8/19/2019 Adaptari in Mediul de Invatare Al Copiilor Cu Deficiente Vizuale

http://slidepdf.com/reader/full/adaptari-in-mediul-de-invatare-al-copiilor-cu-deficiente-vizuale 1/4

ADAPTĂRI ÎN MEDIUL DE ÎNVĂŢARE AL COPIILOR CUDEFICIENŢE VIZUALE

Activităţile instructiv-educative şi corectiv-compensatorii planificate

 pentru persoanele cu deficienţe vizuale se desfăşoară în condiţii de lucruspecifice care sunt create, printre altele, în scopul dezvoltării şi utilizării optimea potenţialităţilor vizuale ale acestora. (Ştefan, 1981

!n r"ndurile următoare vă prezentăm o serie de recomandări care vin înspri#inul unor adaptări corespunzătoare în mediul de învăţare al copiilor cudeficienţe vizuale. $eşi în ţările %uropei de &est sau 'A aceste adaptări suntoperate în )aza unui cadru le*islativ, at"t în şcolile pentru deficienţi de vedere,c"t şi în şcolile de masă inte*ratoare+inclusive, în om"nia, şcolile în care învaţăcopiii cu deficienţe vizuale prezintă un *rad foarte redus de adaptare şi deaccesi)ilitate.

Uşile

- !n zonele a*lomerate din şcoală (e. coridor, au desciderea spre interior şic"t mai aproape de pereţi.

- /adrul uşii este în contrast cromatic cu pereţii, pentru a se facilita localizareaacesteia.

- /uloarea coridorului este în constrast cromatic cu culoarea uşii, pentru afacilita orientarea înspre uşă.

- /uloarea m"nerului este în contrast cromatic cu uşa sau cu cadrul din #urulm"nerului (un pătrat dispus în #urul m"nerului, de culori contrastante, *al)enşi al)astru.

- şile cu *eamuri sunt marcate cu )enzi colorate de aceeaşi culoare înîntrea*a clădire.

- şile care duc în spaţii importante sunt marcate cu un material dintr-ostructură diferită de cea a coridorului sau prin indici tactili.

- şile care duc în zone periculoase sunt încise.- şile către scări sau rampe sunt uşor de identificat vizual sau tactil.

- şile toaletelor sunt marcate cu semnele convenţionale, pentru a fi uşor deidentificat. $e asemenea, ele pot fi marcate şi cu literele 0 şi în relief şi încontrast cromatic, plasate pe uşă la nivelul ocilor. Acelaşi sistem poatefacilita şi identificarea claselor.

Căile de acces

- 0ără o)stacole, mai ales în locurile în care circulă elevi care folosesc )astonul.

- 2eamurile nu se descid la nivelul capului elevilor. 3entru clădirile înconstrucţie, este recomandată folosirea uşilor *lisante.

8/19/2019 Adaptari in Mediul de Invatare Al Copiilor Cu Deficiente Vizuale

http://slidepdf.com/reader/full/adaptari-in-mediul-de-invatare-al-copiilor-cu-deficiente-vizuale 2/4

- 4rice scim)are (ocazională sau permanentă în dispunerea o)iectelor dinşcoală+clasă, tre)uie să fie făcută cunoscută tuturor elevilor.

- 'e pot utiliza semne tactile de avertisment, suficient de mari, de acelaşi fel şicare pot fi identificate cu )astonul sau cu piciorul5 spre eemplu, un anumit

tip de tetură pentru a marca începutul scărilor.

Scările

- 6ndicatoarele tactile pot semnaliza prezenţa scărilor.- 'e pot utiliza )alustrade pe am)ele părţi ale scărilor sau rampelor de acces.

Acestea se pot prelun*i în partea de sus a scărilor.- 'e poate marca mar*inea interioară sau eterioară a fiecărei scări cu )enzi în

contrast cromatic, pentru a veni în spri#inul copiilor cu dificultăţi de percepţiea ad"ncimii (e. vedere monoculară.

- 6ndicatoare tactile cu numere în relief marcează fiecare eta#.

Cl!rile

- tilizarea culorilor ţine seama de aspectul *eneral al şcolii şi de preferinţeleelevilor.

- /"nd sunt folosite pentru a evidenţia anumiţi stimuli vizuali, culorile tre)uiesă fie în contrast puternic cu fondul şi să respecte o distanţă corespunzătoarefaţă de individ, spre eemplu, culoarea cadrului uşii tre)uie să fie într-un

contrast cromatic mult mai puternic faţă de o)iectele care se află la o distanţămică (cuierul.

- 6ntensitatea culorii nu tre)uie să fie ne*li#ată. 'pre eemplu, caractereleluminoase pe fond întunecat sunt la fel de eficiente ca şi caractereleîntunecate pe fond luminos. /ulorile de aceeaşi intensitate (roşu şi verde nusunt folosite în acelaşi contet.

- %videnţierea cromatică a porţilor sau uşilor eterioare a#ută copiii înorientare.

- 7ocul de muncă şi materialele folosite de copii tre)uie să fie în contrast

cromatic. 'pre eemplu, copiii de la *rădiniţă şi din clasele primare aunevoie de contrast pentru a distin*e materialele de lucru (numărătoare,

 )eţişoare, etc. de )anca sau masa la care lucrează. !n acest sens, pot fiutilizate cu succes tăviţe *al)ene în contrast cu fondul ne*ru sau al)astru. !n*rădiniţe, activităţile care au loc pe podea se desfăşoară respect"nd aceleaşi

 principii, covorul fiind în contrast cu pardoseala. $acă scăunelele copiilor nusunt uşor de identificat, ele se pot vopsi în contrast cu )anca sau podeaua.

- 3entru copiii cu vedere sla)ă care pot să citească la ta)lă sau folosesc untelevizor cu circuit încis, se recomandă să se păstreze ta)la curată, să se

folosească cretă al)ă sau *al)enă, să se lase o distanţă potrivită între litere şi

8/19/2019 Adaptari in Mediul de Invatare Al Copiilor Cu Deficiente Vizuale

http://slidepdf.com/reader/full/adaptari-in-mediul-de-invatare-al-copiilor-cu-deficiente-vizuale 3/4

cuvinte pentru a putea fi citite cu uşurinţă de toţi copiii. 'e recomandă cata)la să fie mai luminată dec"t restul clasei.

Il"i#a$l

- 'ursele de lumină incandescentă şi fluorescentă tre)uie să respecte treicondiţii să fie de intensitate adecvată, să fie reflectate sau um)rite şi să fiecontrolate sau selectate pentru fiecare elev în parte, cunoscut fiind faptul căfiecare copil cu deficienţe vizuale are nevoi individuale pentru iluminat.(arra*a şi orris, 1998

- $acă este posi)il, se recomandă ca iluminatul să fie de aceeaşi intensitate înîntrea*a şcoală, pentru a se evita scim)ările )ruşte la trecerea dintr-oîncăpere în alta (spre eemplu, pe coridoare, pe scări sau în vestiare. Acest

 principiu infirmă ideea că o cantitate mai mare de lumină duce la sporireacalităţii actului vizual.

- /opiii au nevoie de surse de lumină individuală pe )ănci (lămpi de )iroucare au articulaţiile flei)ile pentru a permite poziţionarea acestora la cea mai

 )ună distanţă în raport cu sarcina şi utilizatorul, lumina difuză şi posi)ilitateade a fi deplasate dintr-un loc în altul. 7umina este orientată spre materialelede lucru ale copilului şi nu înspre faţa acestuia. $acă copilul este dreptaci,sursa de lumină este în st"n*a şi invers.

- /opiii au defecte vizuale şi niveluri ale funcţionării vizuale diferite şi, prinurmare, au nevoie de nivele diferite ale iluminatului. Astfel, unii au nevoie de

nivele ridicate de iluminat cum sunt copiii cu atrofie optică, de*enerescenţămaculară şi retinitis pi*mentosa. /opiii cu cataractă funcţionează vizualeficient în condiţii de iluminat care se află su) nivelul celui consideratnormal, pentru că în aceste condiţii irisul se descide mai mult şi se valorificăo suprafaţă mai mare din cristalin. (est, 199:

- 7umina naturală tre)uie controlată mai ales pentru copiii cu fotofo)ie sau cuo ipersenzitivitate la strălucirea suprafeţelor (copii cu al)inism, aniridie,opacităţi corneene, colo)om, acromatopsie, cataractă şi nista*mus.'trălucirea cauzează disconfort, o)oseală vizuală sau scăderea

 performanţelor vizuale. !n *eneral, este )ine ca elevii să stea cu spatele cătreferestre, iar cadrul didactic să nu se plaseze în faţa surselor de lumină şi aferestrelor.

- /"nd aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a preveni strălucirea, serecomandă instalarea unor #aluzele orizontale+verticale, storuri sau o)loanecare să controleze cantitatea de lumină din încăpere. $e asemenea, dacă se

 poate ale*e mo)ilierul clasei, este )ine ca suprafeţele acestuia să fie mate.!ntr-o situaţie ideală, lumina este distri)uită în mod e*al şi din toateun*iurile pe sarcina vizuală. $e asemenea, persoana cu vedere sla)ă poate

să folosească lentile fumurii pentru a controla intensitatea luminii.

8/19/2019 Adaptari in Mediul de Invatare Al Copiilor Cu Deficiente Vizuale

http://slidepdf.com/reader/full/adaptari-in-mediul-de-invatare-al-copiilor-cu-deficiente-vizuale 4/4

Acs$ica

4 acustică corespunzătoare facilitează mai ales localizarea copiilor cucecitate şi a o)iectelor din spaţiu, orientarea, selectarea şi interpretarea

sunetelor+lim)a#ului şi însuşirea conceptelor de direcţie şi distanţă. 'paţiile cu orezonanţa )ună facilitează comunicarea, în timp ce în spaţiile z*omotoase seridică tonul vocii şi apar dificultăţi în receptarea şi interpretarea stimulilor acustici. $imensiunile prea mari ale încăperii, suprafeţele care reflectă *reusunetele şi z*omotele din încăperile vecine constituie factori care influenţeazăacustica.

3entru a reduce nivelul z*omotului din încăperi se poate folosi un covor,cu menţiunea că elevii cu cecitate tre)uie să cunoscă scim)ările din încăpere,de vreme ce ei utilizează diferenţele dintre suprafeţele pe care păşesc pentru a seorienta eficient în mediul încon#urător. $e asemenea, se pot instala tavane falseşi izola acustic încăperea, dar aceste măsuri implică costuri mult mai mari.

S%a&il di# 'rl şc!lii

/opacii şi ar)uştii oferă indici valoroşi în orientarea şi mo)ilitateacopiilor cu deficienţe vizuale, însă este recomanda)il ca aceştia să fie plasaţiîntr-o stuctură or*anizată. amurile care co)oară prea mult tre)uie tăiatedeoarece nu pot fi detectate cu )astonul. $e asemenea, se recomandă să sefolosească ar)ori care produc sunete în )ătaia v"ntului, în care păsările pot să-şi

facă cui), care au flori mirositoare, etc. ;rotuarele pot fi marcate pe etremităţicu vopsea şi îşi scim)ă direcţia în un*i drept pentru a facilita orientarea.