Proiect de activitate

Unitatea scolara:

Data: 18.05.2010

Clasa: a VIII a

Tema: Cand este utila asertivitatea?

Propunator:

Scopul fundamental: Însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de comunicare asertivă şi rezolvare

eficientă de probleme.

Obiective operaţionale:

1. Să identifice situaţiile în care este utilă comunicarea asertivă;

2. Să recunoască situaţiile de criză

3. Să adopte o atitudine asertivă.

Strategia didactică:

Metode: conversaţia, explicaţia, dezbateri de grup, brainstorming;

Mijloace: fise de lucru ( anexa 1, anexa 2), video- proiector, laptop;

Forme de organizare a activităţii elevilor: individuală, pe grupe, frontală;

Evaluarea: răspunsuri orale, observarea comportamentului individual şi a coeziunii

pe parcursul sarcinilor de grup;

Managementul resurselor : 1. Evocare: 15 minute

50 minute 2. Realizarea sensului: 20 minute

3. Reflecţia: 10 minute

4. Feed-back-ul oferit de elevi: 5 minute

Etapele activităţii:

Evocarea:

Pe masură ce creştem, învăţăm să ne adaptăm comportamentul la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, la persoanele care ne înconjoară. Dacă încrederea în noi şi imaginea de sine este diminuată, prin ironie, violenţă sau indiferenţă, atunci când devenim adulţi vom avea tendinţa să reacţionăm pasiv sau agresiv în situaţii similare.

Deşi o persoană a învăţat să reacţioneze pasiv sau agresiv, se poate schimba şi poate învăţa să devină asertivă.

Aserivitatea reprezintă abilitatea de a-ţi comunica nevoile, emoţiile, sentimentele, opiniile şi convingerile într-o manieră care nu încalcă drepturile celor din jur. Asertivitatea este o abilitate care se poate învata, o modalitate de a comunica şi de a te comporta cu ceilalţi care te ajută să ai mai multă încredere în tine.

A fi aservit inseamna:

1. Sa fii tu insuti, sa nu-ti fie frica sau rusine de asta;

2. Sa fii constient de calitatile si defectele tale;

3. Sa stii ce vrei;

4. Sa te respecti pe tine si pe ceilalti;

5. Sa te exprimi clar, sincer, direct;

6. Sa fii responsabil de opiniile si deciziile luate.

În anumite situaţii, oricâtă încredere avem în noi înşine,ne poate fi dificil să facem faţă.

Asertivitatea este remediu pentru teama, timiditate, pasivitate.

De exemplu: când un coleg este foarte insistent, când ceri înapoi cuiva, când comunici despre emoţiile tale celor apropiaţi.

Comportamentul asertiv are efecte benefice atât pentru persoana care il adoptă cât şi pentru cei

din jur.

Explicarea distincţiei dintre comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv:

Sunt persoane care nu îşi susţin drepturile, sunt pasivi, nu spun ce-i deranjează deoarece le e

teamă să nu fie respinşi, sau să nu fie plăcuţi de ceilalţi. În acest caz vorbim de un comportament

neasertiv\ pasiv. Se dau câteva exemple.(drepturile tale sunt ignorate, ii lasi pe ceilalti sa aleaga

in locul tau, neancredere, vezi dreturile celorlalti ca fiind mai importante,problema este evitata)

Să nu confundăm asertivitatea cu agresivitatea. Sunt persoane agresive cărora le pasă doar

de propria persoană, sunt ostili, aroganţi şi vor să-i domine pe cei din jur. Se dau câteva exemple.

(drepturile tale sunt sustinute fara a tine cont de drepturile celorlalti, alegi activitatea ta dar si pe

a celorlalti, blameaza, acuza, drepturile tale sunt mai importante decat ale ceorlalti)

Sunt persoane care desi isi sustin drepturile nu-i deranjeaza pe ceilalti, deoarece adopta un

comportament asertiv.(problema este discutata, drepturile sunt sustinute, isi aleg singuri

activitatea, recunosc si drepturile lor dar si pe ale celorlalti)

Se discută cu elevii situaţii concrete în care asertivitatea s-a dovedit a fi utilă, situaţii

frecvente sau critice în care s-ar impune o atitudine şi un limbaj asertiv.Se discută ce înseamnă să

fii asertiv în aceste situaţii.

Realizarea sensului:

Se discuta cu elevii situatii concrete in care asertivitatea este utila, situatii frecvente sau critice in

care se impune un comportament si un limbaj asertiv.

Exemple:

- cand cerem unui profesor amanarea unui proiect;

- cand facem un refuz;

- cand ne supara ceva

- cand facem complimente si acceptam complimente;

- cand punem sub semnul intrebarii traditia, autoritatea.

(anexa 1)

Se împart elevii în grupe, li se distribuie o fişa cu mai multe afirmatii ( anexa 2) şi li se cere să

transforme afirmaţiile utilizând limbajul asertiv.

Fiecare grupa isi prezinta raspunsurile.

Reflecţia:

Se insistă asupra deprinderilor de comunicare asertivă şi eficienţa acestora.

Se formează grupe de 6 elevi. Se prezintă clasei câteva mesaje şi li se cere elevilor să noteze

răspunsurile pasive, agresive şi asertive la aceste mesaje.

Exemple de mesaje:

Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el.

Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame.

Aţi stabilit să mergeţi cu colegii la un film la o anumită oră şi zi, dar ei au modificat între

timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu ai fost la data stabilită iniţial şi ai aşteptat

degeaba. Ce faci?

Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate şterge: « Eşti un tocilar! ».

Un prieten apropiat îţi înşală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine intr-un

cerc de prieteni.

Sunteţi profesori în locul meu. Cum a-ţi critica elevii care întârzie mereu la ore?

Răspunsul pasiv: ....................................................................................................................

.................................................................................................................................................

Răspunsul agresiv: .................................................................................................................

.................................................................................................................................................

Răspunsul asertiv: ..................................................................................................................

.................................................................................................................................................

Fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile.

Feed-back-ul oferit de elevi:

Chestionar de evaluare

Exprimă-ţi părerea asupra formulărilor de mai jos, acordând note de la 1 la 10.

Cunoştinţele dobândite îmi sunt utile. Nota: ......

Timpul rezervat activităţilor în grup şi discuţiilor a fost suficient. Nota: ......

Profesorul a avut un comportament asertiv. Nota: .....

Anexa 2

Fisa de lucru

Încercaţi să transformaţi următoarele afirmaţii utilizând limbajul responsabilităţii. Prima

afirmaţie este transformată ca exemplu:

(În cazul în care elevii nu se descurcă am alcătuit răspunsuri asertive în paranteză)

1. Niciodată nu suni! Aş dori să mă suni mai des!

2. Întotdeauna întârzii! ........................................

(M-ar plăcea să încerci să fii mai punctual!)

(Aştept ca data viitoare să soseşti la timp!)

3. Este o idee stupidă! ............................................

(Nu sunt de acord întru-totul cu idea ta!)

Nimănui nu-i pasă de munca mea! ...................................

(Aş vrea ca munca mea să fie apreciată!)

5. Întotdeauna mă ignori când mergem în oraş! ..........................

(Mi-ar plăcea să primesc mai multă atenţie din partea ta când mergem în oraş!)

6. Probabil că nu ai timp, dar aş avea nevoie de ajutor la teme..............

(Aş dori să-ţi sacrifici puţin timp pentru a mă ajuta la teme)

Anexa 1

Fisa de lucru

Se vor da câteva exemple situaţionale critice, dificile, după care elevii vor afla varianta aservita.

1. Chiar dacă în cele mai multe cazuri nu eşti de acord cu critica, poţi conveni

de comun acord ce accepţi din ea, argumentând de ce.

De exemplu: „Poţi să ai dreptate în legătură cu.....” sau

„Am înţeles cum te simţi cu privire la...”

2. Ascultă cu atenţie şi cere clarificări până punctele de vedere ale persoanei sunt

înţelese.

Focalizează pe problemă şi întreabă: „Ce anume te supără?”

3. Există situaţii când unii oameni nu realizează cât de definitiv este răspunsul tău

până când nu repeţi mesajul de mai multe ori

De exemplu: „Conserva asta este expirată şi îmi vreau banii înapoi”

În momentul în care comunicarea a ajuns într-un impas, sau ambele persoane tind să-şi piardă

controlul asupra propriilor emoţii:

4 Schimbă centrarea atenţiei de pe problemă şi pune accent pe ce s-a petrecut

între tine şi cealaltă persoană

De exemplu: „Am deviat de la ce era important, putem să ne întoarcem la ce discutam la

început?”

5 Dacă ai nevoie de timp să te gândeşti sau să te linişteşti, sau dacă vezi că nu se

face nici un progres, consideră că ai nevoie de o pauză.

De exemplu: „Acesta este un lucru important. Lasă-mă să mă gândesc. Putem lua o pauză de

10 minute?”