Normativ Acustica Partea III Acustica Ctii reviz P 122...

2

COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect Ing. Ioana Mihaela Alexe Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin Conf.dr.ing. Viorica Demir Ing. Mircea Alexe Ing. Constantin Prăun Sing. Marius Radu Demetrescu Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

3

VOLUMUL I

Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane

Partea III – M ăsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social–culturale şi tehnico-administrative

(Revizuire şi completare P 122-1989)

Redactarea I

Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică

4

CUPRINS

Pagina I. GENERALITĂŢI ......................................................................................................... 3

I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... 3

I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... 5

II. CLĂDIRI DE LOCUIT .............................................................................................. 8

II.1. Locuin ţe (individuale şi colective) .......................................................................... 8

II.2. Hoteluri .................................................................................................................... 10

III. CL ĂDIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... 17

III.1. Cl ădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine

de copii, instituţii de învăţământ superior) ......................................................................

17

III.2. Cl ădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete

medicale individuale) .......................................................................................................

22

III.3. Cl ădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de

expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) ..................................................................

29

III.4. Cl ădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot

acoperite) .........................................................................................................................

40

IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ 46

IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu

publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi) ...............................................................

46

V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTA ŢIE PUBLICĂ .............................. 52

V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,

baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de

prestări servicii) ...............................................................................................................

52

Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE

CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE CONDIŢIILOR ADMISIBILE PREVĂZUTE

ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI ...................................................................

61

5

NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCŢII ŞI ZONE URBANE PARTEA III – M ĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI LA CL ĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL–CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989

Indicativ ................. Înlocuieşte P 122-89

I. GENERALITĂŢI

I.1. Obiect si domeniu de folosire

I.1.1. Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie

respectate la proiectarea clădirilor civile, şi/sau la schimbarea destinaţiei unor spaţii din cadrul

acestora, ţinând seama de activităţile ce se desfăşoară în interiorul lor, în scopul respectării

cerinţelor de igienă, sănătate, protecţia şi refacerea mediului şi de protecţie împotriva

zgomotului.

NOTĂ: La lucrările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor

existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se

vor asigura, prin proiect, măsuri compensatorii.

După destinaţie, clădirile civile se clasifică astfel 1:

- CLĂDIRI DE LOCUIT

• Locuinţe (individuale şi colective)

• Hoteluri

- CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE

• Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, instituţii de

învăţământ superior)

1 După lucrarea "Construcţii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.

6

• Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale

individuale)

• Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de

expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)

• Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

- CLĂDIRI ADMINISTRATIVE

• Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul,

bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)

- CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTA ŢIE PUBLICĂ

• Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,

baruri, unităţi de prestări servicii: curăţătorii, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV

etc., unităţi de desfacere cu amănuntul: spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi

fără agregate frigorifice)

Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot acţiona în

interiorul unităţii funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta:

− surse exterioare de zgomot şi vibraţii;

− activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acesteia;

− funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei.

I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de clădiri menţionate anterior, în lucrare se vor

aborda:

• modul de compartimentare a clădirilor;

• modul de distribuţie şi amplasare a spaţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în

funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare;

• limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste

clădiri;

• indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce

delimitează diferitele spaţii;

• soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protecţiei la zgomot şi vibraţii, precum

şi a confortului acustic.

7

I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de

performanţă, precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale privind protecţia

la zgomot, prevăzută în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (modificată prin Legea

nr. 123/2007).

Condiţiile tehnice considerate sunt:

a) Calitatea mediului acustic;

b) Izolarea acustică.

Criteriile de performan ţă corespunzătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt :

în cazul "a)":

- nivel de zgomot echivalent interior;

- nivel de zgomot echivalent exterior clădirii;

- durată de reverberaţie.

în cazul "b)":

- indicele de izolare la zgomot aerian R'w;

- indicele de izolare la zgomot de impact L'nw.

I.2. Reglementari tehnice conexe

I.2.1. Directive europene

- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia

românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor

pentru construcţii, modif si compl prin HG 796/14.07.2005 şi 1708 /21.12.2005

I.2.2. Legi

- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii (modificată prin H.G. nr. 498/2001, Legea

nr.587/2002 şi prin Legea nr. 123/2007).

I.2.3. Normative

- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:

Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în

anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în

Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi

8

Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la

clădiri* având indicativul C125-2005, publicat în M.Of.,PI, nr.460 bis/31.05.2005

şi B.C.nr.15/2005

*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- GP 001-96 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de

vedere acustic

- P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi

antivibratilă la clădiri industriale

- P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct

de vedere acustic.

- NP-002 - "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul

conceptului de performanţă".

- C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora.

- Norma generală de protecţia muncii – 2002

- P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului.

I.2.4. Standarde

- STAS 1957/1-88 „Acustică. Acustică fizică. Terminologie”

- STAS 1957/3-88 „Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi. Terminologie”

- STAS 10009-88 „Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de

zgomot”

- STAS 6156-86 „Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi

social - culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică”

- SR 6161-1:2008 „Acustica în construcţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în

construcţii civile. Metode de măsurare”

- STAS 6161/3-82 „Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile

urbane. Metoda de determinare”

- STAS 9783/0-84 Acustica în construcţii. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustică a

sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile.

- SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de

construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.

9

- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de

construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.

- SR EN ISO 11654 Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorbţiei

acustice.

I.2.5. Publicaţii

Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio, Ed. Simone, Roma, 2006

Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini, Ed. Impuls, Bucuresti, 2004

Enescu N., Magheti I., Sarbu M. – Acustica tehnica, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998

Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996

Malet Thierry – Acoustique des salles, Publications Georges Ventillard, Paris, 2002

Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed. Le Moniteur, Paris, 1994

Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural; echilibrul intre reflexie si absorbtie, Teza de

doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2008

Pana Radu – Teorie, metoda si tehnologie in protectia acustica, Teza de doctorat, UAUIM,

Bucuresti, 2006

Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. Theories et practiques (version electronique

PDF), LAM, Paris, 2005

Stan A., Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator, Ed. PRINTECH, 2002

Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia, Ed. Stampa, Roma, 1995

*** Condiciones acousticas en los edificios, Ministerior de Fomento, Madrid, 2001

*** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit, Ministere de

l’environment, Paris, 1978

I.2.6. E-books

Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics, 1988, www.bksv.com

Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.Theories et practiques(version electronique PDF)

Perrick T. – Engineering Acoustics, www.teicontrols.com/notes

10

II. CLĂDIRI DE LOCUIT

II.1. Locuin ţe (individuale şi colective)

LIMITE ADMISIBILE

II.1.1. În cazul apartamentelor din locuinţele individuale sau colective, limita admisibilă

pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este

35 dB(A) (Cz 30).

II.1.2. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare)

este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot

exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul

zgomotului de fond.

PARAMETRI DE IZOLARE

II.1.3. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din locuinţele individuale

sau colective sunt prezentaţi în tabelele II.1. şi II.2.

Tabelul II.1.

Elemente despărţitoare de construcţie între: Nivelul de zgomot perturbator estimat

Nr. crt.

Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis

dB (A)

Spaţiile alăturate Lech

dB(A)

Valorile minime ale indicelui

R’w dB

1 celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.) 2 încăperi din apartamentele

adiacente 80 51

3 coridoare, holuri comune, casa scării, spaţii similare

60 46

4 spălătorii, spaţii depozitare 75 56 5

încăpere de locuit dintr-un apartament [35 dB(A)]

staţii de hidrofor, centrale şi puncte termice situate sub apartament

85 61

6 celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.) 7 încăperi din apartamentele

adiacente 80 51

8

baie [35 dB(A)]

coridoare, holuri comune, casa scării, spaţii similare

60 46

11

Tabelul II.2.

Elemente despărţitoare de construcţie între:

Nr. crt. Unitatea funcţională

Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

Valorile maxime ale

indicelui L’ n,w - dB

1 încăperi din apartamente adiacente 62 2 coridoare, holuri comune, casa scării şi

alte spaţii similare 58

3 uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare 62 4

orice încăpere dintr-un apartament

săli de cinematograf, teatru şi altele similare

nu se admit

AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE

ÎN INTERIORUL ACESTORA

Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot

perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).

NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri

corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de locuit.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de

trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a

unităţilor funcţionale:

- Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot către faţadele expuse

(bucătării, holuri).

NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor

sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În apartamentele învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate,

baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

I.1.4. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate,

împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente

de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,

încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

12

I.1.5. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,

adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform

prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi

execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri " – indicativ C125) fie

prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la

prezentul normativ.

II.2. Hoteluri

Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de

primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice:

- Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele;

- Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele.

Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor două tipuri tratate în acest

normativ, această reglementare tehnică are caracter informativ.

Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt:

1) Spaţii de cazare, ce cuprind:

• camere şi/sau apartamente grupate în unităţi funcţionale, deservite

de oficiile şi anexele aferente acestora;

2) Spaţii de circulaţii , ce cuprind:

• spaţii de primire : - recepţia;

- holuri;

- încăperi pentru aşteptare, corespondenţă.

• circulaţiile orizontale şi/sau verticale : - coridoare;

- holuri;

- scări;

- ascensoare.

3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind:

- săli de restaurant şi anexele lor;

- bar de zi, bufet, cofetărie, cafenea, berărie etc.

13

4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind:

- magazine;

- spaţii pentru diferite utilităţi:

• agenţii de voiaj;

• păstrare obiecte;

• saloane de coafură-frizerie, cosmetică etc.

5) Spaţii cu alte funcţiuni, ce cuprind:

- saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete,

conferinţe, club etc.;

- spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de

gimnastică, club etc.;

- anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt:

• centrală termică;

• centrala de ventilare-condiţionare;

• grup electrogen;

• spălătorii, călcătorii;

• depozite etc.

- garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

LIMITE ADMISIBILE

II.2.1. În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent

interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul II.3.

Tabelul II.3.

Limita admisibilă a zgomotului interior, exprimată în : Nr.

crt. Unitatea funcţională

dB(A) nr.de ordine a curbei Cz

1 Camere şi/sau apartamente* 35 30

2 Spaţii de alimentaţie publică 50 45

3 Spaţii comerţ şi servicii 50 45

4 Saloane multifuncţionale 35 30

5 Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive 40 35

* In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unităţii funcţionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond.

14

II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului

de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul II.3.) se

determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva

zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare

acustică".

II.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii

concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce

funcţionează în interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul II.4.

Tabelul II.4.

Limita admisibilă a zgomotului interior,

exprimată în : Nr.

crt.

Unitatea funcţională

dB(A) nr.de ordine a curbei Cz

1 Camere şi/sau apartamente* 35 30

2 Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv

restaurante fără orchestră 75 70

3 Restaurante cu orchestră 90 85

4 Spaţii comerţ şi servicii 50 45

5 Saloane multifuncţionale 35 30

6 Spaţii pentru practicarea de activităţi

sportive 70 65

* In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

II.2.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii

tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.5.

15

Tabelul II.5.


exprimată în: Nr.


dB(A) nr. de ordine al curbei Cz

1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule

cu putere ≤ 600 KVA

70 65

2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100

3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în

funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n=1000 ... 1500 rot/min,

H ≤ 20 m col. H2O,

Q ≤ 350 m/h)

90 85

4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în

funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n = 3000 rot/min,

H ≤ 70 m col. H2O,

Q ≤ 50 m/h)

90 85

5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de

5 ventilatoare

(Q ≤10000 m3/h,

pst ≤ 100 mm col. H2O)

90 85


II.2.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din hoteluri sunt

prezentaţi în tabelele II.6. şi II.7.

16

Tabelul II.6.

Elemente despărţitoare de

construcţii între : Nr.

Crt. Unitatea funcţională /

Nivel de zgomot permis

dB (A)

Spaţiile alăturate

Nivel de zgomot

perturbator estimat

Lech

dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w

dB

1 încăperi adiacente 75 51

2

coridoare, holuri comune,

casa scării şi alte spaţii

similare

75 51

3

uscătorii, spălătorii, spaţii

de depozitare, centrale de

instalaţii

spaţii interm.

4 garaje, spaţii comerciale spaţii interm.

5 restaurante şi altele

similare spaţii interm.

6

Camere de cazare

[35 dB(A)]

săli de întruniri,

conferinţe, cinematografe spaţii interm.

* ) În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii.

Tabelul II.7.

Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr.

crt. Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra

unităţii funcţionale

Valorile maxime ale

indicelui L’n

dB

1 încăperi adiacente suprapuse 59

2 coridoare,holuri comune, casa scării

şi alte spaţii similare 55

3 uscătorii, spălătorii, spaţii de

depozitare, centrale de instalaţii nu se admit

4 garaje, spaţii comerciale nu se admit

5 restaurante şi altele similare nu se admit

6

camere de cazare

săli de întruniri, conferinţe,

cinematografe nu se admit

17

AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE

ÎN INTERIORUL ACESTORA

Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior

(la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).

NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare

de izolare fonică.

Unităţile funcţionale de cazare din clădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate

astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turişti, personal hotelier) să fie menţinut

la un nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor.

Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de

impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport

(rutier, aerian etc.), industrii, activităţi urbane etc.

De asemenea se va realiza o protecţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva

zgomotului aerian şi/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul clădirii

hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de

trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a

unităţilor funcţionale:

- Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot (bucătării, holuri) către

faţadele expuse.

NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor

sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În unităţile funcţionale de cazare învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni

similare alăturate, baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.


II.2.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din hoteluri, împotriva zgomotului

aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi,

18

planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze

ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

II.2.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,




prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul

normativ.

19

III. CL ĂDIRI SOCIAL – CULTURALE

III.1. Cl ădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de

copii, instituţii de învăţământ superior)

LIMITE ADMISIBILE

III.1.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile

funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie, datorat unor surse de zgomot exterioare,

sunt cele din tabelul III.1.

Tabelul III.1.


exprimată în: Nr.


dB(A) nr.de ordine al curbei Cz

1 Amfiteatre, săli de conferinţe* 30 25

2 Săli de clasă, săli de seminarii 40 35

3 Săli de studiu, biblioteci* 35 30

4 Cancelarii 40 35

5 Birouri de administraţie 45 40

6 Cabinete pentru consultaţii medicale* 35 30

7 Laboratoare 40 35

8 Sală educaţie fizică şi sport 50 45

9 Bazin de înot 50 45

10 Sală de grupă pentru dormit* 35 30

11 Sală de grupă pentru jocuri 40 35

12 Izolator* 35 30

13 Sală Polivalentă 40 35

14 Camere de locuit (în Case de copii)* 35 30

15 Sală de mese 50 45

* In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic

de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

20

III.1.2. În cazul clădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în

considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul

admisibil precizat în tabelul III.1.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica

în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite

admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii

concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie

şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.2.

Tabelul III.2.


exprimată în: Nr.

crt.



1 Ateliere de producţie 85 80

2 Staţie hidrofor 90 85

3 Centrală termică 90 85

4 Post transformare 60 55

5 Ateliere 85 80

6 Sală de sport 85 80

7 Bazin de înot 85 80

8 Bucătărie 70 65

9 Spălătorie 70 65


III.1.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru

învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.3. şi III.4.

21

Tabelul III.3.


construcţii între : Nr.



dB (A)


Nivel de zgomot

perturbator estimat

Lech

dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w

dB

1 săli de clasă adiacente 80 51

2 săli de festivităţi 85 56

3

săli de clasă, cancelarii

[35 dB(A)]

săli de sport 90 61

4 săli de muzică 85 56

5

săli de muzică

[35 dB(A)] săli de sport 90 61

6 săli de clasă adiacente 80 56

7 săli de muzică 85 61

8

biblioteci

[35 dB(A)]

săli de sport 90 65 / spaţii

interm.

9 dormitoare adiacente 70 46

10 săli de grupă 80 56

11 cabinete consultaţii 75 51

12

dormitoare

[30 dB(A)]

săli de sport 90

65 / spaţii

interm.

13 săli de grupă

[35 dB(A)] săli de grupă 80 46

22

Tabelul III.4.

DURATE REVERBERAŢIE

Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi

educaţie variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.

Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.5.

Tabelul III.5.

Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.) 1 Amfiteatre, săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3

2 Săli de clasă, săli de seminarii 0,9

3 Săli de studiu, biblioteci 0,8

4 Sală educaţie fizică şi sport 1,4

5 Bazin de înot 1,2

6 Sală de grupă pentru dormit 0,6

7 Sală de grupă pentru jocuri 0,6

8 Izolator 0,6

9 Camere de locuit (în Case de copii) 0,5

10 Sală de mese 1,0

Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. Unitatea funcţională


Valorile maxime ale indicelui L’n,w

dB

1 săli de clasă 65

2 săli de festivităţi 58

3

săli de clasă, cancelarii

săli de sport 50

4 săli de muzică 58

5

săli de muzică

săli de sport 50

6 săli de clasă 58

7 săli de muzică 58

8

biblioteci

săli de sport 50

9 dormitoare 65

10 săli de grupă 58

11

dormitoare

săli de sport 50

12 săli de grupă săli de grupă 58

23

În cazul sălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al sălilor de clasă şi al

sălilor de mese se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A

UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.1.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru

învăţământ şi educaţie este de 75 dB(A).


de izolare fonică.

Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta clădirilor pentru învăţământ şi

educaţie trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de

zgomot exterioare unităţilor funcţionale să nu depăşească valorile din tabelul III.1.

Atelierele şcolare nou proiectate trebuie amplasate în clădiri independente.

Atelierele de producţie existente pot rămâne în continuare în clădirea şcolii numai dacă

se vor adopta următoarele măsuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent

interior ≤ 85 dB(A) şi pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente:

- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot ≤ 75 dB(A); numărul lor

trebuie stabilit în aşa fel încât să se asigure realizarea unui nivel global L10 ≤ 80 dB(A);

- amplasarea şi montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât să nu producă

vibraţii şi zgomot structural;

- efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau

tratamente fonoabsorbante;

- realizarea unor elemente de construcţie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot

aerian R'w ≥ 56, inclusiv pentru spaţiile de acces în ateliere;

- amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de unităţi

funcţionale decât săli de clasă sau cancelarii şi biblioteci.

Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie făcută, de câte ori este posibil, astfel încât în

spaţiile adiacente orizontale, precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt să nu fie dispuse săli

de clasă.

24

Când acest lucru nu se poate realiza, între sălile de clasă, cancelarii, bibliotecă şi sălile

de sport trebuie adoptate elemente despărţitoare care să aibă R'w= 61 dB, împreună cu măsuri de

reducere a transmiterii zgomotului structural.


III.1.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi

educaţie, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu

elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel

concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.1.7. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,




prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul

normativ.

III.2. Cl ădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete

medicale individuale)

LIMITE ADMISIBILE


funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt

cele din tabelul III.6.

25

Tabelul III.6.


exprimată în: Nr.



1 Saloane 1-2 paturi 30 25

2 Saloane peste 4 paturi 35 30

3 Saloane de terapie intensivă* ) 35 30

4 Săli de operaţie şi anexe ale

acestora

35 30

5 Cabinete consultaţii** ) 35 30

6 Cabinete de audiologie 30 25

7 Birouri de administraţie,

birouri de lucru cu publicul

45 40

8 Amfiteatre, săli de conferinţe 40 35

9 Săli de mese 45 40

* ) În timpul funcţionării agregatelor (instalaţie de oxigen, plămân artificial etc.) nivelul de

zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55).

** ) În cazul cabinetelor de stomatologie, în timpul funcţionării agregatelor tehnice (turbină,

freză etc.), nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).

III.2.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare, intervalul de timp ce se ia în





III.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii

tehnice aferente clădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III.7.

26

Tabelul III.7.


exprimată în: Nr.



1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule


70 65



funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n=1000 ... 1500 rot/min,

H ≤ 20 m col. H2O,

Q ≤ 350 m/h)

90 85


funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n = 3000 rot/min,

H ≤ 70 m col. H2O,

Q ≤ 50 m/h)

90 85

5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de

5 ventilatoare

(Q ≤10000 m3/h,


90 85

6 Camere cu mai puţin de 5 agregate frigorifice 80 75

7 Camere cu mai puţin de 5 centrifuge de

sterilizare

80 75

8 Spălătorii, uscătorii, călcătorii dotate cu maşini

de spălat, uscătoare, calandre electrice, gene-

ratoare de abur şi electrocompresoare

85

80

9 Bucătării 85 80

27



învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.8. şi III.9.

Tabelul III.8.


construcţii între: Nr.



dB (A)


Nivel de zgomot

perturbator estimat

Lech

dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w

dB

0 1 2 3 4 1 Saloane adiacente 72 56

2 Coridoare, birouri de

administraţie 75 59

3

Saloane cu 1-2 paturi

[30 dB(A)]

Alte spaţii nu se admit

4 Saloane adiacente 72 51

5 Cabinete de consultaţii 72 51

6 Cabinete de stomatologie 77 56

7 Săli de operaţie şi anexe

ale acestora - 56



9 Amfiteatre, săli de

conferinţe 75 56

10

Saloane cu peste 3 paturi

şi saloane de terapie

intensivă

[35 dB(A)]


12 Saloane adiacente 72 46

13 Cabinete de consultaţii 72 46




16 Amfiteatre, săli de

conferinţe 75 51

17

Săli de operaţie şi

anexe ale acestora

[35 dB(A)]


28

0 1 2 3 4 18 Saloane adiacente 72 46




21 Amfiteatre, săli de confer. 75 51

22

Cabinete de consultaţie

[35 dB(A)]


Tabelul III.9.




Valorile maxime ale

indicelui L’n,w

dB

1 Saloane adiacente 60

2 Coridoare, birouri de administraţie 53

3

Saloane cu 1-2 paturi



5 Cabinete de consultaţii 57

6 Cabinete de stomatologie 57

7 Săli de operaţie şi anexe ale acestora 57


9 Amfiteatre, săli de conferinţe 53

10

Saloane cu peste 3 paturi şi

saloane de terapie intensivă



13 Cabinete de consultaţii 57




17

Săli de operaţie şi

anexe ale acestora






22

Cabinete de consultaţie


29

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A

UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.2.5. Amplasarea unei clădiri pentru activităţi sanitare trebuie făcută astfel încât

nivelul de zgomot echivalent la limita incintei clădirii să nu depăşească 50 dB(A). În interiorul

incintei în care se află clădirea pentru activităţi sanitare se recomandă crearea unor spaţii verzi,

zone de odihnă etc., în care nivelul de zgomot să fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu

50 dB(A).

III.2.6. La clădirile pentru activităţi sanitare se recomandă ca amplasarea centralelor

tehnice şi a spaţiilor pentru alte servicii să se facă în clădiri independente.

III.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului alături de saloanele de bolnavi.

III.2.8. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor

clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât şi cea la zgomot aerian. Astfel,

se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi. De asemenea se vor crea în

zona intrărilor spaţii tampon.

OBSERVAŢIE: La amfiteatrele şi sălile de conferinţe din spitale având o capacitate de

cel mult 150 locuri nu sunt necesare măsuri speciale de tratare acustică.

III.2.9. Saloanele de terapie intensivă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la

funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav să nu-i deranjeze pe ceilalţi pacienţi; de exemplu,

se recomandă utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu

o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat, amplasate între paturi.

SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE

III.2.10. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de

serviciu prin instalaţii de semnalizare care să permită identificarea salonului şi a patului de unde

s-a emis apelul. Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou

electro-optic cu elemente de apel în număr corespunzător paturilor deservite. Pentru atenţionarea

30

personalului medical, semnalele optice vor fi însoţite de un semnal sonor cu circuit unic şi

intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesităţile de izolare fonică.

III.2.11. În vederea realizării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului

medical, în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomandă instalarea unei reţele de

interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secţie, camerele de gardă şi

birourile de conducere administrativă.


III.2.12. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare,







execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" - indicativ C125) fie


prezentul normativ.

III.2.14. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru

activităţi sanitare trebuie luate următoarele măsuri minimale:

- realizarea uşilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia celor rezistente la

foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt

centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;

- prevederea de ferestre duble, cu garnituri de etanşare pe contur.

III.2.15. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu

materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

31

III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consultaţii şi

anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu armături sanitare având nivelul de zgomot

specific L ≤ 35 dB(A).

III.2.17. În scopul limitării transmiterii zgomotului structural, toate dispozitivele de

transport (cărucioare, tărgi) şi aparatele mobile trebuie să aibă roţile prevăzute cu bandaje de

cauciuc.

MĂSURI PENTRU IZOLAREA FONICĂ A CENTRALELOR TEHNICE

DIN CLĂDIRI

III.2.18. Măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu

respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II –

Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri " -

indicativ C125, după cum urmează:

- pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaţii de

ventilare şi condiţionare a aerului (VCA);

- pentru instalaţiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaţii sanitare";

- pentru posturile de transformatoare electrice de reţea, conform cap.4.4 "Instalaţii

electrice";

- pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".

III.3. Cl ădiri pentru activităţi culturale si de divertisment (biblioteci, muzee, săli de

expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)

LIMITE ADMISIBILE


funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment, datorat unor surse de zgomot

exterioare, sunt cele din tabelul III.10.

32

Tabelul III.10.


exprimată în: Nr.



1 Cabinete individuale de lucru 30 25

2 Săli de lectură comune 35 30

3 Săli de lectură specializate 35 30

4 Încăperi pentru eliberarea cărţilor 45 40

5 Sala cataloagelor, expoziţii 45 40

6 Sală de conferinţe / Sală de spectacole 30 25

7 Sală de repetiţii 30 25

8 Sală de jocuri 50 45

9 Sală de gimnastică (dans) 45 40

10 Sală de şah 30 25

11 Cercuri pentru diverse activităţi 45 40

12 Discotecă 55 50

13 Bar, restaurant 45 40

14 Birouri 45 40

15 Foyere, holuri 55 50

16 Depozite 70 65

17 Anexe tehnico-gospodăreşti 70 65

III.3.2. În cazul clădirilor pentru activităţi culturale şi de divertisment, intervalul de timp

ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu

nivelul admisibil precizat în tabelul III.10.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86

"Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.

Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".


concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi

de divertisment şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele

din tabelul III.11.

33

Tabelul III.11.


exprimată în: Nr.



1 Cabinete individuale de lucru 30 25

2 Săli de lectură comune 40 35

3 Săli de lectură specializate 40 35

4 Încăperi pentru eliberarea cărţilor 65 60

5 Sala cataloagelor, expoziţii 65 60

6 Sală de conferinţe 80 75

7 Sală de spectacole 90 85

8 Sală de repetiţii 90 85

9 Sală de jocuri 90 85

10 Sală de gimnastică (dans) 85 80

11 Sală de şah 45 40

12 Cercuri pentru diverse activităţi 55 50

13 Discotecă 90 85

14 Bar, restaurant (fără orchestră) 75 70

15 Restaurant (cu orchestră) 90 85

16 Birouri 55 50

17 Foyere 65 60

18 Depozite 70 65

19 Anexe tehnico-gospodăreşti, ateliere de

întreţinere 85 80



activităţi culturale şi de divertisment sunt prezentaţi în tabelele III.12. şi III.13.

34

Tabelul III.12.

Elemente despărţitoare de construcţii între:

Nr.

Crt.

Unitatea funcţională /


dB (A)


Nivel de zgomot

perturbator estimat

Lech

dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w

dB

0 1 2 3 4 1 similare 40 41

2

încăperi pentru eliberarea

cărţilor, sala cataloagelor,

expoziţii

65 51

3 sală de conferinţe 80 56

4 birouri 55 46

5 foyere 65 51

6

săli de lectură

[35 dB(A)]

depozite 70 56

7 similare 30 41

8 săli de lectură 40 46

9



expoziţii

65 56

10 sală de conferinţe 80 spaţii interm.

11 birouri 55 51

12 foyere 65 56

13

cabinete individuale de

lucru

[30 dB(A)]

depozite 70 spaţii interm.

14 similare 65 46

15 săli de lectură 40 41

16 sală de conferinţe 80 51

17 birouri 55 41

18 foyere 65 46

19

încăperi pt. eliberarea

cărţilor, sala

cataloagelor, expoziţii

[45 dB(A)]

depozite 70 51

20 birouri 55 51

21 foyere 65 56

22

sala de

conferinţe

[30 dB(A)] depozite 70 spaţii interm.

35

0 1 2 3 4 23 similare 90 spaţii interm.

24 sală de gimnastică 85 spaţii interm.

25 sală de repetiţii 90 spaţii interm.

26 sală de şah 45 46

27 birouri 55 51

28 foyere, holuri 65 56

29

sală de spectacole

[30 dB(A)]

depozite, ateliere 70 spaţii interm.

30 sală de spectacole 90 56

31 sală de repetiţii 90 56


33 birouri 55 41


35

sală de gimnastică

[45 dB(A)]

depozite, ateliere 70 51

36 sală de spectacole 90 spaţii interm.



39 birouri 55 51


41

sală de repetiţii

[30 dB(A)]


42 sală de spectacole 90 spaţii interm.

43 sală de repetiţii 90 spaţii interm.


45 birouri 55 51


47

sală de şah

[30 dB(A)]


48 sală de spectacole 90 56

49 sală de repetiţii 90 56

50 sală de gimnastică 85 51



53

birouri

[45 dB(A)]

depozite, ateliere 70 51

36

0 1 2 3 4

54 bar, restaurant (fără

orchestră) 75 51

55 restaurant (cu orchestră) 90 56

56 birouri 55 41

57

discotecă

[55 dB(A)]

foyere 65 41

Tabelul III.13.




Valorile maxime ale

indicelui L’n,w

dB

0 1 2 3 1 similare 57

2 cabinete individuale 57

3 încăperi pentru eliberarea cărţilor,

sala cataloagelor, expoziţii 57

4 sală de conferinţe nu se admit

5 birouri 53

6 foyere 53

7

săli de lectură

depozite nu se admit

8 similare 57

9 săli de lectură 55

10 încăperi pentru eliberarea cărţilor,

sala cataloagelor, expoziţii 55

11 sala de conferinţe nu se admit

12 birouri 53

13 foyere 53

14

cabinete individuale de

lucru


37

0 1 2 3 15 similare 60

16 săli de lectură comune 60

17 sala de conferinţe 53

18 birouri 60

19 foyere 60

20



expoziţii

depozite 60

21 birouri 53

22

sala de conferinţe


23 sală de gimnastică, sală de repetiţii nu se admit

24 birouri 53

25

sală de spectacole

depozite, ateliere nu se admit

26 sală de spectacole, sală de repetiţii nu se admit

27 sală de şah 60

28 birouri 60

29 foyere, holuri 60

30

sală de gimnastică

depozite, ateliere 60

31 sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit

32 sală de şah 57

33 birouri 53


35

sală de repetiţii


36 sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit

37 sală de repetiţii nu se admit

38 birouri 57


40

sală de şah


41 sală de spectacole 57

42 sală de gimnastică 53

43 sală de repetiţii 53

44 sală de şah 53

45

birouri

foyere, holuri 60

38


Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi

culturale şi de divertisment variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.

Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului

III.14.

Tabelul III.14.

Nr.

Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)

1 Săli de lectură 1,2

2 Sală de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3

3 Sală de spectacole (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3

4 Sală de repetiţii (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3

5 Sală de gimnastică (dans) 1,5

6 Discotecă 1 ... 1,2

7 Restaurant (cu orchestră) 1 ... 1,2

În cazul tuturor sălilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaţie din tabelul

III.14., se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE

DIVERTISMENT ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.3.5. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât

valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie

de 60 dB(A).

0 1 2 3 46 sală jocuri 60

47 bar, restaurant (fără orchestră) 57

48

discotecă

restaurant (cu orchestră) 53

39


de izolare fonică a clădirii de birouri.

III.3.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi culturale

şi de divertisment trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente

despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de

zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 60 dB(A).

III.3.7. Centralele tehnice şi atelierele din clădirile pentru activităţi culturale şi de

divertisment se vor amplasa, de preferinţă în spaţii subterane adiacente clădirii sau în subsol. Se

va urmări ca între aceste dotări şi spaţiile ce necesită o izolare fonică deosebită (săli de lectură,

cabinete individuale de lucru, săli de spectacole şi/sau repetiţii etc.) să fie introduse spaţii de mai

mică importanţă (coridoare, grupuri sanitare etc.). În cazul în care, din motive obiective,

condiţiile de mai sus nu pot fi îndeplinite, centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "casă în

casă", cu pereţi şi planşeu superior în structură dublă, înglobând un interspaţiu de aer continuu.

În cazul amplasării centralelor la nivelurile superioare ale clădirii, o atenţie deosebită

trebuie acordată dimensionării planşeului. Acesta va fi astfel alcătuit, încât să fie îndeplinită

condiţia:

f

fo

e ≥ 2

în care:

f0 - cea mai joasă frecvenţă proprie caracteristică a ansamblului de rezemare;

fe - cea mai înaltă frecvenţă excitatoare.


III.3.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale

şi de divertisment, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se

asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este

astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.



40




prezentul normativ.

III.3.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru

activităţi culturale şi de divertisment, trebuie luate următoarele măsuri:

- realizarea uşilor cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la

foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt

centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;

- prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare; se recomandă, pe cât

posibil, realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.

III.3.11. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu

materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

III.3.12. La sălile de lectură şi cabinetele individuale de lucru, în scopul asigurării

nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul III.11., vor fi adoptate următoarele măsuri

privind finisajele şi mobilierul:

- pe pardoseală se va prevedea mochetă;

- mesele de lucru se vor acoperi cu postav iar scaunele vor avea picioarele prevăzute

cu pufere din cauciuc sau alte produse cu proprietăţi amortizoare echivalente.

De la caz la caz, în funcţie de volumul încăperilor, se va aprecia utilitatea aplicării de

tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realizării unei durate de reverberaţie ≤ 1,2

s, în domeniul de frecvenţe 100 ... 4000 Hz).

III.3.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea cărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex.

benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate

la 1 m de sursă) ≤ 70 dB(A).

III.3.14. La proiectarea acustică a sălilor de spectacole şi de conferinţe se vor adopta

măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu

a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" – indicativ NP-002-96. În

conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice P 123 vor fi adoptate măsuri privind:

41

- forma sălii;

- dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instalaţiilor

aferente sălii, în scopul asigurării protecţiei împotriva zgomotului perturbator;

- distribuţia tratamentelor fonoabsorbante.

III.3.15. La sălile de repetiţie, în funcţie de tipurile de activităţi, se vor adopta

tratamente fonoabsorbante, astfel încât condiţiile de ordin acustic (în mod special, durata de

reverberaţie a încăperii) să fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole, propriu-zisă.

III.3.16. Instalaţiile de ventilare din sălile de lectură, cabinetele individuale de lucru,

depozitele şi sălile de conferinţe vor fi amplasate şi dotate cu agregate şi atenuatoare, astfel încât

nivelul de zgomot caracteristic funcţionării acestor surse să fie cu cel puţin 5 dB(A) mai scăzut

decât nivelurile indicate în tabelul III.11.

III.3.17. La atelierele de întreţinere, incluse în clădirile pentru activităţi culturale şi de

divertisment existente, trebuie să se adopte următoarele măsuri necesare pentru realizarea izolării

fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente:

- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustică Lp ≤ 80 dB(A);

- montarea utilajelor pe elemente amortizoare, dimensionate conform Instrucţiunilor

tehnice P 121, astfel încât să asigure protecţia corespunzătoare împotriva transmiterii zgomotului

structural;

- dimensionarea corespunzătoare a planşeelor (în cazul atelierelor care nu sunt

amplasate direct pe sol);

- efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau

tratamente fonoabsorbante.

42

III.4. Cl ădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

LIMITE ADMISIBILE


funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt

cele din tabelul III.15.

Tabelul III.15.


exprimată în: Nr.



1 Birouri de administraţie 45 40

2 Cabinete pentru consultaţii medicale 35 30

3 Sală de gimnastică sau sport*) 50 45

4 Bazinele de înot şi sărituri * ) 50 45

5 Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 50 45

* ) Unităţile funcţionale respective pot fi cu/sau fără tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât

concursurilor cât şi antrenamentelor.

III.4.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sportive, intervalul de timp ce se ia în






concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive şi a

agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.16.

43

Tabelul III.16.


exprimată în: Nr.

crt.



1 Staţie hidrofor 90 85

2 Centrală termică 90 85

3 Post transformare 60 55

5 Sală de gimnastică sau sport (fără

spectatori)

85 80

6 Sală de gimnastică sau sport (cu

spectatori)

95 90

7 Bazin de înot şi sărituri 85 80

8 Bazin de înot şi sărituri

(antrenament) 87 82


(manifestări cu public) 95 90

10

Sală de tragere aferentă

poligoanelor de tir

- tir redus pentru armă şi pistol

- armă militară

105*

125*

100*

120*

* Valori corespunzătoare tragerii.



activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III.17. şi III.18.

44

Tabelul III.17.


Nr.

Crt.

Unitatea funcţională /

Nivel de zgomot

permis, dB(A)


Nivel de zgomot

perturbator estimat

Lech

dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w, dB

0 1 2 3 4 1 Similare 75 46

2 Cabinete pentru consultaţii

medicale 75 46

3

Sală de gimnastică sau sport

(fără tribune pentru

spectatori)

85 56

4


(cu tribune pentru cu

spectatori)

95 spaţii interm.


(antrenament) 87 61


(manifestări cu public) 95 spaţii interm.

7

Birouri de adminis-

traţie

[45 dB(A)]


poligoanelor de tir 105 ... 125 spaţii interm.

8



spectatori)

85 spaţii interm.

9



spectatori)

95 spaţii interm.


(antrenament) 87 spaţii interm.


(manifestări cu public) 95 spaţii interm.

12

Cabinete pentru

consultaţii medicale

[35 dB(A)]



45

0 1 2 3 4

13



spectatori)

85 56

14



spectatori)

95 61


(antrenament) 87 56



17

Sală de gimnastică

sau sport

[50 dB(A)]



18



spectatori)

85 56

19



spectatori)

95 61


(antrenament) 87 56



22

Bazinele de înot şi

sărituri

[50 dB(A)]



46

Tabelul III.18.


Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi

sportive variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.

Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului

III.19.

Tabelul III.19.

Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)

1 Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) 1,4

2 Bazin de înot şi sărituri (fără spectatori) 1,2

3 Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 0,8




Valorile maxime ale

indicelui L’n,w

dB


medicale 60

2 Sală de gimnastică sau sport nu se admit

3

Birouri de administraţie

Bazinele de înot şi sărituri nu se admit

4 Birouri de administraţie 57

5 Sală de gimnastică sau sport nu se admit

6

Cabinete pentru consultaţii

medicale




medicale 65

9

Sală de gimnastică sau

sport




medicale 65

12

Bazinele de înot şi sărituri

Sală de gimnastică sau sport nu se admit

47

În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomandă aplicarea de

tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVE

ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.4.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru

activităţi sportive este de 60 dB(A).

NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri

corespunzătoare de izolare fonică.

III.4.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi sportive

trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu

măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent

exterior clădirii mai mic de 60 dB(A).


III.4.7. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive,









prezentul normativ.

III.4.9. Sălile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prevăzute cu ecrane de

compartimentare între locurile de tragere, având un indice de izolare la zgomot aerian la cel

puţin 51 dB.

48

IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE

IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu

publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi)

LIMITE ADMISIBILE

IV.1.1. În cazul clădirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot

echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul IV.1.

Tabelul IV.1.


exprimată în: Nr.crt. Unitatea funcţională


1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei 35 30

2 Birouri cu activitate normală,


3 Birouri de lucru cu publicul 45 40

4 Săli de conferinţe/şedinţe 35 30

IV.1.2. În cazul clădirilor de birouri, intervalul de timp ce se ia în considerare la

calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în

tabelul IV.1.) este intervalul corespunzător schimburilor productive.

IV.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat

acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru birouri şi a

agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/

condiţionare a aerului etc), sunt cele din tabelul IV.2.

49

Tabelul IV.2.


exprimată în: Nr. crt. Unitatea funcţională


1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei 45 40

2 Birouri cu activitate normală,


3 Birouri de lucru cu publicul 55 50

4 Săli de conferinţe/şedinţe 45 40

IV.1.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele

spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.3.

Tabelul IV.3.

Limita admisibilă a zgomotului

interior, exprimată în: Nr.



0 1 2 3 1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule


70 63



funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n=1000 ... 1500 rot/min,

H ≤ 20 m col. H2O,

Q ≤ 350 m/h)

90 85


funcţiune

(Pelm ≤ 20 KW,

n = 3000 rot/min,

H ≤ 70 m col. H2O,

Q ≤ 50 m/h)

90 85

50

0 1 2 3 5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de

5 ventilatoare

(Q ≤10000 m3/h,


90 85


IV.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din birouri sunt

prezentaţi în tabelele IV.4. şi IV.5.

Tabelul IV.4.


Nr.

crt.

Unitatea

funcţională / Nivel

de zgomot permis

dB (A)


Nivelul de zgo-

mot perturbator

estimat

Lech , dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w , dB

1 încăperi similare 65 46

2 birouri cu activitate normală 70 46

3 birouri de lucru cu publicul 75 51

4 coridoare, casa scării, holuri comune şi

altele similare 65 41

5

Birouri cu

concentrare mare

a atenţiei

[35 dB(A)]

săli de conferinţe/şedinţe 80 56


8 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 46




11

Birouri cu

activitate normală

[40 dB(A)]

săli de conferinţe/şedinţe 80 51



15

Birouri de lucru cu

publicul

[45 dB(A)] birouri cu activitate normală 70 46

51


Nr.

crt.

Unitatea

funcţională / Nivel

de zgomot permis

dB (A)


Nivelul de zgo-

mot perturbator

estimat

Lech , dB(A)

Valorile

minime ale

indicelui

R’w , dB



17 săli de conferinţe/şedinţe 80 51



21 birouri cu activitate normală 70 51


23

Săli de

conferinţe/şedinţe

[35 dB(A)]

coridoare, casa scării, holuri comune şi


Tabelul IV.4.


Nr.

crt. Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii

funcţionale

Valorile

maxime ale

indicelui

L’ n , dB

0 1 2 3 1 încăperi similare 62

2 birouri cu activitate normală 60

3 birouri de lucru cu publicul 58


altele similare 60

5

birouri cu concentrare

mare a atenţiei

săli de conferinţe/şedinţe 58

6 încăperi similare 62

7 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65



altele similare 62

10

birouri cu activitate

normală


52

AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR

FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

IV.1.6. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de

zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB(A).


de izolare fonică a clădirii de birouri.

IV.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile de birouri trebuie făcută

astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de

protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai

mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).


IV.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile de birouri, împotriva

zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de

0 1 2 3 11 încăperi similare 62




altele similare 65

15

birouri de lucru cu

publicul


16 încăperi similare 58




20

săli de conferinţe/şedinţe

coridoare, casa scării, holuri comune şi

altele similare nu se admit

53

construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât

să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

IV.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,





prezentul normativ.

IV.1.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice să se afle,

pe cât posibil, grupate în exteriorul clădirii, cât mai departe de sălile de conferinţe/şedinţe.

În cazul când sunt amplasate în clădire, centralele tehnice trebuie situate şi izolate în

mod corespunzător, urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor, centralelor telefonice,

sălilor de aşteptare etc.

IV.1.11. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile de birouri

trebuie luate următoarele măsuri minimale:

- realizarea uşilor masive cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) ;

- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se recomandă,

pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de ex.: 4mm şi 6mm).

IV.1.12. Se recomandă ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare

etc) să fie aşezate pe straturi suport cu rigiditate scăzută (covoare de cauciuc, pâslă etc.).

IV.1.13. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din

clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în

construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a

tratamentelor acustice la clădiri " – indicativ C125.

IV.1.14. La proiectarea acustică a sălilor de şedinţe se vor adopta măsurile necesare

pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de

audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" indicativ NP 002-96.

54

V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTA ŢIE PUBLICĂ

V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,

baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prestări

servicii)

LIMITE ADMISIBILE

V.1.1. În cazul clădirilor pentru activităţi comerciale, limitele admisibile pentru nivelul

de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din

tabelul V.1.

Tabelul V.1.


exprimată în: Nr.



0 1 2 3

1

Unităţi de desfacere cu amănuntul

Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă

şi anexe sociale (birou şef unitate, vestiare, camere

odihnă etc)

45

40

2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora

A. Cu agregate frigorifice (alimentar general,

carne, mezeluri, brânzeturi, lactate etc)

B. Fără agregate frigorifice (pâine, tutungerii,

mercerii, florării, cafea-dulciuri etc)

65

65

60

60

3

Unităţi de alimentaţie publică

Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-

food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc), cu sau

fără agregate frigorifice

50

45

4

Unităţi de prestări servicii

Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale,

birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc)

45

40

55

0 1 2 3 5 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, labora-

toare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimi-

ce, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii

de primire/desfacere din unităţile de prestări servicii

50

45

* Această clasificare atrage atenţia asupra situaţiei speciale pe care o reprezintă dotarea cu agregate frigorifice. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protecţie la zgomot faţă de spaţiile fără agregate, precum şi măsurile speciale prevăzute la paragrafele V.1.10 ... V.1.13.

V.1.2. Intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot

echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul V.1.) se determină

conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în

construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

V.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat

acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi

comerciale şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor sunt cele din tabelul V.2.

Tabelul V.2.

Limita admisibilă a zgomotului

interior, exprimată în: Nr.



0 1 2 3 1 Spaţii pentru primirea/distribuirea mărfurilor şi

depozitarea temporară a ambalajelor din unităţile de

desfacere cu amănuntul

75*

70*

2 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din

unităţile de alimentaţie publică

80

75

3 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 70 65

4 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-

food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc)

75

70

5 Centrale tehnice fără compresoare (spaţii frigorifice,

centrale ventilare)

85

80

6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82

56

0 1 2 3 7 Restaurante cu muzică, discoteci, săli de jocuri 90 85

8 Spaţii tehnologice ale unităţilor de spălătorii/curăţătorii

chimice: - fără compresoare

- cu compresoare

80 87

75 82

9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmării,

reparaţii mobilă)

- ce nu produc zgomot de impact (croitorii,

reparaţii TV)

87

75

82

70

10 Spaţii pentru ascensor: - camera troliului 87 82

* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor sau ambalajelor.


V.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru

activităţi comerciale sunt prezentaţi în tabelele V.3. şi V.4.

Tabelul V.3.


Nr. Crt. Unitatea funcţională /

Nivel de zgomot permis dB (A)


Nivel de zgomot perturbator estimat

Lech dB(A)

Valorile minime ale indicelui

R’w dB

0 1 2 3 4 1 Similare 70 41

2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 70 41

3

Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofe-tării, patiserii etc)

75 46

4

Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, se-dii firme etc)

75 46

5

Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale [45 dB(A)]

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, labo-ratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

87 56

57

0 1 2 3 4 6 Similare 70 41

7

Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofe-tării, patiserii etc)

75 41

8


75 41

9

Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora [65 dB(A)]


87 51

10 Similare 75 41

11


75 41

12

Unităţi de alimentaţie publică Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) [50 dB(A)]


87 46

13 Similare 75 41

14

Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, se-dii firme etc) [50 dB(A)]


87 46

15

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, la-boratoare de tehnică denta-ră, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii [50 dB(A)]

Similare 87 46

58

Tabelul V.4.

Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. Unitatea funcţională


Valorile maxime ale indicelui L’n,w

dB

0 1 2 3 1 Similare 60

2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 58

3 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc)

55

4 Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc)

60

5

Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale

Spaţii de producţie (laboratoare pani-ficaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

nu se admit

6 Similare 65

7 Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale

62


58


65

10

Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora

Spaţii de producţie (laboratoare pani-ficaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

nu se admit

11 Similare 50


68



62

15

Unităţi de alimentaţie publică Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc)

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

58

59

AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR

FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

V.1.6. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maximă

a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB (A).


de izolare fonică a clădirii pentru activităţi comerciale.

V.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi comerciale

trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu

măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent

exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).

0 1 2 3 16 Similare 58


60



53

20

Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, se-dii firme etc)

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

nu se admit

21 Similare nu se admit


65



58

25

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, la-boratoare de tehnică denta-ră, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete

medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc)

62

60


V.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi

comerciale, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură

cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel

concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

V.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,





prezentul normativ.

V.1.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi

comerciale trebuie luate următoarele măsuri minimale:

- realizarea uşilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia uşilor

rezistente la foc) şi/sau cu sisteme pneumatice de închidere lentă;

- realizarea unor uşi masive la spaţiile ce conţin utilaje şi agregate cu nivel de

zgomot ridicat (de ex. centrale termice, centrale de ventilare etc.);

- prevederea garniturilor de etanşare pe contur la ferestrele şi elementele mobile ale

vitrinelor spaţiilor comerciale.

- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se

recomandă, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de

exemplu: 4 mm şi 6 mm).

V.1.11. În vederea limitării transmisiei zgomotului pe cale structurală, trebuie luate

următoarele măsuri:

a) la agregate tehnice

- amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc)

pe fundaţii separate, rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plută, cauciuc

etc.), dimensionate în mod corespunzător, în funcţie de caracteristicile agregatelor;

- legarea agregatelor frigorifice tip AFA, la o reţea de alimentare şi una de scurgere

independente de reţeaua generală a clădirii (în cazul în care această măsură nu este posibilă se

recomandă renunţarea la agregatele tip AFA);

61

- amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electrică conform

prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea

şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri " – indicativ C125.

b) la circulaţia mărfurilor

- adoptarea unor soluţii corespunzătoare de descărcare a mărfurilor (prin realizarea

unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parţial sau total, în zona de

staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus

(interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseală; folosirea de

cărucioare având roţile acoperite cu bandaje de cauciuc);

- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membrană izolatoare la

zgomot de impact, deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1);

- dispunerea pe căile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc

striat (fig.1).

Fig. 1

c) în cazul unor activităţi speciale

- prevederea unor plăci amortizoare din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot

de impact pe mesele de lucru şi pe spălătoarele de vase (fig.1);

- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc, deasupra căruia se execută

şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1).

62

V.1.12. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile

de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi

zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor

acustice la clădiri " – indicativ C125.

V.1.13. În cazul spaţiilor comerciale cu anexe exterioare clădirii (terase-restaurante,

grădini de vară, spaţii de vânzare-cumpărare în aer liber), anexele vor fi acoperite parţial sau

total cu copertine astfel dimensionate, încât să împiedice transmiterea zgomotului în locuinţe.

63

ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE

DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVĂZUTE

ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI.

A.1. Exemple de elemente despăr ţitoare (pereţi) ce îndeplinesc condiţia de izolare la

zgomot aerian impusă în prezentul normativ

Tabelul A.1.

Nr. crt. Element R'w

0 1 2 1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă

b) Structură sandwich:

- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;

- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm şi

densitate minimă de 50 kg/mc;

- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

41

2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm

b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă

c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea ≥ 20 cm

d) Structură sandwich:


- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;

- spaţiu de aer minim 1 cm;


- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.

46

3 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm

b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă

c) Structuri sandwich

c1 - fâşie b.c.a. 35 - 7,5 cm

- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 7 cm

51

64

Continuare Tabel A.1.

0 1 2 - spaţiu de aer minim 6 cm

- fâşie din b.c.a. - 7,5 cm

c2 - fâşie din b.c.a. - 12,5 cm

- spaţiu de aer minim 10 cm

- fâşie din b.c.a. - 12,5 cm

c3 - fâşie din b.c.a. - 10 cm



- fâşie din b.c.a. - 10 cm

d) Structură sandwich:

- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;

- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm şi

densitate minimă de 50 kg/mc;

- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă

b) Structură sandwich:

- beton armat - 14 cm



- cărămidă 1/4 cu tencuială de 2 cm

c) Structură sandwich:







56

65

Continuare Tabel A.1.

0 1 2 5 a) Structură sandwich:


- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,

montată în interiorul unui profil de 75 mm;


- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,

montată în interiorul unui profil de 75 mm;


59

6 a) Structură sandwich:







61

7 a) Structură sandwich:







65

66

A.2. Exemple de elemente despăr ţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la

zgomot de impact impusă în prezentul normativ

Indicele de izolare la zgomot de impact L n,w se obţine cu relaţia:

L n,w = Ln,eq,o,w - ∆∆∆∆ Ln,w În tabelele de mai jos se prezintă valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de planşee

brute, respectiv valorile ∆ Ln,w pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseală.

Tabel A.2.1.

Nr. crt. Structura planşeului L n,eq,o,w

(dB)

1 Placă - 10 cm grosime 80





Tabel A.2.2.

Nr. crt. Tipul îmbrăcăminţii de pardoseală ∆∆∆∆ Ln,w

(dB)

0 1 2 1 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5

2 Covor PVC fără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7

3 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11

4 Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min.

2,5 mm 16

5 Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport

fonoizolator din PVC expandat 18

6 Mochetă 20 ... 24

7 Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de

beton 11

67

0 1 2

8 Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm

grosime 21

9

Pardoseli din parchet sau covor PVC fără suport textil lipit

pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală

de 10 mm grosime

23

10 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28

11 Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum

30 mm grosime 22

12 Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact

0,6 ... 1 cm grosime 20 ... 27

2

COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect

Ing. Ioana Mihaela Alexe

Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan

Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia

Ing. Constantin Prăun

Conf.dr.ing. Viorica Demir

Ing. Mircea Alexe

Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin

Sing. Marius Radu Demetrescu

Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

3

VOLUMUL II

Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane.

Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane

(Revizuire GP 001/1996)

Redactarea I – a

Exemplar pentru trimiterea în Anchetă publică

4

Cuprins – Partea IV

I. Generalităţi I.1. Obiect si domeniu de folosire I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban

a) 1. Măsuri de ordin urbanistic a) 2. Măsuri de ordin arhitectural a) 3. Măsuri de ordin administrativ b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului

I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane - natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări - natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări

I.2. Reglementari tehnice conexe II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban II.1. Date de intrare II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane:

A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD. B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane;

II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă.

II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru

faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian) IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea

nivelurilor de expunere la zgomot : - evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice.

V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea

nivelurilor de calitate corespunzătoare VI. Condiţii de recepţie Anexe :

Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane

Anexa 2: Exemplificare a realizării calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic Anexa 3: Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi

vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea

şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. Glosar de termeni

Bibliografie

5

Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane (Revizuire GP 001/1996)

Indicativ : ……

Inlocuieste: GP 001/1996

I. Generalităţi I.1. Obiect si domeniu de folosire

Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie acustică şi de vibraţii ce trebuie avute

în vedere la proiectarea zonelor urbane, pentru respectarea nivelurilor de performanţă

corespunzătoare parametrilor ce asigură cerinţele de confort acustic ale utilizatorilor, conform

prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.

Prevederile normativului se pot aplica şi în localităţile rurale, acolo unde datorită

traficului sau altor surse de zgomot şi vibraţii poate fi afectată desfăşurarea activităţilor

umane.

Normativul este destinat proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici,

utilizatorilor construcţiilor şi zonelor urbane, precum si universităţilor, autorităţilor publice

centrale si locale şi instituţiilor descentralizate ale statului cu atribuţii si responsabilităţi în

domeniu, in conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii.

Prevederile normativului de proiectare se utilizează pentru realizarea planurilor

urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) precum şi a regulamentelor de

urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare.

De asemenea, normativul prezintă noţiuni referitoare la atestarea conformităţii

produselor pentru construcţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, pentru asigurarea nivelurilor

de calitate corespunzătoare.

În final, prezentul normativ cuprinde condiţiile necesare a fi îndeplinite la recepţia

lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, tipul de măsurări

acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în vederea comparării acestor

valori cu limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare.

Se menţionează că normativul se referă strict la vibraţii terane provenite din surse

antropice, altele decât sursele naturale: seismele, vântul etc.

Pentru reducerea nivelului de zgomot şi/sau vibraţii, măsurile de protecţie se impun

a fi adoptate concomitent la:

— sursa de zgomot şi/sau vibraţii;

— căile de propagare a zgomotului şi /sau vibraţiilor;

— zona receptoare.

6

I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene

Urmărind evoluţia pe plan european a influenţelor factorilor ambientali în decursul

timpului, asupra efectelor zgomotului urban, se poate observa că, dacă în perioada anilor '70

problematica era analizată din punct de vedere tehnic, în prezent abordarea se face referitor la

efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului natural.

Pentru a sublinia importanţa acestui fenomen, la adoptarea proiectului denumit "Cartea

verde" (în anul 1997) a Parlamentului european, un capitol important a fost dedicat analizei

zgomotului în societate ("Politici de viitor privind zgomotul").

Dintre problemele generate de dezvoltarea tehnologică şi urbană a societăţii, efectul

zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului natural au devenit foarte

importante.

Deşi între ţările membre ale Comunităţii Europene există divergenţe de natură legislativă,

economică, culturală, socială etc., la nivelul CE se încearcă să se găsească termeni şi elemente

comune de studiere, analiză şi rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate

activităţilor urbane. În acest sens, în anii '70 se discuta despre noţiunea de "aglomerare", iar în

ultimii ani au început să se impună în limbajul de specialitate noţiuni ca: hartă de zgomot, hartă

strategică de zgomot, zonă liniştită într-o aglomerare, zonă liniştită în regiune deschisă, relaţia

doză-efect, faţadă liniştită etc. dar şi indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot

pentru zi-seară-noapte), Lzi (indicator de zgomot pentru zi), Lseara (indicator de zgomot pentru

seară), Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. Evoluţia acestor termeni a devenit atât

de uzuală, încât, în prezent, utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului, a devenit

indispensabilă. Trebuie precizat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără adoptarea unui calendar

ambiţios al ţărilor CE de încercare de armonizare legislativă (2005 - elaborarea hărţilor de

zgomot, 2008 - implementarea hărţilor de zgomot în elaborarea strategiilor urbane, 2013 -

planuri de acţiune privind respectarea valorilor limită relevate în zonele cu aglomerări de

populaţie, şosele, căi ferate etc.).

Dintre elementele principale recomandate de Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25

iunie 2002 privind „evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă în România

prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată

şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din

19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008, pentru studierea zgomotului în cazul

întocmirii hărţilor de zgomot pentru o zonă urbană, se pot aminti următoarele:

• pentru indicatorul Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale

zgomotului cuprinse între: 55 - 59, 60 - 64, 65 - 69, 70 - 75, > 75 dB;

7

• pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale

zgomotului cuprinse între: 50 - 54, 55 - 59, 60 - 65, 65 - 69, > 70 dB;

• punctul de măsurare al zgomotului va fi amplasat la o distanţă minimă de 1.5 m de

faţadă şi la o înălţime minimă de 1.5 m faţa de cota terenului, respectiv pentru întocmire hărţi

acustice se recomandă 4,0 m faţa de cota terenului;

• pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 - 19, 19 - 23, 23 - 07;

• durata maximă de valabilitate a hărţilor de zgomot este de 5 ani;

• în cazul hărţilor de zgomot, este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60, 65, 70

şi 75 dB;

• analize suplimentare şi măsuri specifice de intervenţie pentru zonele de locuit situate în

apropierea şoselelor, zonelor industriale, căi ferate, aeroporturi etc.;

• număr maxim de clădiri care pot fi construite precum şi numărul maxim de persoane ce

pot locui în zonele expuse la zgomot intens;

Reglementările tehnice EN mai prezintă şi o serie de indicatori suplimentari/complemetari

ce trebuiesc luaţi în considerare, cum ar fi:

• LAmax (SEL) pentru protecţia pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot;

• limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot;

• limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru;

• protecţii suplimentare pe timpul nopţii, week-end, zilei, în cazul unor date calendaristice

cu semnificaţii speciale;

Ţinându-se cont de elementele considerate de membrii CE, pe lângă indicatorii Lzsn, Lzi,

Lnoapte recomandaţi de comisiile tehnice ale CE, fiecare ţară poate impune şi folosi, în analiza

fenomenului, şi indicatori specifici de ţară, precum sunt cei explicitaţi în prezentul normativ.

În România existând preocupări privind protecţia mediului ambiant urban împotriva

zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban, a fost elaborat şi se actualizează

continuu, sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate, ce cuprinde prescripţii

tehnice şi standarde de specialitate conţinând terminologie, metode de măsurare, limite

admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot, indicaţii de

proiectare şi măsuri pentru combaterea poluării fonice. În urma adoptării sistemului european

legislativ, a fost elaborată hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea şi gestionarea

zgomotului ambiant, referitoare la elaborarea de hărţi acustice pentru principalele oraşe ale ţării,

în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot şi, ulterior, a adoptării de măsuri de

protecţie împotriva poluării fonice, pentru protejarea locuitorilor expuşi la niveluri de zgomot

care depăşesc recomandările reglementărilor în vigoare din România.

8

O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp

şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice

pentru principalele oraşe ale ţării, sunt:

- Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului

emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de

infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate

utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.

- Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în

special în:

a) zonele construite;

b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;

c) zonele liniştite din spaţii deschise;

d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la

zgomot.

- În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de

elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.

- Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării

strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).

- Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de

evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule, prezentate în hotărâre.

- În general, mărimile folosite la întocmirea hărţilor de zgomot, sunt determinate din

măsurări şi/sau calcule. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ pentru

o amplasare specifică.

În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot, populaţia reprezintă un factor important, fiind

informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă, şi consultată în acţiunile de

rezolvare.

Pentru autorităţile locale, hărţile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de

referinţă din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru amplasarea

într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educaţional sau al sănătăţii, planificarea traficului,

etc.

9

I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban

Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie:

a) după tipologia de adoptare a acestora:

a) 1. - măsuri de ordin urbanistic

a) 2. - măsuri de ordin arhitectural

a) 3. - măsuri de ordin administrativ

b) după tipologia aplicabilităţii acestora:

b) 1. - măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului

b) 2. - măsuri active de combatere a zgomotului

b) 3. - măsuri pasive de combatere a zgomotului

a) 1. Măsuri de ordin urbanistic:

a.1.1. — Adoptarea unei configuraţii stradale corespunzătoare avându-se în vedere:

• tipologia zonelor funcţionale din localităţile străbătute de artere de circulaţie;

• pofilele transversale şi longitudinale ale străzilor;

• structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere;

• soluţionarea nodurilor de circulaţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o

intersecţie, sistematizarea intersecţiilor, respectarea unor distanţe între intersecţii etc.);

• componenta traficului rutier;

• regimul de înălţime al fronturilor de clădiri delimitatoare ale arterelor de circulaţie;

• dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii;

• stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul

feroviar, aerian, naval, subteran.

a.1.2. — Amplasarea la distanţe corespunzătoare din punct de vedere acustic, a dotărilor

funcţionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare, etc.) faţă de surse potenţiale de zgomot

şi/sau vibraţii.

a.1.3. — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare.

a.1.4. — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care să conducă la reducerea

efectelor zgomotului în interiorul clădirilor.

a) 2. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la:

— adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor clădirilor, care să creeze zone

tampon faţă de sursa, de zgomot; şi/sau vibraţii;

— dimensionarea corespunzătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi,

faţade, acoperişuri, ferestre, uşi exterioare).

10

a) 3. Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibraţiilor, ce

reprezintă în principal acţiuni cu caracter normativ, de exemplu:

a .3 . l . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau

vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restricţionarea

orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de

zgomot;

— stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul


a .3 .2. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau

vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub

îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.

a .3 .3. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru

respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism.

b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezintă în

principal acţiuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de instituţiile abilitate

conform legii, de exemplu:

b . l .1. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau

vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic,

restricţionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse

potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii, etc.;

b.1.2. — stabilirea reglementată a unor distanţe minime de protecţie din punct de vedere

acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran.

b.1.3. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau

vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub

îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.

b.1.4. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru

respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu: a) uniformizarea

fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs

de vehicule; b) programarea traficului aerian, etc.

b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezintă măsuri adoptate direct la sursele

de zgomot şi/sau vibraţii, aplicarea eficientă a măsurilor active de combatere a zgomotului

provenit de la diferite surse de poluare fonică urbană, presupunând cunoaşterea temeinică a

tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. Este de menţionat faptul că problema poluării

acustice trebuie avută în vedere în primul rând în faza de proiectare:

- a mijloacelor de transport ce reprezintă sursele de zgomot mobile provenite din trafic;

- a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte);

11

- a ansamblurilor construite.

b.2.1. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier:

Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule

ce o străbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc.

Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce

îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizează prin aplicarea de măsuri

de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.

b.2.2. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine)

Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine:

tramvaie, metrouri, trenuri) se referă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare.

b.2.3. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian

Din punct de vedere al protecţiei ansamblurilor construite interesează, în principal, zgomotul

specific decolărilor şi aterizărilor, zgomotul generat în timpul funcţionării avioanelor pe sol şi

zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survolează zone

populate). Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate

dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraţie şi eşapare, ce pot asigura o

atenuare până la 40 dB(A).

b.2.4. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte

Dotările funcţionale urbane, de exemplu: industrii, pieţe, parcaje, şcoli, grădini-restaurant,

stadioane etc., pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:- mecanice; -

electromagnetice; - hidraulice; - aerodinamice etc.

b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi

optimizare a zonelor urbane, respectiv acţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din

faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe

calea de propagare de la sursă la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor să se

încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaţia şi reglementările în vigoare, (cf.

capitol II.1.2.), de exemplu:

b .3 . l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protecţiei

acustice;

b .3 .2. — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul


b .3 .3. — conformarea interioară din punct de vedere a protecţiei acustice a partiurilor

clădirilor;

b .3 .4. — conformarea urbanistică din punct de vedere a protecţiei acustice a zonelor

funcţionale specifice componente ale oraşelor, respectiv a poziţionării acestora faţă de zonele

ce cuprind clădiri de locuinţe; etc.

12

b .3 .5. — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea

regimului acustic din diferitele zone funcţionale urbane: dotări specifice traficului (parcajele,

gările feroviare, aeroporturile, şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pieţe

comerciale; - instituţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe); - grădini-restaurant; - terenuri sportive şi

stadioane):

b .3 .6. — proiectarea corespunzătoare din punct de vedere acustic a faţadelor clădirilor:

b .3 .7. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier:

b .3 .7. — influenta zonelor plantate ca ecrane de protecţie naturale şi a factorilor naturali de

relief în combaterea zgomotului urban.

I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane - natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări - natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări

Cunoaşterea cauzelor care dau naştere zgomotului urban, precum şi a parametrilor de care

depind caracteristicile zgomotului generat, prezintă o mare importanţă în rezolvarea problemelor

de reducere a nivelului zgomotului emis de o sursă.

Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o variaţie aleatoare în timp, provenit din

nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile.

În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane

din marile zone urbane se pot clasifica în două tipuri, anume:

a. - surse mobile provenind din:

- traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval;

b. - surse fixe, situate în incinte care delimitează diverse tipuri de activităţi:

— dotările funcţionale urbane: şcoli, grădiniţe, parcaje, stadioane, restaurante în aer

liber, cinematografe în aer liber/pieţe agroindustriale etc.;

— unităţile industriale.

Fiecare sursă de zgomot prezintă caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul

maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecvenţe etc.

Căile de propagare a zgomotului pot fi prin:

— aer;

— apă;

— sol.

Zona receptoare este constituită din spaţiile interioare sau exterioare utilizate pentru

diverse activităţi.

Aceste tipuri de surse de poluare fonică sunt considerate identic atât la nivel naţional cât si

la nivel internaţional.

13

În acest sens, controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic)

presupune cunoaşterea caracteristicilor surselor, in cazul surselor din traficul rutier si feroviar - a

componentei traficului, iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor

surse, presupune iniţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de

surse.

Sursele de vibraţii din mediul urban pot fi categorisite şi caracterizate astfel:

1.Natura, surselor urbane de vibraţii:

1.1 Surse terane

1.1.1 surse urbane de vibratii ambientale

1.1.1.1 surse de vibratii din trafic rutier

1.1.1.2 surse de vibratii din transport pe cale ferata (tranvai,metrou)

1.1.1.3 surse de vibratii din explozii (demolari)

1.1.1.4 surse de vibraţii transmise clădirilor din mediul urban de către echipamente industriale

(ciocane de forja, laminoare, macarale, compresoare, ventilatoare, alte echipamente industriale

cu componente in mişcare de rotaţie si alternativa de translaţie, etc.)

1.1.2 surse urbane din microseisme locale

1.2 Surse aeriene

1.2.1 surse de vibratii din zborul avioanelor

1.2.2 surse de vibratii generate de intemperii

2. Localizarea surselor urbane de vibraţii:

2.1 intravilan

2.2 extravilan, la 10-1500m de construcţii, funcţie de natura vibraţiilor si a construcţiilor

3. Caracteristicile surselor urbane de vibraţii

3.1 acceleraţii, viteze, deplasări

3.2 spectre de răspuns in domeniul frecventelor admise de normative si standarde pentru

durabilitatea construcţiilor

În capitolele II, III şi IV ale normativului sunt prezentate detaliat caracteristicile

specifice, metodele de evaluare prin măsurări şi/sau calcule, pentru principalelor surse de zgomot

/ vibraţii din zonele urbane.

14

I.2. Reglementari tehnice conexe

- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii; - NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”; - NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii”; - NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”; - Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri” (beneficiar MLPTL); - P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”; - P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”; - SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare - SR ISO 1996-1:2008/C91:2009

- SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant - SR ISO 1996-2:2008/C91:2009 - STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. - Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008 - Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005 - Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE; - HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii modificată şi completată prin HG 796/14.07.2005 şi 1708/21.12.2005. - Directivei Europene 98/37/CE „Maşini industriale” - HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale.

15

II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban

II.1. Date de intrare

Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui

complex de măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban, în vederea realizării climatului

acustic admisibil.

Planurile urbanistice generale, zonale şi cele de detaliu se vor proiecta, astfel încât să

fie respectate condiţiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a ghidului, respectiv în STAS 10009-88

şi STAS 6156-86, precum şi relaţia:

LA10 ≤ 70 dB(A)

în care:

LA10 — reprezintă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2,00 m distanţă

faţă de frontul de clădire şi la o înălţime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezintă 10% din

intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în

vigoare).

Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcţii în stabilirea soluţiei

de arhitectura funcţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic.

II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane:

A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD.

Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unei serii de studii de fundamentare şi se

încheie cu avizele date de organismele centrale şi teritoriale interesate.

Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic, interesează. în cazul proiectării din

punct de vedere acustic, cele privind:

— evoluţia localităţii sub aspect urbanistic-arhitectural şi istorico-cultural;

— organizarea circulaţiei şi a transportului;

— caracteristicile fondului construit ;

— condiţiile geotehnice;

— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului ;

— stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită.

La stabilirea conţinutului planurilor urbanistice, PUG şi PUZ, următoarele propuneri

de organizare urbanistica vor ţine seama de condiţiile admisibile din punct de vedere

acustic:

— organizarea traseelor şi datelor caracteristice ale circulaţiei ;

16

— zonificarea pe funcţiuni dominante;

— alinierea şi regimul de înălţime al construcţiilor ;

— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

— protejarea patrimoniului.

Regulamentele aferente PUG şi PUZ explicit şi detaliază. aceste planuri referindu-

se la:

— destinaţia terenului în funcţie de zonă;

— amplasarea construcţiilor faţă de principalele artere de circulaţie;

— asigurarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersecţii, în condiţiile fluenţei

şi siguranţei traficului;

— accesele la construcţii, modul de organizare în interiorul terenurilor destinate

pentru construcţia locurilor de parcare şi garajele aferente acestor accese;

— prevederea spaţiilor libere şi a spaţiilor plantate;

— materialele de construcţii şi finisaj exterior;

— regimul de înăl ţime a construcţiilor;

— protecţia mediului pentru construcţiile existente

— alte situaţii specifice

Planurile urbanistice de detaliu, PUD vor cuprinde următoarele elemente, condiţionate

de măsurile de protecţie din punct de vedere acustic:

— circulaţie majoră: organizare circulaţie pietoni şi autovehicule, accesele şi

parcaje necesare;

— sistematizare verticală;

— funcţiuni propuse;

— regim de aliniere;

— regim de înăl ţime;

— procent de ocupare teren;

— plastică arhitecturală, volumetrică, materiale de finisare;

— restricţii faţă de vecinătăţi.

B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane;

Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG, PUZ şi PUD— atât cazul unor

ansambluri noi cât şi cazul amplasării de obiective noi într-un cadru urban existent, —

etapele ce se vor parcurge sunt următoarele:

a) stabilirea datelor fixe :

— categoria arterelor de circulaţie rutieră;

— tipul zonei funcţionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita

17

zonă funcţională);

— regimul de înăl ţime şi aliniere în zonă;

— existenţa zonelor protejate;

— restricţiile faţă de vecinătăţi;

— factorii naturali de mediu;

— alte situaţii speciale etc.

b) stabilirea datelor ce se pot optimiza:

— regimul de trafic;

— profilurile transversale (distanţe între fronturile clădirilor delimitatoare ale arterei

de circulaţie);

— regimul de înăl ţime al clădirilor delimitatoare;

— destinaţia clădirilor delimitatoare;

— factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe căile de propagare de la sursă la

zonele receptoare;

— tipul faţadelor clădirilor şi materialelor de finisaje;

— plastica arhitecturală. şi volumetrică a clădirilor etc.;

— amplasarea unităţilor funcţionale în interiorul clădirilor.

Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluţiei optime din punct de vedere

acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ.

Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se

vor aplica în funcţie de posibilităţi.

În cazurile analizate, determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situaţii se va

face conform prevederilor capitolului II.1.2.2 din prezentul normativ şi a exemplului de

calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ.

Sursele majore de poluare fonică dintr-o zona urbana, ce se consideră pentru

determinarea nivelului de zgomot, se caracterizează după tipul de localizare în spaţiul

urban, astfel:

a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul

normativ;

b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:

b.l. — surse punctiforme — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ;

b.2. — surse repartizate pe suprafeţe mari — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul

normativ.

18

II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a

factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a

factorilor de influenţă.

Măsurile de protecţie acustică ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor

urbane sunt următoarele:

a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier):

— corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea

profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului;

— reglementarea şi optimizarea traficului;

— prevederea de ecrane de protecţie între sursa. şi zonele receptoare.

b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (= dotări urbane şi industrii):

— amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane faţă de şi în cadrul zonelor

rezidenţiale sau a celor special protejate;

— amplasarea corespunzătoare a industriilor în cadrul şi faţă. de diferitele tipuri de

zone funcţionale urbane;

— prevederea de ecrane de protecţie între surse şi zonele receptoare.

În continuare sunt prezentate detaliat aceste măsuri de protecţie.

Corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea

profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului

În tabelul 1 se prezintă, orientativ, funcţie de anumite regimuri de înăl ţime ale

clădirilor delimitatoare, pe străzi de categorie 1 (cu 5—8 benzi de circulaţie), distanţa

minimă necesară. între fronturile de clădiri, destinate în special locuinţelor, pentru

respectarea condiţiei de confort acustic urban stabilită la pct. II.1.

Tabelul 1

Regim de înălţime a clădirilor

(Parter + nr. de etaje)

Lăţimea minimă (metri) necesară

între fronturile de clădiri

partea stângă partea dreaptă a*) b*)

P P 50 30

P + 4 P 70 40

P + 4 P + 4 85 50

P + (8sau9) P + 4 120** ) 80** )

> P + (8sau9) ‹ P + (8sau9) *) 100** )

P + (8sau9) - *** ) 65 45

19

a*) — fără restricţ ii în legătura cu traficul b *) — fără trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip tramvaie sau autobuze articulate. *) — nu se recomandă **) Observaţie: În cazul în care artera de circulaţie este amplasată în partea centrală a profilului, iar pe distanţa “ d” (d ≥ 25 m), dintre artera de circulaţie şi fronturile de clădiri, sunt prevăzute spaţii verzi cu cel puţin 3 rânduri de arbori cu coroane întrepătrunse, lăţimile minime necesare între fronturile de clădiri pot fi reduse cu cca. 25% ***) Distan ţa se consideră de la frontul de clădiri existent până la 10.00 m dincolo de bordura trotuarului aflat în partea opusă frontului de clădiri.

Reglementarea şi optimizarea traficului

Deoarece traficul constituie sursa principală de zgomot urban, rezultă că cea mai eficace

metodă administrativă de reducere a poluării acustice o constituie reglementarea si optimizarea

traficului , metodă ce presupune următoarele operaţiuni şi restricţionări:

i) uniformizarea fluxului de trafic rutier şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;

ii) programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât să nu polueze fonic zonele

urbane învecinate.

Reglementarea şi optimizarea traficului rutier se va face conform următoarelor

principii:

— eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai puţin de 5

benzi;

— eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi şi restricţionarea

acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe străzile cu 3—4 benzi;

— amplasarea arterei de circulaţie simetric faţă, de fronturile de clădiri

delimitatoare;

— prevederea de spaţii de protecţie între artera de circulaţie şi fronturile de clădiri;

conţinând eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale;

— amplasarea judicioasă a unităţilor funcţionale în clădiri, cf. capit. II.1.2.2;

— dirijarea traficului greu, astfel:

— pe liniile de centură ale zonelor urbane (în măsura posibilităţilor) ;

— pe arterele de circulaţie special dimensionate, în acest caz adoptându-se măsuri de

protecţie acustică, (cf. capit. II.1.2.2. ) la faţadele clădirilor ce delimitează

arterele de circulaţie respective;

— pe arterele cu sens unic de circulaţie, corelat cu crearea de „undă verde" în

trafic;

— conform unui anumit orar de trafic, ales astfel încât să deranjeze cât mai puţin

zonele rezidenţiale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei

indicaţii;

20

— utilizarea de vehicule silenţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).

Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie

Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie trebuie făcută astfel încât să se realizeze

întreruperi ale frontului de clădiri, în condiţiile respectării densităţii de spaţii construite şi

evitării producerii de curenţi de aer care să afecteze circulaţia la nivel pietonal.

Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circulaţie, de zone cu un singur front de

clădiri, nivelul de zgomot, înregistrat într-un punct A aflat lângă frontul de clădiri existent,

se reduce cu aprox. 10 dB faţă de cazul profilului transversal mărginit de două fronturi de

clădiri continui.

Întreruperile în fronturile de clădiri de pe ambele laturi ale arterei de circulaţie, se vor

face intercalat astfel încât unei lungimi de clădire de pe o parte să îi corespunda o

întrerupere de front pe cealaltă parte.

Amplasarea unităţilor func ţionale în clădiri

Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri trebuie astfel făcută încât spaţiile în care este

necesară în mod deosebit liniştea, să fie amplasate spre partea opusă traficului, în situaţiile

în care acest lucru este posibil din condiţii de însorire.

Observaţie: Elementele constructive aplicate pe faţade (balcoane, logii, ecrane verticale etc.) sau retragerile pe verticală ale clădirilor, nu aduc un spor semnificativ de izolare fonică.

O creştere efectivă a protecţiei acustice împotriva zgomotului urban se obţine prin rezolvarea corespunzătoare a ferestrelor care constituie principala sursă de propagare a zgomotului sau prin ecranări la nivelul balcoanelor sau logiilor. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în vigoare.

Prevederea de ecrane de protecţie între sursa şi zonele receptoare

În scopul protejării din punct de vedere acustic a zonelor rezidenţiale faţă de arterele

de circulaţie, se vor folosi— de câte ori este posibil — ecrane naturale constituite din

vegetaţie sau ecrane-bariere artificiale.

În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de

micşorare a zgomotului pe magistralele prevăzute cu clădiri pe ambele părţi.

Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenuării produse depinde de

mulţi factori printre care:

- dimensiunile geometrice (inaltime, lungime, grosime) ale lor,

- poziţiile relative ale sursei de zgomot şi receptorului fata de bariera-ecran,

- lungimea de undă a semnalului acustic,

- transparenţa acustica a barierelor-ecranelor, dată de materialele ce compon structura

acestora si de densitatea superficială a barierelor-ecranelor (kg/m2),

- absorbţia materialelor din care sunt realizate suprafeţelor lor,

21

- natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracţie a sunetului (margini

rigide sau moi),

- forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare),

- distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor faţă de sursă şi receptor; etc.

Eficienţa ecranelor – barierelor acustice se explică datorită reducerii nivelului de zgomot

prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 10.).

Într-un punct aflat în zona de umbră acustică, reducerea nivelului de zgomot, "∆L", se

poate calcula aproximativ cu relaţia:

∆L = 10 lg (20N + 3) (dB)

în care:

N = 2σλ

, unde: λ = lungimea de undă a sunetului; σ = (a + b) - c,

conform fig. 10.

Fig. 10.

Reducerea zgomotului din trafic , L10,

în cazul unui ecran acustic foarte lung

Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin barieră se calculează pentru diferite

componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de

10 ... 20 dB(A).

Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel puţin 10 kg/m2, astfel încât structura

să realizeze o izolare de cel puţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând

22

de înălţimea şi lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-

mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări.

De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban. în Fig. 1 se

reprezintă comparativ două situaţii de aşezare a arterei de circulaţie rutieră în funcţie de

natura terenului în zona urbană.

Fig. 1 – Aşezarea arterei de circulaţie rutieră în cele două situaţii posibile: a) rambleu;

b) debleu, în funcţie de natura terenului în zona respectivă

23

Amplasarea corespunzătoare a dotărilor func ţionale urbane

Pentru atenuarea cât mai pronunţată a zgomotelor ce provin de la dotările

funcţionale din ansamblul urban (pieţe comerciale, parcaje, şcoli, restaurante în aer

liber, terenuri sportive) şi se propagă către restul zonei urbane, se vor avea în vedere

următoarele aspecte:

a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spaţiu tampon între dotarea

funcţională şi zonele care urmează a fi protejate;

b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon;

c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni, ramblee, zone

intens plantate,

şi se vor aplica prevederile detaliate în capit. II.1.2.2., din prezentul normativ.

Amplasarea corespunzătoare a industriilor

Protecţia împotriva zgomotului provenit de la unităţile industriale se va realiza

conform prevederilor reglementării tehnice P 121-89 — „Instrucţiuni tehnice pentru

proiectarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale".

II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

Măsurile de protecţie acustică prevăzute la capit. II.1.1. se vor corela între ele astfel

încât, în interiorul zonei receptoare să se poată îndeplini condiţia:

Lint.ef (f) ≤ Lint.adm (f) ( dB)

în care:

L i n t . e f (f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unităţii

protejate, pătruns din exterior, determinat în benzi de frecvenţă de 1/1

(1/3) octavă din domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A).

Lint.adm (f) — nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unităţii protejate,

conform STAS 6156-86.

În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe străzile de categorie tehnică II, III,

IV, trebuie îndeplinită şi condiţia:

Lext.ef (f) ≤ Lext.adm(f) (dB)

în care:

Lext.ef(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior, efectiv, existent pe străzi

(măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic, în benzi de

24

frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă, în domeniul 100—3150 Hz, sau global în dB

(A)).

Lext.adm(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88,

(respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).

Valoarea Lint.ef (f) se determină prin calcul cu relaţiile :

a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care uneşte centrul geometric al

sursei cu centrul geometric al elementului de faţadă face unghiul β cu normala la suprafaţa

elementului de faţadă:

)(

cos4lg10)()(.int fA

SfRfLL extf

β+−= (dB)

b) în cazul traficului:

)(

lg10)()()(..int fA

SfRfLfL extef +−= (dB)

în care:

Lezt.(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fixă

sau din trafic, înregistrat la limita clădirii în dreptul unităţii funcţionale protejate, (dB).

Observaţie: Lext ( f) poate să fie şi un nivel particular, corespunzător unei anumite acţiuni „i" ;

R(f) — indicele de atenuare acustică corespunzător elementului de faţadă, (dB) ;

S — suprafaţa elementului de faţadă, (m2) :

A — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare spaţiului de

recepţie, (m2 U.A.) ;

Β — unghiul format de dreapta care uneşte centrul geometric al sursei de

zgomot cu centrul geometric al elementului de faţadă, cu normala la suprafaţa elementului

de faţadă, cf. fig. 2.

25

Fig. 2

Unităţile industriale pot constitui sursa preponderentă de zgomot într-un ansamblu

urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „Lext(f)”, ce se

înregistrează la limita clădirilor civile, în dreptul unei unităţi funcţionale (zona

receptoare) trebuie să îndeplinească următoarea condiţie:

L ext (f) ≤ Lint.adm(f) +5 (dB)

în care:

Lint.adm.(f) are semnificaţia din relaţia de mai sus.

Observaţie:

Această situaţie apare în timpul nopţii, când zgomotele provenite din trafic sau alte activit ăţi încetează iar recepţionarea zgomotelor produse în unităţi industriale pot crea disconfort locatarilor din zonă.

Calculul nivelului de zgomot exterior ,,Lext.(f)", într-o primă variantă a planului unui

oraş nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaţia orientativă prezentata in continuare,

care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier):

Lext (f) = 34 + 10lg(n1+1+20n2) + k = Lext1(f) + k

în care:

n1 — numărul de vehicule uşoare care trec pe artera de circulaţie, într-o perioadă de timp de 1 oră;

n2 — numărul de vehicule grele care trec pe artera de circulaţie în aceeaşi perioadă; k — coeficient de corecţie ales conform tabelului 2.

26

Tabelul 2

k

Nr. de fronturi de clădiri

ce mărginesc artera de

circulaţie

Regim de

înălţime

Distanţe între

fronturile de clădiri

— 3…-5 1 P…P+8 0 2 < P+4*) > 50

1…3 2 < P+4*) ≤ 50 2…5 2 ≥ P+4*) > 50 5…8 2 ≥ P+4* ≤ 50

*) — La aprecierea regimului de înălţime se ia în considerare regimul de înălţime maxim pe oricare din cele două fronturi de clădiri.

Prin vehicule uşoare se înţeleg acele mijloace de transport al căror nivel de zgomot

caracteristic, determinat conform STAS 6296/15-82, este mai mic de 80 dB(A), conf. tabel 4.

În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consideră vehiculele uşoare :

—pe străzile asfaltate; tramvaie silenţioase, microbuze autoturisme şi autobuze silenţioase;

—pe străzi pavate; tramvaie silenţioase, autoturisme şi autobuze silenţioase.

Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele.

Valorile pentru n1, n2 se pot determina ţinând seama de numărul de vehicule de un anumit

tip „n i” pe oră, „ni/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevăzut conform formulei

orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orară de trafic, funcţie de destinaţia

clădirilor, de activităţile desfăşurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei.

Pentru situaţiile în care nivelul obţinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua

conform prevederilor paragrafelor următoare din acest capitol, care permit aprecierea mai

exactă a influenţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii

rezultate.

Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,Lext.(f)", într-o perioadă de timp caracteristică în

care se înregistrează semnale acustice provenind de la acţiuni diferite, se calculează într-un

punct „A” cu relaţia:

⋅= ∑

=

n

i

L

iext

A

tT

fL1

10101

lg10)( (dB)

în care:

T — perioada de timp caracteristică (s); (se alege de ex. 3600 s);

ti — durata de timp corespunzătoare acţiunii „i" în punctul considerat;

AiL — nivelul de zgomot corespunzător acţiunii „i", (dB);

27

AiL se calculează diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din

interiorul incintelor.

Calculul duratei de timp "ti" corespunzătoare acţiunii "I" se face, în cazul traficului, cu

relaţia:

tI = nI ⋅ τI (s)

în care:

nI - numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circulă în perioada

caracteristică "T", pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent;

τI - timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.), cf. tabel 4 (col 6).

Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "nI" care circulă în perioada caracteristică

"T", „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3.

Tabelul 3

Numărul de vehicule pe oră „ni/h”, în ambele sensuri,

in funcţie de clasa tehnică a străzii Mijlocul de transport

Perioada de

timp considerată (ora) I II III IV

0 1 2 3 4 5

6 - 8 15 - 17 30 30 30 30

22 - 24 20 20 20 20 Linie

tramvai 8 - 15 17 - 22 10 10 10 10

6 - 8 15 - 17 400 200 20 -

22 - 24 50*) 50 20 - Autocamioane

8 - 15 17 - 22 200 200 30 -

6 - 8 15 - 17 50 50 - -

22 - 24 30 30 - - Linie

autobuze 8 - 15 17 - 22 10 10 - -

6 - 8 15 - 17 50 50 50 50

22 - 24 30 30 30 30 Linie

troleibuze 8 - 15 17 - 22 10 10 10 10

6 - 8 15 - 17 100 100 50 30

22 - 24 50 50 50 50 Microbuze

8 - 15 17 - 22 100 100 50 30

6 - 8 15 - 17 1000 700 300 100

22 - 24 300 300 300 50 Autoturisme

8 - 15 17 - 22 700 700 500 200

28

cont. Tabelul 3

0 1 2 3 4 5

6 - 8 15 - 17 75 75 20 20

22 - 24 25 25 20 20 Motociclete

8 - 15 17 - 22 50 50 20 20

6 - 8 15 - 17 25 25 - -

22 - 24 10 10 - - Tractoare

8 - 15 17 - 22 25 25 - -

*) Pe arterele de ieşire din oraş, poate ajunge la 200 veh./h.

În mod curent este necesar să se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior

în următoarele situaţii:

1) nivel de zgomot exterior clădirilor , Lext(f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00

m distanţă faţă de frontul de clădire şi la 1,50 m înăl ţime faţă de sol);

2) nivel de zgomot exterior pe străzi, Lext.ef (f), (punctul „A" fiind considerat la

bordura trotuarului ce mărgineşte artera de circulaţie, la o înăl ţime de 1,50 m faţă

de sol);

3) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone şi dotări

funcţionale din mediul urban.

In cazul traficului, pe porţiunile rectilinii ale arterelor de circulaţie în care

distanţele dintre fronturile de clădiri situate faţă în faţă sunt mai mici sau cel mult

egale cu 120 m, nivelul de zgomot „Li" se obţine folosind relaţiile:

a) pe artere de circulaţie care sunt mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri:

L L

d

dc c

d d

d

d

d

c c

D d

d

D

d

D

d

D

dc

IA

I k

s zv

k ks zv

k k

k

k= +

+

−

−

+

− −

−

− − −

1

0

10

0

10

1

0

10

1 2

0

10

0

10

0

5

0

51 2

101 1 1

1 1

1 1

lg

' '

( )( )

'( )( )

' '

'

'

αα α

α α s zvc

(dB)

b) pe artere de circulaţie care sunt mărginite de un singur front de clădiri ( 2α = 1).

29

L L

d

d

d d

d

d

d

c cIA

I k k k s zv= +

+

−

⋅−

⋅

1

0

10

0

10

1

0

10

101 1 1 1

lg

' ''

α (dB)

în care:

1iL — nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul

punctului de măsurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule şi

tabel 4).

d, d', D — au semnificaţiile din figura 3;

d0 — 1 m;

cs — coeficient care ţine seama de particularităţile suprafeţei terenului (cf. tab. 5);

czv — coeficient care ţine seama de existenţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 6);

k — coeficient de directivitate al sursei, considerată pe direcţia normală pe frontul de

clădiri; în relaţie se foloseşte: k = 10;

k' — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri;

α1 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei

de circulaţie pe care se află punctul de măsurare;

α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei

de circulaţie, opusă punctului de măsurare.

Observaţie :

La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „Lext” se vor avea în vedere următoarele:

— sursa ,,i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie, pe normala la

suprafaţa convenţională a frontului de clădiri ce trece prin punctul „A", în care se determină

nivelul LiA ;

— în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numărul de mijloace de transport

caracteristice unei anumite artere fie circulaţie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie;

corespunzătoare unui sens de circulaţie;

— numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de

circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn.

Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de

zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic:

30

Fig. 3

A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de clădire şi la 1,50 m faţă de sol)

d – distanţa de la limita sursei la punctul de măsurare (m)

d' – distanţa de la limita sursei la frontul de clădire lângă care se efectuează măsurarea (m)

D – distanţa între fronturile de clădire (m)

E1 – sursă de zgomot

31

Tabelul 4

Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunzător

traficului pe : Nr.

crt.

Mijlocul de transport

Vite

za m

edie

co

nve

nţion

ală

(km

/h)

Înălţim

ea m

edie

h(m

)

stradă asfalt şine stradă pavată

τi

(s)

0 1 2 3 4 41 5 6

1 Trenuri*) 20 - 70 -

3,6

n = nr. de

vag.)

2 Autoturisme 60 1,50 70 ● 75 ● 1,2

3 Tramvaie silenţioase 35 3,50 80● 2

4 Microbuze de exem-

plu tip TV 60 2,25 75● 80 • 1,2

5 Motociclete 40 0,80 85 90 1,8

6 Autobuze simple şi

troleibuze 40 3,10 80 85 1,8

7 Autobuze articulate 40 3,10 90 95 1,8

8 Autobuze silenţioase 40 3,10 75● 80 ● 1,8

9 Autocamioane 60 2,80 90 95 1,2

10 Tramvaie obişnuite 35 3,50 - 90 - 2

11 Tractoare cu remorcă 20 2,75 90 95 3,6

12 Tiruri 60 4,00 90 95 1,2

*) Se au în vedere numai trenurile care circulă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m faţă de punctul de

determinare a nivelului de zgomot LiA

• ) Se consideră a fi vehicule uşoare; restul se consideră a fi vehicule grele.

— în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai LiA, pentru coeficienţii de

absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.

Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „Li

1” se rotunjesc, pentru calcul,

în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clasă se încadrează vehiculele al

căror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de definiţie a

clasei.

32

Clasele de zgomot în care se încadrează mijloacele de trafic curente ce se deplasează pe

arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 41 şi 5).

Valorile coeficientului „cs", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei

terenului, sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5 Natura suprafeţei Piatră cubică Asfalt Pământ Gazon Nisip

cs 0,85 0,90 1,0 1,10 1,20

Valorile coeficientului „czv" în funcţie de tipul de zonă verde, sunt prezentate în tabelul 6.

Se considera numai situaţia, cel mai frecvent întâlnită în zonele urbane, în care zonele verzi cu

arbori sunt situate numai între bordura străzii şi fronturile de clădiri (nu şi cazul zonelor verzi

existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circulaţie).

Tabelul 6

Tipul de zonă verde “ n “

Arbori pe „n” rânduri cu coroane întrepătrunse, cu

arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini

[n = 1 ...3]

Arbori pe „n” rânduri cu coroane,

neîntrepătrunse [n = 1...3]

Zonă fără arbori [n = 0]

czv — pentru plantaţii de conifere

n=1 n=2 n=3

1,4+0,4(n-1)

1,4 1,8 2,2

l,25+0,25(n-l)

1,25 1,5 1,75

1

● vara

n=1 n=2 n=3

l,4+0,4(n-l)

1.4 1,8 2,2

1,25+0,25 (n-1)

1,25 1,5 1,75

1

czv — pentru plantaţii de foioase

● iarna

n=1 n=2 n=3

1,1+0,1(n-1)

1,1 1,2 1,3

1,1+0,1(n-1)

1,1 1,2 1,3

1

Czv — zonă cu iarbă sau pământ,

etc.

zonă cu iarbă sau pământ,

etc.

- - 1

Valoarea coeficientului de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe o parte a

arterei de circulaţie „α1, α2" (α1 pentru frontul de clădiri situat la 2,00 m de punctul de măsurare,

α2 pentru frontul de clădiri de pe partea opusă a arterei), care intervine în calculul nivelului de

zgomot „Lf", se determină cu relaţia:

A

n

iii

S

S∑=

⋅= 1

2,1

)(αϕα

în care:

33

φ — coeficient care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor;

φ = 1 — pentru faţade plane;

φ = 1,1 — pentru faţade prevăzute cu balcoane continui;

φ = 1,2 — pentru faţade prevăzute cu logii continue;

αi — coeficient de absorbţie acustică corespunzător ariei „S t"; se alege din tabelul 7.

SA — aria din frontul de clădiri aferentă punctului de măsurare A, alcătuită din

„n" arii diferite din punct de vedere acustic „S i".

∑=

=n

iiA SS

1

)(

Observaţie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienţii α1 şi α2 se află completându-

se în formula (2.11), pentru coeficienţii αl, valorile corespunzătoare frecvenţei de 500 Hz.

Aria din frontul de clădire „SA", aferentă punctului de măsurare „A”, se consideră de

forma dreptunghiulară, dimensiunile ei caracteristice L şi H fiind:

L = 20 m

H=2h

în care ,,h" este înălţimea caracteristică a mijlocului de transport „i" conform tabelului

4 (col. 3).

În fig. 4 este reprezentată grafic spaţial aria (SA) din frontul de clădiri, aferentă

punctului de măsurare „A".

Dreptunghiul de arie „S " se consideră amplasat pe un aliniament ce se determină în

funcţie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmează:

a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circulaţie (figura 5 şi figura 5') se duce prin

punctul A o paralelă la axul acesteia, pe care se delimitează un segment de dreaptă MN

având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc

perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M şi N, marcându-se astfel zona ce se ia în

consideraţie. Se trasează un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M şi

direcţia x de-a lungul segmentului MN.

b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale clădirilor existente în această zonă se

înlocuiesc cu segmente de dreaptă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egală cu

proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN şi fiind amplasate faţă de MN la o distanţă „y"

ce se determină cu relaţia:

34

Fig. 4

35

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA

POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA

Fig. 5

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA

POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA

Fig. 5'

36

)(1

)(1

0 m

dxxf

y∫

=

în care:

f(x) — reprezentarea curbei ce mărgineşte tronsoanele reale de clădiri proiectate pe

segmentul MN, într-un sistem de coordonate având ca axă Ox segmentul MN şi

ca axă Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiectează.

l — lungimea proiecţiei tronsoanelor reale pe segmentul MN.

c) Aliniamentul final se obţine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la

pct. b) până la ordonata yF care se determină cu relaţia:

∑

∑

=

==n

ii

n

iii

F

l

ly

y

1

1

)(

în care:

yt — distanţa determinată conform par. b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se

încadrează în zona considerată.

l t — lungimea tronsonului „i”

La calculul lui yF se ţine seama numai de segmentele corespunzătoare zonelor

construite; în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate

conform par. b) pe porţiunea de suprapunere se ţine seama numai de segmentul echivalent

tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal.

Faţă de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea

nivelului „L iA ", prezentate în figura 3.

Valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" pentru faţade plane, corespunzători ariilor

diferite „S i” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de măsurare

„A", sunt prezentate în tabelul 7.

37

Tabelul 7

Nr. crt. Tipul de element de faţadă „αi” la frecventa

de 500 Hz : 0 1 2

1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. 0,03

2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02

3 Suprafeţe vitrate simple. 0,04

4 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15

5 Spaţii neconstruite. 1

6

Spaţii verzi :

6.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6.


6.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6.

6.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6.

1—0,02 n *

1—0,015 n *

α faţadă - 0,2 n *

α faţadă + 0,15 n *

* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. Observaţie: Valorile 6.1 ... 6.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri,

k', se adoptă valorile:

a) pe artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire: k' = 10;

b) pe artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri;

k' = 5 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 4 etaje;

k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi

4—8 etaje pe cealaltă parte;

k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8

etaje pe cealaltă parte;

k' = 0 în cazul fronturilor de clădiri cu cel puţin 8 etaje.

Distribuţia nivelului de zgomot „L iA " pe verticala frontului de clădiri este conform

figurii 6.

38

DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT LiA

PE VERTICALA FRONTULUI DE CLĂDIRI

a) – Artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire Li

A – nivel de zgomot exterior faţadei, calculat conform prevederilor punctului 2.9.1.

Li,hA = Li

A – 20 lg d

dh 22 +

d – distanţa între sursă şi punctul de măsurare (m)

b) — Artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri. LA

i — nivelul de zgomot exterior faţadei, calculat conform relatiilor. Observaţie: Pe înălţimea „h" nivelul de zgomot poate depăşi „ LA

i” cu 2 ... 6 dB.

Ai

Ahi LL =,

( )d

dhHLL A

iA

hi

22

, lg20+−

−=

Fig. 6

39

In cazul prezenţei, de-a lungul arterei de circulaţie a unor ecrane paralele cu axul

acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian Rw >30 dB, nivelul de

zgomot „L f" în spatele ecranului se calculează cu relaţia:

hiAi LLL ∆−= 1 (dB)

în care:

∆Lh — reprezintă atenuarea zgomotului datorită prezenţei ecranelor (dB), ce poate fi

determinată cu ajutorul diagramei din fig.7 sau cu relaţia:

Lh = 10lg(20N +3) (dB)

unde λσ2=N conform fig. 7.

DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERII NIVELULUI

DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE,

PE LUNGIME PRACTIC INFINITĂ

σ = (E1V + VA) - E1A = (a + b) – c N =λσ

λσ 2

2

=

E1 – sursa de zgomot

A – punctul de măsurare

λ – lungimea de undă a sunetului

Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei

f = 500 Hz, (λ = 0,68 m).

Fig. 7

40

Calculul duratei de timp „t i" corespunzătoare acţiunii „i" se face, în cazul

traficului, cu relaţia:

ti = ni . τi ( s ) în care

ni — numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circulă în perioada

caracteristică T, pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent (—)

τi — timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m, (sec), cf. tabelului 4

(col. 6).

Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n i" care circulă în perioada

caracteristică „T” , „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule

statistice, conform tabelului 3.

Valorile „τi” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze

caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6).

Metoda de calcul prezentată în paragrafele capitolului prezent este exemplificata în

Anexa 2 a normativului, printr-un Exemplu de calcul manual al nivelului de zgomot

provenit din traficul rutier.

În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimitează unităţi industriale, pieţe,

spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se dis-

ting două situaţii caracteristice:

A) cazul când sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje şi agregate,

evacuări de gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc);

B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de ex. aglomerări de

oameni).

A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „L i

A" , într-un punct „A” situat în

câmp acustic depărtat faţă de sursă, se calculează cu relaţia:

LiA =L WR - l0 lg S -∆Lh (dB)

în care:

LwR — reprezintă nivelul de putere acustică a sursei, în (dB);

S — suprafaţa sectorului din sfera de rază „r" şi unghi solid „a” în care are loc

răspândurea zgomotului şi pe care este situat punctul „A", în (m2);

41

∆Lh — scăderea de nivel datorită obstacolelor aflate pe calea de propagare a

zgomotului de la sursă la punctul „A", în (dB).

A.1) În cazul surselor care acţionează în aer liber, în relaţia de mai sus mărimea LwR

reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (LwR).

A.2) În situaţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase

sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determină cu relaţia:

LWR = LW1 - R (dB)

în care:

LW1 — nivelul de putere incident pe suprafeţele interioare ale carcasei sau

cabinei de izolare, în (dB);

R — indicele de atenuare acustică corespunzătoare carcasei sau cabinei

izolante, în (dB);

Nivelul „LWI” se determină cu relaţia:

LWI = LWS – 10 lgαm (dB)

în care:

LWS - nivelul de putere corespunzător sursei, în (dB);

αm – coeficientul mediu de absorbţie acustică corespunzător tratamentelor acustice

interioare carcasei sau cabinei izolante.

A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunzător

„LWS” trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.

A.4) Scăderea de nivel „∆Lh” se determină conform calculelor cf. fig.7.

B) În cazul surselor repartizate pe suprafeţe mari, nivelul de zgomot „LiA” într-un

punct „A”situat la distanţa „d” faţă de conturul suprafeţei considerate, se determină, în

mod diferenţiat în funcţie de caracteristicile surselor considerate:

B.a) Pieţe comerciale

B.b) Parcaje

B.c) Şcoli

B.d) Restaurante în aer liber

B.e) Terenuri sportive

B.f) Gări feroviare

B.g) Aeroporturi

42

B.a) Pieţe comerciale

B.a.1. Pieţele comerciale se realizează curent într-una din următoarele soluţii

constructive:

— pieţe deschise;

— pieţe parţial acoperite (cu acoperişuri locale amplasate deasupra meselor1);

— pieţe închise.

B.a.2. în cazul pieţelor deschise şi a celor parţial acoperite se admite în mod

acoperitor că la 1.00 m distanţă de conturul pieţei se înregistrează un nivel de zgomot

echivalent de 75 dB(A)

B.a.3. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe şi coeficienţii „c zv” care ţin

seama de existenţa şi particularităţile unor eventuale zone verzi (cf. tabelul 6 din prezentul

normativ), se determină acoperitor cu diagramele din fig. 8.

În această figură distanţa ,,d" se măsoară pe perpendiculara dusă din pct. „A" de

măsurare considerat, până la conturul pieţei. Se menţionează că pentru distanţe mai mici de

10 m faţă de conturul pieţei, nu se înregistrează scăderi de nivel faţă de valoarea de referinţă

de 75 dB(A).

B.a.4. În cazul amplasării de locuinţe noi în vecinătatea unor pieţe comerciale,

existente, se recomandă că acestea să fie construite la distanţe de minimum 50 m de

conturul pieţei; iar în cazul amplasării clădirilor la distanţa minimă (50 m), recomandată,

sau la o distanţă mai mică de 50 m, se impune alegerea unor măsuri suplimentare de

protecţie prin:

— prevederea de ecrane naturale (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu

coroane întrepătrunse) sau artificiale între pieţe şi frontul de clădiri;

— proiectarea clădirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot, să

fie orientate spre partea opusă pieţei;

— izolarea suplimentară, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona

pieţei.

B.a.5. În cazul amplasării de pieţe noi în vecinătatea unor zone cu locuinţe

existente, se recomandă a se corela (cf. fig. 8) distanţele cu existenţa sau prevederea de zone

verzi între locuinţe şi noua piaţă şi proiectarea, din punct de vedere al izolării acustice, a

faţadelor clădirii noii pieţe.

B.a.6. Ca informaţie cu caracter orientativ, nivelurile de zgomot caracteristice

activităţilor comerciale curente, ce au loc în pieţe, sunt prezentate în tabelul 8.

43

Fig. 8

44

Tabelul 8

Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), măsurat:

Tipul 1 de piaţă

Activităţi comerciale curente

în partea centrală a pieţei

la 1.00 m distanţă de locul activităţii

la 1.00 m distanţă in exterior, de conturul pieţei

Deschisă

Activitate curentă (in principal

zgomot produs de aglomerarea de oameni)

68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72

Parţial acoperită

Activitate curentă (în principal

zgomot produs de aglomerare de

oameni)

71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75

Acoperită*)

Activitate curentă (în principal

zgomot produs de aglomerarea de

oameni)

73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70

*) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire. **) în funcţie de activităţile specifice acesior tipuri de pieţe, — de ex.: transportare mărfuri cu cărucioare, descărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. — nivelul de zgomot caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunzător activităţilor curente, prezentat în tabel.

B.b) Parcaje

B.b . l . Parcajele pentru vehicule se diferenţiază în funcţie de tipul vehiculului în:

— parcaje pentru autoturisme;

— parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare); şi mijloace de transport în

comun.

B.b.2. Parcajele pentru autoturisme se realizează într-una din următoarele variante:

— parcaje deschise (neacoperite);

— parcaje parţial acoperite;

— parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în clădiri

special construite.

In funcţie de numărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în

acest sens, parcajele deschise şi cele parţial acoperite se clasifică, la rândul lor în:

— parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);

— parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).

45

B.b.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în

parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9.

Tabelul 9

Tipul de parcaje Nivel de zgomot caracteristic dB(A)

• mic

• mare

80

85

*) Se consideră că în decurs ele o oră i n t r ă , sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numărul

maxim posibil de autoturisme.

B.b.4. În cazul parcajelor deschise şi a celor parţial acoperite amplasate lângă instituţii

sau unităţi productive — în zone unde nu sunt prevăzute sau executate locuinţe — nivelul de

zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156-

86), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9.

În cazul parcajelor amplasate în zone rezidenţiale, nivelul de zgomot echivalent

(corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este

micşorat cu 5 dB(A).

B.b.5. Scăderea nivelului de zgomot echivalent (faţă de valorile prevăzute la pct.

b.4) în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8 în care ,,d"

reprezintă distanţa de la conturul parcajului la punctul de măsurare.

B.b.6. În cazul realizării unor ansambluri de locuinţe noi ce includ parcaje mici

(deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme, se recomandă ca locuinţele să fie

amplasate considerându-se măsuri de protecţie acustică cum sunt:

— prevederea de zone verzi (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane

întrepătrunse) între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare;

— proiectarea clădirilor astfel încât partiurile să prezinte încăperile pentru odihnă

amplasate în partea opusă parcajelor;

— izolarea specială, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona

parcajelor.

Se recomandă evitarea amplasării parcajelor mari (parcaje deschise şi/sau parţial

acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezidenţiale.

B.b.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de

transport în comun, se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu

90 dB(A), corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf.

Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschisă sau parţial

acoperită, în zonele rezidenţiale.

46

În cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închisă (garaje, depouri), se

recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei

situată în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit.

B.c) Şcoli, grădini ţe

B.c . l . Principalele surse de zgomot, în cazul grădiniţelor, şcolilor generale şi a

liceelor, le reprezintă:

— activităţile elevilor în timpul recreaţiilor;

— programele sportive (care se pot desfăşura cu sau fără spectatori).

B.c.2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaţiilor) ce se

înregistrează la 1,00 m distanţă de conturul spaţiilor afectate activităţilor elevilor în

perioada recreaţiilor variază între 78...83 dB(A)1.

Obs. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru grădiniţe şi spaţii

de joacă.

1 Valori rezultate din măsurători echivalente în şcoli de 8, 16, 24 clase, precum şi în unele licee având 44 clase din

municipiul Bucureşti; aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii.

Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistrează în timpul activităţilor

sportive (la cca. 1,00 m distanţă de conturul spaţiului destinat acestora) variază, în cazul

celor ce se desfăşoară fără spectatori, între 70 ... 75 dB(A) (exemplu: ore de educaţie fizică

desfăşurate sub supravegherea profesorilor).

În cazul unor activităţi sportive la care pot participa cel mult 200—300 spectatori,

nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata

desfăşurării activităţii) variază între 78 ... 90 dB(A).

B.c.3. În cazul în care considerăm ca sursă de zgomot activitatea elevilor în timpul

recreaţiilor sau programele sportive fără spectatori, se admite în mod acoperitor, că nivelul

de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurnă) înregistrat la 1,00 m distanţă de

conturul spaţiilor destinate acestor activităţi, este de 75dB(A).

În cazul considerării ca sursă de zgomot a activităţilor sportive cu spectatori, nivelul

de zgomot echivalent este de 85 dB(A).

B.c.4. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe se determină, în mod

aproximativ, cu ajutorul fig. 8.

B.c.5. Pentru respectarea condiţiei de zgomot la faţada clădirii unei şcoli

amplasată lângă o arteră de circulaţie, în funcţie de orarul şi tipul activităţilor desfăşurate

47

în diferitele încăperi ale clădirii, este necesară şi verificarea nivelului de zgomot L10, pentru

orele de trafic intens.

B.c.6. în scopul protejării concomitente a vecinătăţilor instituţiilor de învăţământ de

poluarea sonoră provenită din incintele şcolare, cât şi a instituţiilor de învăţământ de

poluarea sonoră provenită din mediul urban, se recomandă adoptarea unui complex de

măsuri prezentate în mod principal în fig. 9.

Observaţii la fig. 9:

—Amplasarea şcolii faţă de artera principală de circulaţie se va face astfel incât sălile

de cursuri să fie protejate de zgomotul de trafic prin spaţii de gardă, zone verzi (de tip b) şi

coridoare tampon.

—Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele să fie

amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte, destinate activităţii elevilor în recreaţii.

—Terenul sportiv va fi încadrat de o zonă verde (de tip a.1) zonă ce are rol de ecran

acustic şi de suprafaţă fonoabsorbantă (suprafaţă ce împiedică amplificarea zgomotului

provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereţii şcolii): se

recomandă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepţionarea

zgomotului (produs în timpul desfăşurării activităţilor sportive) în sălile de cursuri.

— Fronturile de clădiri de locuinţe se vor amplasa în vecinătatea laturilor - incintei

şcolare, adiacente spaţiilor ocupate de sălile de cursuri.

48

a, a1 – zonă verde, cu lăţime minimă de 2 – 3 m, formată din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane

întrepătrunse;

b – zonă verde, cu lăţime minimă de 6 – 8 m, formată din arbori pe două sau mai multe rânduri,

cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini;

c – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie;

d – teren sportiv;

e – coridorul şcolii;

f – spaţiu ocupat de sălile de cursuri;

g – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip);

–|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera

principală de circulaţie).

Fig. 9

49

B.d) Grădini — restaurant

B.d. l . Grădinile-restaurant se realizează curent în una din următoarele soluţii

constructive:

— în terase special amenajate, amplasate lângă imobilele etajate, având de

obicei restaurante la parter;

— în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu funcţiune strictă de

restaurant, amplasate pe artere de trafic sau în parcuri.

B.d.2. Nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor curente din grădinile-

restaurant sunt prezentate în tabelul 10.

Tabelul 10

Nr. crt

Tipul de activitate Nivel de zgomot

caracteristic Observaţii

1

Activitate curentă, între orele 20 ... 22

72 ... 74 Înregistrări în diferite poziţii, lângă mesele

ocupate de consumatori

2 Muzică amplificată

electronic 96 Înregistrări la 1.00 m distanţă de boxe

3 Mic grup orchestral alcătuit din

vioară si pian sau acordeon 80

Înregistrări la 1.00 m distanţă de grupul orchestral

B.d.3. Pentru activitatea curentă desfăşurată într-o grădină restaurant se admite, în

mod acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A).

Pentru grădini-restaurant în care activează grupuri orchestrale se admite ca nivel de

zgomot echivalent cel prevăzut în tabelul 10.

B.d.4. În cazul unor grădini-restaurant în care nu activează grupuri orchestrale,

scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină, în mod aproximativ, cu

ajutorul fig. 8.

Pentru grădinile-restaurant în care activează grupuri orchestrale, scăderea nivelului de

zgomot în funcţie de distanţă se determină în mod aproximativ, conform prevederilor de

calcul in cazul surselor punctiforme.

B.d.5. În scopul limitării răspândirii zgomotului provenit de la grădinile-

restaurant se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:

— În cazul amplasării grădinilor-restaurant lângă imobile etajate destinate locuinţelor:

realizarea lor fără formaţii orchestrale şi numai cu condiţia acoperirii spaţiului de serviciu cu o

copertină totală, caracterizată printr-un indice de izolare acustică la zgomot aerian, Rw ≥ 35 dB.

— Realizarea de grădini-restaurant lângă hoteluri, cu adoptarea unor soluţii de protecţie a

camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 10.

50

Fig. 10

51

Orchestrele vor fi amplasate în spaţii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea

nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât şi împiedicarea răspândirii zgomotului la

eventualele locuinţe amplasate zonă; în acest sens, între grădina-restaurant şi clădirile locuite,

trebuie prevăzute spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau artificiale.

- Realizarea de grădini-restaurant în unităţi specializate, în exclusivitate, în alimentaţie

publică, adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie, împotriva răspândirii zgomotului spre

eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluţii constau în

principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau

artificiale.

B.e) Terenuri sportive şi stadioane

B.e.l. Prezentul paragraf se referă la terenurile sportive nedotate cu tribune sau

spaţii pentru spectatori şi stadioane cu 1 ... 4 tribune, cu 500 ... 70 000 locuri pentru

spectatori.

B.e.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activităţi sportive sunt

prezentate în tabelul 11.

B.e.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunzătoare perioadelor de timp

caracteristice diurne), în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru

spectatori, pot fi considerate cele indicate în tabelul 11.

Tabelul 11

Tipul de activitate sportivă Nivel de zgomot caracteristic*)

Tenis

Volei

Handbal

Fotbal, rugby

Atletism, box

65... 68

68... 70

70...72

75

Se înscrie de obicei in zgomotul de fond

*) Punctul de măsurare la 1.00 m distanţă de conturul terenului.

Scăderea nivelului de zgomot echivalent în funcţie de distanţă se determină, în mod

aproximativ, cu ajutorul fig. 8.

B.e.4. în cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs de spectatori

(determinat pe perimetrul tribunei) variază între 90 ... 100 dB(A), în funcţie de numărul de

spectatori, aşa cum se indică în diagrama din fig. 11. La calculul nivelului de zgomot,

înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare

numărul spectatorilor aflaţi în tribună, la distanţa de max.125 m de punctul considerat.

B.e.5. Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determină în funcţie de

valorile extrase din diagrama — fig. 11, ţinându-se seama de procentul de timp pe care îl

52

reprezintă activităţile sportive în raport cu perioada de timp caracteristică, prevăzută în

STAS 6156-86.

B.e.6. Scăderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive, nedotate cu tribune

sau spaţii pentru spectatori, în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu

ajutorul fig. 8.

B.e.7. încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane şi prevederea măsurilor de

protecţie acustică se va face numai cu concursul unor instituţii de specialitate.

Fig. 11

B.f) Gări feroviare

B.f . l . Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare având valori

foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)), se recomandă amplasarea, încă din faza de

proiectare, atât a magistralelor de cale ferată cât şi a gărilor în zonele periferice ale oraşelor,

evitându-se vecinătatea cu zonele rezidenţiale, prevăzându-se distanţe cât mai mari între

locuinţe şi cale ferată.

B.f.2. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se calculează cu ajutorul

diagramelor din fig. 8.

B.f.3. în vederea obţinerii unei economii de spaţiu, se recomandă aplicarea de ecrane

artificiale de protecţie de-a lungul căilor ferate.

53

B.g) Aeroporturi

B.g. l . În cazul aeroporturilor studiile, în vederea amplasării de clădiri

rezidenţiale în apropierea lor, se fac pe baza hărţilor de zonare acustică, în

funcţie de zgomotul produs de avioane la sol şi pe culoarele de zbor.

Hărţile acustice ce prezintă nivelurile de zgomot, utilizate atât la

proiectarea aeroporturilor cât şi la amplasarea construcţiilor, vor fi întocmite de

specialişti în domeniul acusticii urbane.

B.g.2. La proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS

10183/1, ... 4—75, iar pentru cazul amplasării unui aeroport nou lângă o localitate,

avându-se în vedere nivelul ridicat de zgomot prezentat de acesta, scăderea nivelului

de zgomot raportat la distanţă se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din

fig. 8.

B.g.3. Se recomandă:

— evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţilor ;

— prevederea de distanţe corespunzătoare între aeroporturi şi zonele

urbane;

— plantarea de zone verzi (arbori, arbuşti) pe parcursul distanţelor între

zonele urbane şi aeroporturi, cu condiţia asigurării, siguranţei traficului de zbor;

— amplasarea zonelor rezidenţiale de locuit dincolo de limitele izobarelor

de zgomot din hărţile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB, respectiv

60 dB(A);

— adoptarea de măsuri administrativ-legislative de protecţie împotriva

poluării fonice provenită din traficul aerian, metode detaliate la capit. I.1.2.b)1.

din prezentul normativ.

Nivelul zgomotului de fond, pentru intervalul de timp din perioada

caracteristică în care nu intervin acţiuni de tipul celor nominalizate la capit.

II.1.2.2, se consideră că este egal cu 50 dB(A), respectiv Cz45, pentru străzi de

categorie tehnică I şi II, şi egal cu 40 dB(A), respectiv Cz35, pentru străzi de

categorie tehnică III şi IV .

Indicele de atenuare acustică corespunzătoare elementului de faţadă, ,,R(f)",

se calculează conform prevederilor din Normativul C 125-2005.

54

III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru

faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)

In cazul proiectarii zonelor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva

zgomotului, precum s-a aratat in capitolele I si II din prezentul normativ, tipurile şi

caracteristicile acustice ale materialelor şi echipamentelor de protecţie împotriva zgomotului în

zone urbane, - pentru faţadele clădirilor, pentru bariere acustice, pentru căi de rulare pe şine,

pentru trafic aerian etc. -, au un efect important in reglarea nivelului de zgomot perceput la

receptor.

În domeniul Acusticii construcţiilor selectarea soluţiilor pentru elementele de

compartimentare ale construcţiilor, în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare,

modernizare etc. sau cazuri de clădiri existente, se efectuează după ce s-au definit clar activităţile

ce se desfăşoară în unităţile funcţionale ale clădirilor, nivelurile de zgomot specifice acestora,

nivelurile de zgomot specifice vecinătăţilor acestora, nivelurile de zgomot specifice vecinatatilor

caladirilor, apoi comparându-se valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea

parametrilor acustici recomandaţi de reglementări cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri

de elemente de compartimentare exterioara. În urma acestor analize se definesc soluţiile optime

necesare a se adopta pentru cazurile analizate.

Se menţionează că se analizează amplasarea în zona urbană a clădirilor şi amplasarea pe

diferite categorii de străzi, în funcţie de acestea şi de nivelurile de zgomot specifice diferitelor

activităţi ce se desfăşoară în unităţi funcţionale, se stabilesc caracteristicile acustice (indici de

izolare la zgomot aerian, Rw ) necesare pentru pereţii de faţade ai diferitelor tipuri de clădiri.

Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, Rw , în dB, pentru elementele

de construcţii de faţadă, în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate

clădirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezentul normativ.

Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori

ale coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, - folositi pentru calculul nivelului

de zgomot, Lext(f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunzători ariilor diferite

„S i” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de măsurare „A",

(conf. capit. II.1.2.2.), - conform celor prezentate în tabelul 12.

55

Tabelul 12


de 500 Hz : 0 1 2

1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. 0,03

2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02

3 Suprafete parapeti de beton, tencuite 0,03

4 Suprafeţe vitrate simple. 0,04

5 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15

In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor,

valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, sunt prezentati in tabelul 13.

Tabelul 13


de 500 Hz : 0 1 2

1 Spaţii neconstruite. 1

2

Spaţii verzi :



2.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6.

2.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6.

1—0,02 n *

1—0,015 n *

α faţadă - 0,2 n *

α faţadă + 0,15 n *

* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. Observaţie: Valorile 2.1 ... 2.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

Influenta diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban, se

determina prin analiza eficienţei acestora, care se explică datorită efectului de reducere a

nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 10.).

Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaza de-a lungul

străzilor, de obicei in lungul autostrăzilor, pentru a proteja cladirile din zonele rezidenţiale

invecinate, de zgomotul produs de circulaţia din traficul rutier.

In cazul amplasării de bariere acustice pe ambele părti ale unei autostrazi, pentru a nu

apare efectul de mărire a nivelului de zgomot intre cele două laturi datorită reflexiilor, se

recomandă ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta sa fie realizată din materiale

fonoabsorbante.

56

Înălţimea barierelor se recomandă a fi limitată la maxim 8 metri, din motive structurale şi

estetice (Fig. 12).

Fig. 12: Barieră acustica înclinată.

Barierele acustice se proiecteza şi construiesc astfel încît să fie o combinaţie vizuală

agreabilă pentru si fata de împrejurimile lor.

Densitatea superficială a barierei-ecranului se alege de cel puţin 10 kg/m2, astfel încât

structura barierei acustice sa aiba o izolarela zgomot aerian Rw de cel puţin 30 dB, reducerea de

zgomot prin "umbra acustică" depinzând de înălţimea şi lungimea barierei. Barierele (ecranele)

acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul

întregii lor exploatări.

Materialele din care se realizează aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi:

- materiale opace (plăci metalice, materiale lemnoase, plăci de azbociment, zidărie de

cărămidă, beton armat, oţel, aluminiu, beton şi foaie de acrylic, etc.);

- materiale transparente (foi de sticlă şi elemente de sticlă, plexiglas etc.).

În fig. 13 ... 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din

diferite materiale.

57

Fig. 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare

Fig. 14: Barieră acustică din elemente ceramice

- vedere şi secţiuni -

58

Fig. 15: Barieră acustică din lemn

- vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -

59

Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton

- vedere şi secţiuni -

Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt

clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea

reducerii nivelului de zgomot asigurată de ecranele-clădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A).

Ca bariere-ecrane se vor utiliza clădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate

corespunzător din punct de vedere acustic.

In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de

sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.

60

IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot :

- evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice.

IV.1. Evaluarea nivelului de zgomot

Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesară determinarea

nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator şi a

nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe.

a. Metode de determinare

Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS

6161/3 "Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metodă

de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995

«Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător. Partea 1 : Mărimi şi

procedee de bază.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi,

seară şi noapte.

• Nivelul de zgomot echivalent global, Lech (care se obţine prin măsurare, global, în dB(A),

sau pe componente în anumite benzi de frecvenţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul

măsurării, la determinarea:

- nivelului de zgomot exterior clădirilor;

- nivelului de zgomot la bordura trotuarului;

- nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane;

- nivelului de zgomot la limita incintei;

- nivelului de zgomot în interiorul incintei.

• În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaţii specifice, prezintă importanţă

analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L10 (nivel de zgomot de vârf, care este

depăşit în numai 10% din perioada de timp considerată), L50 (nivel de zgomot mediu) şi L90

(nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de

trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în

funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice:

TNI = 4 (L10 - L90 ) + L90 - 30 (dB)

• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplasează pe

partea carosabilă sau pe căile cu şine poziţionate pe străzi, se determină:

- nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (LC);

61

- nivelul de zgomot corespunzător accelerării (L A);

- nivelul de zgomot corespunzător frânării (L F);

- nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (LPS);

- nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (LSS);

- nivelul de zgomot produs în regim staţionar (LS);

- nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (LEG);

- nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (LCX).

• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o sursă fixă aflată într-o incintă, se

determină:

- nivelul de zgomot la limita incintei;

- nivelul de zgomot în interiorul incintei.

În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi, normele romanesti STAS

10183-1/75 şi STAS 10183-4/75, cuprind următoarele prevederi generale specifice:

- Standardul STAS 10183-1/75 se referă la supravegherea zgomotelor produse de avioane

pe aeroporturi şi în vecinătatea acestora şi stabileşte metoda de măsurare a nivelurilor de zgomot.

- Prin supravegherea zgomotului se înţelege măsurarea continuă a nivelurilor de zgomote

produse de avioane în cadrul activităţii unui aeroport. Supravegherea implică efectuarea zilnica a

unui număr mare de măsurări pentru obţinerea unei indicaţii asupra nivelului de zgomot.

- Scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru

respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prevăzute în STAS 10183/4-75.

Metodologia de măsurare presupune următoarele:

Cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistrează nivelurile instantanee de

zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot

percepute efective (EPNL), exprimate în dB (EPNdB), prin aplicarea unor corecţii pentru

iregularităţile spectrale şi pentru durata zgomotului. Metoda pentru calculul nivelului de zgomot

perceput efectiv (EPNL) este prevăzută în STAS 10183/2-75.

Caracteristicile aparaturii de măsurare şi faptul că aparatura de înregistrare şi aparatele

indicatoare trebuie să respecte prevederile recomandării CEI 179 privind caracteristicile

dinamice ale aparatului indicator. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de

zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora să fie orientata în direcţia

care poate da cantitatea maximă de informaţii. Poziţia microfoanelor trebuie astfel aleasă încât să

nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trace prin centrul microfonului şi

care ar influenţa câmpul sonor produs de avion.

Rezultatele obţinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu

într-o diagramă având în abscisă timpul iar în ordonată EPNdB.

62

Prevederile specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp

şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice

pentru principalele oraşe ale ţării se referă la :

Stabilirea cadrului general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de

sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura

acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în

exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile."

Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în

special în:

a) zonele construite;

b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;

c) zonele liniştite din spaţii deschise;

d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la

zgomot.

În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de

elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.

Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării

strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).

Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de

evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule.

În unele cazuri, în completare faţă de L(zsn) şi L(noapte) şi, unde este cazul, L(zi) şi

L(seară), se determină şi indicatori suplimentari de zgomot, speciali şi a unor valori limită

corespunzătoare acestora, în următoarele situaţii:

a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai

puţin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor

de seară dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an);

b) când media numărului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor

perioade considerate, este foarte mică (de exemplu, mai puţin de un eveniment sonor pe oră);

c) când componentele de joasă frecvenţă ale zgomotului sunt importante;

d) când se are în vedere o protecţie suplimentară în timpul zilelor de sfârşit de săptămână

sau într-o perioadă particulară a anului;

e) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de zi;

f) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de seară;

g) când există o combinaţie a zgomotelor din surse diferite;

h) în cazul unei zone liniştite în spaţiu deschis;

63

i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale puternice;

j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv;

k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecţia în perioada de noapte, caz în

care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot).

b. Aparatura de măsurare

Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice, de ex.: Lech, L10, L(zsn),

L(zi), L(seară), L(noapte), L(seară), etc. tehnica de măsurare utilizată, de exemplu aparatura,

numărul de poziţii ale microfoanelor, numărul şi durata intervalelor de timp de măsurare, depind

de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea

terenului din zona urbană analizata.

Sistemul de aparate de măsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de

presiune ponderată A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, şi în concordanţă directă

cu nivelul de presiune acustică ponderată A, continuu, echivalent.

Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului

de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:

1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiţii de mediu şi caracteristici

geometrice ale zonelor investigate.

2. analizoare de frecventă portabile (tipuri 2143, 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice

pentru măsurări acustice şi de vibraţii, pe teren în timp real şi în laboratoare. Aceste analizoare

oferă operatorului posibilitatea utilizării lor, în diverse moduri, după cum urmează:

∗ Analize de 1/1, 1/3, 1/12 şi 1/24 octavă;

∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă, până la 2,4 kHz (canal simplu) şi 11,2 kHz (bicanal);

∗ Domeniu dinamic variabil, în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);

∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secundă (canal simplu) şi 500 spectre/secundă

(bicanal);

∗ Capacitate de înmagazinare echivalentă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octavă;

∗ Viteză excepţională a prelucrării.

3. sisteme de înregistrare:

3.1. - analizoare statistice ale mărimilor specifice acusticii construc-ţiilor, ce lucrează

cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, uşor manevrabile "in situ".

3.2. - înregistratoare ale nivelului de intensitate sonoră, (tipul 4437), ce efectuează

măsurări simultane ale intensităţii sonore, vitezei particulelor, efectuează analize ponderate A şi

liniare, prezintă prin afişaj electronic puterea sonoră a valorilor înmagazinate etc.

Pentru măsurări rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie, Bruel&Kjaer tip

2250, tip 2260, de clasa 1 conform indicatilor din Publicaţia CEI 651 si categoria P conform

64

specificaţiilor din Publicaţia CEI 804, care realizeaza performante privind ponderări în timp,

frecvenţă, “A” şi toleranţe specifice, si măsurarea nivelurilor de expunere acustică

corespunzătoare evenimentelor discrete.

Cu aceste sonometre se efectuează măsurări ale zgomotului din mediul înconjurător,

rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane conţinute în instrument.

Sonometrele au următoarele caracteristici principale:

- înregistrare liniară;

- ponderare "A", "B", "C" şi "D";

- răspuns eficace "rapid", "încet", "impuls" şi "vârf";

- domeniu de măsură de la 14 dB(A) la 145 dB(A);

- posibilitatea de determinare a valorii Lech pentru o perioadă fixată de la 60 secunde la cca.

3 ore;

- indicarea nivelului expunerii la zgomot (SEL);

- măsurarea nivelului de presiune sonoră instantaneu eşantionat fiecare secundă (conform

cu standardul japonez); etc.

De asemenea, în anumite cazuri, pentru înregistrări, pot fi folosite magnetofoane portabile,

rezultatele obţinute fiind prelucrate în laborator.

IV.2 Evaluarea nivelului de vibraţii

In mediul urban protectia constructiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza

prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu incadrarea acestora in

limitele prevazute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi

eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu

amortizori elastici.

Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protecţiei împotriva

vibraţiilor se face conform normelor in vigoare privind raspunsul dinamic al

constructiilor la solicitari de tip vibratoriu si presupune în principal adoptarea unui

complex de măsuri de reducere a nivelului vibraţiilor transmise prin teren, produse de

surse vibratorii, şi de împiedicare a propagării acestora spre clădirile adiacente.

Determinarea nivelului vibraţiilor se face pe baza măsurărilor directe.

Sistemele de înregistrare a vibraţiilor, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- să fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condiţionatoarele de semnal ;

- să aibă un nivel dinamic suficient astfel încât să permită înregistrarea unor semnale de

diverse amplitudini;

65

- să permită înregistrarea digitală astfel încât datele să poată fi prelucrate după înregistrare

cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaţiei;

- să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz, adică

minim 200 Hz;

- să permită eventual înregistrarea continuă pentru mai multe canale pentru a asigura o

monitorizare de durată;

- să furnizeze datele de ieşire într-un format transparent.

Măsurările se vor face de către specialişti, cu aparatură tehnică specială caracteristică.

Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru obţinerea de

valori ale acceleraţiilor, vitezelor si deplasărilor terenului/construcţiei.

In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza

prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora in

limitele prevăzute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi

eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu

amortizori elastici.

Pentru a putea controla propagarea vibraţiilor de la sursă către clădiri, se recomandă

alegerea de soluţii constructive cu atenuare mare a vibraţiilor.

În cazul unor sisteme rutiere mărginite de clădiri importante ce trebuie protejate

împotriva vibraţiilor provenite din trafic, se vor adopta măsuri speciale, de la caz la caz,.

IV.3 Compoziţii spectrale specifice.

Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în

continuare:

Zgomotul provenit din traficul rutier se obţine prin analiza spectrelor de zgomot,

prezentate exemplificativ în fig.17. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând

pe pneuri şi în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine.

66

Fig.17

Spectrele medii ale zgomotului

pentru vehicule rutiere pe pneuri

Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor conţin în special componente de joasă

frecvenţă, în cazul autoturismelor şi troleibuzelor şi componente de frecvenţă medie şi joasă, în

cazul autobuzelor, autocamioanelor, motocicletelor şi tramvaielor.

O sursă de zgomot şi vibraţii de natură mecanică, aerodinamică, electromagnetică etc. o

constituie trenurile, metrourile, deci mijloacele de transport pe cale ferată.

Zgomotul produs se datorează structurii preponderent metalice, rulării roţilor pe şine,

curburii diferite a căilor de rulare, opririlor, pornirilor şi variaţiilor de viteză în timpul mersului.

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt atât exterioare cât şi interioare caroseriilor considerate ale

vehiculului.

Spectrele de frecvenţă a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt

ilustrate exemplificativ în fig.18.

67

Fig.18

Spectrele medii ale zgomotului

pentru vehicule pe şine

Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar conţin, în principal,

componente de frecvenţe joase şi medii.

Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determină în decibeli, în gama de

frecvenţe centrale de o octavă sau de treime de octavă de : 31,5 ; 63 ; 125 ; 250 ; 500 ; 1000 ;

2000 ; 4000 şi 8000 Hz ca şi pe filtrul de ponderare A când se obţin dB(A).

Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar, se menţionează că nivelul

zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 ... 85 dB(A) la 7,5 m de calea

ferată (pentru viteza de 60 km/h). În unele situaţii defavorabile, specifice metroului, zgomotul

propagat în locuinţe poate atinge valori de 40 ... 45 dB(A).

Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2,

la ieşirea din Bucureşti, sunt prezentate exemplificativ în continuare, in fig. 19, 20, 21:

68

Fig. 19

69

Fig. 20

70

Fig. 21

71

O altă importantă sursă de zgomot, caracteristică marilor aglomerări urbane, o reprezintă

traficul aerian.

La aeronave, funcţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice, eşapament etc.) reprezintă

sursa specifică de poluare fonică. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului diferă în

funcţie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei.

În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvenţe joase (în

domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaugă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot

avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe măsura creşterii frecvenţei.

În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimitează unităţi industriale, pieţe,

spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting

două situaţii caracteristice:

- cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje şi agregate, evacuări de

gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.);

- cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de exemplu: aglomerări de

oameni).

Nivelul de zgomot al acestor surse se determină şi controlează astfel încât în punctele

aflate la limita incintelor, să se poată respecta nivelurile limită admisibile prevăzute în normele

legale în vigoare.

Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte

urbane sunt prezentate în capit. II:1.2.2. din prezentul normativ.

Spectre de vibraţii ale unor surse de vibraţii urbane sunt prezentate exemplificativ în

continuare, pentru un caz de amplasament:

Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucureşti, pe deschidrea Podului Grand situata

intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul

terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii ; (2) la cota

superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului;

(3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului.

Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost

directia vericala.

Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta

durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic:

- trafic auto ; - trafic de tramvaie ; - trafic de teren ; - trafic suprapus de tren si tramvai;

72

Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu

pachetul de programme de separare a surselor. Caracteristicile inregistrarilor sunt :

Surse de trafic Inregistrarea 1 tramvai Inregistrarea 2 tramvai Inregistrarea 3 tramvai Inregistrarea 4 tren Inregistrarea 5 tren+tramvai Inregistrarea 6 tren Inregistrarea 7 metrou (probabil) Inregistrarea 8 trafic auto Inregistrarea 9 trafic auto

Exemplificativ se prezintă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig. 22:

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MO

8 canale, directie verticala

Acceleratii (cm/s2) Acceleration

-5

0

5

cm/s

/s

C1 (peak: 1.2 )

-5

0

5

cm/s

/s

C2 (peak: 2.2 )

-5

0

5

cm/s

/s

C3 (peak: 0.6 )

-5

0

5

cm/s

/s

C4 (peak: 2.9 )

-5

0

5

cm/s

/s

C5 (peak: 0.6 )

-5

0

5

cm/s

/s

C6 (peak: 0.4 )

-5

0

5

cm/s

/s

C7 (peak: 0.4 )

-5

0

5

cm/s

/s

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak:- 0.3 )

Viteze (cm/s) Velocity

-0.05

0

0.05

cm/s

C1 (peak:- 0.02 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C2 (peak: 0.03 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C3 (peak:- 0.01 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C4 (peak: 0.05 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C5 (peak:- 0.01 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C6 (peak: 0.00 )

-0.05

0

0.05

cm/s

C7 (peak: 0.01 )

-0.05

0

0.05

cm/s

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak: 0.00 )

Deplasari (cm)

73

Displacement

-0.001

0

0.001

cm C1 (peak: 0.000 )

-0.001

0

0.001

cm C2 (peak: 0.001 )

-0.001

0

0.001

cm C3 (peak: 0.000 )

-0.001

0

0.001

cm C4 (peak:- 0.001 )

-0.001

0

0.001

cm C5 (peak: 0.000 )

-0.001

0

0.001

cm C6 (peak: 0.000 )

-0.001

0

0.001

cm C7 (peak: 0.000 )

-0.001

0

0.001

cm

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak: 0.000 )

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCM, semnale datorate metroului, nefiltrate



-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C1 (peak: 0.0 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C2 (peak: 0.0 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C3 (peak:- 0.1 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C4 (peak: 0.1 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C5 (peak:- 0.5 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C6 (peak: 0.2 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

C7 (peak: 0.1 )

-0.6

0

0.6

cm/s

/s

10 20 30Timp (sec)

C8 (peak:- 0.1 )

Viteze (cm/s) Velocity

-0.02

0

0.02

cm/s

C1 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C2 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C3 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C4 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C5 (peak:- 0.01 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C6 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

C7 (peak: 0.00 )

-0.02

0

0.02

cm/s

10 20 30Timp (sec)

C8 (peak: 0.00 )

Deplasari (cm)

74

Displacement

-0.0005

0

0.0005

cm C1 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C2 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C3 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C4 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C5 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C6 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm C7 (peak: 0.000 )

-0.0005

0

0.0005

cm

10 20 30Timp (sec)

C8 (peak: 0.000 )

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCMF, semnale datorate metroului, filtrate peste 60Hz



-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C1 (peak: 0.0 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C2 (peak: 0.0 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C3 (peak: 0.0 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C4 (peak: 0.0 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C5 (peak:- 0.3 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C6 (peak: 0.1 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

C7 (peak: 0.1 )

-0.3

0

0.3

cm/s

/s

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak: 0.0 )

Viteze (cm/s)

Velocity

-0.002

0

0.002

cm/s

C1 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C2 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C3 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C4 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C5 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C6 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

C7 (peak: 0.00 )

-0.002

0

0.002

cm/s

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak: 0.00 )

Deplasari (cm)

75

Displacement

-0.0001

0

0.0001

cm C1 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C2 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C3 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C4 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C5 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C6 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001

cm C7 (peak: 0.000 )

-0.0001

0

0.0001cm

5 10 15 20Timp (sec)

C8 (peak: 0.000 )

Fig. 22

În cazul unor surse de vibraţii provenite de la explozii controlate, în continuare în fig.23 se

prezintă exemplificativ, câteva spectre de vibraţii :

1- Reprezentări în domeniul timp şi frecvenţă.

Fig. 23 – Prelucrări tipice în domeniul timp şi frecvenţă al înregistrărilor

76

V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea

nivelurilor de calitate corespunzătoare.

Folosirea diferitelor produse pentru construcţii , - materiale, sisteme şi echipamente -, în

cadrul clădirilor şi/sau a zonelor urbane amenajate, se face numai după ce este verificată şi

atestată conformitatea, respectiv calitatea corespunzătoare a produselor pentru domeniul de

utilizare. Acest lucru se face prin utilizarea de metodologii şi proceduri pentru evaluarea

conformitatii, prezentate în continuare.

V.1. Atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

Conform HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor

pentru construcţii, - transpusă din Directiva Comisiei Europene 89/106/CEE - , modificată şi

completată prin HG 796/14.07.2005 şi HG 1708/21.12.2005, se admite introducerea pe piaţă a

produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei utilizări preconizate.

Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici încât construcţiile în care urmează a fi

încorporate, asamblate, aplicate sau instalate, dacă sunt corect proiectate şi executate, pot să

satisfacă cele 6 cerinţele esenţiale de calitate ale construcţiilor, conform Legii 10 / 1995

privind calitatea în construcţii, anume: 1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate, 2. Securitate la

incendiu, 3. Igienă, sănătate şi mediu, 4. Siguranţă în exploatare, 5. Protecţie împotriva

zgomotului, 6. Economie de energie şi izolare termică.

Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai multe sau toate cerinţele esenţiale; acestea

trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.

În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan naţional, regional sau local a

anumitor condiţii geografice ori climatice, a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de

protecţie, pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice, în cadrul sistemelor de

clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin documentele interpretative şi specificaţiile

tehnice definite pentru a asigura satisfacerea cerinţei respective.

Produsele pentru construcţii sunt evaluate în vederea îndeplinirii uneia sau mai multor

cerinţe esenţiale, documentele elaborate în urma evaluării pot fi:

1. agrement tehnic naţional dacă pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice

recunoscute la nivel european;

2. agrement tehnic european, denumit în continuare ETA, poate fi acordat pentru:

a) produse pentru care nu există nici un standard european armonizat, în vigoare, în

lucru sau ca intenţie de elaborare, nici un standard naţional recunoscut;

b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la

standardele naţionale recunoscute.

77

3. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia

Europeană) sau declaraţie de conformitate elaborată de producător pe baza rapoartelor de

încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu funcţia de laborator de

încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care:

a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale

statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din

domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;

b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat în oricare stat

membru al Uniunii Europene; sau

c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate,

cu specificatii tehnice recunoscute.

In urma evaluării pe produsele specificate la pct.3, pe o etichetă, pe ambalaj sau pe

documentele comerciale însoţitoare ale acestora se aplică marcajul CE.

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii

produsului cu cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute.

Produsele care fac obiectul unei atestări a conformităţii vor beneficia de prezumţia de

conformitate cu specificaţiile tehnice. Conformitatea va fi stabilită prin încercări sau alte

verificări, pe baza specificaţiilor tehnice.

Atestarea conformităţii unui produs presupune ca:

a) producătorul să dispună de un sistem de control al producţiei în fabrică apt să asigure că

producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante;

b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile tehnice relevante, pe lângă sistemul de

control al producţiei aplicat în fabrică, să intervină un organism de certificare notificat pentru a

evalua şi supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi;

c) Conformitatea produselor pentru construcţii este evaluată numai în raport cu specificaţiile

tehnice, utilizându-se sisteme de atestare a conformităţii alcătuite pe baza unor metode de control

şi evaluare specifice acestui domeniu, diferite de modulele şi procedurile de evaluare a

conformităţii.

Sistemele de atestare a conformităţii produselor se definesc în funcţie de repartizarea

sarcinilor între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1

la 4, exprimând nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare, după cum urmează:

78

A. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,

pe bază de:

1) Sarcinile producătorului

a) controlul producţiei în fabrică;

b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;

2) Sarcinile organismelor notificate

a) încercări ini ţiale de tip ale produsului;

b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică;

c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică;

d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau de pe

şantiere.

B. Sistem 1 : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,

pe bază de:

1) Sarcinile producătoruluia) controlul producţiei în fabrică;

b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;



b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;

c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.

C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază

de:

1) Sarcinile producătorului


b) controlul producţiei în fabrică;

c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;


a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:

- inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;

- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.

D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului


b) controlul producţiei în fabrică;c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după

un plan de încercări prestabilit;

79


a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:

- inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică.

E. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului

a) controlul producţiei în fabrică;

2) Sarcinile laboratorului notificat

b) încercări ini ţiale de tip ale produsului.

F. Sistem 4 : Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător,pe

baza următoarelor sarcini efectuate de el însuşi:


b) controlul producţiei în fabrică.

V.2. Atestarea conformităţii echipamentelor ”maşini industriale”

Conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind

stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia

interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate trebuie sa satisfaca

cerinţele esenţiale de sanatate şi securitate care le sunt aplicabile.

Se admite introducerea pe piaţa si punerea in funcţiune a maşinilor şi a componentelor de

securitate prevazute numai dacă, atunci când sunt corespunzător instalate, intreţinute si utilizate

conform destinaţiei lor, nu afecteaza securitatea şi sănatatea persoanelor sau, după caz, a

animalelor domestice ori a bunurilor.

Termenii folosiţi pentru definire sunt următorii :

1. masină:

a) un ansamblu de parţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în

mişcare, cu sisteme de acţionare, circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea,

reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea

unui material;

b) un ansamblu de maşini care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi

comandate astfel încât sa funcţioneze ca un întreg;

c) un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus

pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini

diferite ori cu un vehicul-tractor, în masura în care acest echipament nu este o piesa de schimb

sau o unealtă;

80

2. componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament

interschimbabil, este introdusă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat, pentru

a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată si a cărei defectare sau funcţionare

necorespunzatoare periclitează securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.

În Anexa 4 , informativă, a prezentului normativ sunt prezentate detaliat cerintele

esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi

componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene

98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale

(masini din productia interna, precum si acelora importate). Acestea cuprind şi condiţii de

proiectare din punct de vedere acustic şi al vibraţiilor.

Proceduri pentru evaluarea conformitatii masinilor si componentelor de securitate

Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate, producatorul sau

reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaratie de conformitate EC.

În cazul masinilor, producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe

masina marcajul CE.

Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor,

la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a

indeplini functiile de securitate declarate de producator.

1. PROCEDURA DECLARATIE DE CONFORMITATE EC

1. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau

autorizat declara ca masina introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de sanatate si

securitate aplicabile acesteia.

2. Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeaza producatorul sau reprezentantul sau

autorizat sa aplice pe masina marcajul CE.

3. Inainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producatorul sau reprezentantul sau

autorizat trebuie sa se asigure si sa poata garanta ca documentatia enuntata mai jos este si va

ramane disponibila la sediul sau in scopul unui eventual control:

3.1. un dosar tehnic cuprinzand:

3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;

3.1.2. planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale

incercarilor etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de

sanatate si securitate;

3.1.3. lista:

a) cerintelor esentiale prevazute in prezenta hotarare;

81

b) standardelor; si

c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii;

3.1.4. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina;

3.1.5. daca se doreste, orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori

laborator competent1);

3.1.6. daca se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede incercari, raportul

tehnic ce prezinta rezultatele incercarilor efectuate, la alegerea producatorului, fie de catre el

insusi, fie de catre un organism sau laborator competent1);

3.1.7. un exemplar al instructiunilor masinii;

3.2. in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura

mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.

Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor,

accesoriilor ori asupra intregii masini, pentru a determina daca aceasta, prin proiectare si

constructie, poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate.

Neprezentarea documentatiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de catre autoritatile

nationale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumtiei

de conformitate cu dispozitiile hotarârii.

4. a) Documentatia mentionata la pct. 3 nu trebuie sa existe in mod permanent in forma

materiala, dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie intr-o perioada de

timp compatibila cu importanta sa.

Aceasta nu trebuie sa cuprinda planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise

privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decat daca cunoasterea lor este

esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate.

b) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie pastrata si pusa la dispozitie autoritatilor nationale

competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar

produs, in cazul unei fabricatii in serie.

c) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie sa fie redactata intr-o limba oficiala a unui stat

membru al Uniunii Europene, cu exceptia instructiunilor masinii.

2. PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP

1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata si atesta ca un

exemplar al unui tip de masina respecta dispozitiile hotarârii.

2. Cererea de examinare EC de tip este inaintata de producatorul sau reprezentantul sau autorizat

unui singur organism notificat, pentru un model de masina.

Cererea contine:

82

a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a

masinii;

b) un dosar tehnic care contine cel putin:

-planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;

-planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor

etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si

securitate;

-descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum si o

lista a standardelor utilizate;

-un exemplar al instructiunilor masinii;

-in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea

conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.

Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau, daca este cazul,

de o precizare a locului unde masina poate fi examinata.

Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte

informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat

daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de

securitate.

3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator:

(1) efectueaza examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea si masina

prezentata sau pusa la dispozitie;

(2) in timpul examinarii masinii, organismul trebuie:

a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in

securitate, in conditiile de utilizare prevazute;

b) sa verifice daca standardele, in cazul in care au fost utilizate, au fost aplicate corect;

c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare, pentru a verifica daca masina respecta

cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile.

4. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile, organismul emite

un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde

concluziile examinarii EC de tip, indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de

descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat.

Comisia Europeana, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa

obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a

dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate.

5. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu

privire la orice modificari, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la

83

tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza

producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene

daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil.

6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in

acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC

de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. In cazul in care

notificarea a fost realizata de catre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeaza

celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana, expunand motivul acestei

decizii.

7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate

intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul

notificat sau intr-o limba acceptata de acesta.

VI. Condiţii de recepţie

Recepţionarea lucrarilor de construcţii este reglementată în cadrul HG nr. 273 / 1994

privind receptia lucrărilor de construcţii.

Condiţiile necesare a fi îndeplinite din punct de vedere acustic la recepţia lucrărilor noi

sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, sunt cele care atestă încadrarea în

limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare.

Se impune efectuarea de măsurări acustice în cazul recepţiei lucrărilor noi sau a celor de

reamenajare sau reabilitare a următoarelor tipuri de clădiri şi zone urbane:

- clădiri de locuinţe;

- şcoli;

- spitale;

- în zone specifice funcţionale ale marilor aglomeraţii urbane;

- in zone industriale;

- lângă arterele de trafic de diferite categorii;

- în apropierea căilor ferate;

- în apropierea aeroporturilor, etc.

Măsurările acustice specifice de verificare la receptia lucrărilor, vor fi efectuate de

laboratoare autorizate pentru acest tip de măsurări din instituţii cu activitate în domeniul de

specialitate Acustica construcţiilor şi Acustica urbană.

84

Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în

vederea comparării acestora cu valorile recomandate in legislaţia în vigoare, sunt în principal

cele privind:

- verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei

clădiri;

- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la

faţada clădirilor;

- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la

limita incintelor (industriale sau de alt tip);

- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în

interiorul diverselor zone şi dotări urbane;

- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în

cazul arterelor de trafic din zone urbane.

Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condiţii speciale de izolare

fonică, este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recepţie intermediare din comisia de

recepţie să facă parte specialişti acusticieni de la laboratoare autorizate, sau specialişti atestaţi

MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”.

85

Anexe Partea IV:

ANEXA 1

Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane

Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a protecţiei acustice trebuie

realizată astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaţiului construit urban,

atât cel exterior cât şi cel interior construcţiilor, să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta

sub nici o formă sănătatea utilizatorilor sau desfăşurarea activităţilor specifice acestora. Se

vor adopta diferite măsuri de protecţie, adecvate numărului, tipului şi caracteristicilor

acustice ale surselor de zgomot existente, ţinându-se seama de parametrii şi nivelurile de

performanţă, corespunzătoare cerinţei esenţiale a utilizatorilor — „Protecţia împotriva

zgomotului", specificate în continuare:

PARAMETRII ŞI NIVELURILE DE PERFORMANŢA

CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI „PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI"

Obs. : Valorile nivelurilor de performan ţă reprezintă limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot.

ANSAMBLUL URBAN:

Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe străzi (măsurat la bordura "trotuarului ce

mărgineşte artera de trafic, la o înălţime de 1,5 m) se stabileşte diferenţiat, in funcţie de

categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

Valorile sunt cf. tabelului A. 1.1.

Tabelul A.1.1.

Nr. crt.

Tipul de stradă (conform STAS 10144/1-

90)

Nivel de zgomot echivalent

Lech *) în dB (A)

Valoarea curbei de zgomot Cz, in dB **)

Nivel de zgomot de vârf Llo în dB (A)

1 Stradă de categorie

tehnică IV, de deservire locală

60 55 70

2 Stradă de categorie tehnică III, de colectare 65 60 75

3 Stradă de categorie tehnică II, de legătură 70 65 80

4 Stradă de categorie tehnică 1, magistrală 75...85 70 85...95

*) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte), conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009

. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter

staţionar. Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit, măsurat la 2.00 m de

faţada clădirii (conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009):

Lech = 50 dB(A)

86

Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane.

Valorile sunt conform tabelului A.1.2. Tabelul A. 1. 2.

Nr. crt.

Zone de pasaj

Nivel de zgomot echivalent

Lech în dB(A)

Valoarea curbei de zgomot Cz în dB(A)

L10 în dB(A)

1

Părţi carosabile • la pasaje cu lungimea L ≤ 200m :

- pe străzi de categorie tehnică III - pe străzi de categorie tehnică II şi I

- -

- -

80 90

2 Pasaje pietonale 65 60 - 3 Staţii de metrou 65 60 -

Parametrul 4: Nivelul de zgomot echivalent măsurat la limitele diverselor zone şi dotări

funcţionale din mediul urban.

Valorile sunt conform tabelului A.1.3.

Tabelul A. 1.3.

Nr. crt.

Spaţiul considerat Nivel de zgomot echivalent Lech

în dB(A)

Valoarea curbei de zgomot Cz,

în dB

1 Parcuri, zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic, zone spitaliceşti

45 40

2 Incinte de şcoli, spaţii de joacă pentru copii 75 70

3 Stadioane, cinematografe in aer liber 90* 85

4 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65 60

5 Incintă industrială 65 60

6 Parcaje auto 90* 85

7 Parcaje auto subterane cu staţii service 90 85

8 Zone feroviare** 70 65

9 Aeroporturi *** 90 85

*) În aceste cazuri timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic, se limitează nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz 45.

**) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiată de punctul de măsurare.

***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. STAS 10183/3-75.

87

Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent, măsurat în interiorul diverselor zone şi

dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conformf tabelului A. 1.4.

Tabelul A. 1.4.

Nr. crt. Spaţiul considerat

Nivelul de zgomot echivalent Lech

în dB(A)

Valoarea curbei de zgomot Cz,

în dB

1 Parcuri 60 55

2

Zone de recreere şi odihnă zone de tratament balneo-climatic, zone spitaliceşti

45 40

3 Spaţii de joacă pentru copii

85 80

4 Pieţe comerciale 70 65

5 Parcaje auto 90 85

Parametrul 6: Nivelul admisibil al vibratiilor specificat pentru tipuri de clădiri:

Tip cladire: monumete istorice; Descriere: viteza pe structură -frecvente : 1-50 Hz <8mm/s ; 50-90 Hz 8-12 mm/s ; Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor); Descriere: viteza pe structură -frecvente : 1-100 Hz <12-20mm/s ; Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor);

Descriere: pentru diferite distanţe de la punctul de explozie, viteza pe structură : 0-100m 30 mm/s ;

100-1500 20 mm/s

>1500m 15mm /s.

Parametrul 7: Indicele de izolare la zgomot aerian „Rw", în dB, în funcţie de categoria

tehnică a străzilor pe care sunt amplasate clădirile.*)

Valorile sunt conform tabelului A. 1.6. :

88

Tabelul A. 1.6.

Valoarea admisibilă zgomotului interior cf. STAS 6156-86

exprimată în :

Nr. crt.

Tipul declădire


nr. de ordine al

curbei Cz dB (A)

Valoarea admisibil indicelui de izolare aerian ,.Ia" (dB) funcţie de categoria

tehnică a străzilor care sunt amplasate clădirile*)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

I**) II III IV 1

Clădiri de

locuit

— apartamente

30

35

min. 35 30 25 20

— camere de lo-cuit şi apartament 30 35 min. 35 30 25 20

— săli de studii, biblioteci 30 35 min. 35 30 25 20

— birouri de ad-ministraţie 40 45 min. 25 20 20 20

2

Cămine, hoteluri, case de oaspeţi — săli de restau-

rant şi alte uni-tăţi de alimentaţie publică

45 50 min. 25 20 20 20

— saloane (rezerve) 1 — 2 locuri 25 30 min. 40 35 30 25

— saloane peste 3 locuri 30 35 min. 35 30 25 20

— saloane de te-rapie intensivă 30 35 min. 35 30 25 20

— săli de ope-raţie şi anexe ale aces-tora

30 35 min. 35 30 25 20

— cabinete de consultaţii 30 35 min. 35 30 25 20

— cabinete de audiologie 25 30 min. 40 35 30 20

— birouri de ad-ministraţie 40 45 min. 25 20 20 20

— amfiteatru, săli de conferinţe 35 40 min. 30 25 20 20

3 Spitale policlinici

— săl i de mese 40 45 min. 25 20 20 20

— amfiteatre săli de clasă săli de conferinţe

40 min. 30 25 20 20

— sili de studii. biblioteci 30 35 min. 35 30 25 20

— cancelarii 35 40 min. 30 25 20 20

— birouri de administraţie 40 45 min. 25 20 20 20

— cabinete pentru consultaţii medicale

30 35 min. 35 30 25 20

4

şcoli

— laboratoare 35 40 min. 30 25 20 20

— dormitoare 30 35 min. 35 30 25 20

— săli de clasă 35 40 min. 30 25 20 20

— birouri de administraţie 40 45 min. 25 20 20 10

— cabinete pentru consultaţii medicale

30 35 min. 35 30 25 20

5

Grădiniţe de copii, creşe

— săli de mese 45 50 min. 20 20 20 20

89

continuare Tabelul A. 1.6.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

— birouri de ac-tivitate intelectuală 35 40 min. 30 25 20 20

— birouri de lucru cu publicul 40 45 min. 25 20 20 20

— centrale telefonice, birouri de dactilografie, birouri de dispecerat

50 55 20 20 20 20

— laboratoare tehnologice (pen-t r u analize urgente aferente produc-ţiei), situate in imediata apro-piere a halelor de producţie

55 55 20 20 20 20

6

Clădiri teh-nico-administrative şi ale halelor de producţie

— săli de conferinţe 35 40 min. 30 25 20 20

— săli de calcu-latoare 50 55 20 20 20 20

— birouri şi alte spaţii administr. 40 45 min. 25 20 20 20 7 Centre de

calcul

— săli de curs 35 40 min. 30 25 20 20

— Unităţi de des-facere cu amănun-tul: • spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale

10 45 min. 25 20 20 20

— spaţii de vân-zare şi anexe ale acestora*)

60 65 20 20 20 20

— Unităţi de ali-mentaţie publică: • spaţii de con-sumaţie (restaurante, berării, cofetării, patiserii)

45 50 min. 20 20 20 20

8

Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţii comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)

Unităţi de prestări servicii : • spaţii de lucru eu publicul (curatatorii, unităţi postale, croitorii, cizmării, reparaţii TV. etc.)

45 50 min. 20 20 20 20

Observaţii: *) Tipul de stradă este definit cf. STAS 10141-90 Stradă de categorie tehnică:

I — magistrală II — de legătură III — de colectare IV — de deservire locală

**) În cazul clădirilor amplasate pe străzi de categoria tehnică I, indicele de izolare la zgomot aerian admisibil se determină în urma precizării valorii reale a nivelului de zgomot echivalent corespunzător străzii, (prin măsurări conform SR 6161 sau prin calcul conform capit. capit. II.1.2.2 din prezentul normativ)

90

ANEXA 2

Exemplificare a realizării calculului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic

Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o artera de circulaţie de clasa

tehnică 1, mărginită de două fronturi de clădiri.

Artera de circulaţie are caracteristicile geometrice conform fig. 1.1., 1.2. şi tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Poziţia surselor de zgomot Distanţe (m) S1 S2 S3

T1 T2 S4 S5 S6

d 40,40 36,40 32,40 28,65 25,40 21,40 17,40 13,40 d’ 42,40 38,40 34,40 30,65 27,15 23,40 19,40 15,40 D 54,0

_______________________

Fig. 1.1., Fig. 1.2., Fig 1.3 _____________________

Aria din frontul de clădiri ,,S " aferentă punctului de măsurare „A" este conform Fig 1.3 şi tabelul 1.2.

Tabelul 1.2 Nr. crt.

Mijloc de transport SA (m2)

1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140 2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112 3 Autobuze 20 × 6,20 = 124 4 Microbuze 20 × 4,50 = 90 5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60 6 Motociclete 20 × 1,60 = 32

7 Tractoare 20 × 5,50 = 110

Se cere calcularea nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic, pe o perioadă

caracteristică T = 3600 s (intre orele 1400— 1500 ) luându-se în consideraţie 4 trasee de tramvai şi

2 trasee de autobuze.

91

Fig. 1.1.

92

Fig. 1.2.

Fig. 1.3.

Etapele de lucru

1. Calculul ariilor diferite, din punct de vedere acustic „S " în cazul diverselor mijloace de

transport, conform tabelului 1.3.

Tabelul 1.3 ARIA „Si" (m2) Nr.

crt. Mijloc de transport

Elemente constructive care intră in componenţa ariei totale partea stângă partea dreaptă

0 1 2 3 4 1 tramvaie geam simplu

parapet beton geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) suprafaţa plană din b.a. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei) parapet beton

20×4,00 = 80,00 20×1,00 = 20,00 0,6×20×1,20 = 14,40 0,4×20×1,20 = 9,60 20×0,8 = 16,00

16×4,00= 64,00 16×1,00 = 16,00 0,6×16×1,20 = 11,52 0,4×16×1,20 = 7,68 16×0,8 = 12,80

2

Autocamioane Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.a. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei).

20×4,00 = 80,00 20×1,00 = 20,00 0,6×20×0,60 = 7,20 0,4×20×0,60 = 4,80

16×4,00 = 64,00 16×1,00 = 16,00 0,6×16×0,60 = 5,76 0,4×16×0,60 = 3,84

3 Autobuze Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.a. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei)

20×4,00 = 80,00 20×1,00 = 20,00 0,6×20×1,20 = 14,40 0,4×20×1,20 = 9,60

16×4,00 = 64,00 16×1,00 = 16,00 0,6×16×1,20 = 11,52 0,4×16×1,20 = 7,68

4 Microbuze Geam simplu Parapet beton

20×4,00 = 80,00 20×0,50 = 10,00

16×4,00 = 64,00 16×0,50 = 8,00

5 Autoturisme Geam simplu 20×3,00 = 60,00 16×3,00 = 48,00 6 Motociclete Geam simplu 20×1,60 = 32,00 16×1,60 = 25,60

7 Tractoare Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.a. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei)

20×4,00 = 80,00 20×1,00 = 20,00 0,6×20×0,50=6,00 0,4×20×0,50=4,00

16×4,00 = 64,00 16 ×1,00 = 16,00 0,60×16×0,50=4,80 0,4×16×0,50= 3,20

2. Stabilirea parametrilor acustici

a) cs pentru asfalt = 0,9 (conform capit. II.1.2.2.) b) czv pentru spaţii f ără arbori (n = 0) = 1,00 (conform capit. II.1.2.2.) c) φ coeficientul care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor φ = 1,1 (conform capit. II.1.2.2.)

d) k = 10; k ’ = 0 (conform capit. II.1.2.2.)

94

e) calculul coeficienţilor medii de absorbţie acustică ai faţadelor, α1 si α2 conform capit. II.1.2.2.

Tabelul 1.4 Arii “ Si”

(m2) Nr. crt

Mijloc de transport

Suprafaţa caracteristică

aferentă ariei “SA”

Aria totală “SA”

(m2) Stânga Dreapta

Coe

f. de

abs

. “α

i” co

resp

. el

em.

de

con

str.

α1

stânga

α2

dreapta

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Tramvaie

Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.a. Parapet beton Zonă neconstruită

140

80,00 20,00 14,40 9,60 16,00

-

64,00 16,00 11,52 7,68 12,80 28,00

0,04 0,03 0,15 0,03 0,03 1,00

0,0528 0,2623

2 Autocamioane

Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.a. Zonă neconstruită

112

80,0 20,0 7,20 4,80

-

64,0 16,00 5,76 3,84 22,40

0,04 0,03 0,15 0,03 1,00

0,0493 0,2594

3 Autobuze


124

80,0 20,0 14,40 9,60

-

64,00 16,00 11,52 7,68 24,80

0,04 0,03 0,15 0,03 1,00

0,0554 0,2643

4 Microbuze Geam simplu Parapet beton Zonă neconstruită

90 80,0 10,0

-

64,0 8,00 18,00

0,04 0,03 1,00

0,0427 0,2542

5 Autoturisme Geam simplu Zonă neconstruită

60 60,0

- 48,00 12,00

0,04 1,00

0,0440

0,2552

6 Motociclete Geam simplu Zonă neconstruită

32 32,00

- 25,60 6,40

0,04 1,00

0,0440

0,2552

7 Tractoare


110

80,00 20,00 6,00 4,00

-

64,00 16,00 4,80 3,20 22,00

0,04 0,03 0,15 0,03 1,00

0,0482 0,2585

3. Definirea traficului

Numărul mijloacelor de trafic pe o perioadă de o oră „ ni / h ” şi timpul în care vehiculul străbate distanţa de 20

m, „ τi” , sunt prezentate în tabelul 1.5.

Tabelul 1.5 Număr de vehicule „ ni / h ” în punctele de măsurare: Nr.

crt. Mijloc de transport S1 S2 S3 T1 T2 S4 S5 S6 τi

1 Tramvai ( 1 linie) - - - 5 5 - - - 2 2 Autocamioane 34 34 33 - - 33 33 33 1,2 3 Autobuze ( 1 linie) 5 5 1,8 4 Microbuze 16 16 17 - - 17 17 17 1,2 5 Autoturisme 116 116 117 117 117 117 1,2 6 Motociclete 9 9 8 - - 8 8 8 1,8 7 Tractoare 4 4 4 - - 4 4 5 3,6

95

4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „ LiA” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe artera de

circulaţie şi a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. in care LiA şi Lext (f) sunt calculate

conform capit. II.1.2.2.

Tabelul 1.6

Nr.

crt.

Sursa de zgomot Poziţia sursei LiA(dB(A)) ti /h

0 1 2 3 4

1 Tramvai silenţios

(2 linii)

Tramvai obişnuit

(2 linii)

T1

T2

T3

T4

74,39

74,45

84,40

84,45

10

10

10

10

2 Autocamioane S1 S2 S3

S4

S5

S6

85,62 84,93 84,59 84,77 85,22 85,92

40,8 40,8 39,6 39.6 39.6 39.6

3 Autobuze (4 linii)

S1 S6

75,45 75,78

9 9

4 Microbuze S1 S2 S3

S4

S5

S6

70,80 70,11 69,76 69,93 70,37 71,06

19,2 19,2 20,4 20,4 20,4 20.4

5 Autoturisme S1 S2 S3

S4

S5

S6

65,77 65,08 64,73 64,90 65,34 66,03

139,2 139,2 140,4 140,4 140,4 140.4

6 Motociclete S1 S2 S3

S4

S5

S6

80,77 80,08 79,73 79,90 80,34 81,03

16,2 16,2 14,4 14,4 14,4 14,4

7 Tractoare S1 S2 S3

S4

S5

S6

86,65 84,96 84,62 84,80 85,24 85,94

14,4 14,4 14,4 14,4 14,4 18

Zgomot de fond 50

Lext(f) = 76 dB(A)

96

Observaţie: Calculat cu relaţia simplificată orientativă din capit. II.1.2.2. nivelul de zgomot

echivalent are valoarea Lext(f) = 74 dB(A), diferenţa provine din considerarea mai exactă în cazul calculului cu

relaţia extisă exactă a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse L iA, precum şi reflexiilor dintre

fronturile de clădiri.

ANEXA 3

Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor

provenite de la circulaţia garniturilor de metrou

A.3.1. Prezenta anexă se referă la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor şi

staţiilor de metrou, astfel încât circulaţia garniturilor de tren să nu afecteze:

a) siguranţa şi confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;

b) siguranţa şi confortul pasagerilor.

A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât in timpul funcţionării metroului, să fie respectate:

—limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor supuse la

acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului (cf. pct. A.3.5.);

—condiţiile de durabilitate ale structurii galeriilor şi liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5.).

Elemente de proiectare

A.3.3. Circulaţia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii

(simple sau suprapuse) şi tuneluri, căile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme, conform

reglementărilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi, exemplificativ se prezintă următoarele

două sisteme uzuale clasice:

a) şine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton;

b) şine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.

În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou, pentru

cazul şinelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.

Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul şinelor amplasate pe blocheţi de beton.

97

Fig. A.3.1.

Fig. A.3.2.

98

Elemente de calcul

A.3.4. Proiectarea corespunzătoare, ţinându-se seama de condiţiile admisibile din punct de

vedere acustic, a secţiunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se următoarele

dimensiuni:

—adâncime şi grosime galerie;

—grosime radier;

—grosime placă intermediară, în cazul galeriilor suprapuse;

cu tipul de şină ales şi amplasarea galeriei faţă de clădirile riverane traseului, existente, sau posibil

existente; cf. fig. A.3.3.

Observatie: l1 distanta conform relatiei A.3.1. in cazul unei galerii

avand radierul la cote superioare fata de lreferinta

Fig. A.3.3.

99

În tabelul A.3.1. se prezintă niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou, în

clădiri amplasate la diferite distanţe faţă de pereţii unei galerii duble, executată cum se arată in fig.

A.3.3.

Tabelul A.3.1. Niveluri de zgomot produse de trecerea unei rame de metrou

L (dB(A)) …pentru distanţa de … m Tipul de şină

Mod de amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20

49/blocheţi Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm

35,8 45,8 47,6 50,3 52,8

34,2 44,2 46 48,7 51,2

33 43 44,8 47,5 50

31,8 41,8 43,6 46,3 48,8

30,8 40,8 42,6 45,3 47,8

29,8 39,8 41,6 44,3 46,8

38,2 40 42,7 45,2

36,8 38,6 41,3 43,8

35,8 37,6 40,3 42,8

34,8 36,6 39,3 43,8

33,8 35,6 38,3 40,8

49/lemn balast

Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm

30,8 40.8 42,6 45,3 50,3

29,2 39,2 41 43,7 46,2

28 38 39,8 42,5 45

26,8 36,8 38,6 41,3 43,8

25,8 35,8 37,6 40,3 42,8

24,8 34,8 30,6 39,3 41,8

33,2 35 37,7 40,2

31,8 33,6 36,3 38,8

30,8 32,6 35,3 37,8

29,8 31,6 34,3 36,8

28,8 30,6 33,3 35,8

60/blocheţi Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm

39,3 49,3 51,5 53,8 56,3

37,7 47,7 49,5 52,2 54,7

36,5 46,5 48,5 51 53,5

35,3 45,3 47,1 49,8 52,3

34,3 44,3 46,1 48,8 51,3

33,3 43,3 45,1 47,8 50,3

41,7 43,5 46,2 48,7

40,3 42,2 44,8 47,3

39,3 41,1 43,8 46,3

38,3 40,1 42,8 45,3

37,3 39,1 41,8 44,3

60/lemn balast

Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm

34,3 44,3 46,1 48,8 51,3

32,7 42,7 44,5 47,2 49,7

31,5 41,5 43,3 46 48,5

30,3 40,3 42,1 44,8 47,3

29,3 39,3 41,1 43,8 46,3

28,3 38,3 40,1 42,8 45,3

36,7 38,5 41,2 43,7

35,3 37,1 39,8 42,3

34,3 36,1 38,8 41,3

33,3 35,1 37,8 40,3

32,3 34,1 36,8 39,3

A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al căror radier păstrează grosimea celui al galeriei

inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, însă, la cote superioare celor din figură (mai aproape de

suprafaţa terenului), în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot

(la trecerea unei garnituri de tren), „∆Lh” , (faţă de valorile din tabelul A.3.1.) ce se determină în

mod aproximativ cu relaţia:

1

lg20l

lLh =∆ (A.3.1.)

în care: „ l ” – este distanţa de referinţă (determinată cf. figurii A.3.3.)

„ l1” – este distanţa reală la care se găseşte clădirea faţă de traseul considerat.

A.3.4.2. In cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mică de 100

cm, în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot faţă de valorile

din tabelul A.3.1., „ ∆Lr” , ce se determină în mod aproximativ cu relaţia:

0

lg40d

dLr =∆ (A.3.2.)

în care:

d0 – este grosimea de referinţă, de 100 cm (determinată conform figurii A.3.3.);

100

d = este grosimea reală a radierului

Observaţie: În cazul tunelurilor, în relaţia A.3.2. se introduce grosimea minimă a elementului

de reazem al patului căii de rulare.

Limite admisibile privind zgomotul şi vibraţiile

A.3.5. Limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor

supuse la acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului, se stabilesc în

conformitate cu prevederile prescripţiilor:

STAS 6156-86 ,,Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi

social-culturale. Limite admisibile de nivel de zgomot si parametrii de izolare" şi STAS 12025/2-81

„Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Limitele

admisibile".

Vibraţiile şi zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca fiind

ale unei acţiuni izolate (in contextul întregii perioade de referinţă, pentru care se stabileşte nivelul

admisibil).

Admiţând că durata maximă a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou raportată

la perioada de referinţă se încadrează în cat. 3 (cf. tabelului 2, paragraf 2.2.1., din STAS 6156-86

respectiv tabelul 3, paragraf, 2.7 din STAS 12025/2-81) rezultă următoarele:

- Limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot, înregistrat într-o unitate funcţională dintr-o

clădire este egală cu valoarea prevăzută in STAS 6156/86, paragraful 2.1. la care se adaugă 10 dB(A).

De exemplu: în interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot produs

de trecerea metroului este cea mai mică dintre următoarele două valori :

● 45dB(A), respectiv Cz 40;

● valoarea corespunzătoare zgomotului de fond (definit conform STAS 6156-86) la care se

adaugă 15 dB.

- Limita admisibilă a nivelului maxim de vibraţii, înregistrat într-o unitate funcţională este

egală cu valoarea prevăzută în STAS 12025/2-81, paragraful 2.5 la care se adaugă 12 vibrari.

De exemplu: in interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim, de vibraţii, produs

de trecerea metroului este Az92, respectiv Az 86.

Observaţie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitentă a cerinţelor de

confort şi durabilitate.

A.3.6. în scopul respectării condiţiilor prevăzute în paragraful A.3.5. precum şi pentru

îndeplinirea condiţiilor de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou, se recomandă ca

101

pe radierul de sub calea de rulare, vibraţiile înregistrate lângă elementul vertical ce mărgineşte

radierul să nu depăşească valorile din tabelul A.3.2.

Tabelul A.3.2. Observaţie: În cazul în care măsurările pe radier nu sunt posibile, se admite ca verificarea să se

facă pe elementele de beton verticale ce mărginesc patul căii de rulare (în staţii, pe peron).

ANEXA 4 (informativă)

Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi

componentelor de securitate.

Cerinţele esenţiale pentru sănatate şi securitate sunt grupate în funcţie de pericolele pe care le

acoperă. Producatorul are obligaţia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care exista la

masina sa; el trebuie apoi sa o proiecteze şi să o construiasca luând în considerare aceasta apreciere.

Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor

şi componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene

98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini

din productia interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate, sunt

următoarele:

1.1. Principii de integrare a securităţii

a) Maşinile trebuie construite astfel incât sa fie apte să-şi îndeplinească funcţia, să poată fi reglate

şi intreţinute fără ca persoanele să fie expuse riscului, atunci cînd aceste operaţii se efectuează în

condiţiile prevăzute de producator.

Scopul măsurilor adoptate trebuie sa fie eliminarea oricarui risc de accidentare pe întreaga

durată de viaţa previzibilă a maşinii, inclusiv fazele de montare şi demontare, chiar în cazul în care

riscurile de accidentare rezultă din situaţii anormale previzibile.

b) La selectarea celor mai adecvate soluţii, producatorul trebuie să aplice următoarele principii, în

ordinea indicata:

f(Hz) 1 2 4 8 16 31,5 63 125

Valori eficace maxime ale acceleraţiei (m/s2)

0,03 0,03 0.035 0,05 0,08 0,16 0,3 0,6

102

-să elimine sau să reduca riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de maşini cu

securitatea intrinsecă);

-să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;

-să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitaţii incomplete a măsurilor de

protecţie adoptate, să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice, dacă este necesar,

folosirea unui echipament individual de protecţie.

c) La proiectarea si construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producătorul trebuie să ia

în considerare nu numai utilizarea normală a maşinilor, ci şi utilizări care pot fi aşteptate în mod

previzibil. Maşina trebuie proiectată astfel încât să se evite utilizarea sa anormala, dacă o astfel de

utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instrucţiunile trebuie să atraga atenţia utilizatorului

asupra modalităţilor constatate din experienţa că pot aparea, în care maşina nu trebuie utilizată.

d) În condiţiile prevăzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala şi stresul psihic ale operatorului

trebuie reduse la minimum posibil, ţinându-se seama de principiile ergonomice.

e) La proiectarea şi construirea maşinilor producătorul trebuie să ţina seama de constrângerile la

care este supus operatorul, ca rezultat al utilizării necesare sau previzibile a echipamentului

individual de protecţie (cum ar fi: încaltaminte, manuşi etc.).

f) Maşina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care să permita

reglarea, întreţinerea şi utilizarea ei fără riscuri.

1.2. Materiale si produse

Materialele întrebuinţate pentru construcţia maşinii sau produsele folosite şi rezultate în timpul

utilizării acesteia nu trebuie să pericliteze securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.

In special, atunci când sunt folosite fluide, maşina trebuie proiectata şi construita pentru a fi

utilizată fără riscuri datorate umplerii, utilizării, recuperării sau evacuării.

1.3.Iluminat

Producătorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operaţiile la care

absenţa acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate

normală.

Producatorul trebuie să se asigure că nu exista zone de umbră care pot cauza disconfort, că nu

exista străluciri orbitoare iritante şi că nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate

iluminatului pe care l-a prevăzut.

Părţile interne care necesită inspectare frecventă, zonele de reglare şi mentenanţa trebuie

prevăzute cu un iluminat adecvat.

103

1.4. Proiectarea maşinii pentru uşurarea manipulării

Maşina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie:

-să poată fi manipulata în condiţii de securitate;

-să fie ambalată sau să fie proiectată astfel încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate, fără

provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvata, suporturi speciale etc.).

2. Comenzi

2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă

Sistemele de comandă trebuie proiectate şi construite astfel încât să fie sigure şi fiabile, într-un

mod care să prevină apariţia unei situaţii periculoase.

In special, ele trebuie proiectate şi construite astfel încât:

-să reziste solicitărilor din timpul utilizării normale şi celor ale factorilor externi;

-erorile de logică să nu conducă la situaţii periculoase.

2.2.Organe de comanda

Organele de comandă trebuie să fie:

-vizibile si identificabile cu usurinţă şi, atunci când este necesar, marcate corespunzător;

-dispuse în aşa fel incât să permită funcţionarea lor in securitate, fără ezitare sau pierdere de timp şi

fără echivoc;

-proiectate astfel încât deplasarea organului de comandă să fie în concordanţă cu efectul său;

-amplasate în afara zonelor periculoase, cu excepţia unor anumite organe de comandă acolo unde

este necesar, cum ar fi: oprirea de urgenţă, modulul pentru instruirea roboţilor;

-dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;

-proiectate sau protejate astfel încat efectul dorit, dacă implică un risc, să nu fie posibil fără o

acţionare intenţionată;

-construite astfel încât să reziste solicitarilor previzibile. O atenţie specială trebuie acordată

dispozitivelor pentru oprirea de urgenţă care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitări

considerabile.

2.3. Pornire

Maşinile trebuie să poată fi pornite numai prin acţionarea voluntară a organului de comandă

prevazut în acest scop.

Aceeaşi cerinţa se aplică:

-atunci când se reporneşte masină după o oprire datorată oricarei cauze;

-atunci când are loc o modificare semnificativă în condiţiile de funcţionare.

104

2.4. Dispozitiv de oprire

Oprire normala

Fiecare maşina trebuie prevăzută cu un organ de comandă care sa permită oprirea completă a

maşinii în condiţii de securitate.

Oprire de urgenta

Fiecare maşină trebuie prevazută cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenţă,

care sa permită evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere.

2.5. Selectorul modurilor de functionare

Comanda selectorului modurilor de funcţionare trebuie să aibă prioritate la îndeplinire faţă de

toate celelalte comenzi, cu excepţia comenzii pentru oprirea de urgenţă.

Fiecare poziţie a selectorului trebuie să corespundă numai unui singur mod de funcţionare sau

de comandă.

2.6. Defectarea alimentarii cu energie

Intreruperea, restabilirea după o întrerupere sau variaţia de orice fel a alimentării cu energie a

maşinii nu trebuie sa conducă la o situaţie periculoasă.

In special:

-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;

-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost deja transmisa;

-nici o parte mobila a masinii sau piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;

-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;

-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.

2.7. Defectarea circuitului de comanda

Un defect in logica circuitului de comanda sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de

comanda nu trebuie sa conduca la situatii periculoase.

In special:

-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;

-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost transmisa;

-nici o parte mobila a masinii sau o piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;

-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;

-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.

105

2.8. Software

Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa

fie usor de utilizat.

3. Protejarea impotriva pericolelor mecanice

3.1. Stabilitate

Masina, componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel incat, in

conditiile prevazute de functionare (cu luarea in considerare a conditiilor climatice, atunci cand este

necesar), sa prezinte stabilitate suficienta, pentru a permite utilizarea sa fara risc de rasturnare, de

cadere sau de deplasare neasteptata.

Daca prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevazuta nu se asigura stabilitate

suficienta, trebuie incorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate in instructiuni.

3.2. Risc de rupere in timpul functionarii

Diferitele parti ale masinii, precum si legaturile dintre ele trebuie sa poata rezista solicitarilor

la care sunt supuse, atunci cand sunt utilizate asa cum este prevazut de producator.

Rezistenta materialelor folosite trebuie sa fie adecvata caracteristicilor mediului de munca

prevazut de producator, in special in ceea ce priveste fenomenele de oboseala, imbatranire, coroziune

si abraziune.

3.3. Riscuri datorate caderii sau ejectarii de obiecte

Trebuie luate masuri pentru prevenirea riscurilor datorate caderii sau ejectarii de obiecte (de

exemplu: piese de prelucrat, scule, aschii, fragmente, deseuri etc.).

3.4. Riscuri datorate suprafetelor, muchiilor sau unghiurilor

Atat cat le permite destinatia, partile accesibile ale masinii nu trebuie sa prezinte muchii

taioase, unghiuri ascutite sau suprafete cu rugozitate mare, care pot cauza leziuni.

3.5. Riscuri asociate masinilor combinate

Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite, cu inlocuirea

manuala a piesei dupa fiecare operatie (masina combinata), ea trebuie proiectata si construita astfel

incat fiecare parte componenta sa poata fi utilizata separat, fara ca celelalte parti componente sa

constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusa.

In acest scop, trebuie sa existe posibilitatea de a porni si de a opri, separat, oricare dintre

partile componente care nu sunt protejate.

106

3.6. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor

Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite (de exemplu, viteze

diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectata si construita astfel incat

selectarea si reglarea acestor conditii sa poata fi efectuata printr-o modalitate fiabila si in conditii de

securitate.

3.7. Prevenirea riscurilor asociate partilor mobile

Partile mobile ale masinilor trebuie proiectate, construite si dispuse astfel incat sa fie evitate

pericolele sau, daca pericolele persista, trebuie prevazute cu protectori sau dispozitive de protectie,

astfel incat sa fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente.

Trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentala a pieselor mobile

implicate in functionare. In cazurile in care, in pofida masurilor de precautie luate, este posibil sa se

produca un blocaj, producatorul trebuie sa asigure dispozitive sau scule specifice, instructiuni si,

eventual, un marcaj pe masina, pentru ca aceasta sa poata fi deblocata in conditii de securitate.

3.8. Alegerea protectiei impotriva riscurilor asociate partilor mobile

Protectorii sau dispozitivele de protectie utilizate pentru a proteja impotriva riscurilor asociate

partilor mobile trebuie selectate in functie de tipul riscului.

4. Caracteristici cerute pentru protectori si dispozitive de protectie

4.1. Cerinte generale

Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

-sa fie de constructie robusta;

-sa nu genereze nici un risc suplimentar;

-sa nu fie scurtcircuitate sau facute inoperante cu usurinta;

-sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;

-sa limiteze cat mai putin urmarirea vizuala a ciclului de lucru;

-sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea sculelor si, de asemenea,

pentru mentenanta, prin limitarea accesului numai in zona unde operatia trebuie efectuata, daca este

posibil, fara ca protectorul sau dispozitivul de protectie sa fie demontat.

4.2. Cerinte speciale pentru protectori

4.2.1. Protectori ficsi

Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur in pozitie.

Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor.

107

Atunci cand este posibil, protectorii nu trebuie sa ramana in pozitie in absenta elementelor lor de

fixare.

4.2.2. Protectori mobili

A. Protectorii mobili de tipul A trebuie:

-pe cat posibil, sa ramana fixati de masina atunci cand se afla deschisi;

-sa fie asociati cu un dispozitiv de interblocare, astfel incat sa se previna pornirea partilor mobile

atat timp cat ele pot fi atinse si sa declanseze o comanda de oprire atunci cand nu se afla in pozitia

inchisa.

B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si incorporati in sistemul de comanda astfel incat:

-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;

-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile o data ce acestea au pornit;

-sa poata fi reglati numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;

-absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa impiedice pornirea ori sa provoace oprirea

partilor mobile;

-protectia impotriva oricarui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat.

4.2.3. Protectori reglabili de limitare a accesului

Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale partilor mobile strict necesare in

procesul de lucru trebuie:

-sa fie reglabili manual sau automat, in concordanta cu natura sarcinii de munca;

-sa fie reglabili cu usurinta, fara utilizarea sculelor;

-sa reduca cat mai mult posibil riscul de ejectare.

4.3. Cerinte speciale pentru dispozitive de protectie

Dispozitivele de protectie trebuie proiectate si incorporate in sistemul de comanda astfel incat:

-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;

-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile, o data ce acestea au pornit;

-sa poata fi reglate numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;

-absenta sau defectarea oricareia dintre componentele lor sa impiedice pornirea si sa provoace

oprirea partilor mobile.

5. Masuri de protectie impotriva altor pericole

5.1. Alimentare cu energie electrica

Daca masina este alimentata cu energie electrica, ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel

incat toate pericolele de natura electrica sa fie sau sa poata fi prevenite.

108

5.2. Electricitate statica

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat sa previna sau sa limiteze aparitia sarcinilor

electrostatice periculoase si/sau sa fie prevazute cu un sistem de descarcare a acestora.

5.3. Alimentare cu alta forma de energie decat cea electrica

Daca masina este alimentata cu alta forma de energie decat cea electrica (de exemplu, energie

hidraulica, pneumatica sau termica etc.), ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel incat sa

previna toate pericolele potentiale asociate acestor tipuri de energie.

5.4. Erori de montaj

Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor parti ale masinii, care pot fi o sursa

de risc, trebuie evitate prin forma constructiva a acestor parti sau, daca asa ceva nu este posibil, prin

informatii care sa existe pe aceste parti si/sau pe carcasele lor. Aceeasi informatie trebuie sa existe pe

partile mobile si/sau pe carcasele lor atunci cand sensul de miscare trebuie cunoscut pentru a evita un

risc.

Orice informatie suplimentara care poate fi necesara trebuie specificata in instructiuni.

Daca o greseala de cuplare poate fi o sursa de risc, atunci cuplarile gresite ale conductelor de fluid

sau ale conductorilor electrici trebuie impiedicate prin forma constructiva sau, daca asa ceva nu este

posibil, prin informatii care trebuie sa existe pe conducte, conductori etc. si/sau pe sistemele de

cuplare.

5.5. Temperaturi externe

Trebuie luate masuri pentru eliminarea oricarui risc de leziune prin contactul sau apropierea de

parti ale masinii ori de materiale aflate la temperatura foarte inalta sau foarte scazuta.

Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci. Daca acest risc exista,

trebuie luate masurile necesare pentru a-l preveni sau, daca din punct de vedere tehnic acest lucru nu

este posibil, pentru a-l face nepericulos.

5.6. Incendiu

Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de

supraincalzire produse de insesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte

substante produse sau utilizate de masini.

109

5.7. Explozie

Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi

masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de

masini.

In acest scop producatorul trebuie sa ia masuri pentru:

-evitarea unei concentratii periculoase a produselor;

-prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv;

-reducerea la minimum a efectelor oricarei explozii care se poate produce, astfel incat sa nu

afecteze mediul inconjurator.

Aceleasi masuri trebuie luate daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera

potential exploziva.

Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sa se conformeze, in ceea ce priveste riscul

de explozie, prevederilor specifice in vigoare.

5.8. Zgomot

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian

sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea

mijloacelor de reducere a zgomotului, in special, la sursa.

5.9. Vibratii

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din vibratiile produse de

masina sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul.

5.10. Radiatii

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat orice emisie de radiatie generata de masina sa

fie limitata la cantitatea necesara pentru functionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor

expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase.

5.11. Radiatii exterioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat radiatiile exterioare sa nu perturbe functionarea

lor.

5.12. Echipamente laser

Daca este utilizat un echipament laser, trebuie luate in considerare urmatoarele prevederi:

-echipamentul laser de pe masini trebuie proiectat si construit astfel incat sa se previna orice

radiatie accidentala;

110

-echipamentul laser de pe masini trebuie imprejmuit astfel incat radiatia directa, radiatia produsa

prin reflectie sau prin difuzie si radiatie secundara sa nu afecteze sanatatea;

-echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe masini trebuie sa fie

astfel incat radiatiile laser sa nu genereze nici un risc pentru sanatate.

5.13. Emisii de pulberi, gaze etc.

Masinile trebuie proiectate, construite si/sau echipate astfel incat sa poata fi evitate riscurile

datorate gazelor, lichidelor, pulberilor, vaporilor sau altor deseuri pe care le produc.

Daca pericolul exista, masinile trebuie echipate astfel incat substantele mentionate sa poata fi

retinute si/sau evacuate.

Daca masina nu este inchisa in timpul functionarii normale, dispozitivele de retinere si/sau

evacuare mentionate la paragraful precedent trebuie situate cat mai aproape posibil de sursa de

emisie.

5.14. Risc de a ramane inchis in masina

Masinile trebuie proiectate, construite sau echipate cu mijloace care sa permita persoanelor expuse

sa nu ramana inchise in acestea sau, daca acest lucru nu este posibil, cu mijloace de chemare in

ajutor.

5.15. Risc de alunecare, dezechilibrare sau cadere

Partile masinii, pe care este posibil sa se deplaseze sau sa stationeze persoane, trebuie proiectate si

construite in scopul prevenirii alunecarii, dezechilibrarii sau caderii pe acestea ori in afara acestora.

6. Mentenanta

6.1. Mentenanta masinii

Locurile de reglare, ungere si mentenanta trebuie amplasate in afara zonelor periculoase.

Operatiile de reglare, mentenanta, reparare, curatare si intretinere trebuie sa poata fi efectuate in

timp ce masina este oprita.

Daca una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi indeplinite din cauza unor motive

tehnice, operatiile trebuie sa poata fi efectuate fara risc.

6.2. Acces la postul de lucru si la locurile de interventie

Producatorul trebuie sa prevada mijloace de acces (scari fixe, scari mobile, pasarele etc.) pentru a

permite accesul in conditii de securitate, in toate amplasamentele folosite pentru operatiile de

productie, de reglare si de mentenanta.

111

6.3. Separare de sursele de energie

Toate masinile trebuie prevazute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie.

Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Ele trebuie sa poata fi blocate, daca

reconectarea poate periclita persoanele expuse. In cazul masinilor alimentate cu energie electrica

printr-o fisa conectata la o priza, separarea prin scoaterea fisei este suficienta.

Mijlocul de separare trebuie sa fie, de asemenea, blocabil, daca operatorul nu are posibilitatea sa

verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces.

Dupa separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normala a oricarei energii

remanente sau inmagazinate in circuitele masinii, fara risc pentru persoanele expuse.

Prin exceptare de la cerintele de mai sus, anumite circuite pot ramane conectate la sursele lor de

energie, in scopul, de exemplu, de mentinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de

iluminare a partilor interioare etc. In aceste cazuri trebuie luate masuri speciale pentru a asigura

securitatea operatorului.

6.4. Interventia operatorului

Masinile trebuie proiectate, construite si echipate astfel incat sa fie limitata necesitatea interventiei

operatorului.

Daca interventia operatorului nu poate fi evitata, ea trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta si in

conditii de securitate.

6.5. Curatarea partilor interioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat curatarea partilor interioare care au continut

substante sau preparate periculoase sa fie posibila, fara a patrunde in interiorul lor; de asemenea,

orice golire necesara trebuie sa fie posibila din exterior. Daca este absolut imposibil sa fie evitata

patrunderea in interiorul masinii, producatorul trebuie sa ia masuri, din faza de constructie, pentru a

se permite efectuarea curatarii cu minimum de pericol.

7. Mijloace de informare

7.1. Dispozitive de informare

Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de

inteles.

Ele nu trebuie sa fie in cantitate excesiva, pentru a nu suprasolicita operatorul.

112

Daca sanatatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare in functionarea

unei masini nesupravegheate, aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic

sau luminos adecvat.

7.2. Dispozitive de avertizare

Daca masina este echipata cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc.),

acestea trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de perceput.

Operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa verifice in orice moment functionarea acestor dispozitive

de avertizare.

Ele trebuie sa se conformeze reglementarilor referitoare la culori si semnalizari de securitate.

7.3. Avertizare asupra riscurilor remanente

Daca riscurile persista in pofida tuturor masurilor adoptate sau in cazul riscurilor potentiale care nu

sunt evidente (de exemplu, dulapuri electrice, surse radioactive, descarcarea unui circuit hidraulic,

pericol intr-o zona nevizibila etc.), producatorul trebuie sa prevada avertizari.

Astfel de avertizari trebuie realizate de preferinta, prin pictograme usor de inteles si/sau elaborate

in una dintre limbile tarii in care urmeaza sa fie folosita masina, insotita, la cerere, si de o exprimare

in limbile intelese de operatori.

7.4. Marcare

Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil, cel putin, cu informatiile urmatoare:

-numele si adresa producatorului;

-marcajul;

-indicarea seriei sau a tipului;

-numarul seriei, daca exista;

-anul de fabricatie.

In plus, daca masina este construita de producator pentru a fi utilizata intr-o atmosfera potential

exploziva, aceasta informatie trebuie indicata pe masina.

Pe masina trebuie sa figureze, de asemenea, informatii complete referitoare la tipul acesteia si

esentiale pentru utilizarea ei in conditii de securitate (de exemplu, viteza maxima a anumitor parti

care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.).

Daca o parte a masinii trebuie manipulata in timpul utilizarii cu o instalatie de ridicat, masa ei

trebuie indicata vizibil, durabil si fara ambiguitate.

Echipamentul interschimbabil la care se refera art. 2 alin. (1) din hotarare trebuie sa cuprinda

aceeasi informatie.

113

7.5. Instructiuni

a) Toate masinile trebuie insotite de instructiuni care sa includa, cel putin, urmatoarele:

-o repetare a informatiilor marcate pe masina, cu exceptia numarului seriei (a se vedea pct. 1.7.4),

impreuna cu orice informatie suplimentara necesara pentru a facilita mentenanta (de exemplu,

adresele importatorului, unitatile care asigura service-ul etc.);

-conditiile prevazute pentru utilizare, in sensul pct. 1.1.2c);

-postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori;

-instructiuni pentru efectuarea in conditii de securitate a:

▪ punerii in functiune;

▪ functionarii;

▪ manipularii, indicandu-se masa masinii si a diferitelor parti, care, de regula, trebuie transportate

separat;

▪ instalarii;

▪ montarii, demontarii;

▪ reglarii;

▪ mentenantei (service si reparatii);

-instructiuni de invatare, daca sunt necesare;

-caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masina, daca este necesar.

Daca este necesar, instructiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor in care masina nu trebuie

utilizata.

b) Instructiunile trebuie elaborate in limba romana sau in limba unui stat membru al Uniunii

Europene de catre producator sau de reprezentantul sau autorizat. La punerea in functiune, fiecare

masina trebuie insotita de o traducere a instructiunilor in limba sau limbile tarii/tarilor in care masina

va fi utilizata si de instructiunile in limba originala. Aceasta traducere trebuie efectuata de catre

producator sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina in zona lingvistica

respectiva. Prin derogare de la aceasta cerinta, instructiunile de mentenanta, pentru uzul personalului

specializat angajat al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat, pot fi elaborate numai in

una dintre limbile Comunitatii, cunoscute de acel personal.

c) Instructiunile trebuie sa contina desenele si schitele necesare punerii in functiune, mentenantei,

inspectiilor, verificarii functionarii corecte si, atunci cand este necesar, repararii masinii, precum si

toate instructiunile utile, in special cele referitoare la securitate.

d) Nici o documentatie in care se descrie masina nu trebuie sa fie in contradictie cu instructiunile

care se refera la aspectele de securitate. Documentatia tehnica in care se descrie masina trebuie sa

prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. f) si, in cazul masinilor

114

tinute in mana si/sau dirijate cu mana, informatii referitoare la vibratii, asa cum se mentioneaza la

pct. 2.2.

e) Daca este necesar, instructiunile trebuie sa prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea

in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul si masa

fundatiei etc.).

f) Instructiunile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de

masina, fie valoarea reala, fie valoarea stabilita pe baza masurarilor efectuate pe o masina identica:

-nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, daca aceasta

depaseste 70 dB (A); daca acest nivel nu depaseste 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;

-valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderata C, la posturile de lucru, daca aceasta

depaseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa);

-nivelul de putere acustica emis de masina, daca nivelul de presiune acustica continuu echivalent

ponderat A, la posturile de lucru, depaseste 85 dB (A).

In cazul masinilor de dimensiuni foarte mari, in locul nivelului de putere acustica poate fi

specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent in pozitii precizate din jurul masinii.

Atunci cand nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie masurate

utilizandu-se cea mai adecvata metoda de masurare pentru masina.

Producatorul trebuie sa indice conditiile de functionare a masinii in timpul masurarilor si metodele

care au fost folosite pentru masurare.

Daca postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite,

nivelurile de presiune acustica trebuie masurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii si la o

inaltime de 1,60 m fata de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate pozitia si valoarea maxima

a presiunii acustice.

g) Daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva, instructiunile

trebuie sa prezinte toate informatiile necesare.

h) In cazul masinilor care au fost prevazute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti, formularea

si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie facute cu luarea in considerare, in afara de

respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus, a nivelului general de pregatire si

perspicacitate care poate fi regasit, de regula, la astfel de operatori.

115

Glosar de termeni - Partea IV

Termenii de bază utilizaţi în prezentul normativ de proiectare sunt conform: - STAS 1957/1-88 ,,Acustica. Acustica fizică. Terminologie" - STAS 1957/1-87 ,,Acustica. Acustica psihofiziologică. Terminologie". - STAS 1957/3-88 ,,Acustica. Acustica în construcţii şi transporturi. Terminologie”

În context se mai folosesc următorii termeni: - profil transversal stradal = secţiunea transversală generală prin stradă (artera de circulaţie) includ: zona carosabilului, trotuarele, spaţiile verzi şi faţadele fronturilor de clădiri delimitatoare - alinierea construcţiilor = linie convenţională care delimitează frontul construcţiilor, în raport cu strada (artera de circulaţie). - front construit = limita exterioară construcţiei orientată către stradă (drum, arteră). - ansamblu urbanistic = grupare de construcţii, spaţii libere sau plantate şi amenajările aferente acestora (spaţii de circulaţie a vehiculelor şi pietonilor) legate între ele prin relaţii funcţionale, sociale, economice şi estetice. - ansamblu istoric = ansamblu urbanistic construit în epoci anterioare, care prin caracterul elementelor sale componente reprezintă o mărturie istorică a evoluţiei localităţii. - regim de aliniere = linie convenţională impusă de autorităţi care stabileşte distanţa construcţiilor în raport cu strada (drum, arteră) sau cu alte construcţii. - regim de înăl ţime = numărul de niveluri ale construcţiilor admis de autorităţi în funcţie de destinaţia acestora, de vecinătăţi etc. - urbanism = componentă, a activităţii de amenajare a teritoriului, desfăşurată la nivelul localităţilor (municipii, oraşe, sate). Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea cadrului de viaţă şi de locuire, asigurarea condiţiilor de desfăşurarea activităţii economice şi a vieţii sociale, în funcţie de nevoile locuitorilor. - zonă = o parte sau sumă de părţi din teritoriul unei localităţi, caracterizată prin una sau mai multe funcţiuni dominante. - zonă protejată = teritoriu delimitat în jurul unor construcţii sau amenajări cu valoare istorică, arhitecturală, urbanistica, sau peisagistică, supus unor acţiuni de protecţie, conservare şi punere în valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de arhitectură, lucrări de artă monumentală, construcţii cu valoare istorică sau memorială, a unor ansambluri urbanistice precum şi a unor elemente naturale deosebite. - Coeficient de absorbţie acustică: raportul dintre fluxul de energie acustică nereflectat (reţinut) şi fluxul de energie acustică incident (cf. STAS 1957-1) - Curbă de definiţie a zgomotului: curba de zgomot care limitează superior spectrul unui zgomot reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizării în benzi de o octavă (cf. STAS 1957-3) - Hartă strategică a imisiei de zgomot - hartă strategică de zgomot realizată pentru o perioadă de referinţă stabilită, care înfăţişează imisia provenită de la diferite surse de zgomot specifice pentru o zonă prestabilită, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot şi reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996-2. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Hartă strategică de zgomot - o hartă întocmită pentru evaluarea globală a expunerii la zgomot dintr-o zonă dată, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni generale pentru o astfel de zonă. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)

116

- Indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are legătură cu un efect dăunător (cf. H.G nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Indicator de zgomot pentru perioada de noapte - indicator de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Indicator de zgomot pentru perioada de seară - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de seară (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Indicator de zgomot pentru perioada de zi - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de zi (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte - indicator de zgomot asociat disconfortului general (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Nivel de expunere acustică, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre expunerea acustică, E, şi expunerea de referinţă, E0, expunerea acustică fiind integrala în timp a pătratului presiunii acustice instantanee ponderată în frecvenţă, variabilă în timp, într-un interval de timp T sau pe durata unui eveniment (cf. SR ISO 1996-1) - Nivel de presiune acustică de vârf, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre pătratul unei presiuni acustice de vârf şi pătratul presiunii acustice de referinţă, unde presiunea acustică de vârf este valoarea maximă absolută a presiunii acustice instantanee pe durata unui interval de timp dat, cu o ponderare în frecvenţă standard sau o lărgime de bandă de măsurare dată (cf. SR ISO 1996-1) - Nivel de zgomot echivalent: media ponderată a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un anumit interval de timp (cf. STAS 1957-3) - Nivel depăşit în N procente: nivelul de presiune acustică, în decibeli, ponderat în timp şi în frecvenţă, depăşit în N% din intervalul de timp considerat (cf. SR ISO 1996-1) - Planuri de acţiune - planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot, incluzând măsuri de diminuare dacă este necesar(cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G.321/2005) - Valoare limită - o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) şi, unde este cazul, a indicatorilor L(zi) sau L(seară), stabilită potrivit art. 6 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005 - Zgomot ambiant - sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de la amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Zgomot specific - componentă a zgomotului ambiant care poate fi identificată în mod specific prin mijloace acustice şi poate fi asociată unei surse specifice apropiate sau depărtate (în conformitate cu definiţia din SR ISO 1996-1). (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Zonă liniştită în spaţiu deschis - o zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activităţi recreative. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005) - Zonă liniştită într-o aglomerare - zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este expusă unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)

117

Bibliografie - Partea IV - Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008 - Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005 - Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE; - “Recueil CEE de dispositions modèles de règlement de la construction”; - “Ghidul performanţelor în construcţii” (Belgia 1990).

- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii; - GP 001-1996 “Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic”; - NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”; - NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii”; - NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”; - Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri” (beneficiar MLPTL); - P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”; - P 122-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurărilor de izolare fonică la clădiri civile, social-culturale şi tehnico-administrative”; - P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”;

- STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot - SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare - SR ISO 1996-1:2008/C91:2009 - SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant - SR ISO 1996-2:2008/C91:2009 * * * Le bruit et la ville – Ministere de l’Equipement et de l’Amenagement du Territoire, GEP Moselle, Paris 1978 * * * Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit - Guide du bruit des Transport terrestres – Ministere de l’Environnement et du Cadre de Vie Paris, 1979

118

* * * The Identification and Development of Good Practice in the Field of Noise Mapping and the Determination of Associated Information on the Exposure of People to Environmental Noise (Contract: EPG 1/2/4 Wölfel project number: P506/01 - Final Report) * * * Guidelines on Strategic Noise Mapping and Action Planning according to Directive 2002/49/EC- LÄRMKONTOR GmbH Große Bergstraße 213-217 D-22767 Hamburg, www.LAERMKONTOR.de

Normativ Acustica Partea III Acustica Ctii reviz P 122...

Documents

Transcript of Normativ Acustica Partea III Acustica Ctii reviz P 122...