Slide 1

ACUSTICAPrezentare realizat de NAE MIHAI BOGDANClasa a XI-a HDescrierea sunetului

Acustica (din gr. Akouein = a auzi) este acea parte a fizicii care se ocup cu studiul vibraiilor sonore ale mediilor elastice din punctul de vedere al producerii, propagrii, descrierii i utilizrii efectelor produse.Prin vibraie acustic se nelege micarea particulelor unui mediu elastic de-o parte sau de alta a poziiei de echilibru.Clasificarea sunetelorInfrasunete (frecventa < 16 Hz)Exemple: unde seismice oscilatiile pendulului elastic

Sunete (16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

Ultrasunete ( frecventa > 20.000 Hz). Sunt utilizate si in tehnica sau in natura. Exemple: sunete emise de un instrument muzical sunete emise de liliac

Impedanta acusticaNoiunea de impedan este ntlnit n diferite domenii ale fizicii, fiind definit, n general, ca raportul dintre o mrime activ, cum ar fi fora, presiunea sau tensiunea electric i o mrime reactiv cum ar fi viteza sau intensitatea curentului electric.De exemplu, ntr-un circuit de curent alternativ, conform legii lui Ohm: Z=U/Iunde: Z - impedana electric U - tensiunea electricI - intensitatea curentului electric

Surse sonoreSurse sonore: orice corp care vibreaza, sonora. Sunetele se produc in corzi vibrante (vioara, corzile vocale umane), coloane de aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor, toba).Tuburile sonore: tuburile constituie o parte principala pentru instrumentele de suflat, avand rolul rezonatorului. Sursa sonora propriu-zisa o constituie ancia prin care se produce oscilatia aerului care formeaza unde stationare in tubul sonor.Modul cum se formeaza componentele sunetului in tuburi, deschise sau inchise, este redat in figura 1, a si b. Vantul se formeaza intotdeauna la ancie. Componentele sunetului se obtin pentru tubul deschis.

Tub deschis

Intr-un tub deschis frecventa fundamentala corespunde (aproximativ) unui ventru al elongatiilor la fiecare capat si unui nod al elongatiilor in mijlocul tubului , asa cum arata figura.b) Tub inchis la un capat

Undele se formeaza ca si in coarda cu capat fix, frecventa fundamentala reprezinta jumatate din frecventa unui tub deschis, de aceiasi lungime.

Intr-un tub inchis la un capat, frecventa fundamentala este c/4l si sunt prezentate numai armonicele impare.Pedagogie muzicalaUndele capabile s provoace o senzaie auditiv se numesc unde sonore, sau sunete i trebuie s ndeplinesc urmtoarele caracteristici:- s aib o durat mai mare de 0,06 secunde;- s aib o intensitate mai mare de 10-12 W/m2, numit prag de audibilitate;Dup forma vibraiilor, sunetul muzical se prezint sub dou aspecte:- sunet pur (simplu) fr armonice, produs pe cale natural de diapazon, sau de sunetele orgii , ale flautului, sau generate artificial;- sunet timbrat (compus) cu armonice, produs pe cale natural de instrumentele muzicaleDin punct de vedere fizic, undele sonore sunt caracterizate prin urmtoarele proprieti:- viteza de propagare;- lungimea de und;- frecvena sonor;- intensitatea sonor;- componenta spectral;- durata sonor.- timbrul sunetului

Undele sonore Dac dou sunete din surse diferite ajung ntr-un punct din mediul de propagare, cele dou sunete se combin prin sumare i dau natere la o und rezultant, fenomen care se numete superpoziie liniar. Dac vibraia unui sunet este periodic i repetitiv, atunci spunem c vorbim despre frecvena sunetului. Frecvena sunetului poate fi definit ca numrul de cicli pe unitate de timp i se msoar n Hertz (hz). Perioada unei vibraii este timpul necesar pentru executarea unui ciclu complet (cu plecare de la punctul zero, pn la amplitudinea maxim i revenire la punctul zero).

Nr.nlimea sunetelor pe scara muzicalFrecvena sunetelor (Hz)1 Do1sunetul cel mai grav al orgii mari16.352 La1sunetul cel mai grav al pianului27.53 Do2nceputul octavei 232.74 Do3coarda Do a violoncelului65.45 Do4sunetul mediu al vocii masculine130.86 Do5sunetul mediu al vocii feminine261.67 Do7sunetul acut al unei soprane1046.498 Do9sunetul cel mai acut al pianului41869 Do10sunetul cel mai acut al orgii mari837210 Do11limita superioar a audibilitii16745Caracteristicile sunetelorA: InaltimeaDin punct de vedere fizic, inaltimea sunetului este acea calitate determinata de frecventa oscilatiilor.Sunetul poate fi: simplu (pur) daca este produs de o singura vibratie; complex (compus) daca este produs de o vibratie complexa continand mai multe sunete; zgomot daca este un amestec intamplator de sunete pridus de o oscilatie completa. B: Intensitatea sau taria sunetuluiIntensitatea sau taria sunetului intr-un anumit punct din spatiu este determinata de cantitatea de energie pe care o transporta unda sonora in unitatea de timp prin unitatea de suprafata asezata in acel punct, perpendicular pe directia de propagare. C: Timbrul Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime, emise de instrumente diferite exista o deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului. Un mod de vibratie a unei surse sonore reprezinta distributia ventrelor si nodurilor undelor stationare Aceasta deosebire este legata de faptul ca un corp material emite, in afara sunetului fundamental si o serie de sunete de frecvente superioare insa de intensitati mult mai mici decat a celui fundamental.

BibliografieManual fizica clasa a XI a, Ed. LVS Crepuscul.Manual fizica clasa a XI a, Ed. Corint

http://www.rockwool.ro/beneficii/acustica/definitia+notiunilor+din+domeniul+acusticii