Neagra(afluente al Bistritel moldov..ne ; 3) Muntiisituati la Sud de muntii Calimanului, ca care se leagaprin virfal Negru. EI pleaca din acest punt si se intindspre Sud, panI in culmea Lahovasului, prin care seleagg cu muntii Cicului 4) Culmea Laltovapl treceprin sorgintele Oltului i Muresului; 5) Muntil Ciculul,,situati la Sud de muntii Gheigiulul. Ei incep din culmeaLahovasului, si se terminal la sorgintea riului Uz. Seafla coprinsi intre Bicaz, Domuc, Trotus si Uz de oparte si intre Olt de cea (3) Muntii Cazonulut,care nu sunt alt-ceva de cat o continuare n rnuntilorCicului. El incep de la sorgintea riulul Uz si se indrep-teeza msi Inttiii spre Sud, apoi spie Est 'Ana ce Feleaga cu muntii Oituzului. Acesti munti prezintg urmevulcanice in muntele Puturos, unde se simte inc i astä-ziernanatiunissulfuroase si la piciorul cgruia se afla cra-terul Sf. Ana.

Muntele atoros, este un nod orografic important. Elserva de legatura intre muntii Gurgiulul, care se intindprintre Mures si afluen.ele sU Gurghiul si intre muntirHdrghita, care se intind spre Sud printre Olt si afluen-tele sgi Berghias. Tot din acest rnunte, (Ostoros) pleacaspre Sud muntii PerfanY, strabgtuti de Olt pe la defi-leul Racos.

In partea de Sud Carpatii trimet spre Mures diferiteculmi care se intind pane la tarmul acestui

Cele doug sisteme muntoase care acopera aceasta in-

Bald;

rib%

;

Ghergiolat,

;

www.dacoromanica.ro

206

treaga regiune sunt muntii Sebqullir, spre Est de riulStbe si rnuntiT Marepilid spre West de dinsul.

Laturea de West a trapezului se ridica mai intaitiprin muntii RetezatuluY, care se continua putin prin muntiiRusco4 pana in Mures si apoi prin importantul masival Bihar llba, care se termina in tarrnul Somesuldf, tri-mitand rawuri in toate directiunile si servind drept liniedespartitoare intre apele Crisului, Somesului si Mu-esuldf.Intre Mures si Somes se intinde o intreaga. regiune

-de inaltimi, sub denumirea de dealurile Clajultir, lasandin spre Sud cate-va sesuri mil intinse, ceea-ce a facutca aceasta parte a Transilvaniei sa se numeasca Cdmpia,pe cand dealurile situate la Sud de Mures, fiind pre-tutindenT paduroasc., a facut c aceasta regiune sa senumeasca Ridurea.

In tinutul Timesului se afla un masiv important, nurnitmasivul Banatulul, avend ca. nod orografic pe munteleSemenic, de unde izvoräste Timesul. Acest masiv 's1 in-tinde ramurile sale pana la tarmul Dunard si se leagacu Carpatii prin lantul muntilor Negril (din Banat) si-tuati intre Cerna i afluentele sii Mehadita.

CUHSUR1 DE APA. Basinul Tisel. Cea ma! Mare partec:in apele regiunei transcarpantine se intrunesc in di-ferite punt.e, spre a forma basinurile Tisei si al Time-sului, cel d'intaiti cu mult mai considerabil.

Tisa este rezervoriul care primeste toate apele dinintreaga regiune, (afara de Timesul). El este mgrginitspre West de un ses intins si unit care '1 separa deDunare. Acest ses se intinde ast-fel pang. la Nord, indreptul oraselor Buja-Pesta, Hathan si Er lan. De -aciincep a se arata ramurile Carpatilor central!, care seridica cu cat inaintam spre Est ; apoi urmeaza CarpatilNegri!, care incep a defini conturul basinului in direc-

www.dacoromanica.ro

207

tiunea despre Nord-Est. In partea de Est marginile basi-nultg Tisel sunt definite de muntil Bistrite, al CglimanuluTaT Gherghiulul, aT LahovapluI i aI Flgrghitei. In finespre Sud se mgrginesce cu- muntil §i dealurile ce des-part basinul Murqalui de acela al Oltu lul, al Jiululal TimepluT.

Basinul superior al Tisel este dominat aa dar demuntI i dealuri, ramificatiuni ale Carpatilor Negril,ale muntilor Rodnel. Riul Tisa isvor4te din muntiiNegri prin doug brate, care curg in directiunl opuse,pang la intrunirea lor. Cel d'intaiti vine despre Nord

se formeazg el insu0 din doug parae, dintre care-unul ese din muntele Turbata, iar cel-Valt din munteleCerna. Acest brat se numesce Tisa Neogrd. Al doileapleacg din muntele Pietros situat imediat la Nord demuntele Hovirla, curge spre Nord-West sub nurnele de

isa alLa. Ambele se reunesc la Körösmezo.Ast-fel formatg, Tisa curge mal intâi spre Sud-West

pe o vale ingusth, dar foarte locuitg., printre snuntiiSwidowei de partea dreaptä i muntil Pietros i a Ra-hgulul de cea stângg. In apropiere de satul Ronna-poiana se intalne,te cu Vizgul, §i se indrepteazg spreWest-Nord-West, pang la Hust ; apoI spre West pangla confluenta sa cu Somepl. De aci se indrepteaz g. targ.slspre Nord-West pang la Hölmetz in dreptul orwluiMuncaciu ; apol spre Sue West pang la Szolnok j nfiine spre Sud, pang la Titel, unde se varsg in DungreI

In cursul sti Tisa udg urmgtoarele localitgtIdeoebite

Pe dreapta. Körösmezo, Rahgul, Ticeul, }lust. Uilac ;trece pe langg Hölmetz, i udg TokaT, Szolnok, Cion-grud, Szeghedin i Titel ; iar pe stanga, Rghaul-Ocnei,Sigetrl, câmpu-Lung, Viscul, Nem -ni, St. Mar tin i altelemulte, insg de o mai- micg importantg.

§i

7

maT.

si

:

www.dacoromanica.ro

208

Pang la intrunirea celor doul brate, Tisa se prezintasub forma torentiala. Ea aci incepe a'sI forma un sesmai intai foarte ingust ; dar care se largeste treptat.

La Hust insa acest ses se ingusteaza din nor', diu causaapropierel muntilor VihorlatuluT de partea stanga si a!Cidaului de partea dreapta, si prin deschizatura ceformat in acest punct, Tisa ese din Maramuresimediat in campia unde sesul devine de o datUt vast,unit si acoperit im mare parte numai de lacuri i mlas-tine numeroase. Aceasta uniformitate se continua ast-felpan g. la värsarea sa in Dunare.

Lungimea Tisel este de 13581) km. Este cel maTmare afluent al Dunärei i mai lung de cat mare partedin fluviile Europe!. Largimea Tisei variazA foarte mult.La Uilak ea este de 80 m., la Tocai 100 m., la Szolnok110 m., la Szeghedin 230 rn., la Feldioara 100 m.,la Titel 250 m.

La TocaT abia se masoara o adancime de 2 m., laSzolnok de 3 rn,la Szeghedin de 6 m., si la Titel de3 m.

In cursul de mijloc si inferior, pe unde curge paralelcu Dunarea, al bia sa este cu 9 m., mai jos de cat aceeaa DunareT.

Inclinatiunea albieT sale este relativ destul de repedeintre Syget i Hust ; incepend insa de la Nimenipana la imbucatura sa, panta sa nu prezinta o inclina-tiune mai mare de cat 0 m. 04 pe kilometru.

Tisa este un rIU navigabil ; rolul se6 va fi cu multmai important can va fi canalizat.

La Syget incepe a fi navigabil, si la Szolnok suntchiar vase grele pana la 8000 de cantare. Vapoarelepot circula pang mai sus de Tokal.

1) Dupl Chavanne i timlauft.

'0-a0 cla

0

0

www.dacoromanica.ro

209

In tot cursul set], incepend de la Holmetz i pang' lavgrsarea sa, tgrmurile acestui rIU suns in general foartemici. Din aceasta causa provin at'at inundatiunile la careeste expus adese-ort, cat si multimea de mlastint ce seafla de-a lungul seti.

Printre afluentil Tisel care strgbat intreaga Transil-vanie insemngm pe urmatorit.

1. Somepil, care ocupg partea septentrionalg a tra-pezulut transilvan.

Acest rIti ea nastere din Alpit Rodnici, in specialdin pasul Rodnel. Se. indrepteazg de la Est spre Westfacend mat multe co.iturt, 'Ana la confluenta sa cuAgriful ; apot spre Nord-West i Nord p.ang la vgrsareasa in Tisa. In cursul sec el udg : Rodna nona. Rodnaveche, Ngsaud, Betlean, Suteag, Deej, Gibgul, Satu mare

alte localitati mat putin importante.In partea sa sup..srioara Somefut se strecoarg prin re

truant!, cart 'I servesc drept malurt. OM la imbucaturaSalve!, unul din afluentil se; de aci infra in ses ur-mandu-sl ast-fel calea pâng la intAlnirea sa cu

Pe acest rid se afla dou g. strgmtort rernarcabile : unaimediat inaintc de confluenta sa cu Ilva, iar cea-l'altala Gibad, unde se intalneste cu

In cursul inferior termul sting, incepend mai la Sudde Situ mare §i p3.n1 la confluenta sa cu Crasnz esteacoperit cu mlastint foarte intinse, cara impiedicg cir-cnlatiunea.

Lungimea Somesulul este de 260 km.Printre afluentil mat important! insemngmPe partea stangg.Bistrifa transilvand, care izvorgste din muntele Bistri-

cioara. Curge printr'o vale ingustg si adanca si con-fluenteazg, ceva mat spre Est de Bethle.m. Uda orasulBistrita.

14

Agripd.

Tisa_

www.dacoromanica.ro

210

Some§ul mic, care la sorginte se formeaza din douaramuri, Soinejul rece i Some§ul ca7d. Ambele izvorasc dinmuntiT Bihoruluh

Some§ul mic, uda ora§uf Gail, Cluj, Gherla §i la im-bucatura sa Deej.

Alouzpd, care curge la Nord, de Some§til cald.Agripl care izvora§te mai la Nord de Alma§, turge-

paia1.:1 cu acesta §i se arunca In Some§ la Est de ora§ulG ibati.

pagal, care se strecoara printre ramurile Mese§ului-Crasna, care ese din varfnl Plopi§uluT §i curge de la

Sud spre Nord.Pe partea dreapta Some§ul nu prime§te de cat un

singur afluent de oare-c Ire importanta, L4pu,sul.2. .Mure4u1. Basin 11 acestul II ocupa cea mai _mare

parte din Transilvania. Ina14;imile care marginesc a.cestbasin spre Ncrd sum. formate de dealurile Clujului §1

Muresul isvorgte din culmea Lahovaplui, la rasaritde muntele .Magu§a. 0 ramura pleaca din muntele Os-toms. Curge mai intii spre Nord OA la Salomas, apolspre Sud-West pang aproape de Deva §tin flnespre Westpana mal dincolo de Ara I. De aci se desparte in doa.ramurl, dintr .-. care cea despre Nord continua directspre Westi p:ina la Szegktdin, unde se une§te cu Tisa,iar cea despre Sud numita Arania, se indreapta spreSud-West. pena mai la Nord de Ada, uncle iara.§1 seune§te cu Tisa.

Uda ora§ele Reginul, 0§orheiu1 (Tirgu Mureplui).Alba Julia, Deva, Dobra, Aradul, apoi, pe bra.tul sep-tentrional, Maletul §i Szegedin.

L trtgimet acestui rit este de vre-o 700 km.De la .izvorul sti §i pang. la Salomas Muresul curge

printre munV : de aci §i IAA la Deva. valea sa ingusta.

Bistritii.

www.dacoromanica.ro

21 1

-este mgrginitg' de muntr, unde se formeazg un defiledlung de vre-o 25 km. Da aci valea se mai lgrgeste simuntii ce'l inconjoarg de o parte si de alta, sunt maidepgrtati de tg.rm. Inainte de a esi din TransilvaniaMuresul strgbate un al doilea defileil, lung de vre-o 1.0km. apoi intrg in campia Banatului.

Printre afluentii ce formeazg basinurile secondare in-semngin : Pe dreapta, Arigul (Aurariul), care ea nastere-din muntii Bihor, se indrepteazg spre Est pe langg

Lupsa, apoi spre NGrd-Est, ping la Turda, i apoi-spre Sud pang la. confluenta sa cu Muresul. s unestecu Abrudul (Zeniciul), Aurariul mic, i altele. Ompoele,

care yin din muntii Abrudului, si conflueazg langg AlbaJulia.

Pe stanga : Gurgki Nirradd, in basinul supe-rior ; apoi 7drnava mica unitg cu TePrnava mare, careia nastere din muntele Ostoros, Amhele curg spreWest pang la Blaj unde se intalnesc. In acest basinse aflg orasele Odorheiul, Sighisoara, Elisabethstadt,Medias si Blaj. Sebevel izvoraste din muntele Cindrel,

curge in directie generalg. spre Nord pang la con-fluenta sa cu Muresul in apropiere de orasul MdhlbacliStreiul izvorgste din muntele Bgtra.na i curge in ge--nere tot spre Nord pang la imbuditura Intre Hatzeg

confluenta sa, acest riu prezintg unuI din sesurilecele mai intinse din Transilvanii. Se uneste cu -Streiultiaras i cu Bani(a,

Afarg de acesti influenti, pare-cum mai importanti,Muresul mai primeste in partea dreaptg pe_Lu/a §i Lodoinl; iar in cea stangg pe Cerna, Dobra §ialtele mai mid.

3) Cri§ul. Intregul basin este format din 4 basinurisecondare : Criful alb, Crisul negru, Cripl repede §i Bere-_teed. Dintre acestea Crisul alb este acela care doming

ora-§ul

i

sa.ai

Tapley' r,

www.dacoromanica.ro

212

pe cele-l'alte, atat prin intinderea cursului s6u, cat siprin volumul aptlor sale.

Crilul alb. Ia nastere din muntii Bihorului trece marspre Nord de Cristioara, curge mai apoi spre West siNord-West Ong la confluenta sa cu Crisul repede,apoi spre West si Sud-West pana la intrunirea sa cuTisa, langg. orasul Ciongrad.

Uda urmatoarele localithti mai importante : Cristi-oara, Bradul, B-da de Cris, Buttinul Boros-Sebes, Be-kesul, Ghioma, Szarwasul i St-Marten.

In partea inferioar g. a cursulul slu, si in special pesesal Tisel, marginile acestul rau sunt pline de mlas-tini revarsgrile lui sunt considerabile.

Crisul alb prezinta o lungime de 400 km.Afluentii sai de oai e-care importantg. sunt :Pe dreapta Dezna, formata din 2 ramuri care se u-

nese lane orasul Dezna. Pe stanga Kreera, care izvo-raste din muntii Mlneriferi i curge spre Nord-West.

Cripl neyru. Izvorgste din muntii Bihor, curge maiintai spre Nord-West .pana la confluenta sa cu Vidulapoi spre Sud-West pana la confluenta sa eu Tuzulsi in fine spre West pana la intrunirea sa cu Crisulalb. Crisul negru ucla Vascaul, Belenisul etc.

Lungimea sa este de 276 km.rejede. Izvoraste din munteld Dumbrava, se in-

drepteaza rn-ti intai spre West si Nord-West pang. laElesd; apoi spre West plata la Oradia mare, in finespre West si Sud-West pana la unirea sa cu Crisulalb. Uda orasele : Barodul mare, Elesd, Oradia mare.

Sigalomul. Langa Oradir mare prirneste un brat, carevine despre Nord, din Bereteu, iar spre West de acestoras se desparte in dou g. brate, care se reunesc aproapede confluenta sa cu Crisul alb, unde se intalneste i ctt

si

:

Cri,sul

si

www.dacoromanica.ro

213

canalul principal al BereteuluT, care 'I serveste actual-mente de albie obisnuita.

De la Oradia mare si p5.na la confluenta, Crisul re-pede strabate niste locurT acoperite in tot timpul cumlastinT.

Afluentul cel maT important este Sebeful mare sailCripl Sebefula.

Lungimea acestuT riu este d.: 200 km.Bereleul. Izvoraste din vArful PlopisuluT. Curge mai

intaT spre Nord, apoi spre Nord-West pang la Mar-gbita, apoT spre West si spre Sud-Wesl pAna ce in-tra in canalul BereteuluT, prin care, 'sT trimite apelesale in Crisul Repede.

Uda localitatile Ipul, Mirgita, Merisorul si UifalaulBeretului. Cain pe la jurnatatea cursuluT sen se- desfacetin alt brat numit tot Bereteu, care se perde spre Nord-West prin mlastinile nesecabile ale acestor tinuturT.

Caracterele hidrograflce ale acestor patru dun!, careformeaza intregul basin al CrisuluT, sunt indentice. Vir-furile lor, spre a zice ast-fel sunt maT toate niste to-rente, care curg prin vaT relativ inguste, si formeaza-defileurT maT mult ori mai putin importante. Pe datace apele lor scapa din muntf dart de o data peste unloc ses, tarmurile lor devin din ce in ce mai neinsem-nate : ele insusi '0 schimba cursul, forrneaza diferitebrate, se revarsa cu cea ma! mare inlesnire si acoperatot tinutul din valea Tisel cu baltI nesccabile si mlas-tinT permanente. Din acestä cauza intregul tinut esteexpus la inundatiuni frecuente si pericoloase.

BASINUL TIMEVLUi. In p artea sa superioara, de laorigina si pana la Timisoara, basinul acestuT riu se co-prinde intre culmea BersaveT, a DinoageT, pasurileCraina si Doma§na, culmea PietroaseT, pasul Portile defier ale TransilvanieT, muntiT Ruscai, si dealurile ce se

www.dacoromanica.ro

214

zontinug din acestI munV, prin Marg i Bega, pang_dincolo de Temisoara ; iar in partea sa inferioarg acestbasin se confundg cu acela al TiseT.

Timesul izvorgste din muntele Semenic. El curge marintaiu spre Est, pang la satul Kriva ; apoI spre Nordsi Nord-West pL'.115. la Lugos ; De aci se intoarce spreSud formand un arc de cerc pang ce se varsg in Du-ngre, unde formeazI mai multe brate, dintre care unul,cel maT important, conflueazg lane orasul Panciova,

Udg orasele Caranscbe i Lugos, Lrece pe la Sud.de Timisoara, iar la imbucgtura sa Panciova. Incepindde la Lugos Timesul este- navigabil. Lungimea cursu-lur s6.1 este de 300 km.

AfluentiT ser maI importanti sunt :H pgul, aransebepl §i Bis1n mrit. cu mar u

pe dreapta, care vin despre Est ; si curg in modparalel ; iar p stâng-t Pogonipl i Berlava mgriLl cttMorava, carT izvorgsc din masivul bgratean si curg totcam in aceiasT directiune.

Printre afluentir Time§ultd putem considera i pe Begscare, de si se vars't in Tisa, totusT acest riu curge incea mai mare parte din intinderea sa, p:_-. o aceiasT valecu Timeptl.

Acest riu izvorgste din muntele Poiana-RiscYi, curgepatin spre Nord, apoI spre West pang la Timisoara,spre Sud-West pang Ia Beschereciu si in fine spre Sud,.unde se intiuneste prin diferite brate cu Tisa, cu Du-ngrea si cu Timesul,

Acest riu curge, afarg de cursul superior, printr'ovale mlgstinoasg, din care cauzI el si-a schimbat cur-sul vechiu. Comunia. cu Timesul prin doug brate. Incursul inferior incepind lan0 Timisoara este canalizat.

lidg FAcetul, Monastirea, Ricasul, Timisoara i Bes-chereciul.

Bis'raTar,

www.dacoromanica.ro

215

Caracterele hidrografice ale Timesulul si, afluentilorse sunt identice cu acelea ale MuresuluT i Crisuld.

AfarI de riurile descrise mai sus, putem no,a incturmatoarele trd riurT, carl udX Banatul si care se varsltin Dunne.

1) Carapl, cue Iese din muntele Mosneigul, curgemal intAiu spre Nord-West, apol spre Sud-West pânila imbucgtui a.

'2) Nera, care izvorAste din muntele Zanoaga, curgecam paralel cu precedentul i uclA orasul Biserica alba.

3) Cerna, care plead( din dealul Ars de lane mun-tele Sturul, curge spre Sud-Sact-West pana la con-fluenta sa cu Mehldia, apol spre Sud pAna la imbu-catura sa langa Orsova.

Lungimea acestuT riu este cfe 100 km. Cursul supe-rior apaqine Româniel. cursul de mijloc serveste dreptfrontierg, iar cel inferior curge pe teritoriul unguresc.Singurul afluznte remarcabil este Mehadia, care vine dinmuntele Semenic.

FASE 1STORICE. Numele Ardelion, care se intalnestedeja la scrii_oliT bizantini, s'a pastrat pana asta-zr inromânescul Ardeal. Maghiaril zic Erday Orsng, adicatara de dincolo de padure, Transilvauia. Numele ger-man Sybin Burgin se datoreaza celor seapte cetXtI in-conjurate cu zidurT, clAclite de emigranta germany, saiicetateT Sibiu, Cibin, Herrnanstadt

Inainte de venirea Romanilor, acest tinut era locuitde AgatirsT, iar dupg ce fu cucerita de RomanT, ac-tuala Transilvanie fAcea parte din Dacia lul Traian,Legiunile hiT Aurelian ail parasit aceasta provincie la273 si atund incepura a navali GotiT, Gepizil, Hunil,SlaviT, AvariT i PecenegiT. La anul 1001 Transilvania

1 Frieclerich timlauft, Oesterreicfi-ungarisch. Monarchie.

i).

www.dacoromanica.ro

216

fu cuceritg de regele maghiar Stefan cel Sr.nt, careintroduse crestinismul i &du tare Voevozi. Sub dom-nia Flandra si ocupg aceastg parte. Mai tarziu pgsirgalT colonisti din Harz si din Turingia, i nutnflrul a-cestora crescu inteatata, in cat colonistil Germani furlnurniti Saxoni (Sas.ii de astg-zi). Secuii din Transilva-nia sunt probabil de origiug. maghiarg.

Ca si cc! din Dacia ciscarpating, colonii Romani segäseail amestecati printre diferitele semintii ce se ase-zarg pe rand in acest tinut. La 1526, cand Ungariase alipi de Austria, Voevodul loan Zapolia fu ridicatpe tronul Transilvaniel, i ara ranase principat desine stgtgtor ping la 1691. Un moment insg, la 1599fu cuceritg de Mihalii Bravul, dar dupg uciderea aces-tui Domn, ea rgmase ca si mai 'nainte. Sub LeopoldI ea fu supusg de armele austriace si principele MihaiiII Apafi cedg tara impgratului, contra unui venit a-nual. Dupg moartea lui Apafi, prin tractatul de la Kar-lovitz, se recunoscu de Poartg (1699) trecerea defini-tivg a Transilvaniei la Austria. La 1765 fu ridicat larangul de mare principat. Constitutia ei fu aceeasi caa Ungarier. La 1849 Transilvania fu despgrtitg de Un-garia, dar la 1867 fu din noil unitg cu Ungaria.

Tinuturile din spre Westul Transilvaniei suferirg camaceeasi soartg, cu deosebire numai cg pe marginile Ti-sei, de o parte si de alta, locuiail in vechime un poporce se numia Iagizil de neam scitic. Aceste tinuturi a-poi fiind mai expuse, ati fost i mai mult invadate debarbari de cat Transilvania.

IMPARTER! POLITICE. Actualmente Transilvania esteimpgrtitg in urmgtoarele 15 comitate : Tref scaune, cap.Sepsi-S zn-Ghiorghio ; Cicul, cap. Cic- Sereda ; Fagarasul,cap. Fdpreu ; Sibiul, cap. Sibiu ; Tarnava mare,cap. Sighipara ; Tarnava mica, cap. Dicid-St- Mar 'in:

www.dacoromanica.ro

217

Turda-Mures, cap. Oprheiu ;Turda-Arie§, cap. Turaa;Clujul, cap. Cluj ; Bistrita, cap. Bistrifa ; Szolnoc-Dobica, cap. Deej ; Alba inferioard, cap, Alba Julia ;Huniedoara, cap.. Deva ; Brasovul, cap. Brapv ;Odor-heiut, cap. Odorheiu.

In banat se afig urmatoarele trei comitate : Torontal,cap. Beskereeiul mare ; Timesul, cap. Timipora ; Ca-ras-Severin. cap. Lugq.

In tinutul Crisului se aflg urmgtoarele opt comitate:Ciongrad, cip. Szegedin ; Cianadul, cap. Makau;Arad,cap. Arad; Biohis, cap. Ghiula ; Bihar, cap. Oradia

_mare ; Haiduc, cap. Debretzin ; Sabofoiu, cap. Nire-giliaza ; Sklagiu, cap. Zildu.

In maramures se aflg urmgtoarele patru comitate :Maramuresul, cap. Sigel; Beregul, cap. ilfuncacI;Ugocia, cap. Stildugul mare ;Satu mare, cap. Satul mare.

INSTRUCTIUNEA. Se deosibesc urmgtoarele institu-tiuni de culturg

Universitatea din Cluj, fondatg in 1873; 10 scoli teo-logice ; 30 gimnazii ; 5 scoll reale ; 13 scoli norrnalepentru invetgtori si una pentru invelgtoare, la care tre-bue sg adloggm scoalele primare din orase si sate.

JUSTITIA. In Osorheiu (Maros-Wasarhely) se aflg oCurte de justitie supremg, care judecg in ultima ins-tantg. Prin orasele mari si in genere prin toate capi-talele de comitate se afl càe un Tribunal sail Curtede justitie ; iar in fie-care capitalg de cerc sail circon-scriptie cite o judeatorie.

PRODUCTIUNEA AGRICOLA. Prin campiile de sifoarte restrinse ale Transilvaniei, se cultivg tot fe-lul de cereale, mai cu seamg prin regiunea Clujului, va-lea Muresului i Timesului, tinutul J35.rsei, etc., earlsunt foarte productive. Se cultivg in primul rang po-sumbul, gr'aul si ove'zul. Orzul si secara se cultivg pe

:

www.dacoromanica.ro

2k8

o scara ma! mica. Canepa, inul i tutunul se cultivgmai pretutindeni. Multe poame in jurul Sibiului.

Cultura vitei se practica pretutindeni, afarg de tinu-tul Fagarasului.

Padurile sunt intinse, dar virfurile de munti sunt lip-site de padurl.

In privinta culture! pamantuluf 220/0 din suprafatatotalg se cultivg. cereale; 290/0 se cultivg vita ; 37 0/,:,

pgduri i pasuni iar resail neproductiv.ANIMALE. Populatiunea din Transilvania s ocupg

foarte mult cu cresterea vitelor cornute. Cea mai im-portanta este cresterea ()Bor.

PRODUCTIUNEA MINERALA este de mare insemna-tate. Transilvania este nu numal tara cea mai bogatg.din Austro-Ungaria, dar chiar din Europa. Principa,lde mine de aur sunt la Zlatna, Baia de sus, Abrud,Sacarimbn, Hondol, Certege, etc. Argintul se estragede asemenea in cantitati marl. Exploatarea mercuriului,cuprului, plumbului nu este insemnata; se exploateae,inst ferul, diferite pietrif, mai cu seama marmorg incantitgti mai mar!. Lane orasele Muncaci si Cluj (Co-jocna) se dig cele mai. importante mine de sare. Sedeosibesc de asemenea minele aflate p langa oraseleDeej, Praid i Uioara. Minele de la Turda, exploatateInca de pe timpul Romanilor, sunt inchise de la 1.860,rgmiind numal MI de sare.

PRODUCTIUNEA INDUSTRIALA. Industria nu este asade inaintati ca prin alte provincil din monarchie. Selucreaza bathsl industria pinzeturilor, palarii, diferitefabricate chimice, pielarii, diferite objecte impletite, ca-rutarie ordinarg, diferite fabricate de fier i alte metale.

COMERTUL. Comertul acestel provincil, care se fi-cea in mare parte numal cu Romania, favorizat fiindde regimul liberului schimb, a scgzut intr'un mod sim

;

www.dacoromanica.ro

239

titor de la decretai ea iegimulul protectionist in.re ccledodA &ate.

Camera de cornert, precum i diferite alte institu-tiuni cornerciale se aflA prin toate orar.le marI.

ORA§E. Oraele principale din regiunea transcarpa-ting sunt :

Cluj. (Ktausenburg, Kolosvar, Claudiopolis, 30,0001oc. capitala Transilvaniei i a cornitatutul resp ctiv.Situat pe Samqul mic. Universitate, trei girnnazii) o-coalA normalA pentru inv6tAtori i una pentru fete,

teologie, conservator, bibliotecl, rnuzeu, teatru, etc..FabricA de postav, hartie, faianVi, tutun, etc. Targ decal importan:. In apropiere de Cojocna, mine de sale.

Brapv, (Kronstadt 29,500 loc.) SiLuat intre muntirdin tinutul Barsel, Un gimnaziu superior roman, unulluteran i un altul catolic, coa1 comerciala', coalArealA, coalA secundarA de fete. Orapl cel mai indus-trial din Transilvania. FabricA fierul, cuprul i alte me-tale. FabricA de hartie, postavulf, diferite obiecte delanA, pielArie, arutArie ordinarA, etc. Cap de linie al

unui drum de fier, care comunicl .cu Romania prin pa-sul Predeal.

(Hdrrnanstaet, Nagy-Seben, Sibiniu, 16.500 loc.}.AltA da_A capitala Transilvanie. Doul girnnazii supe-rioare, coalä realA, §coalA comercialA, mitropolia ro-manA, sirninar teologic, spital renumit etc. Fabrici deinstrumente, tipografii i alte industrii. Cap de linie aldrurnului de fier care merge spre Cluj §i al drurnuluTcare '1 pune in legAturA cu Romania prin pasul Turnu-Rop. In apropiere de Sibid, la Selimbru a fost bAtAliadecisivg. intre Mihai Bravul i Andrei Batori 1599.

Oforkeild. (Maros-Vasarhely 12,900 loc.) AltA datAcapitala Secuilor. Situat pe Mure. Are dou gimna7it

SlOb,

www.dacoromanica.ro

220

li. o biblioteca bogata. Prin prejur se cultiva, tutun, vinsi fructe. Industrie importanta.

Ajud. (Nagy-Enyed, 6000 loc). Oras privilegiat. Al eun fel de universitete reformata (calviniana) o biblioteca§i colectiun) de antichitati.

Alb,z-lulia. (Karlsburg, Gyula-Fehervar, Apulum 8000"loc.) Resedinta episcopului catolic. Teologie, gimnaziu,observator. Diferite fabrici. Aci se afla osarnintele luiIoan Corvin. In apropiere de acest oras se aflä satulSt-Imbru, uncle a nimicit loan Corvin pe Turci.

Zlatmi 1) (5400 loc.) Situat mai spre West in munti,pe riul Ompoiul. Bogat in mine de aur. Românii nu--miau acest oras Auraria. PosedI uzine mari pentru ale-gerea metalurilor.

Abrud (9000 loc.) Situat pe riuletul Abrud (Zeniciu),-in mijlocul muntilor auriferi. Imprejurimile orasului suntbogate in mine de aur. Acest oras este renumit dintimpul revolutiunei lui Horia, 1784, precum 0 mai cusema din timpul revolutiunei din 1848, cand Romaniiinfranserä mai multe armate unguresT 2).

In apropiere de Abrud se aflI micul orasel Cimpenitsituat pe Arges si insemnat prin revolutiunea bail Horia(1784) si prin cartierul genel al al Jul Avram Iancu con-ducatorul Românilor la 1848.

Szghipara 1Schassburg, Segesvar, 8800 loc.) Situat peTirnava mare. Gimnaziul real si scoala normala. Fa-brick de tesaturi de lana, bumbac etc.

Afediaf (5500 loc.) Tot pe Tirnava mare. Alta datalocul de intalnire al dietei pe timpul principilor Tran-silvaniei.

Szegkedill (73.000 loc.) la confluenta MuresuluT cu Tisa.

I. Zona. Ast-fel se pronum,ii de popor.2. In vecial armata ha Hetvaut a. fost zdrobitit cu desdvarsire.

www.dacoromanica.ro

22 L

3Iult timp expus inundatiunilor ; astg-zt insg aprat prirrmai multe 1ucrgr1 de ar.g'. Oras important. Pod frumospeste Tisa.

Arad (35,600 loc.) Pe Ormul drept al Muresulut.Scaunul until episcop grec-oriental. Uu gimnaziu, oscoalg realg, doug scoll normale i teatru. Inconjuratde targurt importante. Spre West targul Pecska, unclea capitulat armata ungarg in 1849.

Oradia mare (Megne Varadium, Gross-Vardein, (31.000loc.) Pe crisul repede, intr'un tinut nesgngtos din cauzamlas_inilor. Alta data fortgreatg. importantg. Scaunul a.dot episcopt, caolic i roman-unit. Academie de dreptgimnaziu, tret scolt normal; teatru i ofrumoasa catedralb... Imprejur mat multe targurt i lo-calitgti balneare.

Timijocra t35,000 loc.) Capitala comitetulut TimeSituat pe Bega la capul canalulut. Pe cand Romanircucereau Dacia, acest oras exista sub numele de Z ,m-bra. Se remarcg biserica catolicg, palatul administrativbiserica greac i sinagoga ziditg in mod bizantin,precum i vechiul castel. Este resedinta episcopilorcatolic si ortodox. Are un gimnaziu, o scoalg realg,teatru etc.

Cornell i industrie destul de activg,Beiu,s (Belenyes) pe Crisul Negru, In muntit Biharului.

01'46 important prin aceea cg posedg un liceu si matmulte alte scoale inferióre române.

Dolretzin (51,000 loc.) Situat mai la, Nord de Oradiamare. Centrul protestanismulul. 0 scoalg realg si unanormalg. Indus.rie. Se deosibeste prin cele patru marttargurt anuale, dintre care unul de cat.

Tarda (Salinea, Toremburg, 9000 loc.) Situat pe Aries.Aci a fost ucis Mihat Bravul. Gimnaziu unit. Mine ex-

coal reali,

www.dacoromanica.ro

222

ploatate Inca de pe timpul Romanilor. Pod mire pesteArie,.

Elisabe'phol (2500 loc.) Situat pe dreapta Tirnavelmari.

Blaj (Balasfalva, Blasendorf, 7000 loc.) Situat la irn-binarea Tirnavelor. Scaunul mitropolitului romin-unit(greco-catolic). Facultatea teologica, gimnaziu mare(liceu), scoala pedagogica (normala), mai multe alte§coale inferioare române etc.

Odorheiul (Udvarhely, Aropoli,, 5000 loc., majoritateSecui). Punct important de drumul care conduce in _Mol-dova prin pasul_ Ghimis.

.F ',Ora§ (5000 loc.) Situat pe Olt intre Sibiu si Brasov.Orestia (Broos. 5030 loc., majoritate Sasi). Situat pe

Bradul, mic oras:1 in comitetul Huniedoara. Poseclatin gimnaziu românescj,

Baia de Cri§. situat pe Crisul alb, ceva mai la Nordde Bradul, insemnat prin revolutia lui Horia.

Be§kerecial mare (2000 loc). Pe canalul Bega. Capitala-comitetului Torontal.

Lugo§ (7900 loc.) Oras important pe drumul Or,ova-Timisoara i Timisoara-Sibiu.

Kayansebe§ (5000 loc.) Pe Times. Spre pe riulliehadia, se Oa baile Afeltadia, (Herculesbad), cunos-cute Inca din timpurile Romanilor.

Bistrita (7200 loc.) Situat pe valea riului cu acelalnume. Gimnaziu superior. In apropiere se afla bi1e i

minele de plumb, argint, fier de la Rodna 1).CM DE COMUNICATIE, Primul centru al drumurilor

,de fier din intreaga regiune este orasul Cluj.Din acest punct pleaca urmatoarele linii :

L. Ciontea, Geografie generalit.

_Mures.

Sad,

Th.

www.dacoromanica.ro

223

Cluj-Pesta, prin Barodul mare, Oradia mare, UifalgulBereteului, Puspok Ladany, Szolnok *i Pesta, dimpreungcu liniile laterale : Paspok-Sighet- prin Dobretzin, Satulmare, Hus i Doh-et...in- Ungvar, unde se leagg en liniiledin Galitia.

?) Cluj-Arad, prin Turda, Alba-lulia, Deva, etc., curamurg lateralg la Osorheiu (Maros-Wasarhelyy si alta

de la Deva la PietrosanT, prin Hateg.3) Sibiu-Brasov, prin Medias, Sighisoara, Mermand si

Feldioara, dimpreung cu o linie lateralg, care pleacg dela Medias si se Imeste cu linia Cluj-Arad.

4) 7'imipara-Solnok-Hatvan, pi in Arad, Ciaba si GhiomaLa Hatvan se uneste cu linia Pesta-Miskolez. Din aceastglinie se desface o ramurg de 1a Ciaba la Oradia*i alta de la Ciaba la Szeghedin.

AL doilea centru este Timisoara.1. Timipara-Pesta, prin Harzteld, Kikinda, SzeghedinKerkemete, dimpreung cu linia laterall Smghedin-A20-

kaa, prin Teresiopot i Zombor.Timipora- Vali-dorm,, prin Lugos, Karansebes, Mehadia

*i Orsova.Timifoara-Bizi 1,s, prin Denta, Moravi.za, Verschetz si

Weisskirchen, cu o linie lateralg care strgbate pangaproape de Steierdorf, prin Oravita, alta la Resi.zaalta la Belgrad prin Panciova.

Din punctul de vedere al *ose1eldr toatg regiuneadespre cave vorbim este destul de bine prevgzutg. MaiIntâi cgile ferate sunt dublate cu soselele foarte bineintretinute. Apoi toate centrurile de oare-care impor-tant g. sunt legate intre ele de astmenea prin drumuaimpatrite, care qtrIbat muntii in toate directiunileajung pang la frontierg, in dreptul trecatorilor carestabilesc conlunicatia cu România. Ast-f-1 avem urmg-

o

mare,

si

si

www.dacoromanica.ro

224

toarele marl drumuri, afarg de soselele care dubleazIcäile ferate.

1. auj-Siget, prin Ceej, strAbgtând de la Sud spre-Nord muntii Upusului si Tiblesului. De la Siget pleacAo ramurá spre Est 0.11t la linia Carpatilor Negri, sialta spre West in carnpia TiseT.

2. Cuj-Suceava, prin Bistrita, Vatra DorneT si ampu-Lung.

3. Cluj-13 lapv , prin. Osorheiu, Sighisoara etc.4 Brapv-Gheorshio-St-MiLlo,c, prin Kejdi-Vasarhely ii

Cic-Serada.5. Brapv-Turnu-Rop, prin Fgeral si Sibiu.6. Sibiu-Alba- prin Miilbach.7. Piero§an1- Vulcan.B. Arad- Szeghedin, pe linia Muresului.l. Temipn r Panci nna, prin Beskereciu.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

B U C OV I N A

LIM1TE. Se mIgineste la Nord cu Galitia si Mara-rarwiresul, de care se desparte prin culmea muntilorNegrii ; la Sud cu Transivania si la Est cu Moldovasi Basarabia.

Suprafata totall este de 10151 km. p.Din punctul de vedere fisic Bucovina este o tall parte

muntoasl parte cAmpie, iar structura solului sal seasearnAril intocmal cu a Moldovei.

Munn'. De la sorgintea Cerernusului alb si p5.ng laa Dome!, frontiera Bucovinel despre Maramures, estedorninatd de o parte din culmea centralA a muntilorNegrii. Aceastl culme trimite pe teritoriul Bucovindmai multe ramuri, carl despart diferitele cursuri de apäce compun idrografia acestei 011.

Aceste ramuri sunt :1) Stara Vipthza, care constitue masivul orografic prin-

cipal si din care pleaa toate ramurile care brAzdeazaBucovina. De aci pIeacl spre Nord culmea Zu§ioara;printre -Ceiemusul alb si Putila.

2) Culmea Suceavel, care se intinde printre Siret siafluentele s6u Suceava, si care trimite spre Nord culmeaRrizova, printre Siret si Prut.

15

www.dacoromanica.ro

226

3) Culmea Lersel, care se intinde printre Suceava siMoldovita, dupg ce a proiectat ramura HreahlinuluY,printreSuceava i Bordina si a Slatinel, printre- Moldovita siMoldova.

4) Culmea muntilor Bistviter Moldovene, care se indrep-teaza spre Sud printre Moldova si Bistrita si care seprelungeste in Moldova pang la Piatra.

Cursurl de apii. Ceremusul alb, dimpreung cu Prutzil,formeaza 1imita BucovineT pang la OrgsenT ; de aci Prutulintra in Bucovina si se indrepteaza spre Est-Sud-EstOng la Boian, udind in cursul sëu orasul Cernautl.

Siretul in nastere din virful Lungul, curge maT intiTdirect spre Nord Ong la Berhomete, apoT spre Nord-Est Ong la confluenta sa cu Mihodora, care vine dinvirful Maidan si in fine spre Sud-Est pang la MihailenT,pe unde intra in Moldova. Sp incarcg pe stanga cu Si-retul mic. Udg orasele StorocinIt pe stanga i Sire.ulpe dreapta.

Suceava, izvorgste din virful LucineT, curge spre Nordpang. la Seletin, apoi spre Est si Sud-Est Ong. la satulChilisenT, pe unde intrg in Moldova. Se .incarca pestânga cu Seletinul i Bilca §i pe dreapta cu Brodimi,Patna, Sucevip, Solca i Solonepl. Uda ora.sul RadgutT(situat pe Sucevita) l pe Suceava.

Moldova '*1 are sorgintea foarte aproape de a SaceaveT,curge mai int5.1 spre Sud-Sud Est pang la Fundul Mol-dovel, apol spre Est p5.na la Cornu LunciT, pe undeintra in judetul Suceava. Uda CAmpu-Lung si Voronatpe dreapta ; Fundul MoldoveT, V ama si Gura Humorape stânga.

Bistrip ia nastere ceva maT la West de origina Mol-doveT, curge spre Sud si Sud-Est pang la confluentasa cu Dorna, apol spre Nord-Est, formând putin limitacu judetul Suceava. Ud 1oca1iti1e Cirlibaba lAnga

www.dacoromanica.ro

227

confluenta cu acest riu, apoi Ciocanepti pi Iacobeni pestanga pi Vatra Dome! situata la frontierg.

CLIMA. Bucovinei este continentala ca pi ceIe alte Orrdin Dacia, adica cu ierni lungi pi friguroase, veri lung! piarzgtoare ; iar prima-vara pi toamna de ordinar scurte.Temperatura medic la Cernauti este 80111 c. Este desbintuitg de vinturile ce vin despre Rusia.

FASE ISTORICE. In timpul domniei Romanilor Bu-covina fgcea parte din Dacia. Dup g. invaziunea barba-rilor, acest tinut facu parte din Transilvania pana laanul 1482, cand fu cuceritg de ,S+efan V. domnul Mol-dove!. Ast-fel r6mase pang la anul 1777, cand trecula Austria, de care tine pi asta-zi, sub denumirea deprincipatul Bucovinei cu capitala Cernauti.

POPULATIUNEA totalg este de 600,000 loc., printre-care se deosibesc urmatoarele nationalitati ; 420h, Ru-teni ; 34°/(, Romani; 19°/ German! ; iar restul Ebrei,Polonezi, Unguri, Chel, Rupi, Armeni etc.

Din punctul de vedere religios, peste 406.000 locui-tori sunt de religiune cresing ortodoxa ; -- 81.000 Ca-tolici ;-14.200 evangelipti pi vre-o 70.000 israeliti.

Instructiunea, in Bncovina este mai bine impartitade cat in Transilvania pi gradul de culturä destul deinaintat.

Num&ul scoalelor primare este de aproape 200 cu260 profesori.

/Vara de aceste pea in Bucovina sunt doug gim-nazi! superioare, un gimnaziii inferior, doua pcoli realeuna superioarg pi alta inferioarg ; o pcoala normala deinstitutoare ; o pcoala de meserii, un internat al statu-luT pi o universitate complectg care functioneaza inCernauti 'Inca din anul 1875.

In anul 1878 se aflail in Bucovina peste 100 de so-cietati dintre car! vre-o c5.te-va ptiintifice.

www.dacoromanica.ro

T'S

ORGANIZATIUMEA POLITICA. Bucovina face parte dirtCissleitania, adicg din tarile guvernate de Aus.ria.Dieta sa, cu reedinta in CerngutI, se compune din31 membri.

Administratia politica este pusg sub conducerea unuTauvernator.

Ca autoritat1 judiciare sunt : o curte de justitie deprima instanta in CerngutI .;1 cinci-spre-zece tribunaleprin oraele marl_

Cele-l-alte autoritgti superioare, in ceea-ce privq efinantele, cultele, etc., se afll tot in CerngutI.

IMPARTITILE ADMINISTRATIVE. Din acest punt devedere Bucovina se imparte in urmgtoarele opt dis-tricte :

Cernautr, cap. Cernaup ; Câmpu-lung, cap. Cdnipu-lung ; Cotmanul, cap. co/uzanul; Rddauti, cap, Rd-dluft ; Siretul, cap. Siret ; Storoeinelul, cap. St iroei-n ;Suceava, cap Suceav7;Wipita, cap. W4ni/ez ;

BOGATIME BUCOVINEL Bucovina este o targ bogataatit din' puntul de vedere agricol, cat 0 din cel in-dustrial.

Solul sal roditor se deosibqte prin cultura cerea-lelor, maI cu seamg pe vgile Siretului, Suceave i peesurile dintre Prut i Nistru. Prin aceste §esurl crqte

in abundentg porumbul, care constitue cultura de ca-petenie, apol grad, secarg, orz, ovz, cartoff, vita, tutun

diferite fructe. Partea despre Sud este acoperitg cupgduri intinse.

Dintre animalele domestice se deosibesc call de di-ferite rase, bol i vacl, apol ol, capre, porci i aproape25,000 stupl cu albine.

Din puntul de vedere al mineralelor, Bucovina nue tocmal aa de bogata. Se exploateazg totqr

fierul la Jukoheni ; cuprul la Pozoritza ; sarea.es

pi

www.dacoromanica.ro

229

la Kaczka si cgrbuni prin diferite aLe localiati. Se-mai ggseste de asemenea aur si argint.

Industria este cu mult mai inaintatg in Bucovina decat in Ardeal. Se fabricg obiecte din fier, cupru sialte minerale; diferite industril textile (bumbacul, lang,si mAtase); pielgria, cgrutgrie, diferite paste alimentarii,alcoolul, diferite masinT, precum si mare parte din celealte industriT manufactuPiere.

Comertul sal cu Romania (Moldova) era important-pang-in anul 1886, cind a incetat regimul liberuluischimb hare Austro-Ungaria si Rominia.

ORA§E. Orasele principale din Bucovina sunt :Cernhuft (Cernowitz, 45.000 loc., dintre cari 14.500

EbreT). Situat pe tgrmul drept al Prutului. In anul1816 populatiunea acestui oras nu trecea de 5500 lo-cuitori; astg-zi are aspectul unui oras occidental, atitprin clgdiriTe sale cat si prin miscarea sa culturalg,indus.rialg si comercialg. Este scaunul guverngmantuluisi al tutulor autorititilor civile si militare si eclesiatice.Fabricg de masine, de bronzurT, diferite tesIturT, tipo-grafil etc. Comert important cu grâne, alcool, vite,lemne de constructie si alte articole. Legat cu Mol-dova prin calea feratg, Lemberg-Cernguti-IasT. Pe mun-tele Cecina, .situat in apropiere, se aflg ruinele untilcastel intgrit, zidit de cavalerii Teutoni.

aciurmare, (8000 loc.) Situat spre Sud de Cernguti.Sire!, (75.000 loc.) Situat pe cursul superior al Si-

retuluT, nu departe de frontiera Moldovei. Unul dinorasele cele maT vechl din Thicovina.

Ratidufl, (11.200 loc.) Situat Intre riurile Suceava siSucevita. Scatmul unuT episcop grec oriental neunit.Posedg o catedralg in care se aflg portretele mai multordomni din Moldova. Gimnazia superior. Spre Sud deRgclguti se aflg salinele de la Kaczika, unde este in

www.dacoromanica.ro

230

acela§1 timp i o mink de cgrbuni. Spre West de RI-dguri s afla mângstirea Putna, ziditI de Stefan eelmare, unde se afla depuse osgmintele sale.

Suceava, (10.100 loc.) Pe riul Suceava. Altg-datg ca-pitala Moldovei. Se vgd incg ruinele unui tastel ziditde cavalerii Teutoni. Comert de tranzit important.

Vatra Dorna (4000 loc.) Aproape de frontiera Mob-dovei. Renumit prin pozitiunea i isvoarele sale de apeminerale.

Vi§nita (4203 loc.) Capita la districtulul cu acest numesituat aproape de frontiera galitiang.

Campu-Lung (Campo-longot 6000 loc.) Situat pe oingltime, pe drumul ce conduce in Transilvania,apropiere de acest ora§ se AA localitalea IacobenT, de-unde se estrage fierul.

Sad wra (4900 loc.) Situat spre Nord de Cernauti.Targ renumit de boi .cu Basarabia i Moldova.

CAl DE COMUNMATIE. Centrul cailor de comunicatiedin Bucovina este orapl Cernauti. Acest punt este-strgbatut de o cale feratg care se indrepteazg la Nord-West (spre Lemberg) prin Znjatin, Kolomea (Galitia)etc.; i in directiunea Sud-Est (Moldova) prin Rldguti,.Suceava, Itkani etc.

Restul comunicatiunei se face pe §osele bine intre-tinute, care leagg diferitele punte importante cu fron--tiera. Printre acestea distingem pe cele urmgtoare:

1) Cernautt-Ijkanr, prin Radguti si Suceava, care trecepe langa calea ferath §i care intra in Moldova prinpasul Itkani-BurdujenT, de unde se indrepteath sple-orarle principale din Moldova.

2) Cernlufl-Cdmpu-Lung, prin Cuciurmare, Storocin4,.Wilcow, Gura Humora, de unde urmeazg cursul riulutMoldova pang la Campu Lung.

De la puntul Gura HumorA pleacg spre Moldova

itt

www.dacoromanica.ro

231

soseaua ce trece prin pasul Cornul Luncei si pune inleggturg Sudul Bucovinel cu Fa lticent etc.

Mai sus de Wilcov se desface o altg sosea care ur-meazg cursul superior al riului Suceava pang Ia originariului Moldova (muntele Lucina).

3) Certauft-Herfa, pe dreapta Prutului,aprin Mamornita.4) Storocintitz-Colmana, spre Nord, perpendicular pe

calea feratl. De la Cotman calea urmeazg tot spreNord pang la frontierg.

5) Cdmpu-Limg, frendiera fransilvand, prin Vatra-Dornade unde urmeazg apoi spre Sud cursul Dome! pang lafrontierg.. Aceast g. sosea pune in leggturg orasul Campu-Lung din Bucovina cu orasul Bistrita, strIbgtand culmeamuntilor Rodnel.

Soselele laterale sunt mai numeroase in partea de Esta acestei provincii, de cat in cea de West : aceastadin cauzg cl numeroasele ramurl ale muntilor Negriioferg mai multe obstacole.

www.dacoromanica.ro

CAP. XII

BASARABIA

Aceasta provincie se afla. coprinsa intre Nistru, Ma-ma Neagra, bratul Chilia, Prut si Bucovina ; intre 45020' si 48° 35' latitudine boreala, i intre 260 05' si300 30' longitudine orientala dupa meridianul din Gr -enwich. Suprafata totala atinge tifra de 45655 km. p.

In privinta ridicarei terenului, solul Basarabiel, esterelativ jos si nu se observa alte ondulatiuni de cat oserie de dealurl mai mult oil mai putin inalte, caridetermina directiunea cursurilor de apa. Ast-fel vominsemna Dealiirlle Nisfrulur, cele mai impartante prininaltimea lor, cari se intind de-a lungul tarmului dreptal Nistrului pana in apropiere de confluenta Rartului,uncle se pierde intr'o cimpie mlastinoa0 ; dealul Bt -§tenilor, care se desface de cele precedente si se ter-mina la origina riului Copacianca dealul C'orneVilor,mai la Sud intre sorgintea Ciulicului i Biculuidealul Laptgna, care continua pe cel precedent in iresorgintea Biculul si a Cogalnicului ; Hanca111,care trece printre Botna i Cogalnic, si din care isvo-rase mai multe riuri paralele cu Nistru ; apoi dealulBotneY, caie merge pal alel cu cel precedent si se ter-

;

--- denial

www.dacoromanica.ro

233

ming la Olgnestr pe Nistru. Aceste dealuri, a cgroringltime variaza intre 120 si 400 metrii, se intinde ingeneral de la Nord-West cgtre Sud-Est, aproape prinmijlocul Basarabiei, si formeazg linia despg.rtitoare aapelor sale.

Valle formate de aceste dealuri, sunt sail perpend--culare sail oblice pe culmea centralg. Ele se indrep-teaza de o parte si de cea-Paltg a culmei, adicg spreTrut si spre Nistru. Vre-o cite-va merg spre Sud, fiein Dungre, fie in Marea Neagrg si se confundg cucampia plang mai inainte de a ajunge la destinatiune,din care cauza:s'aii format lacurile din Sudul Basarabiei,Asa dar, in rezumat, solul Basarabiei se reprezintäprinteo serie de inaltimi, carl plead. din Carpati, trecemai intaiti spre Est in apropiere de Ormul Nistrulul,apoi se indrepteazg. spre Sud, apropiindu-se mai multde Prut, pang ce se pierde in sesu1 format de gui ileDunarei si de marea Neagra.

BASINUL NISTRULUI. Acest basin ocupl maT multde jumatate din hidrografia Basarabiel. El incepe dinCarpatl si se terming ingustandu-se in marea Neagra.S2 poate divide in trei parti : superior, de mijloc siinferior. Basinul superior, vecin cu Carpatii, este incon-

jurat de dealuri si coline acoperite cu padurr, in ge-neral fertile si bine populate. Basinul mijlociil estemarginit spre West cu culmea de dealuri care strabateBasarabia de la Nord spre Sud, pang in dreptul ora-sului Ribnita, iar spre Est de niste dealuri atat deputin importante, in cat abia onduleaza tgra.mul.

Intreaga suprafatä a acestui basin este acoperita cupaduri si tinbturr roditoare, unde se cultivg cu abon-dentg graul si cresterea vitelor. In fine basinul infe--rior, care se ingusteazg din ce in ce este prev6zut cuputine cursuri de apa acoperite cu mlgstini si lacuri

www.dacoromanica.ro

234

nenurnarate, din care cauza china este nesanatoasa sisolul nu destul de propriti spre a se cultiva bine.

Basinul NistruThi ocupil o suprafata de 76,840 km. ;iar lungimea sa este de 1040 kin. 1). In vechime Nis-trul se numia Tyras sati Danastris. Origina sa este inCarpatii Galitieni. Curge mai intai spre Sud-Est peun teren stâncos, ucla cate-va sate, prasarate la dis-tante mai mult ori mai putin departate din Galitia ;intra in Rusia ceva mai sus de Hotin, de aci incepe auda Basarabia) ; se indrepteaza apoi gradat catre Est-Sud-Est, apoi catre Sud-Est pana la varsarea sa inmarea Neagra, care se efectueaza printr'un lac imens ceIT serveste ca delta si care se numeste Limanul Nistrulur.

Uda pe drepta urmatoarele localitati mai importante:Hotinu, Soroka, Renii, sail Tighina Bender si aproapede marea Neagra Akerman 2); iar pe stanga MohilewJampoli, Dubasary Razkov, Ribnita, Grigoriopol, Ti-raspo: si Ovidiopol in fata orasului Akerman. Pe stangaprimeste Mai multi afluenti printre care vom cita peZb rug, care face limita Rusiei despre Galitia ; Smotriez,.

Uszeka, firgo!ik, care abia curge pe o campie unita i.

ina inte de varsarea sa formeaza un lac intins.Pe cea dreapta afluentii s6i sunt mai numerost La-

sand la o parte torentele ce vin din Carpati i cari suntde o mica importanta, cei ce strabat Basarabia sunt ;Ribnifa, care se varsä lane orasul cu acelas numeReutul, mark pe dreapta cu Copicianca , Ciubucul

Cula; iar re stanga cAl Cobol& i Coinarul Bicul mNritcu Isnomfful care se varsa mai la Nord de orasuiBender ; in fine Botno, care se yang in fata orasulur

1. Toci autoril diferit tn aceastil. privintg. Tifra lungimet acestuffluviu, indicatN. In text este cea maT aproape de adeviir, lua.nd iaconsideratiune, maximum 0 minimum indicat de altit.

2) Cetatea

;

0

albawww.dacoromanica.ro

235

Tirastml. Cele alte cursurT de apg care udg l3asarabiasunt: Alcalii, care se varsg. in Bajirianowka sail AgiIbraim Agi-Dere care se varsä in lacul cu acest numesituat la Nord de lacul Ali-Bey ; Sgrata i Goelnicurmgrit cu Ciaga i Saca, care se varsg in lacul Condu-cul 1); Chit..it format din maT multe riulete, care sevarsg in Chitaia, situat la Nord de orasul Chilia:CW ?Aga, mgrit cu Catalpugul mic care se vars g. in la-cul cu acelas nume, si uat spre Vest de cel precedentJ lpugal, 2) incgrcat cu maT multl alluentl, care se var-sg in lacul Jalpugul, Iângg orasul Belgrad ; in fine Ca--hid, care isvoräste din apropierea orasuluT Cahul si sevars g. in lacul cu acelas nume, situat spre Sud-Est deorasul Reni.

CLIMA. Clima BasarabieT, cu toatg vecingtatea mgrerNegre, este o climg continentalg destul de pronuntatgExpusg. la vinturile asiatice, fgrg nicT un adgpost, easuferg iernT dintre cele maT friguroase i verile celemal 4rzltóre; iar trecerea de la iarrOt la varg si viceversa se face foarte repede.

FASE ISTORICE. Aceastg provincie a jucat un rolinsemnat in istorie. CeT d'intAiu locuitorl cunoscutrerati triburile nomade ale Scitilor. In secolul II, Ina-inte de Christ, ggsim pe GeV. De la anul 106, constituia partea occidentalg a Dacia Prin secolul III fuocupatg de Gotl ; in al V pustiitg, de Huni, dupg carturmarg apol pe rand Avaril i Bulgaril, earl se asezar g. cat-va timp aci.

In. secolul VII fu ocupata de cgtre 8essi, de la care

1) Lacul Conducul, Ali-bey, Agi-Dera, Bazirianowka aii facut par-te rata data din Mare ; acum Ina prin depositele de nisip, s'a format o limba de piimant, care le desparte de marea Neagra.

2) Jalpugul comnnica cu lacul Covur1ii i ambrle comunicit printr'un brat cu Duniirea.

lava]

www.dacoromanica.ro

236

s2 crede cg'si trage i numAe. In secolul IX trecurgUnguril ; in al X Pecenegil ; in al XI Cumanil,-etc. etc., si in al XIII TgtariI luI Batuchan. In acelassecol GenoveziI stabilirg leggturI de negot pe la guraIlistruluI. De la anul 1367 ) Basarabia fgcu parte dinMoldova. In 1503 partea de Sud cgclu in mana Tur-cilor si la 1560, 30,000 ntarI (Nogais) se stabilirg inaceastg parte si pustiirg pe cea despre Nord. In tim-pul cat durg acea perioadg de i-sboaie dintre RuslTurd (1711-1812) .Basarabia fu o pradg lesnicioasgpentru Rus1, i prin pacea de la Bucuresci (Mai 1813)ea trecu la Rusia, dar prin tractatul de la Paris (1856)se inapoig MoldoveI cele treI judete sudice reluate- iarPrin tractatul de la Berlin (1878).

Din punctul de vedere politic Basarabia constitueactualmente una din provinciile imperiuluI rus. Ea arede drept capitalg orasul Kisingu.

Populatia totalg compusg din Romanl, Rusi, Rus-niaci, BulgarT, ArmenT, Eyre, Marl etc. apropie Iifrade 1,206,000 loc, dintre care numaI RomâniI apropietin milion.

IMPAEtTIRI ADMINISTRATIVE. Din puntul de vedereadministrativ Basarabia se imparte in urmgtoarele zecedistricte : Edina!, Soroca, Orcha, Kiinèzi, Ti-

,g-hina (Bender), cetalea A16 (Akerman) Ismail, Bolgrad,4.i phu 1. Fie-care din aceste districte are drept capi-ta1 g. orasul corespunzgtor, ce poart g. acelas nume.

PRODUCTIUNI. Solul Basarabie, in mare parte for-mat din aluvion, este foarte roditor. Se cultivg griul,orzul, meiul, porumbul, cânepa, inul, tutunul i diferite-alte plante i fructe, in special pepenT. Cultui a titeIse practicg cu deosebire spre Sud.

1) Btockhaus Cony. Le,lcon. Vol. II. pag. 896.

si

Blf lie,

Uzi!,

www.dacoromanica.ro

237

Printre animalele domestice se deosibesc boil, caiiroil si porcil ; iar din lacuri se scoate mult peste.

Din minerale se ggseste salpetru, marmorg, var sisare, mai cu osebire prin imprejurimele orasului A-

"kerman..Industria este Rutin inaintatg. Nu se practicg aproape

nici o altg industrie de cat ablcirea pieilor, fabricareaalcoolului, fabricarea sgpunului si a lumangrilor, la carese adaogg fabricarea cator-va obiecte de prima nevoe.

Comertul, care se aflg in mana Ebi eilor, Grecilor siArmenilor, costa mai cu seamg in exportul producte-lor agricole, al animalelor si a productelor animale.

ORA E, Oras.:le principale sunt :Kiiindu. 112.000 loc.) Situat pe riul Bicu. Capitala.

Basarabiei. Scaunul guvernatorului si al episcopului.nt ,tea-A,bt, (Akerman, 29,000 loc.) Situat pe lima-

nul Nistrulul, intr'un loc bgltos. A sustinut mai multeasediuri memorabile din par tea Rusilor, Turcilor siMoldovenilor mai cu seamg in epoca lui Stefan cel mare.

Tig-hina, (Bender, 26,800 loc.) Situat pe Nistru cevamai la Nord de confluenta sa cu riul Botna. Ora§ in-tgrit de prima ordine printre orasele Rusiei. Renumitin istorie pentru luptele Romanilor, Turcilor, Ru§ilor,si mai ales pentru memorabila retragere a MI CarolXII. Cap de linie feratg, prin care se pune in leggturgRusia cu Romania, prin Galati si cu Moldova prinUngheni. .

Ismail, (16,200 loc.) Situat pe bratul Chilia. Oras.important ca port §i memorabil in Istoria Romanilor.

Hotinul, (15,803 loc.) Situat in partea de Nord petgrmul di ept al Nistrulul, Oras intgrit de al doileaordin, printre fortgretele Rusiel. Memorabil pentru luptele tinute de Moldoveni cu Polonii si cu Tgtarii.

Soroca, (9,500 loc.) Ora§ vechiti langg Nistru.

www.dacoromanica.ro

238

Chain, (9400 loc.) Situat Ia varful delteT bratulurLoc de aSemenea important in istoria Romani-

lor. Mu It timp disputat de atre Turd luT Stefan cel mare.Ai [file, (8.800 loc.) Situat Ia confluenta RautuluT cu

Copaceanca.Orcher, (Orgeiew 7,300 loc.) Situ.at pe Rant, spre

Sud-Est de Ba ItT. Renumit pentru varul ce exporta inmarT cantitT.

Bolgrerd, (6,100 loc.) Situat la Nordul laculuT Ialpu-gul. Prima statiuneimportanta pe linia feratä Bender-GalatT.

celled, (5,200 loc. A§ezat in apropiere de sorginteariuluT ce pórta acela§ nume.

Rent', (1,300 loc.) Situat intre Duna're i Cahul spreEst de GalaV. Port pe Dunare.

CAL DE COMUNICATIUNE. In raporL cu intinderea saBasarabia este preVezut a. cu putine ci ferate, adnu are de cat douë liniT, prin care comunia cu Ro-mania. Cea d'intg linie care pleaa din Bender §i tre-ce prin Kiin.ii, Tuzora i intra in Moldova pe la Un-ghenT ; a doua pleaa tot din Bender 0 trece prin Ca-u§anT, Bolgrad, Reni §i intra in Romania pe la qalatT.

Intiu cat prive§te pe cele alte ai de comunicatieputern nota pe cele urm6toare :

Acea care pleaa din Hotin i trece prin Criva, Lip-canT §i BaltT. Din acest punt calea se desparte indoul : Una care urmeaza valea Rautului pana la Cre-uleanT, iar cea-l'ala merge la SculenT.A doua cale.este acea care plea de la Leova 0 merge la Ki§inau,trecend prin gura Galbena, de unde se desface spreSud calea care merge la Bolgrad, §i spre Sud-Estacea care conduce la Acherman trecand prin Cau§anT.

I) Prin Editi trece o altt gosea de la *tefltneW Ia Mohilev.

£hjlia.

l)

www.dacoromanica.ro

CAP. XII

MACEDONIA

De-a lungul Pindului, incepind de la Nord de .1a,cul Orchrida, pe cele doug povirnisuri ale acestor tnunVlocuesc, respinditi in grupuri compacte, Armdnir sailmai bine zis Romanii Macedoneni.

Macedonia sail Rumelia occidentalg formeazg una dinmarile sub-divisiuni administrative ale Turciei de Eu-ropa.

Ea se mgrgineste spre Nord cu Novibazar, Sarbiasi Bulgaria, de care se desparte prin diferitele ramuriale Balcanilor ; la Est cu muntii Despoto-Dagh, caretrimit rannurile lor pang. in Arghipelag : la Sud cuArchipelagul. si cu Grecia pang la Mezowo i Prevesasi la West cu Albania.

Toatg regiunea este acoperitg cu muni mgrunp sidealuri. Nu se v&I campil de cat pe vale flrviilor. LaSud chiar, chiar munp proecteazg in Archipelag treipeninsule : St. Munte (cu muntele Athos) LongosCasandra.

Printie aceste dealuri se scurp numeroase cursuri deapi, care constituesc trei mai basinuri.

1) Wardarul, cel mai important, care isvorgste prin

www.dacoromanica.ro

240

o ramurg. din Pindul, iar printr'alta din Ciar Dagh,curge spre Sud-Est §i Sud pang ce se aruncg. in Ar-chipelag. Se incarcg pe stanga cu Bregalnifa; i pedreapta cu Kora-Sti, care udg ora§ul Bitolie (afluenteleacestuia Drahor).

2) Struma care isvorg§_e din Bulgaria, in apropierede Sofia, din muntele Vito§ ; acesta ,curge in directiegenerall spre Sud §i se varsg in golful ContesaOrfano.

3) Mesta, (Kara-su) pleacg din Despoto-Dag, curgeparalel cu precedentul §i se varsg in Archipelag infata insuleT Tasos.

Tot din Macedonia curge fluviul Vistrifa, mai putinimportant. Pleac l. din muntil Grammos, curge spre Sudpe lingg lacul Kastoria, ping la satul Flamburos ; deaci o ia spre Nord-Est ping ce se vars g. in golful Sa-Ionic.

Sc deosebesc in Macedonia lacurile, Oatrov, kni,oa§i Bede; iar pe versantul occidental al Pindulut lacurile Ocrhida, Presba, §i Kastori:,

POPULATIONEA. MaT tot nordul acesLel provinciiturce§ti este ocupatg de rasa slavg, reprezintatg prinSirbi §i BulgarT ; ace§tia din urrng in maT mare num6r.Cu cit inaintgm spre Sud se imulte§Le elemen,m1 Turc;iar cgtre frontiera GrecieT prin Tesalia §i Epir elemen-tul Grec e cel care doming..

In afarg dc aceste rase diferite se ggsesc rspIndiiMocedo-Romair, (TantariTJ care constituesc o rasg la-ting.. ET se numesc Armini, §i se considerg ca fratT aTnostril. Ca §i noi eT nu sunt alt-ceva de cit ni§te TracTIatinisatt Ocupal-iunea lor de predilectie este cre§tereavitelor ; mai toti sunt foarte indeminaticid in indus-tria de prima necesitate i foarte indrgsnetT n afacerr

legt

www.dacoromanica.ro

241

comerciale. Comptuarele Macedonenilor din Pind se ga-sesc prin mai taate oraele Orientulut

Raspinditi cum sunt printre rase cu totul deosebite,ei ati suferit i sufera intiu cit-va influenta GrecieT ;cu toate astea in timpurile din urma ei au inceput arecunoWe drept frati de singe pe Romini i dreptpatrie pe Rominia.

Tifra exacta a diferitelor neamuri care populeaza., re-giunea, macedoneana, nu se poate §ti cu precisiune,fiind-ca in Turcia i asta-zi Inca 1111 exista unstatistic ]). TotuO, luandu-ne dui:4 un recens4nant facutde guvernul turcesc, ii timpurile din urma, precum §idupa alte date mai noT, putem dfirma ca cifra Armi-nilor din peninsula balcanica se urea la : 800,000 su-flete, in Macedonia, Epir i Albania, vre-o 300.000 in..Serbia i alti 300,000 prin Bulgaria.

Cel mai multi se afla in Vilaetul Monastir ; iar cen-trul imprejurul caruia se afla impr4tiat1 este. Bitolia..

OE1AW. Bitalia (Toli-Monastir, 40,000 loc.) situat periul Drabor afluente a lui Cara-Su, populat cea matmare parte de Romani. Poseda un heed roman 0 matmulte §coli primare.

Krufevo, ceva mai spre Nord, sat important, populatcu Romani.

I) AutoriT cel maY serioSt carY s'ag ocupat cu etnografia peninsulerbalcanice sunt Inch departe de adevgr. Kiepert si Sax, In deosebccomit erorY destul de serioase pentru al lgsa la o parte. Ta genereTurcif sunt confundatY cu AlbaneziY, SgrblY cu Bulgarti Romanircu GreciY. Nedeosebirea lntre acestia din urmit maY cu seam/ a pro-dus In lumea ssvant g. o confuzie, care dureazg Inca si Sestie c o bung parte din RomfiniT din Macedonia, suferind de atattvreme intluenta greceascg, fac o cinste (2) te a se numi GreerDe sigur c inteun mometa dat, and influenja romanismuluT va de-veni destul de puternicit, se vor lepgda de aceastii quasi-protecliune:

16

serviciui

asti-it.

sl

'es

www.dacoromanica.ro

242

Karatovo, (8000 loc.) oras situat spre Nord-Est deBito lia. Imprejur se Al mine de argint si de aramg.

Scopia, (Uschiub). 2.0,000 loc. pe Wardar. De o partesi de alta se afll muntiT Ciardag i Karadag. Indus-trie activ i comert important cu pielgriT i metale.De la Scopia se deschide o trec&oare spre Nord invalea Zimnitel si spre West peste Ciardag la Prisrend.In apropiere mine de fier.

Kriprieli, (6,500 loc.) pe stinga V ardarulul, spre Sud-Est de Scopia.

Kastoria, (Kesrige 8000 loc.) situat pe lacul ce poartgacelasi. nume. Punt de incrucisare al multor drumuri.

Mezzovo, (3500 loc.) situat spre North Est de Ianinala limita GrecieT. Populatiunea in majoritate RomgriV).

S ?ionic (150 loc.) in partea cie Est a golfuluT Salonic.Capitala Vilaetului, ce poartg acelasT nume. Inconjuratde câmpii productive in cereal; fructe, vin, tutun etc.Prin imprejurimI se cultivg dudul pentru gandacl demgtase i bumbacul.

Populatiunea se compune din Greci, Romanl, TurcT,Ebrel, ArmenT, Englezi, GermanT, Francezi i aLe na-tionaliatT. Comert important pc Archipelag cu maltoate taile OccidentuluT, al douilea port al TurcieT. Capde linie feratg.

Ochrida, (8000 loc.) cea mai mare parte RomânT, si-tuat pe lacul Ochrida i inconjurat de viT, porn! fruc-tiferT i culturT de tutun, bumbac, porumb si orez. Ci-

1) Se zice a alta data româniT din Mezzovo erati sub protectiuneaimediata a Portet, ca Imprumutatori de banl. OrT ce calator crestinsad musulman, era tinut sit despotcoveascit caiT, tnainte de a esi dinacest teritoriu, de teama all nu ia cu dansil vre-o particica de pa-snnt oe nu'T apartinea.

Redur. Nouvele Geographie Eniversalle.Elisie

www.dacoromanica.ro

243

Scaunul unuT Epi3cop.Nline de argint in apropiereLacul Ochrida este foarte bogat in peste.

Farouk% pe Strumnita. Imprejur campii cultivate cu.cereale i tutun.

Wedeni, (15,000 loc.) spre Sud-Est de Bitolia. Po-pulatiunea se compune in mare parte de Romani.

In Mail de aceste orase se mai debsibesc urmItoa-rele 1oca1itl, locuite de Romani : Pri lep (3000 loc.)spre Nord de Bitolia ; Vaiz pe Bistrita (8000 loc.)insemnat prin culturile sale de bumbac ; Maghik,(2000 loc.) ;.4folovifiea (5000 loc.) ; Magarova, (6000loc.) toate populate aproape numai cu Romani.

Acestea, dimpreung cu Gopic, sunt situate in apro-piere de Bitolia pe clina orientalä a Pindului.

Pe cel occidental al muntelui se afIX de asemenea omultime th sate populate aproape exclusiv cu Romani.Ast-fel sunt Clisura peste 8000 locuitorT Romani ;yeast], 6000 loc. ; Blap, 5000 loc. ; Calive, 5000 loc. ;Pisadere, Florina i altele situate pe flancul stang alPinduluT,

Multumia redesteptgrei simtului de nationalitate, Ar-mini! all inceput s sima nevoea de a scutura jugulapUItor al elenismului, care de veacuti tinde de a'i.conver ti.

BOGATII. Mai toatI Macedonia este muntoasg,cu seam 5. cu cat inaintlm spre Nord si Nord-West.Dealurile in special sunt acoperite cu päduri si pgsuni ;iar väile sunt acoperite ea culturi de cereale, tutun sialte plante industriale. Vile surtt remarcabilei iar cucat inainam spre Sud, intalnim cultura orezului si abumbacula Pe t&mul Archipelagului se cultkvA du-

pentru gandacii de mAtase, precum i diferiti pomifructiferi ca lmâT, portocali si mäslini. Ca animale oile-sunt in mare numn-, vin apoi caprele, caii, catarii

mai

dul

badell,

Me-

www.dacoromanica.ro

244

asiniT, iar ca ininerale, se ggsesce marmora, fierul ,iamnia.

Industria este foarte inapoiatg, cum este de alt-felin tot imperiul otoman.

CAl DE COMONICATIUNE. Macedonia este straatutgde o singurg ca41e feratg, de la Salonic, spre Nord,_valea VardaruluT, prin Scopia (Uschiub) pang la Mi-trow4a. Ca §osele impietrite se poate nota mal 'Mealvechia osea care merge de la Salonic spre Nord, prinVodena, Bitolia i pang la Ktipruli. In timpul din urrngs'ati maT construit pselele urmgtoare : BitoliaJaninaPreveza, spre Sud i Salonic Veria -- Sei via (Sel-fege)CojanIGredena, pe valea VistrileT. Restul co-municaliunilor se face pe drumull primitive. Catarulasinul sunt singurele mijloace de trangaort.

Din aceastg cauzg §i comerlul acestel regiuni lânge-zqte. El nu se practicg cu oare-care activitate de catprin porturT i mai cu seamg prin Salonic, care repre-zintg tot comerlul acesteT regiunT.

i

t

www.dacoromanica.ro

PA RTEA IV

CAP. XIV

NOTIUNI DE CARTOGRATIE

Cartografia se ocupg cu desemnul cartelor geogra-fice. Ea este cea maT imediat trebuinciósa studiululgeografieT.

Carte le geografice nu sunt alt-ceva de cat ni;te ta-blourl, carT represinta suprafata pam'entuluT in totalsail in parte.

Modul de a construi cartele geografice constitue oproblemg gra de resolvat, pentru cg, pe o suprafatgplang, e cu neputinta sa se reproducg exact o supra-fata curM. fle alta parte, o sfera pe care s'ar desemnasuprafata planeteT noastre, cu toate accidentele sale :muntl, fluviT ora§e etc., nu ar fi de ajuns pentru unstudiil amanuntit al geografleT, pentru ca, or! cat demare ar fi sfera, tot nu s'ar putea reproduce pe dinsatoate accidentele ,dupg suprafata globulul.

NevoitT suntem prin urmare sa ne multumim cu re-producerea in total saii in parte a suprafeter pamin-

www.dacoromanica.ro

246

tulul pe o suprafata planN, care ne prezinta cel putinmarele avantagiii, de a se putea reduce cat de multposibil.

Intru cat privqte eroareaimFosibil de inlaturatce provine fatalmente din reproducerea suprafetei uneTsfere pe o suprafata plana, diferitii geografl din trecutail cautat metddul acela care ar presinta eroarra ceamai mica. EI a adoptat metodul proectiunilor, metod.care este singurul apreciat in cartografie.

Problema esentiala a proectiunilor este aceea a

incerca sä desvoltezi pe un plan suprafata elipsoiduluiterestru.

Metodele de proectiuni sunt insa atat de multeata.t de varii, in cat studiul tutulor ar fi i greil defacut i inutil. Grupand ins i comparind intre ele di-feritele metoade, ajungem la urmatoarele trei categorii:

1) Pi in fierspettimi ; 2) prin desvoltare saü desfdprare3) prin ajutorul coreetivelor sail a sistemelor conventionale..

Proectiunea prin perspectiva se imparte la rindul stIin treI clase :

1) Proectiunea ortografici. Se presupune ca ochiulobservatorulul este departe de sfera. Voind a reproducede exemplu emisferul de Nord, ochiul observatoruluise va afla pe linia axe! pamantqti la o distanta infinitde mare. Planul de proectiune va corespunde exact cuplanul ecuatorial. Razele vizuale, carl vor pleca din dt-partare, vor strabate puntele de pe emisferul nordicpina la planul de proectiune, pe cal e se va desemnaaccidentele geografice ale acestui ernisfer. Aceste raze,din causa enoi mei departari a punctului de unde pleaca,.vor parea paralele 1).

t) Veal Atlasul.

de

2

www.dacoromanica.ro

247

Cand se represintä emisf Tul de Nord sail de Sud,.atuncl se chiamg proectiune ortograficg polord.

Se poate reprezenta i emisferul oriental sail occi-dental. In acest car. planul de proectiune, pe care ur-meazg a se imprima desemnul geografic, va coincidecu planul primulul meridian ; iar ochiul observatorululse va afla la o distantg infinitA pe prelungirea unelperpendiculare, al cgrul picior va cgdea in centrul acestulplan. In acest cas avem proectiunea ortograficg ecua-tori M.

In cazul cand adicl se represina emisferulde Nord sart cel de Sud, polul va cgdea in centrulp'anulul de proectiune ; meridianele se vor representaprin n4te liniI drepte, care se vo l. intruni in centrulplanului ; iar paralelele prin n4te cercuri concentrice,perpendiculare pe meridiane i cu atat mai marl cu catse vor apropia de ecuator.

In cazul al doilea, cand se represintg emisferul orientalsail occidental, paralelele vor fi linil drepte. Primul me-ridian va fi de asemenea o linie dreaptg perpendicu-larä pe ecua.or ; iar cele-l'alte meridiane n4te arcuride cerc.

Se poate iargsl ca ochiul observatorulul sg. se aflepe un diame .ru oare-care, care sg nu fie nicI polar niciecuatorial : in acest caz planul de proectiune va coin-cide cu un plan care va fi paralel cu planul perpen-dicular de raza vizualg mediang 1). Aceastg proectiunese chimint ottograficg orizontali

Proectiunea centralä. La proectiunea centrall ochiulobservatorului se presupune a fi in centrul sferef. Pe

4) Raza vizualit medianit, in proectiunea orizontaI, corespunde cu.raLa care fixeazti polul in proectiunea po1ar i piciorul perpendicu-lare Y. in cea ecuatorialh.

d'int4iii,

www.dacoromanica.ro

248

suprafata pgrtii ce voim a representa, a5ezgm un plantangent, care ne va servi drept plan de proectiune.Prin urmare razele vizuale vor pleca din centrul pg-mintului, vor strnate diferitele pun-te ale pgrtei cevoirn a represenfa i pe urmg vor merge sg. se fixezepe planul 4e proectiune.

Se poate representa ori-ce sferg. saji chiar ori-ce partea sferii am voi. Se observg insg doug inconveniete. Maiintaiil marginele se lgrgesc din ce in ce mai mult ;apoI nu se poate reproduce de cat o parte din emisfera ceea anume parte situat g. in jurul raze! medi'n.ne. Cucat ne depgrtgm de acest punct, deosebirea intre su-prafata terestr g. desemnul planului de proectiune &-vine cu atat mar mare.

Dac g. voirn a represinta emisferul de Nord sail deSud, nu putem obtine o imagine aproape exactg, decat in ceea ce privWe regiunea polarg. Dacg voim areproduce emisferul de West sail de Est, atunci de ase-menea nu se va obtine o cartg exactg, de cat in ceprivqte regiunea ecuatorialg, care va gravita imprejurulpiciorulul perpendicularei, ce va cgdea in centrul pla-nului sail mai bine zis al raze! vizuale mediane. Cu citne depgrtgm de piciorul raze! vizuale mediane, cu atitdisproportia dintre diferitele distante devine mai mare.

Cind se represintg unul din cele doug emisfere, aus-tral sail boreal, polul, cade in centrul planului, meri-dianele sunt n4te linii car! se ating in pol, iar paralelelen4te cercuri concentrice ca i la proectiunea ortograficg.Cind se represintg vre-unul din cele-alte emisfere orien-tal sari occidental, atuncI meridianele sunt n4te linildrepte, iar paralelele n4te arcuri de cerc, cu atit mairotunde cu cit se departeaz g. mai mult de ecuator.

Proectiunea stereografica. Dacg voim a representaun emisfer oare-care prin procedeul proectiunel ste-

i

www.dacoromanica.ro

249

reografice, ochiul trebue asezat la polul opus acestuTemisfer 1), iar planul ecuatorului ne va servi drept unplan de proectiune. Toate razele plecate de la ochiul-observatorului vor stre'ba,e suprafata table! de proec-tiune i totalitatea puntelor proectate, va reproducedesemnul emisferuluT cerut

Se poate lua ca plan de proeclune ecuatorul, primulmerdian, saIl ori-ce alt cerc, care ar divide p4mintulin dou6 pgrti egale, fr ca acest cerc s treaei prin

doi poll, sail sl fie paralel cu ecuatorul. Vom aveaprin urmare i la protectiunea stereografia tot-trei Ca--tegoriT plard, ecuatoriald i orizontala.

La protectiunea polarg merdianele vor fi niste liniTdrepte, care se vor atinge in centrul planuluT, adia inpol ; iar paralelele niste cercuri concentrice cu centrullor tot in pol. La cea ecuatorialg primul merdianecuatorul sunt doa drepte perpendiculare una pe alta,iar cele alte merdiane i paralele se vor reprezinta prinniste arcuri de cerc. In fine la cea orizontall paralelelese vor reprezinta prin niste cercuri concentrice, iarmerdianele prin niste arcuri de cerc, care se vor in-tretgia in pol.

Proectiunea stereografia este metoda cea mal aproapetie adev6r. Constructiunea acestei proectiuni este in-acelasT timp i cea maT lesne de executat.

Folosul ce aduc studiul Geografiei aceste sisteme de-a construT cArtile geografice este imens. Cu ajutorul lorse pOate studia ori-ce regiune, fie clt de micl, duprtsuprafata globulin', in toate amanuntimile ei.

Prezina totusi oare-care inconveniente.MaT intaiii este inconvenientul a, cu sistemul proec-

i) 8ati la o micit distanOt mat depute pe prelungirea axeY pit-anIntetI.

-eel

www.dacoromanica.ro

250

tiunilor, despre care s'a vorbit mai sus, nu se poate-executa reproducerea suprafetel terestre cu o exactitatematematica. La proectiunea ortograficg, fie polara, fieecuatorialA, distantele al-nate pe charta devin cu atatmai mid cu cat inaintam spre periferie, in raport cuadev6-atele distante in natura. La cea stereograficaeroarea este mai putin insemnata, dar distantele tot suntmai restransc La cea centrala sa6 centografica eroareaeste cu mult mai insemnata. Aci numai polul cade exacct ;-cele alte part! devin pe carta mult mai largite de catin realitate, si aceasta cu atat mai multa cu cat ne departam de pol. Din aceasta cauza nici nu sc mai in-trebuinteaza acest sistem.

Metoda prin desvoltare saü desfAsurare

Dupa cum s'a putut vedea mai -sus, diferitele metodede proectiuni prin perspectiva nu rezolva to t-d'aunatoate problemele geografice. Din aceasta cauza Inca dinvechime s'a cautat un metod mai sigur spre a se obtinerezultate mai exacte.

Dupe cum se poate sti, Mercator, fu acela care ima-gina procedeul de a reproduce suprafata terestra peun plan, care ar rezulta din dasf4surarea until cilindru.

SI presupunem un cilindru de hartie, care ar invnuiglobul pe la ecuatorL Intocmal cum s'ar invalui o mingede o mansetä. Se intelege ca maneta n'ar atinge mingea-de cat pe partea sa cea mai umflata. Daca am des-fasura-o, manseta ar lua forma until dreptunghiii si n'amvedea imprimata pe dansa de cat o simpla linie dreapta,.care at strèbate-o prin mijloc.

SI presupunem acum ea mica sfera infa§urata (mingea)este formata de 360 fire de fier foarte subtirl, de o

www.dacoromanica.ro

251

egalg lungime, sustinute pe la mijloc de un cerc oare-care si reunite la ambele cgpataie in ate un punct.Cercul de la mijlocul firelor ar reprizinta ecuatorul ; iarcele doa puncte, unde s'aii reunit liniile, ar reprczintaeel doI poll.

Infasurand acum aceastg sferg cu un cilindiu de hartie,si desfacind firele de cele dou6 cap6taie, desemnul, cear rezulta pe cilindiu, ar avea forma unul dreptunghiuperfect. Liniile verticale reprezinth merdianele, iar celeotizontele reprezinta paralelele.

Constructiunea cartelor dupg acect sistem este de osimplicitate nediscutabilg ; cu toate astea, incg de laprima ochire, observgm un mare inconvenient. Acestinconvenient consta in faptul ca gradele de longitudine,in loc sa se ingusteze cu cit inainthm spre poll, cumeste in realitate pe suprafata globulut, ele -'s1 mentinaceiasl distantg la toate latitudinele.

Se stie ca un grad de longitudine la ecuator pre-zinta o lungime de 111,306 metril, iar la poll zero.

Din momen..ul ce meridianele se tot apropie unul dealtul, cu cat inainteazg spre poll, urmeath ca si gra-dele de longitudine sa se rnirsoreze dupg aceiasl mg-surg. Ast-fel, la a 30-a paralela, de exemplu, un gradde longitudine nu va fi mal Jung de cat de 96,437metril ; la a 40-a paralelg, de 85,309 metril; la a 70-aparalela, nutnal de 2(1,52o metril, si tot ast-fel pangce meridianele se ating, cand nu me e Did o distanthintre meridian si meridian. In aceste calcule se tinesocoteala si de turtirea pgmantului la poll.

Mercator a enunciat numal principiul sal, dar nu l'ademonstrat, asa ca contimporanil saI nu stiail cum sacalculeze latitudinele crescande. Mal tirziu insa EduardWrz:,?-th dernonstra aceste calcule; iar- astgzi calculele

www.dacoromanica.ro

252

.sunt fixate pa o tabelg, unde se vede lungimea unuigrad de longitudine pe fie care din cele 89 de parale.

Cu ajW.orul acestor calcule neajunsul dispare i des-fiprarea cilindrica a lul Mercator se gasqte a fi me-toda cea mal putin imperfecta.

Desf4urarea conia. In fond acest metod este iden-tic cu cel precedent. Deosebirea constg numai in aceeacg, in loc de a desfgpra globul intreg cu un cilindru,se inf4oarg numai o extremitate a sferel, cu un con.

SI presupunem un con de h'artie, rare ar inconjuraregiunea polarg arcticg si cg meridianele i paralele s'arimprima pe acest con. Desf4urand apoi conul vom oh-tine desemn, in care meridianele vor fi n4te dreptecarT vor tinde a se apropia catre centrul planului, adicgcatre virful conului ; iar paralelele ni§te cercuri concen-trice, avind drept centru acela0 punt : virful conului.

Desf4urarea conica e de dou6 feluri:1) Prin atingere sa tangentialL Se presupune c co-

rm], care ne serveste drept plan de protectiune,. infl-parg emisferul de Nord de la mijioc. In acest caz elva atnige pamentul pe paralela 45. Toate puntele depe aceastg paralelg vor ca'dea exact pe conul desfg-§urat. PaTalelele vecine cu 450 pana la 600 spre Nord

pang la 300 spre Sud, Se vor reproduce pe acelasplan da proactiune cu o mict eroire, mal tnict i intot casul mai neinsemnata de cat la cele alte proec-tinni. Aceast g. eroare va merge crescand de la para-Icla 45 fie spre pol fie spre Ecuator. D la paralela60 in sus se observa ca cele alte paralele se apropieuna de alta din ce in ce mai mult, fapt ce produceconfuzie in calculul gradelor de latitudine.

Inconvenientul in acest sistem, existg in faptul eanu se pot reproluce exact de cat numai o portiune

si

un

www.dacoromanica.ro

253

din glob.- Acest inconvenient- insa se mic§oreaza prinal doilea fel de representare conic i anume :

2) Prin pdtrundere. Se presupune cä conul str8batesfera pe la paralelele 60 §i 30, adic a. conul patrundein pamânt pe la paralela 60 0 iese pe la paralela 30.

In acest caz vcm avea do0 parale, care vor eadeaexact pe planul de proec4,iune §i prin urmare spatiulde pe suprafata globulul ce se va reproduce exact, cuo mica aproximatie, va fi mai mare. Ap., de uncle ladesf4urare prin tangenta nu se poate produce de catspatiul dintre paralelele 30 0 60, se reproduce, prinacest metod, resultate ma! bune chiar, spatiul coprinsintre paralclele 15 0 75.

Sistemele conventionale ')

Se numeSe sisteme conventionale un complex deproectiunT, destinate a modifica cartele reproduse cuajutorul perspective! sail al desfapirarel, in scopul dea corige pe cat posibil erorile provenite.

\Tom avea deci douä categoril de sisteme conventio-nale : Pseudo-perspective §i pseudo-drsAurdri.

Prima categorie se imparte 0 ea in doua clase, dupacum e vorba de cartele cu paralele drepte, raportan-du-ne la proectiunea ortografid, sail de cartele cuparalele curbe, raportandu-ne la proectiunea stereo-grafica.

Pseudo-desfasurarile se impart iar41 In doua clase,dupa cum e vorba de desfaprarea cilindrica sail decea conica.

Printre cartele pseudo-perspective, cea mai simpla

1. Pompejo Durazzo Le Proiezioni geografiche. La Terra.

www.dacoromanica.ro

254

este cea pseudi-ortograji:d. Acest sii,tem nu difera deproectiupea mtograficd ecuatoriala de cat in deliniareameredianelor. Ea consta in aceea cA, in loc ca. meri-dianele sä strabatX ecuatorul si paralelele prin mijloculcosinusurilor diferitelor latitudinT ne multumim a impaniecuatorul in atatea segmente rgale, rate meridianevoim sa ducem. Ast-fel se corige eroarea produsl inproectiuuea ortografica, in care meredianele se apropiecu atat maT mult cu cat se apropie de periferia pla-nuluT.

Daca acum vom trage paralelele ecuidistante si me-ridianele sub forma de elipse, vom obine proectiuneazisa simetricd, a luT D'Avezac.

Nu trebue sa. trecem cu vederea proecOunea asa zisa.omalograficd, care se intrebuinteaza foarte mult in car-tografia moderna, pentru c reproduce in mod fidelOrtile suprafeteT terestre, fr ca s. altereze dimen-siunile relative. Ea nu diferg de proectiunea simetricaa luT D'Avezac, de cit prin aceea cä distantele intrediferitele paralele i ecuator sunt luate dupa o anumetabell, unde aceste distal* sunt exact calculate I).

Iata aceastX tabelI :

Paralela Dietanta de la Ecu-ator In km. Pavalp4a Distanta de la Ecu-

ator in km.

1 0,0137 23 0,31202 0,0274 24 '' 9,32523 0,0411 25 0,33854 0,0548 26 0,35165 0,0685 27 0,36486 0,0821 28 0,3779

1. Sistemul acesta a fost studiat iu 1805 de Mollweid. Rämas apoYin uitare, el fu dat la Irtmitit cinci-zeci de anY In urmX de clitregeograful francez Babinet.

www.dacoromanica.ro

255

l'aralela Distant& de la Ecu-ator in km. Para lela Distant& de la Ecu.

afar in kin.

7 0,0957 29 0,39098 0,1095 30 0,40399 0,1239 31 0,4169

10 0,1368 32 0,429811 0,1504 33 0,442612 0,1640 34 0,465413 0,1766 35 0,468214 0,1911 36 0,480815 0,2047 37 0,493516 0,2182 38 0,506017 0.2317 39 0,518518 0,201 40 0,530019 0,258620 0,2720

41 0,543342 0,5506

21 0,2853 43 0,567822 0,2987 44 0,579945 0,5920 68 0,843146 0,6040 69 0,852347 0,6159 70 0,861948 0,627749 0,6395 71 0,8710.50 0,6611 72 0,880051 0,6627 73 0,888952 0,6741 74 0,897553 0,6855 75 0.906054 0,6968 76 0,914355 0,7080 77 0,922456 0,7191 78 0,930357 0,7301 79 0,937058 0,7409 80 0,9453

www.dacoromanica.ro

256

Para lela Distautantor

de la Ecu-In km. Paralela Diatanta de la Eca

atir In km.

59 0,7517 81 0,952560 0,7623 82 0,959461 0,7729 83 0,966162 0,7 33 84 0,9724-63 0,7936 85 0,978364 0,8037 86 0,9839.65 0,8138 87 0,989466 0,8237 88 0,993667 0,8334 89 0,9989

MaT putem adgoga, o ultimg varietate a acestel clase-de proectiunt care se chiamg proectiunea sinusoidak.Se numqte ast-fel pentru 0, pe când paralelele suntreprekintate ,prin niste linil drepte ecuidistante, meridianele se reprezint g. prin nite curbe particulare, nu-mite sinusoide, supuse uneI formule speciale, din car..proectiunea rezultg cantitativg sau equivalentg.

Cu acest fel de proectiune se poate construi charte-speciale, care insg vor trebui sg fie ecuatoriale.

Dacg am voi, de exemplu, sg reprezintgm continen-.

tuI african, dupe o scarg de 75,001000 ,va trebui sg pro-cedgm in modul urmgtor Pentru continentul africane nevoie de vre-o 75 grade de latitudine i anuine 400spre -Nord i vre-o 350 spre Sud. Prin mijlocul planu-

pe care voirn a desena carta AfriceT, tragem o ii-nie orizontalg nedefinitg, care va reprezinta ecuatoruI,iar prin mijlocul acesteia vom face sa treacg o per-pendicularg de asemenea nedefinitg. Aceastg din urmgva reprezinta meridianul din mijloc.

Plecând din puntul unde se intilnesc aceste doug Ii-nil, vom transporta pe fie-care din ele lungimea gra-delor ecuatoriale din 5 in 5 grade, cari lungiml se VOri

luT,

www.dacoromanica.ro

257

reprezinta cu 7inm.40 dupg (scara enunciatg) gradul seva reprezinta cu litm48 lungime.

Dacg acum vom duce peste fie-care din sub d;viziu-nile meridianuluI atitea drepte perpendiculare pe din-sul, vom obine paraIele. Pe aceste paralele e nevolesg sernngm diferitele lungimf a gradelor de longitu-dine la diferitele latitudini, tinind necontenit socoteallde scarg. Aceste lungimT sunt fixate prin calcule trigo-nometrice, dupg cum se vede in tabela urrngtoare:

TABELADE

Lungimea gradelor de longitudine (a diferitele latitudinf.

LatitudineLungimea unuT

grad de longitudinein meta

Latitu lineLonghnea nnui

grad de longitudinein metri

0 1) 111,307 6 110,7511 111,305 7 410,5382 111,285 8 110,2683 111,204 9 109,9864 111,083 10 109,7265 110,944 11 109,644

12 108,924 -52 68,556.13 108,521 53 67,01614 108,048 54 65,45715 107,558 55 63,81716 107,030 56 62,27117 106,489 57 60,646.18 105,903 58 59,01319 105,287 59 57,35720 104,641 60 55,680-21 103,980 61 53,987

1.) Pe Equate It.

www.dacoromanica.ro

.258

LatitudinoLunglmea mei


LatitudineLungimea unuI


22 103,245 62 52,27923 102,503 63 50,55724 101,731 64 48,81225 101,003 65 47,06026 100,090 66 45,29327 99,585 67 43,51228 98,323 68 41,71529 97,395 69 39,90430 96,437 70 38,08531 95,450 71 36,25832 94,440 72 34,41733 13,727 73 32,55434 93,324 74 30,69035 91,152 75 28,81936 90,090 76 26,74137 88,831 77 25,08438 87.751 78 23,15539 86,541 79 21,24740 85,309 80 19,33941 84,047 81 17,41642 82,75& 82 15,50143 81,441 83 13,57144 80,104 84 11,62045 78,750 85 9,70346 77,350 86 8,76547 75,947 87 5,82748 74,514 88 3,88249 73,059 89 1,94550 71,582 90 0,00151 70,082

Carte le numite pseudo-perspective cu paralele curbe sepot asemgna, in ceia-ce privqte construcOunea, cu cele

www.dacoromanica.ro

259

stereografice. Deosibirea nu consta de cit in faptul cameridianele si paralelele sunt ecuidist-nte intre ele ;si nu sunt alt-ceva de cit corectivele metodel stereo-grafice. Printre cele mat des intrebuintate in cartograflamoderna, sunt cele nutnite globulare polare §i globulareecuatoriale. Ele difera de proectiunile stereografice numaTprin aceea ca si meridianele si paralelele sunt equidis-tante intre ele.

Mar este Inca un sistem de proectiune pseuao-pers-pectiv cu paralele curbe, care se chiama isosferic.

Aci, pe cind meridianele se reprezinta prin nisteelipse, paralelele sunt niste curbe speciale, earl nu sepot obtine de ci: prin mijlocul unor calcule superioare.

Aceste carte au meritul de a fi equivalente, pentruca trapezele formate de coordinatele geografice cistigain inaltime ceea ce pierd in largime. TotusT desemnulsufera serioase contorsiuni mat cu osebire catre margin!.

Trecind acutn la proectiunile prin desPAsurare, ga-sim o modificare importanta a proectiunel cilindriceprin sistemul trapezoidal. Modificarea este in adevrimportant, cad, pe cind la cea d'intiT meridianele suntparalele intre ele si, prin acesta, perpendiculare peecuator, in cartele trapezoidale toate meridianele con-vergeaz a. la poll ; apoT, ca consecinta, pe cind gradelede latitudine sunt mentinute, gradele de longitudinepot fi conservate pe doa paralele extreme, sau pe ecuator.Acest sistem se ,intrebuinteaza cu avantagiT la regiuniledin zona temperata si carl nu sunt desvoltate in senslongitudinal, cum e Italia de exemplu.

Ultima clasä de proectiune cu sisteme conventionaleeste aceea a proectiunilor pseudo-conice. Forma cea marsimpla a acestor proectiuni se bazeaza pe urrratorulprincipiu : A face paralele curbe si concentrice si amentine gradele de longitudine de dou6 paralele extreme

www.dacoromanica.ro

260

ecuidistante. Fiind concentric; paralelele vor urmasg aibg un singur centru, pe care 'I vom ggsi pe pre-rungirea meridianuluI median. Singura greutate e de agsi acest centru.

SI examingm cazul cel mal simplu, acela al proec-tiuneI tangentiale. Conul care infasoarg sfera, va fi ne-gresit tagent la o paralelg oare-care, situatg mal aproapesau maI deparie de ecuator. Ca sg ducem aceastg pa-ralelg, trebue sg-I cunoastem lungimea raze! pe careo vom transporta pe axa Or, lungimea razelordiferitelor paralele in naturä este ca1cu1at i hxatg peo tabelg. Asa, de exemplu, paralela 40 va ave1 o razgde 7603 chilometri 66.

Reducem lungimea acestel raze la scara dupg carelucrgm si descriem paralela tangentg la con. DescriemapoI ast-fel cele alte parade-1e si apoI executgm desemhulregiuneI ce voim a cartografia. Aeesta este sistemulcorectiv al lul Bonne, sistem intrebuintat cu preferintgla chartele destinate tinuturilor asezate intre paralele30 si 60.

F I NE

con.,1,xx.

4*',43

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

GJ r.;BUZOIANU - digibuc.ro

Documents

Transcript of GJ r.;BUZOIANU - digibuc.ro