Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de...

19
Investeşteîn oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN ProgramulOperaţionalSectorialpentru DezvoltareaResurselorUmane 2007 –2013 Axa prioritarănr. 1 „Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere” Domeniulmajor de intervenţie 1.2 Calitateînînvăţământulsuperior Numărulde identificareal contractului: POSDRU/156/1.2/G/138821 Beneficiar: UniversitateaPOLITEHNICA din Bucureşti Titlulproiectului : Calitate,inovare,comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperiortehnic Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 1 MODUL DE INSTRUIRE: CHIMIE Curs: 3 Grupele: G1, G2, G3 Formator: Alina Marieta SIMION Octombrie / 2015

Transcript of Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de...

Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară nr. 1 „Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitateînînvăţământulsuperior”

Numărulde identificareal contractului:POSDRU/156/1.2/G/138821 Beneficiar:UniversitateaPOLITEHNICA din BucureştiTitlulproiectului: Calitate, inovare, comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperior tehnic

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

1

MODUL DE INSTRUIRE: CHIMIE

Curs: 3

Grupele: G1, G2, G3

Formator: AlinaMarietaSIMION

Octombrie/ 2015

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

2

Hibridizarea sp2

O a doua posibilitate este contopirea orbitalului s cu 2 dintre cei 3

orbitali p

=> formarea a 3 orbitali hibrizi sp2 si unul p pur.

Cei trei orbitali hibrizi sunt situaţi în acelaşi plan, cu unghiuri de 120o

între ei şi formând un unghi de 90o cu orbitalul p nehibridizat.

3

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

Legaturile de tip σ sunt formate de orbitalii hibrizi prin

întrepătrundere frontală

Legăturile π se formează prin întrepătrunderea laterală

a orbitalilor p nehibridizaţi

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

4

Urmarea acestei geometrii este aceea că doi atomi hibridizaţi sp2

vor fi legaţi între ei cu două tipuri de legături covalente

Legăturile π conferă rigiditate legăturii, iar planul format de legtura

π este perpendicular pe cel format de cele legături σ

In compusii cu legături duble apare izomeria geometrică

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

5

Hibridizare sp2 la BF3

In ionul BF4- atomul de bor are hibridizare sp3

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

6

Hibridizarea spPrin contopirea orbitalului s cu unul dintre cei 3 orbitali p

=> formarea a 2 orbitali hibrizi sp, ramanand doi orbitali p puri

Cei doi orbitali hibrizi sunt situaţi în lungul aceleiaşi axe (colineari), cu

unghi de 180o între ei

Cei doi orbitali nehibridizaţi formează între ei un unghi de 90o

7

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

C2H2

Molecula de acetilena, CH≡CH

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

8

Exercitiu:

Identificati tipul de hibridizare pentru fiecare dintre atomii din

compusii de mai jos:

NH2

OCHC

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

9

Recapitulare

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

10

Substante anorganice Clase principale, structura si nomenclatura

1. Hidruri - combinatii ale metalelor cu hidrogenul- sunt substante ionice

Na+H

Ca2+H2

B3+H3

hidrura de sodiu

hidrura de calciu

hidrura de bor

1. Hidruri

2. Oxizi

3. Acizi

4. Baze

5. Saruri

• 2. Oxizi – combinatii ale metalelor sau nemetalelor cu oxigenul

• Se ȋmpart ȋn funcţie de produsul unei ipotetice reacţii cu apa ȋn:

oxizi bazici (ar da naştere unei baze) - Na2O

oxizi acizi (ar da naştere unui acid) – CO2

oxizi indiferenţi (nu reacţioneaza cu apa) – CO

oxizi salini sau micşti (pot fi priviţi ca produs al combinării unui oxid

acid cu unul bazic , de exemplu: CaSiO3; Fe3O4

CaO + SiO2 = CaSiO3;

11

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

Na2O + H2O → 2 NaOH – oxid bazic

SO3 + H2O → H2SO4 – oxid acid

CO + H2O nu reacţionează – oxid indiferent

Al2O3 , SiO2 - oxizi insolubili

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

12

Oxizii se pot ȋmpărţi şi ȋn

oxizi ionici (ȋn general vor fi oxizi bazici)

oxizi covalenţi (ȋn general oxizi acizi)

Nomenclatura:

“oxid de” + element ȋnsoţitor + starea de oxidare cu cifre romane ȋn

paranteze rotunde

sau

sufixe: -os pentru starea de oxidare inferioară şi –ic pentru starea

de oxidare superioară

Na2O oxid de sodiu

FeO oxid de fer(II) oxid feros S.O. pentru Fe este +2

Fe2O3 oxid de fer(III) oxid feric S.O. pentru Fe este +3

Pentru oxizii micşti denumirea trebuie să ţină cont de ambele

componente: FeO∙Fe2O3 (sau Fe3O4) = oxid feroferic (S.O. pentru

Fe sunt +2 şi +3)

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

13

Pentru oxizii nemetalelor denumirea se formeaza prin adăugarea

unui prefix la cuvintele “oxid de” şi numele nemetalului - prefixul indică

numărul de atomi de oxigen din moleculă mono-, di-, tri- etc.

CO monoxid de carbon

CO2 dioxid de carbon

SO3 trioxid de sulf

Dacă există posibilitatea de a obţine mai mulţi oxizi covalenţi cu un

nemetal, atunci se va indica prin prefix şi numărul de atomi ai

nemetalului:

NO – monoxid de azot

N2O – monoxid de diazot

NO2 – dioxid de azot

N2O3 – trioxid de diazot

N2O4 – tetraoxid de diazot

N2O5 – pentaoxid de diazot

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

14

3. Acizi - substanţe care pot ceda protoni (H+)

Acizii se pot împărţi ȋn hidracizi şi oxiacizi.

Hidracizii sunt acei acizi care au atomul de hidrogen legat ȋn

mod direct de atomul nemetalic.

Oxiacizii sunt acei acizi ȋn care atomul de hidrogen este legat

de un atom de oxigen, acesta fiind la rândul sau legat de un

atom central cu caracter nemetalic.

Nomenclatura hidracizilor:

cuvântul “acid” urmat de denumirea elementului + sufixul -hidric:

HCl - acid clorhidric

H2S - acid sulfhidric

HF - acid fluorhidric

HI - acid iodhidric

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

15

Nomenclatura oxiacizilor:

cuvântul “acid” urmat de denumirea elementului + un sufix - sufixul pentru starea

minimă de oxidare va fi –os, iar pentru starea maximă de oxidare va fi –ic.

H2SO3 acid sulfuros (S.O. pentru S este +4)

H2SO4 acid sulfuric (S.O. pentru S este +6)

H3PO4 acid fosforic (S.O. pentru P este +5)

H3PO3 acid fosforos (S.O. pentru P este +3 )

Pentru elementele care nu au mai multe stări de oxidare se utilizează sufixul

corespunzător starii maxime, –ic (H3BO3 acid boric).

In cazul ȋn care elementul cu caracter nemetalic are mai mult de două stări de

oxidare pozitive, ȋn denumirea acidului se vor introduce şi prefixe, -hipo pentru

starea de oxidare minimă şi –per pentru starea de oxidare maximă

HClO acid hipocloros (S.O. pentru Cl este +1)

HClO2 acid cloros (S.O. pentru Cl este +3 )

HClO3 acid cloric (S.O. pentru Cl este +5)

HClO4 acid percloric (S.O. pentru Cl este +7)

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

16

Structurile unor acizi:

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

17

4. Baze - substanţe care pot accepta protoni (H+)

Nomenclatura:

utilizarea cuvintelor “hidroxid de” urmate de denumirea elementului

sau ionului:

NaOH - hidroxid de sodiu

Ca(OH)2 - hidroxid de calciu

NH4OH - hidroxid de amoniu

Dacă elementul poate avea mai multe stări de oxidare atunci denumirea se

va face prin utilizarea cuvântului “hidroxid” urmat de denumirea elementului +

un sufix

In cazul ȋn care elementul este ȋn starea minimă de oxidare va fi sufixul este

–os, iar pentru starea maximă de oxidare sufixul va fi –ic (prin indicarea stării

de oxidare cu cifre romane):

Fe(OH)2 - hidroxid feros sau hidroxid de fer(II) (S.O. pentru Fe este +2)

Fe(OH)3 - hidroxid feric sau hidroxid de fer(III) (S.O. pentru Fe este +3)

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1

18

Denumirea se poate realiza şi din numele elementului care provine de la

hidracid (anionul) + sufixul –ura urmat de denumirea elementului cationul + un

sufix.

• In cazul ȋn care cationul este ȋn starea minimă de oxidare va fi sufixul este

–oasă, iar pentru starea maximă de oxidare sufixul va fi –ică

FeCl2 - clorura feroasă (S.O. pentru Fe este +2)

FeCl3 - clorura ferică (S.O. pentru Fe este +3)

Se poate folosi numele oxiacidului şi se ȋnlocuieste sufixul specific

acidului cu cel specific sării (HNO3 – acid azotic => NaNO3 – azotat de

sodiu sau HClO4 – acid percloric => KClO4 – perclorat de potasiu)

CaSO4 - sulfat de calciu (S.O. pentru S este +6)

CaSO3 - sulfit de calciu (S.O. pentru S este +4 )

NaNO3 - azotat de sodiu (S.O. pentru S este +5)

NaNO2 - azotit de sodiu (S.O. pentru S este +3)

Alte exemple

Discutii

19

PO

SDR

U/1

56

/1.2

/G/1

38

82

1