ADER 1.2.3. TEHNOLOGII POMICOLE INOVATIVE DE LIMITARE A IMPACTULUI NEGATIV AL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Plan Sectorial – ADER 2020

Contract: 1.2.3./2011

Obiectivul general ADER 2020ADESC 1. Adaptarea tehnologiilor de cultura a plantelor şi

de creşterea animalelor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice

Obiectivul specific ADER 20201.2. Tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de

cultură a plantelor adaptate impactului schimbărilor climatice

Durata de realizare a proiectului: 01 noiembrie 2011 – 10 decembrie 2014.

Bugetul alocat: 743.928 lei

Coordonator proiect:Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniDirector proiect: Dr. ing. CHIŢU Emil

Partener 1:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil proiect: Dr. ing. SEPTAR Leinar

Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil proiect: Dr. ing. CÂRDEI Eugen

Partener 3:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaResponsabil proiect: Dr. ing. PLATON Ioan

Partener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiResponsabil proiect: Dr. ing. PETRE Gheorghe

Partener 5:Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri DăbuleniResponsabil proiect: Dr. ing. Rățoi Iulian

Parteneri

Distribuţia partenerilor în ţară

CPP1

P3

P5

P2

P4

Obiectivele ProiectuluiAdaptarea tehnologiilor de cultură a pomilor din diferitele zone climatice ale României, pentru diminuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice în condiţiile creşterii rentabilităţii şi îmbunătăţirii protecţiei mediului.

Obiectivele Fazei VII/2014- Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii variantelor

tehnologice inovative de diminuare a impactului negativ al schimbărilor climatice în zonele investigate şi al metodologiilor de diagnosticare a stresului. Calculul eficienţei economice a soluţiilor propuse. Diseminarea rezultatelor finale prin comunicarea şi publicarea naţională şi internaţională. Participarea la manifestări tehnico - știinţifice din domenii specifice proiectului. Taxă de brevetare instituţională.

Menţinerea agro-ecosistemelor pomicole în stare de juvenilitate în vederea stimulării productivităţii primare utile, creează în acelaşi timp o vulnerabilitate ecologică specifică sistemelor pomicole intensive, nearmonizate cu capacitatea de rezilienţă a ecosistemelor naturale mature.

Pentru atingerea durabilităţii în cadrul acestor agro-ecosistemepomicole intensive create, este necesară aplicarea unor elemente tehnologice inovative, care au drept scop esenţial obţinerea unor plantaţii sănătoase, rezistente la impactul climatic nefavorabil şi care pot realiza producţii de fructe profitabile şi constante.

Eliminarea vulnerabilităţilor ecologice specifice sistemelor intensive şi superintensive promovate în cultură până acum, fără să fie afectată semnificativ productivitatea şi eficienţa economică, în condiţiile sporirii calităţii fructelor şi a valorii lor alimentareconstituie o prioritate pe plan mondial.

INTRODUCERE

Pentru rezolvarea acestor probleme se derulează multiple programe şi s-au înfiinţat organisme în ţările cu pomicultură avansată (Olanda, Italia, Franţa, Statele Unite, China, Israel etc.) în vederea promovării tehnologiilor „de precizie” în pomicultură: Wageningen, Netherlands; Geneva, USA - Cornell University; Florida, USA - Citrus Research and Education Center (CREC) Precision Agriculture Program, University of Florida; Paso Robles, California, USA - Precision Ag, Inc.; Prosser, Washington State, USA - Washington State University Centre for Precision Agricultural Systems (CPAS), etc.

Acest sistem se bazează pe noi instrumente şi surse de informare furnizate de tehnologiile moderne, cum ar fi sistemele de poziţionare globală (GPS), teledetecţie (RS) şi sistemul de informaţii geografice (GIS). Tehnologiile moderne sunt integrate complet în tehnologia informaţiei. Se aplică tehnologiile informatice cheie, cum ar fi bazele de date geografice, sistemeinteligente de suport şi decizie, precum şi teoria şi aplicarea practică a diagnosticului spectral al solului şi al frunzelor privind conţinutul în nutrienţi şi modelul on-line de detectare al microelementelor din fructe. Tehnologia informatică este un element cheie pentru a stabili tehnologiile pentru obţinerea de fructe de înaltă calitate, eficienţă şi ecologice şi oferă suport tehnic pentru o creştere a veniturilor pomicultorilor simultan cu reducerea costurilor şi a poluării fructelor.

Aceste tehnologii de precizie implică aplicarea unor măsuri tehnologice variate, care tind să reducă vulnerabilităţile sistemelor de cultură actuale, cum ar fi: - soiuri de mare valoare biologică şi calitate a fructelor, cu rezistenţă sau toleranţă la boli, care fac posibilă reducerea numărului de tratamente fitosanitare poluante pentru sol, apă şi fructe;- portaltoi de vigoare redusă care distribuie asimilatele preferenţial spre fructe, care facilitează lucrările de tăiere, tratamentele fitosanitare şi recoltarea;- întreţinere a solului de pe intervalele dintre rânduri sub formă înierbată;- secvenţe tehnologice complexe de combatere a efectelor nefavorabile ale accidentelor climatice;- tocarea biomasei lemnoase rezultate la tăiere şi menţinerea ei în livadă;- mulcirea solului sub rândurile de pomi, cu material vegetal rezultat din tocarea ierburilor de pe interval, reduce cu 80% cantitatea de erbicide folosite;- fertilizarea echilibrată în funcţie de fertilitatea naturală a solului, de specia cultivată şi de nivelul producţiei realizate;- gestionarea riguroasă a irigării în funcţie de consumul de apă al pomilor, prin udări zilnice cu sisteme de irigare localizată asociată cu fertirigare, în vederea economisirii resurselor naturale;- aplicarea unei scheme de tratamente fitosanitare integrate cu produse “bio” şi produse cu toxicitate redusă, administrate cu echipamente performante cu volum redus de soluţie/hectar, etc.

În opiniile cercetătorilor de la Department of Horticulture, New York State Agricultural Experimental Station, Cornell University, Geneva, NY (Terence Robinson et al., 2013), livezile viitorului vor fi de 3,0-3,5 metri înălțime, cu coroane foarte înguste, care pot fi menținute prin tăiere mecanizată pentru a reduce costurile forței de muncă și pentru a îmbunătăți calitatea fructelor, care vor fi recoltate cu platforme speciale.

Se așteaptă ca astfel de livezi să aibă randamente foarte mari (80-100 t/ha), cu o calitate ridicată de fructe uniforme.

Un obiectiv important este ca astfel de livezi viitoare să poată fi gestionate cu un număr semnificativ mai mic de ore de muncă manuală pe an. Pentru o bună intercepție a luminii solare, coroanele trebuie să fie relativ înalte (3,0 – 3,5 m) și înguste (maxim 90 cm grosime).

Necesitatea rambursării rapide a investiției inițiale de la înființarea livezii, a condus la utilizarea la plantare a unor pomi cu coroana preformată, plantați la densități mari (2.500 – 3.000 pomi/ha), maximizarea proceselor de creștere de după plantarea pomilor prin utilizarea irigării și a fertilizării, minimizarea tăierilor la plantare și în primii 3 ani și simultan practicarea înclinării ramurilor pentru a induce rodirea timpurie.

S-a constatat că coroanele simple și subțiri, sunt mai ușor de întreținut prin tăiere mecanizată parțială.

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei a VI-a/2014

Nr.crt

Parteneri /acronim Rezultate preconizate

Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect ICDP Pitești

Raport de demonstrare. Calculaţie privind eficienţa economică./Raport ştiinţific şi tehnic;

Carte, articole, publicaţii, informări. Brevetare tehnologii sau secvenţe tehnologice inovative, metodologii de diagnosticare a stresului climatic.

S-a studiat dinamica temperaturilor minime absolute anuale și a sumei precipitațiilor pe an, din perioada 1961-2010 în România (50 ani).S-au studiat la ICDP Pitești, în trei culturi de concurs organizate la prun, cireș și cais cu soiuri și portaltoi creați în institut sau proveniți din import, însușirile complexe ale celor doi parteneri. La prun s-a testat influența a cinci soiuri (Stanley, Centenar, Carpatin, Tita și Cacanska Rodna), altoite pe portaltoiul vegetativ cu vigoare redusă Sain Joulien, asupra însușirilor privind creșterea și fructificarea pomilor în primii cinci ani de la plantare. La cireș s-au analizat cei doi portaltoi vegetativi, IP-C4 de vigoare mare și IP-C7 de vigoare mai redusă creați la institut și soiurile Daria, Rubin, Severin, Stella, Superb și Van. La cais s-au studiat comportarea soiului Valeria altoit pe 6 portaltoi vegetativi de perspectivă creați la institut: Adaptabil, B 83/5, Baroc, CS 6, Mirobolandwarf și Miroper, într-o plantație intensivă cu 1.300 de pomi la hectar, irigată prin aspersiune, în primii 4 ani de la plantare. Portaltoiul Baroc a fost înscris la ISTIS în vederea brevetării.

2 Partener 1 – SCDP Constanţa

3 Partener 2 – SCDP Iaşi

4 Partener 3 – SCDP Bistriţa

5 Partener 4 – SCDP Voineşti

6 Partener 5 –SCDCPN Dăbuleni

Activităţile întreprinse și rezultatele obținute de Coordonatorul de proiect – ICDP Piteşti

MărăcineniTendințele temperaturilor minime absolute anuale ale aerului și ale precipitațiilor anuale (50 ani, 1961-2010)

S-a utilizat pentru această analiză o bază de date furnizată de Administrația Națională de Meteorologie București, formată din cea mai scăzută temperatură minimă a fiecărui an din cei 50 (1961-2019), pentru un număr de 87 stații meteorologice uniform distribuite pe teritoriul României. De asemenea pentru analiza dinamicii precipitațiilor pe același interval de timp, am avut la dispoziție sumele cantităților de precipitații anuale, pentru aceleași stații meteorologice. În ambele cazuri, atât pentru temperaturile minime absolute, cât și pentru precipitații pe cei 50 de ani luați în studiu, s-a manifestat în medie pentru toate cele 87 de stații meteorologice, o tendință asigurată statistic de creștere a valorilor cu 0,22°C pe deceniu pentru temperaturile minime absolute și cu 6,04 mm pe deceniu pentru cantitatea anuală a precipitațiilor.

S-a manifestat tendința de menținere a valorilor minime absolute de temperatură, sau chiar scădere în sudul și estul țării și de creștere în nord-vestul și vestul țării (figura 7). În ceea ce privește dinamica regimul pluviometric pe deceniu, se identifică mari diferențe între zona de sud a țării (Câmpia Română de sud și est, nordul Dobrogei, județul Mehedinți), în care cantitatea de precipitații s-a diminuat și zona de nord-vest și vest a României în care sumele anuale ale precipitațiilor au crescut, în medie, cu peste 20 mm pe deceniu.

Distribuția tendințelor medii de variație pe deceniu ale temperaturilor minime absolute anuale în România (1961-2010)

Distribuția tendințelor medii de variație pe deceniu ale precipitațiilor anuale în România (1961-2010)

Meteograma anului agricol 2013 – 2014 la Mărăcineni, Argeș

Probabilitatea înregistrării unor valori lunare mai mici decât cele specifice intervalului 1 oct. 2013 - 30 septembrie 2014 la Mărăcineni, Argeș (fașă de

normala 1969-2013)

Producţiile de fructe obţinute în cultura de concurs cu soiuri fără rezistență genetică la rapăn (t/ha)

Cultura de concurs cu soiuri fără rezistență genetică la rapănDate generale : Anul înfiinţării – primăvara 2006 şi 2007; distanţa de plantare 3,25 x 1 m; 3078 pomi/ha; portaltoi – M 9; formă de coroană fus subțire olandez.

Soiul/anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Media Braeburn 6,1 15,8 35,4 46,3 72,6 47,3 67,5 41,6 RedJona Prince 5,2 12,7 30, 8 32,5 65,7 36,8 63,2 35,3 Pinova - 8,5 18,8 39,3 75,3 45,8 70,5 43,0 Fuji kiku - 5,2 16,9 34,7 62,6 39,7 65,4 37,4 JonaGored Morena - 6,4 15,7 35,2 59,4 45,6 68,2 38,4 Golden Clona B - 9,6 19,4 36,8 73,8 38,3 69,7 41,3 Golden Reinders - 8,4 19,7 35,3 72,6 32,1 65,4 38,9 Golden Delicious - 7,9 17,4 37,1 69,6 34,2 63,9 38,4 Idared - 8,2 16,9 35,8 57,3 44,9 61,2 37,8

Producţiile de fructe obţinute în cultura de concurs cu soiuri de măr rezistente la rapăn (t/ha)

Cultură de concurs cu soiuri de măr rezistente la rapăn în sistem superintensivAnul înfiinţării – primăvara 2009; distanţa de plantare 3,50 x 1,25 m ; 2285 pomi/haportaltoi – M 9, Pi 80, T 337, EMLA; forma de coroană – fus subțire

Soiul / anul 2009 2010 2011 2012 2013 Media Topaz - 12,7 21,7 35,8 69,4 34,9 Goldrush - 13,5 34,6 19,7 49,0 29,2 Dalinred - 12,8 24,8 30,3 61,8 32,4 Dalinbel - 11,7 26,8 33,7 48,4 30,1 Dalinco - 13,1 20,4 17,6 42,5 23,4 Ariwa - 12,9 29,7 34,8 52,1 32,3 Crimson crisp - 8,9 18,3 26,7 38,5 23,1 Golden Lasa - 12,1 19,6 33,5 52,3 29,3 Iniţial - 5,3 14,7 19,4 34,7 18,5 Rustic - 5,2 15,8 21,7 35,9 19,6

Influenţa soiului de prun asupra producției de fructe obținută în anul al V-lea de la plantare (2014)

La prun s-a testat influența a cinci soiuri (Stanley, Centenar, Carpatin, Tita și Cacanska Rodna), altoite pe portaltoiul vegetativ cu vigoare redusă Sain Joulien, asupra însușirilor privind creșterea și fructificarea pomilor în primii cinci ani de la plantare (2010-2014). Plantația a avut o densitate de 1.111 pomi/ha (4 x 2,25 m) și a fost irigată prin picurare.

Aspect din plantația superintensivă de prun cu soiurile Stanley, Tita, Centenar, Carpatin și Cacanska Rodna altoite pe Saint Joulien (anul 5 de la

plantare)

Dinamica orară a diametrului trunchiului (mm) la soiul de măr Braeburn, altoit pe M9, în intervalul 10.05. - 06.11.2014 – la Mărăcineni, Argeș.

Partener 1 – SCDP Constanţa

Partener 2 – SCDP IaşiExperimentările privind elaborarea tehnologiilor de cultură a pomilor în vederea

limitării impactului negativ asupra plantaţiilor pomicole se desfăşoară în două module: Plantaţii de cireş (3 ha) cu soiurile: - creaţii ale SCDP Iaşi: Cătălina, Ştefan, Alex, Paul, Ludovic, Margo, Mihai, Anda, George şi Andrei. străine: Regina, Kordia, Hudson. Pomii au fost plantaţi în anul 2011 la distanţa de 5 x 4 m, intervalul dintre rânduri a fost înierbat, iar pe rândul de pomi s-a aplicat un mulci textil.Plantaţii de măr (10 ha) cu soiurile: Idared, Starkrimson şi Golden delicious. Pomii au fost plantaţi în anul 2002 – soiul Idared şi 2006 soiurile Starkrimson şi Goldendelicious, la distanţa de 4 x 4 m, fiind conduşi sub formă de palmetă cu braţe oblice.

În cadrul programului fitosanitar, s-a urmărit în mod special combaterea principalilor patogeni cum ar fi: monilioza (figura nr.1) și antracnoza (figura nr. 2) și dăunători, precum: musca cireșelor (figura 3) și afide (figura 4), deoarece condițiile climarice au favorizat evoluția și dezvoltarea acestora.

Moniliniafructigena(original)

Coccomyceshiemalis(original)

Partener 3 – SCDP BistriţaIn cadrul experientei in anul 2014 rezultatele finale obtinute in faza 7, in parcela experimentala (Densitatea de 1667 pomi/ha, forma de coroana: slender spindle (Fus subtire),soiul Florina / M26 ) au fost V1-lucrari mecanice s-a inregistrat o productie medie per pom de 29.0 kg, la varianta V2-Erbicidat de 27.7 kg/pom, iar la varianta V3-Cosit 25.4 kg/ pom, diferenta fiind de +3.6 kg/pom intre variantele V1-V3 si +1.3 kg intre variantele V1-V2. Concluzia cercetarilor arata ca prin tehnologia aplicata de lucrari ale solului-V1 (mobilizarea solului cu freza dezaxata) se intrerupe capilaritatea solului prin care apa circula ascendent si astfel se limiteaza pierderea de apa prin evapotranspiratia solului, realizandu-se astfel limitarea impactului negativ al schimbarilor climatice

Partener 4 – SCDP VoineştiÎn funcţie de creşterea în diametru a trunchiului pomilor, în anul 8 de la plantare, soiurile de măr cu rezistenţă genetică la boli, cultivate în sistem de mare densitate, altoite pe portaltoiul M9, se diferenţiază astfel: - soiuri viguroase, cu diametrul trunchiului peste 60 mm: Luca (77,51mm), Golden Lasa (67,47mm), Enterprise (73,37mm), Rebra (71,25mm), Redix (72,34mm), Remar (70,70mm);- soiuri de vigoare medie, cu diametrul trunchiului cuprins între 55-60mm: Iris (56,95mm), Inedit (58,40mm), Voinicel (57,40mm);- soiuri de vigoare mică, cu diametrul trunchiului sub 55mm: Ariwa(54,10mm), Real (54,50mm), Saturn (52,50mm), Goldrush (44,58mm).Analizând producţia medie a anilor 5-8 de la plantare, se remarcă ca cele mai productive, soiurile Inedit, Saturn, Remar, Iris şi Ariwa, la care s-au obţinut în medie pe 4 ani, peste 25 t/ha, dar şi soiurile Enterprise, Real , Rebra şi Voinicel cu producţii de peste 20 t/ha, cultivate în sistem de mare densitate.Soiurile omologate la SCDP Voineşti : Inedit, Iris, Real, Remar, Voinicel, au învins mai uşor condiţiile climatice din zonă, fiind mai bine adaptate, acestea pot fi recomandate pentru extindere în livezile de mare densitate.

Partener 5 – SCDCPN Dăbuleni Ca urmare a temperaturilor scăzute și a precipitațiilor abundente înregistrate la începutul lunii aprilie, a apărut un atac foarte puternic de Taphrina deformans, care a afectat producția de piersic în procent de 50-60%..Zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei prezintă un grad mare de uscăciune, fiind considerată ca semiaridă. În aceste condiții, aplicarea irigaţiei în această regiune este absolut necesară. În vederea limitării impactului nefavorabil al schimbărilor climatice, în cadrul proiectului, am experimentat aplicarea irigării prin picurare la specia piersic. Pentru economisirea resurselor de apă, irigarea prin picurare sau microaspersieeste recomandată atât pentru condiţiile actuale, cât mai ales pentru scenariile încălzirii globale, cu condiţia ca umiditatea solului să nu ajungă la nivelul coeficientului de ofilire pe toate suborizonturile sistemului radicular. Irigaţia contribuie la sporirea producţiei, atât cantitativ cât și calitativ, iar aplicarea rațională a udărilor apare ca o necesitate chiar dacă nu obținem rezultatele scontate.În această etapă a fost publicat un referat științific în Analele Facultății de Agricultură și Horticultură Craiova, vol. XVIII, cu titlul ,,Evaluarea influenței factorilor climatici asupra calității fructelor de piersic în condițiile solurilor nisipoase”, autori: Croitoru Mihaela, Enache Viorel, Rățoi Iulian.