Actiunile in Procesul Penal

7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal

http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 1/240

ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL

Sectiunea I

Actiunea in justitie

1. Notiune

Prin incalcarea unei norme juridice se

produce un conflict de drept intre persoana

cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si

interese legitime au fost vatamate.

Pentru restabilirea ordinii de drept

incalcate, este necesara interventia organelor

competente sa aplice legea, rezolvarea

conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.

Mijlocul legal prin intermediul

caruia conflictul de drept este adus spre

solutionare organelor judiciare poarta

denumirea de actiune 212b15c in justitie1.

In functie de norma incalcata,

conflictul de drept poate fi de natura civila,

penala, administrativa etc. si, prin urmare,

actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.

2. Factorii actiunii in justitie

Factorii sau termenii actiunii in justitie

sunt conceptele juridice ce asigura o corecta

desfasurare a activitatii judiciare, fiind

reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul

actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea

functionala a actiunii.

a) Temeiul actiunii este atat de fapt,

cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il

constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il

constituie norma juridica in care este prevazut

dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei

Despre drept penal

Judecata Urmarirea penala

Stiu si altele ...

Notiunea generala de infractiune

Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal

Luarea de mita

Abuzul in serviciu contra intereselor personale

Abuzul in serviciu in forma calificata

Falsul intelectual

Masurile educative si pedepsele pentru minori

Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta

Individualizarea judiciara a raspunderii penale

Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei

CAUTA IN SITE

Termeni de cautare

Cauta

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/433/index.php




http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Notiunea-generala-de-infractiu41119.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Notiuni-introductive-cu-privir54651.php




http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Luarea-de-mita61179.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Abuzul-in-serviciu-contra-inte55542.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Abuzul-in-serviciu-in-forma-ca44419.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Falsul-intelectual74277.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Masurile-educative-si-pedepsel73246.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Deliberarea-si-rezolvarea-cauz23887.php


http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Individualizarea-judiciara-a-r24532.php

http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Consideratii-generale-privind-92883.php



















ilicite.

b) Obiectul actiunii il constituie

tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,

prin declansarea si desfasurarea procedurii

judiciare corespunzatoare.

c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii

inversate2.

d) Aptitudinea functionala a actiunii

desemneaza totalitatea actelor procesuale ce

pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind

dependenta insa de existenta celorlalti factori

(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,

neexercitarea caii de atac etc.).







Sectiunea a II-a

Actiunea penala

Actiunea penala1

constituie

instrumentul juridic prin intermediul

caruia se deduce in fata organelor

judiciare raportul conflictual de drept

penal, in vederea tragerii la raspundere

penala a persoanei care a savarsit

infractiunea.

1. Obiectul actiunii penale

Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere

penala a persoanelor care au savarsit

infractiuni”. Actiunea penala se pune in

miscare prin actul de inculpare prevazut de

lege si se poate exercita in tot cursul

procesului penal.



Obiectul actiunii penale consta in

tragerea la raspundere penala a persoanei

care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni

sau proceduri judiciare avand o alta natura

juridica si un alt continut (reabilitarea

judecato-reasca, repararea pagubei in cazul

condamnarii pe nedrept).

2. Subiectii actiunii penale

Subiectii raportului juridic de drept

penal substantial sunt si subiecti in cadrul

raportului juridic procesual penal. Dupa cum

se stie insa, in rezolvarea raportului de

conflict, subiectii raportului juridic penal isi

inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii

penale, iar subiectul activ al infractiunii va

fi subiectul pasiv al actiunii penale.

Subiectul activ al actiunii penale este

titularul dreptului la actiune, calitate ce-i

revine in mod exclusiv statului. Persoana

vatamata nu poate fi niciodata titular al

actiunii penale, nici in situatiile in care,

conform prevederilor legale, persoana

vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere

prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau

de impacare cu faptuitorul . Referitor la

aceste situatii, tot statul

este titularul actiunii penale, iar persoana

vatamata este subiect activ secundar al

actiunii penale.



actiunii penale.

Prin urmare, intalnim subiecti activi

principali (statul prin organele sale

specializate) si secundari (persoana



vatamata), in timp ce subiectul pasiv este

inculpatul impotriva caruia se exercita

actiunea penala.

3. Trasaturile actiunii penale

Actiunea penala prezinta urmatoarele

trasaturi:

a) apartine statului. Numai statul are

dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,

fiind singurul titular al actiunii penale,

exercitarea ei fiind incredintata procurorului.

In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere

ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi

si persoana vatamata1;

b) este obligatorie. In momentul in

care se savarsesc infractiuni, statul intervine

prin mijloace de drept penal in scopul

restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea

actiunii penale devine obligatorie. Exista si

anumite cazuri in care obligativitatea

actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile

ce constituie exceptii de la principiul

oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii

prealabile, partea vatamata are dreptul de a-

si retrage plangerea sau de a se impaca cu

faptuitorul;

c) este irevocabila si indisponibila.

Odata pusa in miscare, actiunea penala nu

mai poate fi oprita si nici limitata de cel care

a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa

organului care o exercita, urmand a fi

epuizata doar la solutionarea cauzei penale.

Ea se poate stinge numai in cazurile

prevazute de lege.

Indisponibilitatea actiunii penale face

ca aceasta sa se deosebeasca de

actiunea civila2. Disponibilitatea

adevarata care sa apartina partii nu

poate exista decat asupra actiunii

civile, pentru ca numai titularul



acesteia poate fi si un alt subiect decat

statul, respectiv, o persoana fizica sau

juridica, avand posibilitatea sa dispuna

de dreptul sau la actiune, ca de orice alt

drept subiectiv3;

d) este indivizibila. Caracterul

indivizibil al actiunii penale decurge din

unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta

faptul ca la savarsirea ei au participat mai

multe persoane.

Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea

actiuni cati autori, instigatori sau complici

sunt, doar efectele actiunii unice si

indivizibile se extind asupra tuturor

faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,

caracterul indivizibil al actiunii se manifesta

si in situatia plangerii prealabile a persoanei

vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu

privire numai la unul dintre participanti,

atrage raspunderea penala a tuturor

participantilor;

Intr-o cauza penala, nu se exercita

atatea actiuni cati autori, instigatori sau

complici sunt, doar efectele actiunii unice si








participantilor;

e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva

inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie

subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de

inculpat sau in locul acestuia1.

4. Momentele desfasurarii actiunii

penale



Conform art. 9 alin. (3), actiunea

penala se poate exercita in tot cursul

procesului penal. Realizarea actiunii penale

se materializeaza in trei momente, si anume:

punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii

penale.

4.1. Punerea in miscare a actiun ii

penale

„Actiunea penala se pune in miscare

prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.

9 alin. (2)].

Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in

miscare a actiunii penale se face in

personam, adica, pentru punerea in miscare a

actiunii penale, este necesara identificarea

persoanei care urmeaza sa fie trasa la

raspundere penala pentru fapta concreta ce-i

este imputata.

De regula, punerea in miscare a

actiunii penale este atributul procurorului si

numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.

In masura in care persoana

faptuitorului este cunoscuta si sunt probe

suficiente de vinovatie, actiunea penala poate

fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi

penale ori pe parcursul acesteia, printr-o

ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin

rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.

a)].

Sunt situatii in care actiunea penala

este pusa in miscare in timpul judecatii, daca

in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte

noi care au legatura cu cea care face obiectul

cauzei penale. In acest sens, mentionam

cazul extinderii procesului penal cu privire la



alte fapte sau alte persoane. In aceasta

ipoteza, tot procurorul pune in miscare

actiunea penala printr-o

declaratie verbala ce va fi consemnata de

instanta in incheierea prin care se decide in

legatura cu extinderea procesului penal.




Instanta de judecata extinde din oficiu

procesul penal [daca procurorul nu participa

la judecata si sunt intrunite conditiile

prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o

incheiere.

In cazul in care persoana vatamata se

adreseaza cu plangere prealabila organului de

cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare

actiunea penala.

Important de mentionat este faptul ca

plangerea prealabila nu constituie prin ea

insasi un act de inculpare, ci este un act prin

care se pretinde tragerea la raspundere a

infractorului si o conditie indispensabila

punerii in miscare a actiunii penale1.

4.2. Exercitarea actiuni i penale

Prin exercitarea actiunii penale se

intelege sustinerea ei in vederea realizarii

tragerii la raspundere penala a

inculpatului2. In cursul urmaririi penale,

exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si

persoana vatamata, in cazul cand este

necesara plangerea prealabila.

Exercitarea actiunii penale in faza

de urmarire penala presupune strangerea,



administrarea si verificarea tuturor probelor

in baza carora se poate decide trimiterea in

judecata sau se poate adopta o solutie de

scoatere ori incetare a urmaririi penale, care

sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se

realizeaza de organele de cercetare penala,

sub conducerea procurorului, sau chiar de

catre procuror, cand efectueaza personal

urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi

penale, daca este cazul, procurorul, prin

rechizitoriu, il trimite pe inculpat in

judecata.

In cursul judecatii, procurorul

exercita actiunea penala prin diferite cereri si

concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea

cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la

invinuire, punand concluzii de achitare a

inculpatului sau de incetare a procesului [art.

316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o

revocare a actiunii penale care este

indisponibila, constituind numai o renuntare

la exercitarea ei si,

indiferent de atitudinea procurorului1,

instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.


instanta este obligata sa adopte solutia legala

ce se impune.

In cauzele in care actiunea penala se

pune in miscare la plangere prealabila,

participa si partea vatamata, dar actiunea

penala este exercitata tot de procuror.

4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i

penale

Finalitatea actiunii penale se

materializeaza intr-un ultim moment, si

anume: epuizarea si stingerea. Astfel,



actiunea penala, pusa in miscare si

exercitata, se epuizeaza in urma judecarii

cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate

fi de condamnare, de achitare sau de incetare

a procesului penal.

Cu toate acestea, sunt situatii cand

actiunea penala se poate stinge si pe parcursul

urmaririi penale, daca se constata ca

aptitudinea functionala2

a fost inlaturata de

una din cauzele expres prevazute de lege,

ipoteza in care procurorul poate adopta una

dintre solutiile de netrimitere in judecata:

scoaterea de sub urmarire penala, incetarea

urmaririi penale sau clasarea dosarului.

Articolul 10 prevede in mod expres

cazurile in care actiunea penala nu poate fi

pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa

in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa

si cazuri speciale, prevazute in Codul penal

sau in diverse legi speciale cu continut penal,

care poarta denumirea de situatii de

nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei

de catre participant inainte de descoperirea ei

- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei

mincinoase in conditiile legii-

art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni

savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.

262 alin. (2) C.pen.].

In functie de natura juridica, efectele

diferite si solutiile pe care le determina3,

cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate

in: cazuri care inlatura temeiul actiunii

penale; cazuri in care actiunea este lipsita de

obiect sau se poate exercita numai in

anumite conditii.

4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei

Acestea sunt:



a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];

b) fapta nu este prevazuta de legea

penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura

directa cu principiul legalitatii incriminarii;b

1) fapta nu prezinta gradul de pericol social

al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];

b1) fapta nu prezinta gradul de pericol

social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];

c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];

d) faptei ii lipseste unul din elementele

constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];

e) exista vreuna din cauzele care

inlatura caracterul penal al faptei [art. 10

lit. e)].

4.3.2. Cazurile in care actiunea penala

poate fi exercitata numai in anumite conditii

sau este lipsita de obiect

Acestea sunt:

f) lipseste plangerea prealabila a

persoanei vatamate, autorizarea sau

sesizarea organului competent ori alta

conditie prevazuta de lege, necesara

pentru punerea in miscare a actiunii penale

[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea

penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in

conditiile legale;

g) a intervenit amnistia sau prescriptia

ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci

cand are calitatea de faptuitor

[art. 10 lit. g)];

h) a fost retrasa plangerea prealabila

ori partile s-au impacat, in cazul



infractiunilor pentru care retragerea

plangerii sau impacarea partilor inlatura

raspunderea penala [art. 10 lit. h)];

i) s-a dispus inlocuirea raspunderii

penale [art. 10 lit. i)];

i1) exista o cauza de nepedepsire

prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];

j) exista autoritate de lucru judecat

[art. 10 lit. j)].

Pentru a opera autoritatea de lucru

judecat in materie penala, se cere o dubla

identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea

trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de

cauza.

Impiedicarea produce efecte chiar

daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta

incadrare juridica.

Sectiunea a III-a

Actiunea civila

1. Notiune

Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a

omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,

obliga pe acela din a carui greseala s-a

ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul

juridic al actiunii civile in cazul infractiunii

din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila

are un caracter accesoriu1, putand fi

exercitata in cadrul procesului penal numai

in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile

in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,

inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii



acestora .

Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu

1, putand fi

exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii

penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi

exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile

civilmente, precum si fata de succesoriiacestora

2.

2. Conditiile exercitarii actiunii

civile in procesul penal

Pentru exercitarea actiunii civile in

procesul penal sunt necesare urmatoarele

conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un

prejudiciu material sau moral; b) intre

infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa

existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul

sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;

e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina

de exercitiu, sa existe cererea de constituire

ca parte civila in cadrul procesului penal; f)

infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;

3. Elementele (factorii) actiunii civile

3.1. Temeiu l actiun ii civil e

Actiunea civila are acelasi temei ca si

actiunea penala, constand in norma juridica

incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa

(temeiul de fapt ).

3.2. Obiectul actiuni i civile

Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),

actiunea civila are ca obiect tragerea la

raspundere civila a inculpatului, precum si a

partii responsabile civilmente.

In alin. (2) se arata ca tragerea la



raspundere civila a inculpatului si a partii

responsabile civilmente se realizeaza prin

constituirea persoanei vatamate ca parte

civila si exercitarea actiunii civile in cadrul

procesului penal, alaturi de actiunea penala.

Repararea pagubei se face, potrivit

dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)

restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei

anterioare savarsirii infractiunii; c)

desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;

d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.

In situatia in care repararea in natura nu este

posibila, inculpatul si partea responsabila

civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.

In situatia in care repararea in natura

nu este posibila, inculpatul si partea

responsabila civilmente pot fi obligati la plata

unei despagubiri banesti.

Repararea daunelor morale, respectiv

evaluarea in bani a acestora, reprezinta o

modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de

evaluare. In acest sens, doar instanta de

judecata are dreptul de a stabili anumite

despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor

morale suferite prin savarsirea infractiunii.

3.3. Subiectii actiun ii civile

Subiectul activ al actiunii civile in

procesul penal este persoana care a suferit

prejudiciul produs prin infractiune; potrivit

art. 24, persoana vatamata care exercita

actiunea civila in cadrul procesului penal se

numeste parte civila. In situatia persoanelor

lipsite de capacitate de exercitiu sau cu

capacitate de exercitiu restransa, subiecti

procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor

exercita actiunea civila in interesul celor pe



care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata

calitatea de parte civila, ei exercita doar

drepturile partii civile.

Conform art. 21, in caz de deces al uneia

dintre parti, actiunea civila ramane in

competenta instantei penale, introducandu-se in

cauza mostenitorii acesteia.

Succesorii partii civile au calitatea de

parti in procesul penal, valorificandu-si

propriile drepturi, ei nefiind substituti

procesuali sau reprezentanti, deoarece

antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de

drept, prin deces.

Persoanele juridice pot fi si ele

subiecti ai actiunii civile, in caz de

reorganizare, introducandu-se unitatea care

succede in drepturi, iar in caz de desfiintare

sau dizolvare, se introduc in cauza

lichidatorii.

Subiecti pasivi ai actiunii civile in

procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,

precum si partea responsabila civilmente, dar

pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile

civilmente (cand aceasta este o persoana

fizica), cat si persoanele juridice care succed in

drepturi.

Mostenitorii unei persoane invinuite

(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni

pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile

exercitate in fata instantei penale, numai in

cazul in care decesul s-a produs dupa

sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.

4. Trasaturile actiunii civile

Fata de actiunea penala, actiunea civila

este disponibila, accesorie actiunii penale si

poate fi indreptata impotriva altor persoane



decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile

4.1. Disponibili tatea actiuni i civile

Declansarea actiunii civile se face prin

manifestarea de vointa a persoanei vatamate

de a se constitui parte civila, putand renunta

la calitatea sa pe parcursul procesului penal.

4.2. Actiunea civil a este accesori e

actiuni i penale

Aceasta poate fi exercitata numai in

cadrul procesului penal, alaturi de actiunea

penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea

responsabila civilmente si, eventual,

mostenitorii sau succesorii lor.

4.3. Actiunea civila nu este

individuala

Actiunea civila poate fi indreptata si

impotriva altor persoane decat cea care a

savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.

4.2.

5. Exercitarea actiunii civile

Actiunea civila parcurge trei etape in

desfasurarea procesului penal: declansarea

ei, exercitarea si rezolvarea.

Fata de disponibilitatea acesteia,

parcurgerea tuturor etapelor nu este

obligatorie, partea civila putand renunta (cu

exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind

accesorie actiunii penale, cand aceasta se

stinge, automat se va stinge si actiunea

civila.

5.1. Dreptul de optiune

Pentru a se exercita dreptul de optiune,



trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se

pot cere despagubirile civile: a) sa fie

declansat procesul penal, implicit actiunea

penala pusa in miscare; b) sa existe

posibilitatea exercitarii actiunii civile la o

instanta civila.

Daca persoana fizica, ce a suferit un

prejudiciu material prin savarsirea

infractiunii, alege una dintre aceste doua cai

de exercitare a actiunii civile si apoi renunta

la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de

a mai obtine repararea pe cale judiciara a

pagubei produse prin infractiune1. Astfel,

dreptul de optiune este irevocabil tocmai

pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.

Exista si unele exceptii de la regula

irevocabilitatii dreptului de optiune, si

anume cand persoana care a suferit un

prejudiciu material prin infractiune este

impiedicata sa-si continue exercitarea

actiunii civile in calea pentru care a optat.

Daca actiunea civila a fost exercitata din

oficiu, parasirea procesului penal poate avea

loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de

sub urmarire penala sau incetarea urmaririi

penale; c) instanta a lasat actiunea civila

nerezolvata; d) exista mai multe capete de

cerere si doar unele au fost solutionate de

instanta penala, ulterior putandu-se rezolva

celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o

actiune civila exercitata in fata instantei

civile1.











loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a

fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de








civile1.

O situatie speciala apare cand persoana

care a suferit prejudiciul prin infractiune,

dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o

exercita in cadrul procesului penal cand: a)

actiunea penala a fost pusa in miscare

ulterior pornirii actiunii civile in fata

instantei civile; b) procesul penal a fost

reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi

penale sau scoaterea de sub urmarire penala.

Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a

pronuntat o hotarare definitiva, parasirea

instantei civile nu mai poate avea loc.

5.2. Porni rea actiuni i civile

Pornirea actiunii civile se face prin


civila contra invinuitului sau inculpatului si,

eventual, a persoanei responsabile

civilmente.

Constituirea de parte civila se face

printr-o declaratie data in cursul urmaririi

penale sau, in fata instantei, pana la citirea

actului de sesizare.

Calitatea de parte civila a persoanei

care a suferit o vatamare prin infractiune nu

inlatura dreptul acesteia de a participa si in

calitate de parte vatamata in aceeasi cauza



[art. 15 alin. (3)].

Pentru actiunea civila din cadrul

procesului penal nu se percepe taxa de

timbru [art. 15 alin. (4)].

5.3. Exercitarea actiun ii civile din

oficiu

Actiunea civila se porneste si se

exercita din oficiu cand persoana vatamata

este o persoana lipsita de capacitate de

exercitiu sau cu capacitate de exercitiu

restransa.

In toate cazurile in care actiunea civila

se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea

pagubei. Procurorul,

daca participa la judecata, este obligat sa

sustina interesele civile ale persoanelor in

cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti

civile [art. 18 alin. (2)].


sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti


Actiunea civila se poate exercita si de

catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca

actiunea civila ramane in competenta instantei

penale in caz de deces al uneia dintre parti,

introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

5.4. Exercitarea actiuni i civil e la

instanta civila

Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana

vatamata constituita parte civila in procesul

penal poate sa porneasca actiunea in fata

instantei civila, daca instanta penala, prin

hotararea ramasa definitiva, a lasat



nesolutionata actiunea civila”.

In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care

actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca

se constata prin probe noi ca paguba si daunele

morale nu a fost integral reparate, diferenta

poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta

civila”.

Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia

in care „persoana vatamata se poate adresa cu

actiune la instanta civila pentru repararea

pagubelor materiale si a daunelor morale care

s-au nascut ori s-au descoperit dupa

pronuntarea hotararii penale de catre prima

instanta”.

5.5. Raportul dintre actiunea penala

si actiunea civil a

Problema raportului dintre actiunea

penala si actiunea civila se ridica atunci cand

cele doua actiuni sunt exercitate separat si

concomitent , intrucat exista pericolul de a se

ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.

De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.

In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si

anume judecata in fata instantei civile se

suspenda pana la rezolvarea definitiva a

cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1

fata de actiunea civila, deoarece, pe de o

parte, cauza materiala unica a acestora este

savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,

rezolvarea actiunii civile este conditionata de

rezolvarea celei penale in privinta existentei

faptei, persoanei care a savarsit-o si

vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].

6. Rezolvarea actiunii civile in

cadrul procesului penal

Instanta penala are patru posibilitati

[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda



despagubiri civile, respingand actiunea civila

ca lipsita de temei; admite actiunea civila in

total sau in parte; nu solutioneaza actiunea

civila; disjunge actiunea civila, pe care o

rezolva separat.




Sectiunea I


1. Notiune





























Despre drept penal


Stiu si altele ...



Luarea de mita



Falsul intelectual





CAUTA IN SITE

Termeni de cautare

Cauta







































actiunea penala.



trasaturi:



















faptuitorul;








prevazute de lege.






















incheiere.




actiunea penala.























a procesului penal.
























262 alin. (2) C.pen.].







anumite conditii.


Acestea sunt:










actiuni i penale







individuala




4.2.











civila.










instanta civila.


























civile1.















civila”.







instanta”.


si actiunea civil a




























drept subiectiv3;





multe persoane.











participantilor;











participantilor;






penale














judecata.















ce se impune.






penale










a procesului penal.
























262 alin. (2) C.pen.].







anumite conditii.


Acestea sunt:










actiuni i penale







individuala




4.2.











civila.










instanta civila.


























civile1.









[art. 15 alin. (3)].





oficiu





restransa.

















instanta civila














civila”.







instanta”.


si actiunea civil a


























actiunea penala.



trasaturi:



















faptuitorul;








prevazute de lege.













drept subiectiv3;





multe persoane.











participantilor;











participantilor;






penale







a procesului penal.
























262 alin. (2) C.pen.].







anumite conditii.


Acestea sunt:
















lit. e)].




Acestea sunt:








conditiile legale;




[art. 10 lit. g)];





acestora .


1, putand fi





2.



















(temeiul de fapt ).





















drept, prin deces.






lichidatorii.







drepturi.




















actiuni i penale







individuala




4.2.











civila.










instanta civila.


























civile1.









[art. 15 alin. (3)].





oficiu





restransa.

















instanta civila














civila”.







instanta”.


si actiunea civil a




























rezolva separat.




Sectiunea I


1. Notiune





























Despre drept penal


Stiu si altele ...



Luarea de mita



Falsul intelectual





CAUTA IN SITE

Termeni de cautare

Cauta





































ilicite.






inversate2.













Sectiunea a II-a

Actiunea penala

Actiunea penala1

constituie






infractiunea.







procesului penal.































actiunii penale.



actiunii penale.








actiunea penala.



trasaturi:



















faptuitorul;








prevazute de lege.













drept subiectiv3;





multe persoane.











participantilor;











participantilor;






penale








penale.


penale



9 alin. (2)].







este imputata.











a)].






















incheiere.




actiunea penala.






























judecata.















ce se impune.






penale










a procesului penal.
























262 alin. (2) C.pen.].







anumite conditii.


Acestea sunt:
















lit. e)].




Acestea sunt:








conditiile legale;




[art. 10 lit. g)];













[art. 10 lit. j)].





cauza.



incadrare juridica.

Sectiunea a III-a

Actiunea civila

1. Notiune














acestora .


1, putand fi





2.



















(temeiul de fapt ).





















drept, prin deces.






lichidatorii.







drepturi.




















actiuni i penale







individuala




4.2.











civila.










instanta civila.


























civile1.




















civile1.


















civilmente.







