Numărul 8 - aprilie 2015 - număr aniversarŞcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani

www.scoaladragasani.ro

„DOCENDO DISCIMUS”

165 de ani în slujba cetățeanului

77 de ani de la înființare

Ziua Școlii: 1 iulie 1938

EU Jandarm

Jandarmeria Română – o forță pentru securitatea ta! 165 de ani în slujba cetățeanului2 3

EU Jandarm

SumarMesajele ministrului Afacerilor Interne și inspec-torului general al Jandarmeriei Române . . . . . .3O şcoală a caracterelor puternice . . . . . . . . . . . .4Din galeria marilor comandanți . . . . . . . . . . . . .5O sărbătoare de suflet - 3 Aprilie 2015, Ziua Jan-darmeriei Române . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Iulie – Ziua Școlii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8Scurtă povestire… după o fotografie . . . . . . . . . .9Trecut - au 20 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10Între repere şi concepte metodologice - rezultate şi performanţe! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11A fi jandarm – ocupaţie, profesie sau vocaţie . .14Pregătirea de specialitate – componentă de bază pentru formarea profesională a viitorilor subofițeri jandarmi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Un atu în cariera de jandarm – cunoaşterea limbi-lor străine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18Mens sana in corpore sano . . . . . . . . . . . . . . . . .19Sfinți militari în tradiția ortodoxă . . . . . . . . . .20Arc peste timp . Semnificații . Împliniri . . . . . . .22Calendar cultural 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

MESAJUL VICEPRIM-MINISTRULUI PENTRU SECURITATE NAȚIONALĂ, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

La 3 Aprilie, se împlinesc 165 de ani de la semnarea actului prin care domnitorul Grigore Alexandru Ghica a promulgat „Legiuirea pentru Reformarea Corpului Slujitorilor în Jandarmi”, document care marchează întemeierea Jandarmeriei de astăzi.

La acest moment aniversar, doresc să vă adresez felicitări şi să transmit salutul meu militarilor Jandarmeriei Române, exprimându-mi aprecierea pentru modul în care vă îndepliniţi atribuţiile în slujba cetăţenilor şi comunităţii.

Numele Jandarmeriei este strâns legat de obţinerea independenţei statului, apoi de menţinerea suveranităţii şi integrităţii României în timpul celor două conflagraţii mondiale. De atunci şi până astăzi, jandarmii au reuşit de fiecare dată să-şi demonstreze profesionalismul în cadrul misiunilor pe care le-au desfăşurat şi le desfăşoară, atât în plan intern, cât şi în cele de cooperare cu forţe internaţionale.

Misiunile şi acţiunile dumneavoastră în planul relaţiilor internaţionale au avut o contribuţie esenţială la afirmarea Jandarmeriei Române ca o instituţie-reper, astfel încât, pentru partenerii României, uniforma dumneavoastră este un simbol al seriozităţii şi al datoriei împlinite.

Pentru dumneavoastră, doamnelor şi domnilor jandarmi, profesia şi viaţa personală, de cele mai multe ori, se întrepătrund, prioritatea rămânând întotdeauna

siguranţa cetăţeanului! Pentru eforturile şi

pentru modul exemplar în care aţi fost de fiecare dată alături de oameni, societatea vă investeşte an de an cu încrederea ei.

I n t e r v e n ţ i a dumneavoastră a redat întotdeauna sentimentul de siguranţă atunci când climatul de normalitate a fost afectat. Iar acest lucru îl aşteaptă oamenii şi în continuare.

Am încredere că, prin fermitatea care vă caracterizează, veţi reuşi să fiţi şi pe viitor un garant al ordinii constituţionale, al democraţiei şi al drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, vă adresez gândurile mele de bine şi vă rog să primiţi cele mai sincere urări de sănătate, putere de muncă şi realizări în plan personal şi profesional!

La mulţi ani, Jandarmeria Română!La mulţi ani, jandarmi români!

General (r) prof. univ. dr. Gabriel OPREA

CREDIBILITATE SAU RESPONSABILITATE?Lipsiţi de instrumente de evaluare concludente,

o lungă perioadă de timp ne-am raportat eficienţa la indicatori interni şi, de câte ori statistica era ascendentă, apreciam că suntem mai buni. În momentul în care am început să luăm în considerare gradul de satisfacţie al celor care beneficiază de rezultatele noastre, am observat că, de exemplu, mai multe amenzi aplicate nu însemna că suntem mai buni, ci din contră – se punea întrebarea de ce nu am putut preveni faptele care puneau în pericol siguranţa publică? Cantitatea era neglijabilă, calitatea serviciului prima.

Din fericire, am conştientizat repede acest lucru, iar restructurările, tranziţiile, armonizările şi compatibilizările au fost doar acţiuni ce au urmărit scopul final – orientarea instituţiei către o performanţă reală, cu rezultate apreciate de cetăţeni.

Putem spune că am reuşit?Sondajele din ultimii ani arată că suntem credibili

şi încrederea în Jandarmerie este apreciabilă. În spatele acestor studii sunt aşteptări şi nevoi sociale, iar măsura în care reuşim să le îndeplinim se reflectă în cifrele înscrise la capitolul „încredere”. Efortul pentru a menţine statutul câştigat în timp este intens şi constant (afirmaţie bazată pe sute de mii de ore lucrate suplimentar, în fiecare lună, în aceleaşi condiţii în care lucrează toţi românii), iar rarele excepţii sau sincope ne arată că suntem o instituţie formată din oameni (care pot greşi!), dar cu o capacitate dovedită de a corecta repede erorile.

La 165 de ani de la înfiinţare, după ce a fost reorganizată, desfiinţată şi renăscută, admirată sau hulită, apreciată sau contestată, Jandarmeria a înţeles că laurii încrederii sunt doar oglindirea unei responsabilităţi. Fiecare procent de încredere câştigat nu reprezintă decât o responsabilitate mai mare în faţa celor care au renunţat la dreptul de a se apăra singuri şi l-au încredinţat Jandarmeriei, pentru a veghea la siguranţa şi liniştea comunităţii. Şi cu cât strălucirea laurilor este mai mare, responsabilităţile şi aşteptările sociale cresc.

Pentru fiecare jandarm, momentul aniversar din debutul lunii aprilie ar trebui să fie unul al conştientizării valorilor care ne-au oferit constanţă şi eficienţă: devotamentul, sacrificiul, onoarea şi spiritul de corp, a individualităţii unice a Jandarmeriei şi, mai ales, a rolului pe care cetăţenii ni-l cer, de 165 de ani, să îl jucăm - garant al siguranţei publice şi al aplicării corecte a legii!

INSPECTORUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNEGeneral maior dr. Mircea OLARU

Director col. Dumitru CÎRJAN

Director adjunct col. Mihai-Dan RĂDUCU

Redactor şef col. Ion GRIGORESCU

Colegiul director lt.col. Marian ZAMFIR col. Ion-Alin STANCU mr. Cristian FLORICA

Redactori mr. Simona ERCIULESCU mr. Sorin DRĂGUŞIN cpt. Kati BLÎNDU cpt. Melania PADINĂ

Tehnoredactare col. Adrian NIŢĂ p.c. Valentina PREDA

Fotografii slt. Ionel PĂPĂLĂU plt.adj.sef Iulian ROMAN

Adresa str. I.C. Brătianu, nr. 25, mun. Drăgăşani, jud. Vâlcea

ISSN 2069 – 9425

ISSN-L 2069 – 9425

Fotografia de pe copertă, realizată în anul 1938, reprezintă ofițeri din Centrul de Instrucție Jandarmi Drăgășani. În rândul de jos, colonel Geormăneanu Dumitru și colonel Popescu Constantin – viitori comandanți ai unității.

165 de ani în slujba cetățeanului Jandarmeria Română – o instituție credibilă4 5

O şcoală a caracterelor puternice Motto: „Un caracter este o voinţă perfect educată”

NOVALISS-a discutat foarte mult în ultimii ani despre

şcoală atât în mediile de specialitate cât şi la nivel academic în încercarea de a găsi soluţii cât mai viabile în ceea ce priveşte creşterea eficienţei actului educaţional. Întrebările la care s-a dorit să se găsească un răspuns au fost şi ele dintre cele mai variate: ce curriculă ar fi mai potrivită, cum ar trebui să se abordeze programele de pregătire de actorii educaţionali, ce infrastructură ar fi mai eficientă pentru a ajunge la finalităţile educaţionale dorite, cât de benefică este „intervenţia” tehnologiei şi cât poate aceasta să constituie metodele tradiţionale?

Pornind de la aceste premise încerc în cele ce urmează să prezint într-o formă sintetică câteva puncte de vedere care pot constitui potenţiale modalităţi de abordare a actului educaţional circumscris nevoilor de formare a unor caractere puternice care să crească eficienţa activităţilor profesionale de mai târziu.

Un prim element în opinia mea îl constituie atitudinea pozitivă faţă de obiectiv. O atitudine centrată corespunzător pe obiectiv determină realizarea a mai mult de jumătate din atingerea acestuia. Transpus la actul educaţional o implicare a personalului didactic în orientarea educabilului şi motivarea acestuia va genera efectul dorit.

Spiritul de competiţie, un alt element pe care îl consider foarte important îl ajută pe educabil la conturarea caracterului şi,

de asemenea, la autocunoaştere dând posibilitatea acestuia să depăşească anumite limite sau bariere, intelectuale sau fizice.

Cadrul instituţionalizat ajută educabilul să-şi centralizeze impulsurile şi să-şi găsească echilibrul interior în funcţie de comunitatea în care este integrat.

Nu în ultimul rând, dar ultimul pe care îl menţionez, este chiar educabilul, cel care se instruieşte, care trebuie orientat

cât mai mult în funcţie de potenţialul intelectual, afectiv şi fizic al acestuia.

O abordare profesionistă din partea celor care instruiesc pot constitui modalităţi de formare a unor caractere puternice, atât de necesare în activitatea profesională.

În încheiere, vreau să menţionez ceea ce spuneau doi mari filozofi despre caracter. Immanuel Kant îl definea ca fiind „tăria hotărârii cu care cineva vrea să facă ceva şi pune acel ceva în execuţie”, iar Evan Esar „... ceea ce îţi rămâne atunci când ai pierdut tot ce poţi pierde”.

Colonel Dumitru CÎRJAN

DIN GALERIA MARILOR COMANDANȚIColonelul NICULAE VASILE (1950 - 2012)

a fost primul comandant al Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi între 1995 – 2000, perioadă în care această instituție era situată în micul oraş de la intrarea în Defileul Jiului, Bumbeşti-Jiu. În perioada funcţionării sale acolo, şcoala a format patru promoţii cu peste 520 de subofiţeri de jandarmerie.

Parcursul domniei-sale în carieră a fost cel al unui adevărat om de arme, cu studii militare fireşti şi avansări în grad, de cele mai multe ori la termen. Tată a doi copii, un băiat şi o fată, ambii militari, colonelul Vasile a fost pentru toți colegii şi subordonații, un bun cunoscător al firii omeneşti. Toți cei care i-au fost în preajmă îşi aduc aminte de autoritatea şi ținuta primului comandant al şcolii, militarul care defila cu pas țanțoş şi cu o mândrie greu de egalat. A primit drapelul de luptă în genunchi şi tot în genunchi l-a sărutat cu lacrimi în ochi.

A fost comandantul care a învins timpul, cu faptele sale curajoase şi ferme. Nu putem uita că pe tot parcursul anilor `90, au avut loc mai multe mineriade, adevărate avalanşe de ură şi dezbinare, cărora, comandantul Vasile le-a făcut față cu greu. Avea în spate nu numai povara subordonaților, ci şi a sutelor de elevi şi luptători de la B.A.O.L.P. (Brigada de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice, prima formațiune de intervenție a M.I.). Dacă ne gândim că mineriada din ianuarie 1999  a fost cea de-a cincea acțiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă, cum oare să fii fost cei aproape patru ani (1995-1999) la cârma unei instituții, pusă stavilă între forțele de ordine şi demonstranți?!

În cartea de onoare a armei noastre, cu siguranță numele colonelului Vasile Niculae va fi scris cu litere de aur, datorită devotamentului, onoarei şi bărbăției cu care a condus destinul unei şcoli.

Cariera militară:1974 – 1977: Comandant pluton şcoala de

gradaţi - Batalionul Târgu-Jiu;1977 – 1979: Comandant companie pază

obiective - Batalionul Târgu-Jiu;1979 – 1981: Ofiţer pregătirea de luptă -

Batalionul Târgu-Jiu;1983 – 1985: Şef de stat major - Batalionul

Oradea;1985 – 1986: Ofiţer pregătire cadre - Unitatea

Specială Târgu-Jiu;1986 – 1990: Comandant Batalion Orăştie;1990 – 1995: Comandant Unitatea Specială

(ulterior batalion) Târgu-Jiu;1995 – 2000: Comandant Şcoala de Subofiţeri

Jandarmi Bumbeşti-Jiu;2000 – 2001: Comandant Centrul de Instrucţie

Jandarmi Bumbeşti-Jiu;1 ianuarie 2002 – Trecut în rezervă.

Studii (anul absolvirii): 1978 – Academia de Studii Economice

(Contabilitate), Bucureşti;1983 – Academia de Înalte Studii Militare,

Facultatea de Arme Întrunite;1998 – Facultatea de Drept, Sibiu;2000 – Curs postuniversitar, management

resurse umane; – Curs postuniversitar, management

educaţional militar.

Avansări în grad: Locotenent – 1974; Locotenent-major – 1978; Căpitan – 1983; Maior – 1989; Locotenent-colonel – 1991; Colonel – 1996.

Colonel Ion GRIGORESCU

165 de ani în slujba cetățeanului 77 de ani de la înființarea Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani6 7

O sărbătoare de suflet - 3 Aprilie 2015, Ziua Jandarmeriei Române

- Despre eroi și faptele lor -Evoluția rapidă a societății contemporane şi

ritmul alert în care trăim ne fac, fără voie, să uităm sau să nu mai vrem să aflăm nimic despre înaintaşii şi trecutul nostru.

Ziua armei unei instituții este întotdeauna un minunat prilej de sărbătoare, dar şi de a ne aminti de eroii jandarmi şi faptele lor.

De ce să ne amintim de înaintaşii noştri? Pentru că au luptat cu vitejie pentru ţara lor şi şi-au dat viaţa pentru ca noi să ne bucurăm azi de libertate. O libertate pe care, de multe ori, o înţelegem cu totul altfel decât şi-ar fi dorit ei, eroii neamului nostru.

Articolul de față se vrea a fi o evocare a faptelor de arme ale efectivelor Şcolii de Subofițeri de Jandarmi Drăgăşani pe timpul acțiunilor militare desfăşurate în luna august 1944 şi un pios omagiu adus eroilor jandarmi care s-au jertfit pentru țară.

După marele bombardament anglo-american din 4 mai 1944 asupra Capitalei, întregul efectiv al şcolii, format din: 5 companii cu 30 de ofițeri, 14 subofițeri, 956 de elevi sergenți, viitori ofițeri de poliție judiciară, a fost dislocat în Bucureşti, fiind inclus în rezerva Inspectoratului General al Jandarmeriei şi ulterior, trimis pentru a acționa în

cadrul Comandamentului Militar al Capitalei.Timp de aproape 5 luni efectivele școlii au

asigurat ordinea publică și au acționat pentru a preveni furturile în timpul și după bombardamente. După fiecare bombardament elevii școlii executau baraje, cordoane, patrule, posturi fixe, asigurau accesul pompierilor, paza la bombele neexplodate, la obiectivele distruse, pentru a împiedica producerea de jafuri sau furturi. La 3 august 1944 un pluton de 40 elevi comandaţi de locotenentul Gheorghe Tatomir a fost trimis pe frontul din Moldova unde a acționat până la 23 august, ca eșalon înaintat al Marelui Stat Major.

Episodul Cișmigiu - 24 august 1944În ziua de 23 august 1944, orele 09.30, generalul

de brigadă Constantin Anton a ordonat începerea unui exercițiu de alarmare, cu evacuarea Comandamentului Inspectoratului General al Jandarmeriei, fără să-l înștiințeze pe comandantul Jandarmeriei, generalul de corp de armată Constantin Z. Vasiliu, care a și fost arestat. Conform directivelor date de Guvern, s-a trecut la executarea misiunilor în cadrul noii situații

operative cu o contribuție notabilă și în etapa a doua a participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, cu desprinderea de Axă și trecerea de partea Națiunilor Unite. Numai în București, efectivele de jandarmi combatante au fost de aproximativ 12.000 de luptători (n.r. 1000 dintre aceștia au fost cadre și elevi ai Școlii de Jandarmi Drăgășani).

În seara zilei de 23 august 1944, la ordinul Comandamentului Militar al Capitalei, întregul efectiv al școlii a fost alarmat și a primit misiunea să organizeze o poziție de apărare în Parcul Cișmigiu pentru a nu permite pătrunderea forțelor germane prin acel loc spre Palatul Regal, Ministerul de Război și alte obiective. În dimineața zilei de 24 august, forțele germane au dezlănțuit un bombardament sălbatic în zona centrală a Capitalei, inclusiv în zona Parcului Cișmigiu. În bombardamentul și lupta care au urmat au murit 15 elevi sergenți și au fost răniți peste 20.

La finele anului 1944, Comandamentul Jandarmeriei a dezvelit în Parcul Cișmigiu o placă de marmură cu numele celor 15 eroi jandarmi căzuți la datorie.

La 21 august 2004, la 60 de ani de la luptele din Parcul Cișmigiu, lângă placa comemorativă existentă, s-a dezvelit un monument de marmură în memoria elevilor jandarmi, căzuți la datorie. Monumentul a fost ridicat prin contribuția personalului Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani.

Episodul Băneasa - 25-28 august 1944În ziua de 25 august 1944, la ordinul

Comandamentului Militar al Capitalei se realizează mai multe grupări de luptă printre care și cea a Batalionului Jandarmi Școală, cu un efectiv de 400 de elevi de la Școala de Jandarmi Drăgășani, având la comandă pe căpitanul Ștefan Buterez, ofițer venit din Crimeea, unde a îndeplinit funcția de pretor și comandant al Companiei 38 Poliție (n.r. Această

grupare de forțe a fost cunoscută pe câmpul de luptă sub denumirea de „Detașamentul cpt. Buterez”).

Batalionul Jandarmi Școală primește ca misiune de luptă trecerea la apărare în zona Lacului Herestrău. Ulterior această misiune a fost modificată, efectivul batalionului de elevi fiind redirecționat spre zona de luptă Băneasa, unde este poziționat în eșalonul întâi. Fără o dotare corespunzătoare – căști metalice, lopeți de infanterie, mijloace de transmisiuni – cu armament depășit fizic și moral (puști Mannlicher, md.1895, cal.8mm) și doar două mitraliere de instrucție din care una defectă – elevii școlii, nebenefiicind de pregătirea de artilerie necesară, au luptat trei zile și trei nopți, scriind cu sânge o pagină de glorie în istoria Jandarmeriei Române.

Bilanțul acestor lupte a fost de 22 de morți și 50 de răniți. Pentru cei ce au căzut la datorie, în luptele de la Băneasa, la intrarea în Comandamentul Jandarmeriei s-a dezvelit, în anul 1944, o placă comemorativă cu numele lor.

C o n f o r m izvoarelor istorice, efectivele şcolii au participat la acțiuni de luptă şi misiuni împreună cu alte unități de jandarmerie, până la 31 august 1944. Pe 1 septembrie, s-a plecat la Sighişoara

cu o parte din forţe în zona armatelor de operaţii, unde au acţionat ca subunităţi de poliţie în sprijinul forțelor armate, timp de aproximativ două săptămâni. Acest efort militar s-a soldat cu 32 de morţi şi 83 de răniţi, adică un total de 115 victime.

Eroii şi faptele lor rămân înscrise în cartea de aur a istoriei noastre. Este o datorie de onoare, a celor care în prezent formăm „oameni de arme”, să insuflăm viitorilor subofițeri de jandarmi respectul pentru simbolurile şi valorile statului şi ale armei.

Ne înclinăm cu adâncă emoție şi respect în fața jertfei Eroilor Neamului Românesc!

Colonel Mihai-Dan RĂDUCU

Omagiu adus domnitorului Grigore Alexandru Ghica

Monumentul eroilor jandarmi din parcul Cișmigiu

Jandarmeria Română – o forță pentru securitatea ta! 165 de ani în slujba cetățeanului8 9

1 Iulie – Ziua ȘcoliiSărbătorirea anul acesta pentru prima oară, a

77 de ani de la înființarea Şcolii Militare de Subofiţeri

Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” va constitui un bun

prilej de organizare a unor suite de manifestări omagiale

şi acțiuni de promovare a rolului şi imaginii instituţiei pe

plan naţional şi internaţional.

Alegerea acestei date cu semnificație profundă

pentru simbolistica specifică organismului militar a

fost rodul demersurilor întreprinse de instituția noastră

şi Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale având în

vedere documentele istorice şi evoluţia Jandarmerie

Române înainte de intrarea României în cel de-al

Doilea Război Mondial.

Astfel, în perioada

1932 – 1938 unităţile şi

subunităţile au suferit

transformări, în actuala

cazarmă funcţionând

Regimentul Instrucţie

Jandarmi Drăgăşani,

ulterior devenind

Centrul 1 Instrucţie

Jandarmi.

D a t o r i t ă

rezultatelor excelente

obţinute de către Centrul de Instrucţie de Jandarmi

Drăgăşani, pe baza unor studii privind pregătirea

personalului şi în conformitate cu Ordinul Marelui

Stat Major nr. 15853/1938, la 1 iulie 1938, Şcoala de

Agenţi Poliţie Focşani îşi mută reşedinţa în garnizoana

Drăgăşani – Vâlcea şi ia denumirea de Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi. Aceasta şi-a început

activitatea şi cursurile la data de 1 noiembrie 1938,

primind numele comandantului Jandarmeriei din

acea perioadă, general de divizie Ioan Bengliu. Durata

cursurilor era de un an de zile, din care două luni

erau destinate „stagiului la teritoriu”, absolvirea şcolii

făcându-se la sfârşitul lunii septembrie, prin examen.

La începutul anului 1945 din cauza reducerilor

masive ale efectivelor de jandarmi s-au desfiinţat

instituţiile de învăţământ ale acestei arme, inclusiv cea

de la Drăgăşani.

După Revoluţia din Decembrie 1989, ca urmare

a cerinţelor tot mai mari de personal calificat, pentru

marile unităţi şi unităţi de jandarmi, prin Ordinul

ministrului de interne nr. 459 din 6 aprilie 1995 se

înfiinţează Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi

„Grigore Alexandru Ghica” în localitatea Bumbeşti-Jiu,

judeţul Gorj, iar prin Hotărârea Guvernului României nr.

54 din 24 ianuarie 2000, aceasta se mută în municipiul

Drăgăşani din judeţul Vâlcea.

Având în vedere cronologia evenimentelor, ziua

de 1 iulie 1938 este data

la care a fost înfiinţată

şcoala, aşa cum

rezultă din Registrul

Istoric al Jandarmeriei,

un demers pe care

arhiviştii şi istoricii

militari şi l-au asumat

cu legitimă motivație şi

probitate profesională

concretizat prin Ordinul nr. 154 din 22

octombrie 2014 privind atribuirea de denumiri onorifice

şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din

Ministerul Afacerilor Interne.

Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore

Alexandru Ghica” Drăgăşani susține procesul de

modernizare a resursei umane din Jandarmeria Română

prin abordarea modernă a formării subofiţerilor

jandarmi pe baza unui curriculum centrat pe

competenţe. Se asigură astfel, corelaţia între formarea

iniţială şi formarea continuă a personalului, prin

transpunerea pedagogică a procedurilor şi metodelor

utilizate în unităţile operative în cadrul cărora vor fi

încadraţi absolvenţii şcolii noastre.

Colonel Ion GRIGORESCU

SCURTĂ POVESTIRE… după o fotografie Era o curte exagerat de mare, împrejmuită cu

garduri înalte din ciment… Clădiri vechi, mulți oameni îmbrăcați în haine verzi, livezi nesfârşite şi culturi de porumb cât vedeai cu ochii…

Se plimba liberă prin iarba înaltă, necontrolată şi netăiată, alerga pe scările suspendate şi se ascundea după zidurile stinghere, prin clădirile dărăpănate de nepăsare. Uşile care se mai țineau drepte erau tot verzi.

Simțea dincolo de toate aceste lucruri lipsite de viață cum străbătea un dor ca un vânt nebun de primăvară; era dorul celor departe de casă, al militarilor în termen… Îi simțea trişti şi împovărați de amintiri timide, cu fete, cu mame, cu tați care le repetau obsesiv: „Armata trebuie făcută… acolo devii tu bărbat.” Păreau bătrâni pentru vârsta lor, fumau mult şi râdeau puțin. Cei mai mulți veneau să se odihnească pe scara micului magazin din unitate. Aici găseau înghețată, ciorapi, țigări, elastic, biscuiți… (atât își mai aduce ea aminte).

Era un copil plăpând, sprinten, îmbrăcat în ziua aceea cu o bluză turcoaz cu buline albe şi o fustă bleumarin din diolen. Cu nelipsitele săndăluțe cu bretele şi şosetuțe albe... Purta breton tăiat drept şi zâmbea forțat, la fel ca prietenii ei, băieții înalți în haine verzi.

Pe scara de la intrarea în magazin se făceau multe poze. Alegeau acest decor pentru că era locul lor de răgaz. Cele mai frumoase clipe din viața lor ostăşească şi le petreceau aici. Fumau şi îşi povesteau orele de peste zi. Vorbeau de familii, de iubite, de fedeleşurile din sat, de locurile de unde veneau, de instrucție, de plutoane şi de mâncarea de la popotă.

Fetița devenise mascota lor şi o rugau adesea să stea cu ei pe scară. Nu vorbeau niciodată urât şi nici nu o luau în seamă. Însemna pentru ei cât un frate sau o soră lăsată acasă, le aducea aminte de liniştea căminelor şi

de candoarea copiilor gură-cască. Avea cinci ani şi se credea la fel de matură ca ei.

O „îmbătrâneau” grijile şi dorul celor din curte. Îi părea rău că sunt „închişi”, îi părea rău de tristețea lor şi le înțelegea „răgazul”… Dar avea tot timpul din lume să uite, pentru că era copil şi pentru că îi avea alături mai mereu pe frații ei, o soră mai mare şi un frate mai mic. Alergau mult şi mâncau înghețată. Făceau împreună toate lucrurile la superlativ. (Ei nu apar în fotografie din motive „obiective”…)

Peste 30 de ani stătea pe aceeaşi scară. Locul chioşcului era luat de două încăperi despărțite de un

hol; în una din ele lucra ea. Uşile nu mai erau verzi, iar hainele celor din curte deveniseră albastre. Urmele vremurilor şi nepăsării erau acoperite cu var din belşug. Mirosul de iarbă era invadat de cel de motorină arsă cu care se ştergeau dungile negre ale holurilor.

Se ducea singură acasă (nu

ca înainte, însoțită de tatăl său îmbrăcat în verde)… Armata nu mai era obligatorie, iar militarii rătăciți prin curte erau al naibii de tineri. Dispăruse cu totul lumea de altădată; la chioşc nu mai vindea mama ei, ci un „jac administrativ”. Nu se ducea să cumpere nimic de acolo, pentru că nu mai exista nimic din povestea ei. Nu era nici măcar înghețată.

Iarba din curte este tăiată destul de des. Mirosul proaspăt îi aduce aminte de copilăria petrecută în cazarmă. Scara e lăsată pe mâini bune acum … Sunt tineri, destul de veseli şi nu trimit scrisori la mame.

După 40 de ani a găsit această fotografie… Căpitan Kati-Claudia BLÎNDU

165 de ani în slujba cetățeanului Jandarmeria Română – o instituție credibilă10 11

TRECUT - AU 20 DE ANISe întâmpla în anul 1995…După o lungă perioadă în care pentru şcoala

de subofiţeri de jandarmi se trăseseră obloanele, cineva şi-a adus aminte că ţara are din nou nevoie de jandarmi.

Şi aşa, printr-o hotărâre a guvernului, la Bumbeşti-Jiu, în județul Gorj, a prins din nou viaţă, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi, instituţie ce urma să pregătească tineri care să vegheze la respectarea unor valori nobile ale societăţii.

Dar, cum era şi firesc, cineva trebuia să dea un nou început activităţii de pregătire a viitorilor subofiţeri de jandarmi.

S-a întâmplat… în iulie…acelaşi an…Repartiţia absolvenţilor Academiei de Poliţie

„Alexandru Ioan Cuza” la unităţi.10 locuri erau alocate pentru Şcoala Militară de

Subofiţeri de Jandarmi Bumbeşti-Jiu.Fiind întrebat pentru ce unitate optez, fără să

stau pe gânduri, am rostit: „Aleg să merg la ŞCOALA DE SUBOFIŢERI de la Bumbeşti-Jiu!”.

ZIS ŞI FĂCUT! M-am întrebat ulterior: Am făcut bine? Ce voi găsi acolo? Ce voi face acolo?

Ajung la şcoală! Aici... surpriză!...Am realizat repede că ceea ce urma să fac, nu era

deloc uşor. De ce?În primul rând, locul nu se bucura de cele

mai bune condiţii de desfăşurare a procesului de învăţământ: mobilierul era uzat, nu erau duşuri (duceam elevii la Târgu-Jiu pentru îmbăiere), sălile de clasă nu erau ambientate, mijloacele didactice lipseau cu desăvârşire...

Apoi, trebuie să spun, am avut de „luptat” şi cu unele „mentalităţi”, potrivit cărora elevul trebuie să ştie decât să execute comenzi precum : „DREPŢI!”, „CULCAT!”, „LA LOC COMANDA!” Nimic altceva!

Am încercat, uşor, uşor, să demonstrăm că viaţa de elev militar înseamnă şi altceva: cultivarea unor calităţi morale şi de luptă precum: cinstea, demnitatea, onoarea, dar şi curajul, bărbăţia, dârzenia, fermitatea, perseverenţa, simţul datoriei.... Lucram cu oameni! Am reuşit?

Noaptea lui 17 februarie

1999 ...intrarea în Defileul Jiului... veniseră minerii... trebuia să le opresc înaintarea...cu cine?... cu 20 de elevi de anul I! Ne întrebam: Ce se va întâmpla?

Ei – 200... noi – 21! Au trecut? Nu! De ce? Pentru că am avut alături de mine 20 de elevi despre care nu ştiam prea multe, dar despre care, în acea noapte, m-am convins că, pentru curajul de care au dat dovadă, pentru că au stat nemişcaţi în faţa unor mineri pe care, numai dacă îi priveai, te gândeai la ce e mai rău pentru tine, da, acei minunaţi tineri, au dat dovadă că merită să îmbrace straiele ostăşeşti de jandarmi!

Aşadar, nu numai elevii au nevoie de noi! Cu toate greutăţile întâmpinate la Bumbeşti-

Jiu, elevii care au devenit jandarmi au făcut şi fac în continuare cinste Jandarmeriei Române, aflată atunci la un nou început.

Anul 2000...Şcoala de subofiţeri revine la Drăgăşani, în

„vechea matcă”.Alte locuri, alţi oameni,alte condiţii...Anul 2015... Sunt tot aici... Singurul din cei zece...Şi mă bucur să vă spun asta....Voi continua să

rămân aici... Cât voi simţi că elevii au nevoie de un dascăl ca mine, cât voi fi sigur că distinsele mele colege, şefii şi colegii mei vor crede că sunt omul potrivit la locul potrivit!

La ceas de sărbătoare, vă asigur, dragi elevi, că voi face în permanenţă tot posibilul să plecaţi în profesie „cu lecţia învăţată”, să ducem astfel, mai departe, munca începută acum 20 de ani!

LA MULŢI ANI!Locotenent-colonel Ilie DRAGOMIR

Între repere şi concepte metodologice - Rezultate şi Performanţe!

,, Nu schimbi cursul istoriei întorcând chipurile portretelor cu faţa la perete!” Jawaharlal Nehru

Revenită pe meleagurile însorite ale oraşului scriitorului Gib Mihăescu, într-o zi cu puternice semnificaţii religioase - Adormirea Maicii Domnului - 15 august 2000 - ca răspuns al unei necesităţi istorice, ŞCOALA - lăcaş de cultură educaţională şi rezervor al resursei umane, s-a adaptat continuu cerinţelor societăţii aflată într-o diversitate de situaţii de criză economică şi cultural-educativă. De la începuturi, drumul a fost clădit pe încredere, transparenţă, inovaţie şi adaptare la nou, urmând destinul nenumăratelor eforturi, încercărilor şi reconsiderărilor. Activităţile în echipă au adus realizări profesionale şi performanţe didactice semnificative.

Demersurile efectuate programatic şi planificat pentru entitatea de elevi care a urmat perioadele de şcolaritate, au aspectul unor acţiuni conjugate cu noţiuni, concepte, teorii şi proceduri. Performanţa elevilor s-a regăsit la fiecare finalitate a actului învăţării sub forma unor ,,produse educative” cuantificate prin note, calificative şi medii şcolare. Cum istoria trebuie respectată, rezultatele pozitive au purtat amprenta formelor educaţionale/curriculare cu un potenţial activizator pentru educat şi au adus în atenţie aspectele didactice şi metodice optime care se interinfluenţează şi interdetermină. Aşa s-a definit şi linia proiectivă pe care a parcurs-o fiecare serie de elevi, descrisă sinuos sau sub forma unor paliere constante de medii, ilustrate prin rezultatele examenului de absolvire. Produsele finale au marcat punctele tari şi slabe ale parcursului elevilor sub forma palmaresului prestigios de diplome, medalii, certificate de competenţe profesionale, atestate, obţinute în urma desfăşurărilor competiţiilor din şcoală sau la concursurile organizate de instituţiile cu care colaborăm.

Calitatea actului didactic este transpusă în promoţiile emblematice de caractere ce poartă marca unor profunde frământări. Pentru adevărul istoric considerăm că ne aflăm la bilanţul celor 15 ani de căutări care au produs schimbări necesare vizând obiectivele

învăţării sau celor motivaţionale. Numărul de şcolaritate relativ redus rezervat fetelor, începând cu anul 2004, a contribuit la ridicarea balanţei acceptărilor, comunicării eficiente şi creării unei arhitecturi relaţionale la clase care a dus la performanţe marcante finalizate cu rearanjarea poziţiilor în cadrul seriilor. Astfel, am avut ca şefi de promoţie - fete, ce au completat cu numele lor paleta de culoare a promoţiilor: Luiza Maria Nicoară şi Cristina Ionela Etegan!

Activizarea demersurilor educative în cadrul curriculei, a fost un proces al acţiunilor conjugate coerent cu factorii motivaţionali pe secvenţe şi subsecvenţe, cu valorificarea continuă a potenţialului formativ al

metodelor şi procedeelor didactice moderne. Nu s-a minimalizat influenţa altor factori şi demersuri care au fost previzionate pentru celelalte componente specifice mediului curricular, ştiind că, toate, alcătuiesc un sistem cu o ţesătură complexă de (inter)relaţii, (inter)determinări şi condiţionări reciproce.

Educatorul - sensibil îndrumător - a

manifestat în aceşti ani o atentă preocupare privind sistemul resurselor curriculare şi formele de organizare a activităţii cognitive realizate de elevi în procesul de construire a noii cunoaşteri. Clasa a devenit un autentic laborator de învăţare transpus într-un cadru propice pentru circumscrierea dispozitivelor de instruire centrate pe formarea activ-interactivă şi de transmitere a practicilor activ-participative.

Ca o continuitate a valorilor create, noul didactic se construiește de elev cu parcursuri şi traiectorii particulare, circumscrise învăţării aplicate, integrând principiile eficiente actului didactic, păstrând însă, imaginea liderului consolidată cu efortul generaţiilor.

Cu toţii, am înţeles din acest demers că proverbul: Nu poţi ajuta pe cineva să urce dealul fără ca tu însuţi să fii aproape de vârf! este un adevăr certificat de certitudini!

Colonel Maria CRÎNGUŞ

77 de ani de la înființarea Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani 77 de ani de la înființarea Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani12 13

8.JPG

Repartiția absolvenților

Pregătirea depunerii Jurământului Militar

Activități extracurriculare Drapelul de luptă al unității Exercițiu demonstrativ

Înmânarea atestatelor profesionale

Festivitatea absolvirii

Înălțarea în grad a absolvenților

Raportul subunităților Ofițerii școlii

Corpul ofițerilor școlii

Înmânarea Drapelului de luptă – defilarea comandantului școlii

Depunerea Jurământului Militar a primei promoții (după reînființare)

Subunitate de elevi la instrucțieDefilarea primei promoții de elevi cu prilejul absolvirii

Festivitatea înmânării Drapelului de luptă

Jandarmeria Română – o forță pentru securitatea ta! 165 de ani în slujba cetățeanului14 15

A fi jandarm – ocupaţie, profesie sau vocaţieRealitatea socială este o realitate a

interacţiunilor umane, a jocurilor de roluri sociale şi a construcţiilor de statusuri sociale. Problema rolului şi a statusului social poate fi abordată ca o problemă a identităţii anticipate şi a identităţii afirmate. Orice societate îşi creează instituţii în raport de nevoile care se impun la un anumit moment al evoluţiei ei, nevoi economice, nevoi de securitate, etc. Realizarea activităţilor necesare acoperirii acestor tipuri de necesităţi reprezintă funcţiile instituţiilor respective. La rândul lor, aceste instituţii sunt gândite ca un ansamblu de subfuncţii, reductibile în cele din urmă la om. Aceasta înseamnă că în interiorul instituţiei fiecare individ are un anumit profil, fiecăruia îi revine o anumită identitate. Imaginea aceasta o regăsim în statul de organizare al instituţiei, şi, în acest sens, vorbim de o identitate anticipată. La nivelul ansamblului societăţii anticiparea este în raport cu tipul instituţiei, cu raţiunea de a fi a acesteia, fapt ce implică şi o anumită axionormativitate la nivelul angajaţilor instituţiei. Tocmai din această perspectivă ne propunem să analizăm identitatea socială a jandarmului.

Jandarmeria se prezintă, am putea spune, ca un sistem de posturi şi funcţii, care interrelaţionează în vederea îndeplinirii cu eficienţă maximă a comenzii sociale încredinţate, realizarea ordinii şi siguranţei publice. Fiecărui post îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi, care presupune un anumit profil psihosocial, moral, profesional şi chiar fizic (condiţii de înălţime, stare de sănătate,

etc.) al persoanei care urmează să îl ocupe. Asumarea noii identităţi de către jandarmi se

face prin ritualul jurământului militar. Depunerea jurământului se constituie într-un eveniment al întregii comunităţi, care participă totodată la consacrarea unui statut social: statutul de militar, de jandarm. Rolul aferent acestui statut - „un model organizat de conduite, relativ la o anumită poziţie a individului într-un ansamblu interacţional”1 - nu poate fi jucat corect decât de oameni temeinic

pregătiţi şi cu înalte trăsături morale şi profesionale: cinstea, curajul, disciplina, vigilenţa, înaltul simţ al răspunderii pentru avutul public şi privat, respectul faţă de lege şi faţă de cetăţean. Devine clar că şi la nivelul simţului comun jandarmul nu poate şi nu trebuie să fie oricine.

Pentru a folosi perspectiva de analiză propusă de Charles C. Moskos,

Jr asupra armatei americane, putem spune că intrarea în instituţia jandarmeriei poate fi analizată în termeni de vocaţie şi profesie şi nu doar de ocupaţie:

- „o vocaţie este legitimată în termeni de valori instituţionale: un scop care transcende interesul individual în favoarea unei realizări prezumtiv mult mai înalte. În mod obişnuit, o vocaţie se bucură de o înaltă apreciere din partea societăţii, deoarece este asociată noţiunii de sacrificiu de sine şi completă dedicare faţă de o activitate.”2

1 Anne-Marie Rocheblave, „Noţiunea de rol: câteva probleme conceptuale”, în Ion Aluaş, Ion Drăgan, Sociologia franceză contemporană – Antologie, Ed. Politică, Bucureşti, 1971, p. 1512 Charles C. Moskos, jr., „Noua armată – vocaţie, profesie sau ocupaţie?”

Argumentele în favoarea definirii ca vocaţie sunt numeroase: datoria de a presta regulat serviciu de 24 de ore, subordonare necondiţionată faţă de legile şi regulamentele militare, interdicţia de a face grevă sau de a negocia asupra condiţiilor de activitate, lucru de altfel imposibil dacă ne gândim la situaţiile în care este chemat jandarmul să intervină – dezastre, calamităţi, etc.;

- „o profesie este legitimată sub forma unei expertize specializate, adică a unui nivel de calificare formal acreditat în urma unei pregătiri îndelungate, intensive … .”3. Chiar dacă acest concept de profesie dovedeşte anumite limite în aplicarea lui la cazul militar, derivate din faptul că recunoaşterea militară se bazează pe grad şi pe ierarhie şi nu, strict, pe expertiză profesională, vorbim totuşi de profesie, de expertiză profesională dacă ne raportăm la complexitatea misiunilor care nu ar putea fi îndeplinite dacă cei în cauză nu ar dispune de o foarte bună pregătire juridică, fizică, psihică, etico-deontologică, etc. Spre exemplu aplicarea principiului gradualităţii şi proporţionalităţii folosirii forţei poate face diferenţa dintre un profesionist şi un amator în problemele de ordine publică, dintre un jandarm foarte competent şi unul mai puţin pregătit. Argumente în favoarea în Ionel Nicu Sava, ş.a. (coord.), Armata şi societatea. Culegere de texte de sociologie militară, Ed. Info-team, Bucureşti, 1998, p. 2303 ibidem, p. 231

definirii ca profesie regăsim şi în procesul formării jandarmilor, care se realizează pe baza unui Standard de pregătire profesională, în care sunt riguros identificate competenţele care urmează a fi achiziţionate şi strategiile de realizare a acestora.

- „o ocupaţie este legitimată în termenii pieţei libere, adică în termenii prevalenţei recunoaşterii financiare pentru servicii echivalente”4. Acest model ocupaţional se face simţit sub presiunea adoptării legii privind salarizarea unică traductibilă prin încorporarea, într-o singură plată, a salariului de bază, a indemnizaţiilor,

sporurilor şi eventualelor scutiri de taxe. Numai că „Un astfel de sistem de salarizare ar putea să conducă la stabilirea unei relaţii angajat-patron mult diferită de tradiţia militară”5.

Recunoașterea socială de care se bucură jandarmul este mai curând expresia definirii acestuia

ca un profesionist cu vocaţie. Altfel, definirea strictă ca ocupaţie, l-ar plasa pe o piaţă concurenţială mai întâi a muncii, apoi a capitalului simbolic, cu consecinţa sindicalizării antagoniste a celorlalte categorii profesional-ocupaţionale şi a creşterii dificultăţii misiunilor de gestionare a ordinii publice prin acumularea de tensiuni.

Maior Petru Sorin DRĂGUŞIN

4 ibidem, p.2325 ibidem

165 de ani în slujba cetățeanului 77 de ani de la înființarea Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani16 17

PREGĂTIREA DE SPECIALITATE – componentă de bază pentru formarea profesională

a viitorilor subofițeri jandarmi„Cu cât mai multă sudoare pe câmpul de instrucție, cu atât mai puţin sânge pe câmpul de luptă”

Napoleon BonaparteFără a împărtăşi convingerea că jandarmii sunt

„născuți, nu făcuți”, pregătirea de specialitate a viitorilor subofițeri ai Jandarmeriei Române reprezintă principalul deziderat al personalului catedrei Tactica Jandarmeriei, structură de bază a Şcolii Militare de Subofițeri Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica,” Drăgăşani, catedră care gestionează şapte din totalul de paisprezece unități de competență parcurse de viitorii absolvenți.

Ce presupune de fapt pregătirea de specialitate? Reprezintă un tip aparte de pregătire, incluzând un sistem complex de obiective, acțiuni şi metode, angrenate unitar de instructorii militari în scopul formarii competențelor acționale şi atitudinale specifice jandarmului operativ.

Abordarea pregătirii de specialitate a viitorilor profesionişti se construieşte pe ideea că jandarmul trebuie să fie foarte bine pregătit din punct de vedere fizic şi psihic, dar şi pe realitatea că pentru a avea eficiență şi eficacitate, acesta trebuie să fie în măsură să utilizeze corespunzător toate posibilitățile legale de care dispune, în mod gradual, de la constatarea faptelor antisociale comise până la gestionarea situațiilor conflictuale şi chiar folosirea excepțională a forței şi a mijloacelor de intervenție.

În acest sens, personalul didactic al catedrei Tactica Jandarmeriei formează elevilor capabilități şi deprinderi de bază necesare îndeplinirii viitoarelor sarcini profesionale, în scopul apărării drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevenirii şi contracarării fenomenul infracțional şi pentru apărarea proprietății publice şi private. Pentru atingerea acestui deziderat, formarea de specialitate a viitorilor subofițeri presupune parcurgerea unor activități didactice complexe care trebuie să răspundă cerințelor standardului ocupațional specific profesiei de subofițer jandarm.

În cadrul modulului ,,Asigurarea şi menținerea ordinii şi siguranței publice” se formează competențele de a acționa în cadrul structurilor de jandarmi care participă la menținerea ordinii şi siguranței publice, de a executa acțiuni de asigurare a ordinii şi siguranței publice şi de a coopera în spațiul Schengen. La modulul ,,Restabilirea ordinii publice” se dezvoltă competențele de a executa acțiuni în cadrul intervenției pentru restabilirea ordinii publice, de a acționa în cadrul formelor de acțiune adoptate pentru neutralizarea acțiunilor ilegale şi de a manifesta comportamentul adecvat

în acțiuni de intervenție. Competențele de a executa măsuri tactice preventive, de a aplica măsuri tactice coercitive şi excepționale prin folosirea forței, a mijloacelor din dotare şi a armamentului şi de a aplica tactici de intervenție sunt formate în cadrul modulului ,,Realizarea intervenției profesionale”. Modulul ,,Paza şi protecția obiectivelor, transporturilor speciale, de bunuri, valori şi protecţia persoanelor” valorifică competențele de a aplica prevederile legislaţiei în vigoare pentru executarea misiunii de pază şi protecție a obiectivelor şi de a acţiona pentru protecţia transporturilor de bunuri, valori, produse cu caracter special, protecţia

corespondenţei clasificate şi a persoanelor, iar în cadrul modulului ,,Prevenirea, combaterea faptelor antisociale şi desfăşurarea activităţilor de cercetare documentare” se evidențiază competențele de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni contravenţionale, de a constata infracţiuni şi de a desfăşura activităţi de cercetare-documentare.

De la pregătirea aproape spartană din cadrul modulului ,,Realizarea intervenției profesionale” până la pregătirea de finețe profesională privind ,,Prevenirea,

combaterea faptelor antisociale şi desfăşurarea activităţilor de cercetare documentare”, dobândirea fiecărei competențe profesionale reprezintă încununarea unui complex proces de instruire desfăşurat în parteneriatul profesor - elev şi presupune managerierea activităţilor instructiv-educative, prin stabilirea unor scopuri bine definite, axate pe principii de eficienţă, eficacitate şi calitate, în corelare cu utilizarea unor stiluri şi metode de predare moderne bazate pe o abordare intermodulară, interdisciplinară şi sistematică a procesului de predare - învăţare - evaluare.

În acest context, modulele de pregătire specializate nu pot fi privite unilateral, ci ca părți ale aceluiaşi sistem, un sistem complex în cadrul căruia se formează luptători şi se definitivează caractere, un angrenaj în care îşi aduc aportul ofițeri cu experiență profesională şi didactică, capabili să ofere modele profesionale dar şi de exigență şi eficiență. Partenerul de instruire - educabilul, este implicat în propria formare în mod conştient şi activ, sub regia şi talentul pedagogic al instructorului militar de a genera atitudini pozitive şi de a stimula învățarea prin crearea unor contexte ipotetice complexe de antrenament, în care viitorii absolvenți se vor regăsi cu certitudine după festivitatea de absolvire a şcolii.

Cât priveşte raportul modulelor de specialitate cu celelalte module de pregătire, trebuie menționat că toate acestea au un profund caracter de complementaritate, de interdependență, fiecare modul având importanța sa proprie şi concurând în mod integrat la o sarcină comună, aceea a formării şi dezvoltării capacităților intelectuale, a atitudinilor şi a deprinderilor profesionale necesare viitorului subofițer jandarm. Prin urmare, studiul modulelor de specialitate se sedimentează pe fondul cunoştințelor şi deprinderilor acumulate prin studierea modulelor cheie şi de formare generală, înțelegând că, numai printr-o abordare interdisciplinară, absolvenții pot fi corespunzător pregătiți pe plan cognitiv, psihomotor şi afectiv pentru situațiile cu care se vor confrunta în practica socio - profesională. Se cristalizează trei seturi de valori la care viitorii subofițeri, în mod conştient, sunt motivați să adere: valori morale (altruism, cinste,

credinţă, demnitate, omenie şi responsabilitate); valori profesionale (competenţă, ambiţie, conştiinciozitate, creativitate şi eficacitate); valori psihosociale, relaţionale (autocontrol, receptivitate, recunoaştere socială, independenţă) .

Pentru atingerea unor performanțe profesionale este necesar ca tandemul profesor - elev să dispună de o logistică pe măsura aşteptărilor, constând în mijloace de intervenție şi protecție de ultimă generație, echipamente informatice şi de comunicare moderne, autospeciale de intervenție şi mijloace de marcare a focului armamentului, toate aplicațiile tactice desfăşurându-se într-un mediu simulat, care imită câmpul tactic. Cabinetul de criminalistică reprezintă un suport real pentru familiarizarea elevilor cu conservarea probelor şi mijloacelor materiale de probă, iar baza de antrenament a şcolii, adaptată ca un mini-orăşel de intervenție, răspunde nevoilor complexe de pregătire

pentru toate modulele de specializare .

Stagiul de pregătire de la C.P.P.C.J. Ochiuri este necesar şi benefic în formarea de specialitate a elevilor, fiind organizat pe parcursul a două săptămâni de pregătire la standarde înalte. Elevii beneficiază de expertiza internațională a instructorilor centrului şi de o bază de antrenament de excepție, care permite completarea şi dezvoltarea deprinderilor formate în şcoală. Trebuie menționat sprijinul real al beneficiarului, care pe parcursul a trei stagii de practică în unitățile operative, a reuşit realizarea unui transfer consistent de bune practici operative şi experiență pozitivă prin punerea elevilor

în ipostaze profesionale inedite.Toate aceste eforturi de formare profesională, prin

promovarea valorilor naţionale, europene şi general-umane, nu pot avea decât un feed-back pozitiv. Profesorii şi elevii îşi îndeplinesc datoria de onoare de a asigura pe termen lung Jandarmeriei o resursă strategică, valoroasă, bine pregătită, motivată şi eficientă – resursa umană, pentru că „școala cea mai bună este școala care te învaţă a învăţa”. (Nicolae Iorga).

Catedra Tactica Jandarmeriei

165 de ani în slujba cetățeanului Jandarmeria Română – o instituție credibilă18 19

UN ATU ÎN CARIERA DE JANDARM – CUNOAŞTEREA LIMBILOR STRĂINE

Cele şase diplome de limba franceză DELF (Diploma de Studiu a Limbii Franceze) şi DALF (Diploma Aprofundată a Limbii Franceze) sunt destinate tuturor celor care doresc să-şi valideze competențele lingvistice în conformitate cu nivelurile descrise de Cadrul european comun de referință pentru limbile străine (CECRL). Sunt diplome oficiale emise de Ministerul Francez al Educaţiei Naţionale, cu valabilitate definitivă.

DELF-ul este structurat pe patru niveluri: A1 (nivel de orientare), A2 (nivel elementar, de descriere), B1, B2 (utilizator independent, de argumentare), iar DALF-ul – pe două niveluri: C1 şi C2. Cele şase diplome sunt independente şi candidatul poate să se înscrie direct la nivelul ales. Fiecare nivel este evaluat după următoarele patru competenţe: înţelegere orală, creație orală, înțelegere scrisă și creație scrisă. Testarea este organizată de Institutul Cultural Francez din Bucureşti.

Elevii din anul al II-lea au confirmat prin obținerea atestatelor şi diplomelor pentru nivelul DELF, în sesiunea noiembrie 2014:

nivelul A2 – Ioan Dragoş Glavă, Ioan Cristian Tămaş, Bogdan Bădescu, Petre Ciprian Dima, Mihaela Stocheci, George Păun, Daniel Titu Ioța (a obținut cel mai mare

punctaj la acest nivel), George Daniel Stoica; nivelul A1 – Florin Mădălin Dumitru, Ionuț Mădălin Andrei (a obținut cel mai mare punctaj la acest nivel), Adrian Vasile Borăscu, Alexandru Chiriac, Ionel Corcoveanu, Lucian Nicolae Vîlcu, Florin Ciocoşi. Pregătirea şi coordonarea activităţii de testare a fost susţinută de către profesoara de limba

franceză, doamna căpitan Kati Blîndu.Selectarea şi pregătirea în domeniul limbii franceze

va fi continuată şi anul acesta pentru elevii de anul I, cu sprijinul unui lector francez care va susține activitatea didactică din şcoala noastră timp de două săptămâni.

În luna decembrie, în urma unei sesiuni de pregătire intensivă, elevii din şcoala noastră vor participa la testarea pentru obținerea certificatului de competență lingvistică

la limba engleză, conform STANAG 6001.

Căpitan Maria-Melania PADINĂ

MENS SANA IN CORPORE SANO E deviza sportului. Aparține lui Iuvenal. Omul

cu adevărat înțelept – spune poetul în Satire (X, 536) – nu cere cerului decât sănătatea spiritului dimpreună cu sănătatea corpului. Odată cu dezvoltarea sporturilor, cuvintele lui Iuvenal au căpătat şi o altă interpretare: sănătatea trupească condiționează şi asigură pe cea a minții. Marțial a mers mai departe şi a pus semnul egalității între viață şi sănătate: Non est vivere, sed valere, vita (Nu-i totul să trăiești, ci să fii sănătos). Dacă scădem – spune poetul latin – din zilele noastre timpul consumat de febre crude, tristeți grave și dureri chinuitoare, ajungem dintr-un salt de la copilărie la bătrânețe.

În sensul prețuirii sănătății trupeşti şi spirituale, în perioada 10-13 martie 2015, la Deva, s-a desfăşurat Campionatul de Judo al Ministerului Afacerilor Interne. Dragoş Simoiu-Vasile a obținut locul V la categoria 90 de kilograme, grupa de vârstă până la 35 de ani, iar Liviu Stăncescu a obținut locul V la categoria +100 de kilograme, grupa de vârstă între 35-45 de ani şi locul IV cu echipa Jandarmeriei.

În perioada 20-24 aprilie 2015 se desfăşoară Campionatul Instituțiilor de Învățământ ale M.A.I., organizat de Şcoala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” din Oradea.

Din partea şcolii noastre participă şase loturi sportive – tir, minifotbal, judo, tenis de masă, cros şi atletism – coordonate şi pregătite de instructorul de

tir, maior Marius Lixandra şi cei doi profesori de sport, căpitan Liviu Stăncescu şi căpitan Dragoş Simoiu-Vasile.

Sunt elevi din anul al II-lea, participanți pentru a doua oară la acest tip de manifestare sportivă, care se arată deosebit de încântați de competiție, de organizare, dar mai ales de efortul pe care l-au depus pentru ca tenisul de masă, judoul, tirul şi

probele de atletism să concureze loial cu regele sportului – fotbalul. Ovidiu Nicolăescu, Florin Bobi Drejoi, Mihaela Stocheci, Cătălina Marinescu, Ana Stăniloiu, Teodora

Cincă, Marian Stan, Adrian Arcan, Petre Dima, Călin Fărcaş şi Iulian Amzoiu sunt capetele de listă în cele şase loturi. Acestora li se alătură elevii din anul I, care deşi n-au experiența c o m p e t i ț i i l o r dintre instituțiile ministerului nostru, ne-au dovedit încă de la începutul pregătirii, că saltul de la copilărie la tinerețe se face cu multă muncă şi implicare.

An de an, vitrina cu medalii şi cupe a Şcolii Militare de Jandarmi Drăgăşani a devenit o veritabilă expoziție, un brand al calității instituției noastre, grație instructorilor de tir şi sport, elevilor şi tuturor celor care susțin mişcarea sportivă.

Catedra Pregătire Militară și Fizică

Jandarmeria Română – o forță pentru securitatea ta! 165 de ani în slujba cetățeanului20 21

vrăjmaşilor, care l-au spânzurat. Biserica Ortodoxă l-a trecut în sinaxar, prăznuindu-l la 12 mai.

Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul. A fost ostaş veteran din Durostor. Statornic în credința creştină, a fost ucis. Este amintit în calendarul ortodox pe 27 mai.

Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504) este prăznuit în Biserica noastră pe 2 iulie. Fiu al lui Bogdan al II-lea şi al doamnei Oltea, Ştefan cel Mare personifică însăşi Moldova, fiind cel mai mare domn al Moldovei şi apărător al creştinătății în fața puhoiului otoman. A domnit 47 de ani, construind 44 de mânăstiri, tot atâtea, spune tradiţia, câte războaie de apărare a dus, căci războaiele au fost doar de apărare. Binecredinciosul domn Ştefan nu a fost doar un om al războaielor. Tradiția îl cunoaşte ca trăitor al rugăciunii şi postitor.

Sfântul Mare Mucenic Procopie a fost ostaş, apoi dregător al Alexandriei, pe timpul domniei lui Dioclețian. Aflat într-o expediție de ucidere a creştinilor, a trăit clarviziunea unei cruci cu trei icoane şi a desluşit un glas: „Eu sunt Hristos cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu”. A devenit creştin, motiv pentru care a fost decapitat. Este prăznuit pe data de 8 iulie.

Sfântul Mucenic Emilian de la Durustor. Din actul său martiric, păstrat în limbile greacă şi latină, aflăm că Sfântul Emilian se trăgea dintr-o familie bogată, iar tatăl său, pe nume Sabbatianus, îndeplinea funcţia de prefect. Fiind ostaş a fost creştinat în timpul lui Iulian Apostatul (361-363). Distrugând idolii de piatră din templu, a fost ars pe rug, dar focul nu l-a mistuit. Apoi a fost supus la moarte martirică la 18 iulie 362, data la care şi Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte.

Voievodul Constantin Brâncoveanu (domn al Tării Româneşti;1688-1714), împreună cu fii săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache. Nenumărate sunt bisericile şi mânăstirile ridicate sau înzestrate de el pe tot cuprinsul ţării cu inconfundabilul stil arhitectonic brâncovenesc. Cununa muceniciei a primit-o la 15 august 1714, în ziua în care împlinea 60 de ani, după ce a văzut cazând sub sabie păgână capetele fiilor şi sfetnicului său. Trupurile martirizate au fost pângărite pe străzile Constantinopolului şi apoi aruncate în Bosfor, de unde au fost adunate şi înmormântate pe insula Halki. În 1720, trupul marelui voievod a fost adus în țară şi înmormântat în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din Bucureşti. Biserica Ortodoxă Română îi prăznuieşte la 16 august.

Sfântul Andrei Stratilat a fost căpetenie de ostaşi în timpul lui Maximian. Creştinându-se şi având mare

înrâurire asupra celor peste 2500 de ostaşi care l-au urmat în credință, au fost cu toții trecuți prin sabie. Este pomenit în calendarul nostru pe 19 august.

Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul este prăznuit pe 13 septembrie. A fost primul ostaş păgân convertit creştin, în legiunea Italica din timpul lui Tiberiu (14-37).

Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah au fost căpetenii romane în armata imperială în timpul lui Maximian. Descoperindu-se că sunt creştini, li s-a cerut de către împărat să aducă împreună jertfă lui Zeus. Refuzul lor a stârnit mânia împăratului, din a cărui poruncă au fost batjocoriți, schingiuiți şi omorați. Capetele lor se află la Mitropolia din Craiova. Sunt prăznuiți pe 7 octombrie.

Sfântul Mucenic Longhin Sutaşul este pomenit în calendarul ortodox pe 16 octombrie. Ostaş în timpul lui Pilat (26-36), acesta a împuns cu sulița trupul lui Hristos şi a păzit mormântul Mântuitorului. Martor la toate semnele morții şi învierii lui Hristos, a devenit propovăduitor al noii credințe, motiv pentru care Tiberiu (14-37) a poruncit să fie decapitat.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este prăznuit pe 26 octombrie. A fost general în armata romană, fiind fiul guvernatorului Tesalonicului în vremea lui Diocletian. Ajuns el însuşi guvernator în Tesalonic şi descoperindu-se că este creştin, a fost, din porunca împăratului, întemnițat, pentru a fi trimis să lupte în arenă cu un gladiator neînvins până atunci. Dimitrie şi Nestor au fost ucişi. Trupul lui Dimitrie a devenit izvor de mir şi, prin atingere, prilej de vindecare.

Sfântul Mucenic Mina a fost ostaş sub comanda tribunului Erminian în vremea lui Diocletian. Dislocat cu oastea la Catiani, când a început prigoana împotriva creştinilor, s-a retras în munte. Revenit în mijlocul necredincioşilor şi certându-i în timpul unei sărbători păgâne, a fost prins din ordinul guvernatorului şi decapitat. Este prăznuit la 11 noiembrie.

Sfântul Mucenic Mercurie a fost ostaş de origine scitică în timpul lui Decius. Într-o luptă împotriva barbarilor i s-a arătat îngerul Domnului. Invitat să aducă jertfe zeilor, a refuzat. Împăratul a poruncit să fie omorât. Biserica noastră îl prăznuieşte pe 25 noiembrie.

Sfântul Mucenic Eustratie este trecut în calendarul ortodox la 13 decembrie. A fost comandant de oaste în timpul lui Dioclețian. La judecata unor creştini, pe care îi aştepta osânda, Eustratie a ieşit în fața lor, mărturisindu-şi propria credință în Hristos, motiv pentru care au fost ucişi laolaltă.

Preot militar Marian DRĂGUȚ

Sfinți militari în tradiția ortodoxăSfințenia este proprie numai lui Dumnezeu,

sfinții fiind oameni care prin sacrificiul lor au primit darul sfințeniei. Unii au devenit martiri sau mucenici ai credinței cu prețul propriei vieți. În chip deosebit, panteonul sfinților Bisericii, mai ales cel al primelor veacuri, este frumos împodobit cu sfinții militari, care au dat dovadă de eroism şi aleasă credință, mărturisindu-l pe Hristos cu prețul propriei vieți. Prezentăm o parte dintre sfinții militari, mai cunoscuți, pentru că mulțimea sfinților numai Dumnezeu o ştie.

Sfântul Mucenic Polieuct era ostaş de seamă în Melefina, Armenia. Martiriul la care l-a condamnat împăratul Decius (249-251) a luat sfârşit prin decapitarea acestui mărturisitor de Hristos. Pomenirea lui se face pe data de 9 ianuarie.

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat era un mare conducător de oaste, împăratul î n c r e d i n ţ â n d u - i cârmuirea cetăţii Heracleea, lângă Marea Neagră. Sfântul întrecea pe mulţi cu podoaba sufletului, cu frumuseţea trupului şi cu puterea cuvântului şi mulţi căutau să-l aibă prieten. Până şi împăratul Licinius dorea să-l întâlnească. Împăratul, văzând că nu poate să-l întoarcă la zadarnica cinstire a idolilor, a poruncit să i se taie capul şi, astfel, s-a săvârşit în ziua de 8 februarie.

Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron era ostaş tânăr în ceata Tiranilor (recruţilor), din legiunea Margariţilor, sub împăratul Diocleţian. Venind poruncă de la împărat ca toţi ostaşii să aducă jertfă zeilor, Sfântul Teodor a refuzat. A fost prins şi dat pe mâna dregătorului cetăţii, care a poruncit să fie omorât în grele chinuri. Prăznuirea lui se face pe 17 februarie în Biserica de Răsărit, dar şi în săptămâna întâi a Postului Mare.

Sfinţii Mucenici din Evghenia. Căpitanul Mavrichie şi ceata lui de 70 de ostaşi, creştinându-se, au refuzat cultul oficial al zeilor. Împăratul Maximian (286-305) a poruncit să li se scoată hainele ostăşeşti şi să fie judecaţi. Cu căngi li s-a sfâşiat carnea, cu ciocane li s-au zdrobit oasele, după care au fost arşi, duşi într-o mlaştină şi lăsaţi pradă fiarelor. Biserica noastră îi prăznuieşte pe data de 22 februarie.

Sfinţii 42 de Mucenici din Amoreea. Au fost ostaşi creştini în cetatea Amoreea (Frigia) în timpul împăratului Teofil (829-842). Cetatea a fost cucerită de turci, care i-au întemnițat pe cei 42 de creştini, i-au pus cu picioarele în butuci şi i-au forţat să treacă la mahomedanism. Refuzând convertirea, au fost decapitaţi. Ei sunt prăznuiţi în Biserica noastră pe 6 martie.

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. În multe părţi ale Bisericii creştine, la 9 martie în Biserica din Răsărit şi la 10 martie în Biserica de Apus, se comemorează amintirea unui grup de 40 de ostaşi care pentru credința lor statornică față de Hristos au suferit moarte de martiri

prin înghețare într-un lac din părțile Armeniei. Amintirea acestor mucenici se leagă de obiceiuri populare, constând în pregătirea unor produse alimentare din faină de grâu. Bobul de grâu zdrobit este simbolul morții, dulciuri, ele amintesc bucuria biruinței, şi condimente, mai ales scorțişoara, simbol al suferințelor. Pregătite sub formă de opturi, sugerând coroanele oferite martirilor, sau de

pâinişoare scufundate într-o compoziție de aspectul apei înghețate, amintind lacul în care au murit ostaşii credincioşi.

Sfântul Marin era un ofiţer nobil şi bogat din armata imperială, care din dragoste pentru credinţa sa a ales moartea de martir, în localitatea Cezareea din Palestina. A fost condamnat la moarte prin decapitare. Este pomenit pe data de 17 martie.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Numele şi icoana Sfântului Gheorghe sunt cunoscute şi răspândite în toată lumea creştină; calendarul ortodox şi cel romano-catolic îi consemnează amintirea la 23 aprilie. Conducător în oastea împăratului Dioclețian (284-305), i s-a cerut să-şi renege credința creştină. A rezistat cumplitelor torturi, impresionând-o pe împărăteasă, care a trecut şi ea la creştinism. Amândoi au fost decapitați în anul 303.

Sfântul Mucenic Ioan Valahul a fost un român din secolul al XVII-lea. Robit la 15 ani, într-o luptă cu otomanii, acestuia i s-a cerut să renunțe la creştinism şi să îmbrățişeze mahomedanismul. Refuzul a stârnit mânia

165 de ani în slujba cetățeanului 77 de ani de la înființarea Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani22 23

Arc peste timp . Semnificații . Împliniri .Intrând în curând în sărbătorirea unei existențe

rodnice, Şcoala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani poartă spre întâlnirea cu viitorul – odată cu devotamentul instructorilor militari, cu idealul celor nou pregătiți pentru profesia de subofițer jandarm – însemne şi valori ale şcolii militare, tradiții şi împliniri.

Atestată de documente, mărturii şi sigilii păstrate cu trecerea anilor, reliefată în activitatea profesională a seriilor succesive de absolvenți, menirea şcolii militare de subofițeri se împlineşte sub semnul unor statornice valori umane, prin instrucție, educație şi identitate civică. Tinerii subofițeri jandarmi constituie o emblemă, o expresie a legăturii de fond dintre vocația profesională şi ataşamentul față de instituție.

Posibilitatea de a menține integritatea şi sănătatea morală a societății, prin respectarea normelor de conviețuire socială rezidă în nivelul conştiințelor morale individuale la care se ajunge prin intermediul procesului educativ. Educația bună – ceea ce facem ori nu facem atunci când trebuie şi unde trebuie, în raport cu o anumită condiție sau intenție – este aceea care favorizează revelarea şi exercitarea capacităților, dezvoltarea lor, pentru că educația nu-şi propune niciodată să le creeze, să facă să fie ceea ce, de facto, şi nici măcar virtual, nu există.

În condițiile actuale în care educația nu mai este privită ca un dar oferit, ci ca unul pe care ajungi, de-a lungul anilor, să ți-l oferi treptat – ştiind că ea nu schimbă omul, ci-l ajută doar să fie el însuși, în raport cu ceea ce poate şi cât poate – s-a intervenit şi se intervine permanent asupra viitorilor subofițeri pentru a distinge binele de rău în acțiunile lor şi ale semenilor lor. Simțul datoriei, dreptății, responsabilității, echității dau o

anumită coloratură vieții morale, rod al unei activități educative bine conduse, la a cărei eficiență contribuie toți factorii educativi.

În munca educativă pe care sunt obligați să o desfăşoare, zi de zi, instructorii militari trebuie să țină seama de faptul că experiența de viață se câştigă şi se formează pe căi diferite dar, întotdeauna în funcție şi de ei. Modalitatea originară şi fundamentală de realizare a activităților practice rămâne munca, rodul unor trăiri nemijlocite, rezultate din situații în care, de regulă, a fost

implicată personalitatea în ansamblul său. O mare parte a acestei experiențe se preia, se însuşeşte în mod mediat, prin persoane interpuse, adică pe bază de exemple. Acesta este un gen de învățare observațională, promovat din plin în această şcoală, constituie o modalitate facilă prin care poate fi acumulată – prin cugetare proprie şi discernământ – o experiență profesională şi, de ce nu, de viață, valoroasă. În acest context, se relevă motivația profesională adică gradul de disponibilitate de a se implica şi de a depune efort susținut în vederea atingerii unor obiective profesionale, definite individual sau organizațional. Pe lângă motivație, existența unei

etici profesionale, specifice militarilor, particularizează profesia şi, implicit, performanța. Esența acestei etici profesionale o constituie responsabilitatea socială care derivă dintr-un sentiment al datoriei cu totul special, nefiind doar o trăire, o stare de spirit, ci se exteriorizează devenind o componentă a comportamentului civic organizațional iar la finalizarea şcolii, elevului jandarm îi sunt proprii viziunea, realismul, curajul şi comportamentul moral, aspecte care îl fac demn de a-şi onora angajamentul suprem „Jur, să-mi apăr țara…”.

Maior Simona ERCIULESCU

__CALENDAR CULTURAL 2015__IANUARIE – luna clasicilor

15 IANUARIE – 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale.

24 IANUARIE – 156 de ani de la Unirea Principatelor RomâneFEBRUARIE – luna sculpturii

19 FEBRUARIE – Naşterea lui Constantin BrâncuşiMARTIE - luna florilor

1 MARTIE – Ziua Mărţişorului8 MARTIE – Ziua Internaţională a Femeii25 MARTIE – Bunavestire - Ziua Poliţiei Române

APRILIE – luna luminii3 APRILIE – Ziua Jandarmeriei Române12 APRILIE – Sfintele Paşti23 APRILIE – Ziua Mondială a Cărţii

MAI – luna libertăţii 1 MAI – Ziua Internaţională a Muncii9 MAI – Ziua Independenţei, Ziua Victoriei şi Ziua Europei21 MAI – Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor

IUNIE – luna copilului1 IUNIE – Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului26 IUNIE – Ziua Drapelului Naţional al României

IULIE – luna şcolii1 IULIE – 77 de ani de la înfiinţarea Școlii de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore

Alexandru Ghica”29 IULIE – Ziua Imnului Naţional al României

AUGUST – luna Mariei Și a Marinei15 AUGUST – Adormirea Maicii Domnului - Ziua Marinei31 AUGUST – Ziua Limbii Române

SEPTEMBRIE – luna salvatorului1 SEPTEMBRIE – Ziua Jandarmeriei Rurale13 SEPTEMBRIE – Ziua Pompierului

OCTOMBRIE – luna armatei25 OCTOMBRIE – Ziua Armatei

NOIEMBRIE – luna patronilor8 NOIEMBRIE – Ziua patronilor Jandarmeriei Române, Sfinţii Arhangheli Mihail şi

Gavril30 NOIEMBRIE – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României

DECEMBRIE – luna cadourilor1 DECEMBRIE – Ziua Naţională a României - Marea Unire8 DECEMBRIE – Ziua Constituţiei25 DECEMBRIE – Naşterea Domnului - Crăciunul31 DECEMBRIE – Anul Nou