Acordul Nord American de Liber Schimb Cap IV

8/19/2019 Acordul Nord American de Liber Schimb Cap IV

1/25

100

CAPITOLUL 4

NAFTA ŞI MERCOSUR : ANALIZĂ COMPARATIVĂ

Analiza comparativă între NAFTA şi MERCOSUR

porneşte în mod logic de la obiectivele stabilite de cele

două acorduri de integrare regională.

Deosebirea este evidentă: în timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază

crearea unei zone de comerţ liber, MERCOSUR a fost mult mai ambiţios,

dorind, pe lângă realizarea zonei de comerţ liber, şi o uniune vamală şi o

politică coerentă pentru o piaţă comună.

MERCOSUR a fost în mod repetat ca

o abordare fundamental nouă a

integrării regionale în America Latină.

În timp ce experienţele anterioare încheiate cu un eşec s-au bazat peconceptul substituirii importului încercând să aplice la nivel regional un

model naţional intervenţionist şi concentrat către piaţa internă, noua

abordare a evidenţiat conceptul „regionalismului deschis”11

Pe scurt, conceptul MERCOSUR de regionalism deschis are în vedere

un set nediscriminatoriu de stimulente economice (inclusiv taxe vamale

egale cu zero) în cadrul regiunii şi o marjă, relativ scăzută, de preferinţe care

să fie îndreptate împotriva terţilor. „Prin această interpretare dată

11 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 2001


2/25

101

regionalismului deschis, MERCOSUR diferă într-adevăr fundamental de

toate acordurile anterioare de comerţ regional din America Latină.”12

Analiza comparativă dintre NAFTA şi MERCOSUR evidenţiază o

diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată dedecalajele în nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile

din economia mondială. Dacă populaţia NAFTA este cu numai 1,9 ori mai

mare decât a MERCOSUR, produsul intern brut al NAFTA a fost în anul

2001 de peste 12 ori mai mare decât al MERCOSUR. În timp ce NAFTA are

ca membrii trei ţări, din care două super dezvoltate (Canada şi SUA) care fac

parte din OCDE, iar una (Mexic) din grupul ţărilor cu venit mediu din

categoria superioară, MERCOSUR este format din patru ţări în dezvoltare,

din care trei (Argentina, Brazilia şi Uruguay), din grupul de ţări cu venit

mediu din categoria superioară, iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit

mediu din categoria inferioară.

Discrepanţele se măresc atunci când se iau în considerare fluxurile

internaţionale de mărfuri şi servicii. În anul 2001, exportul de mărfuri al

NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depăşind de peste 14 ori valoarea

exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR. În acelaşi timp, cu un

export de servicii comerciale de 342,3 miliarde USD în anul 2001, NAFTA

a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori. Datele comparative se regăsesc

în tabelul nr.6.

12 Ibidem


3/25

102

Tabelul nr.6

NAFTA şi MERCOSUR :

comparaţie între principalii indicatori ai dezvoltării şi activităţiieconomice

PopulaţieAcordul regional deintegrare şi ţările

semnatareMilioane

2001Creştere medie anuală

1991-2001Densitate în

2001(loc/km.p)

NAFTA 411 - -Canada 31 1,0 3

Mexic 98 1,6 51SUA 282 1,2 31

MERCOSUR 215 - -Argentina 37 1,3 14

Brazilia 170 1,4 20

Paraguay 5 2,6 14

Uruguay 3 0,7 19

Produsul Naţional BrutTotal (mld.USD) Pe locuitor (USD)

La cursul deschimb al

pieţei (CSP)

La paritatea puteriide cumpărare (PPC) CSP PPC

NAFTA 10790,7 11350 - -

Canada 647,1 840 21050 27330

Mexic 9465,6 9646 34260 34260

SUA 498,0 864 5080 8810

MERCOSUR 910,6 1747 - -Argentina 275,5 448 7440 12090

Brazilia 606,8 1245 3570 7320

Paraguay 8,0 24 1450 4460Uruguay 20,3 30 6090 8880

Produsul Intern BrutCreştere medie anuală (%)Total (mld.USD)

Total1991-2001

Pe loc.1991-2001


4/25

103

NAFTA 11146,8 - -Canada 689,5 2,9 4,0

Mexic 574,5 3,1 5,4

SUA 9882,8 3,4 4,0

MERCOSUR 901,0 - -Argentina 285,5 4,3 -1,7

Brazilia 587,6 2,9 3,2

Paraguay 7,7 2,2 -1,5

Uruguay 20,2 3,3 -1,8

Valoarea adăugată (% din PIB)Agricultura

(2001)Industrie(2001)

Servicii(2001)

NAFTA - - -

Canada - - -Mexic 4 28 67

SUA - - -

MERCOSUR - - -

Argentina 5 28 68

Brazilia 9 32 59

Paraguay 29 26 45

Uruguay 6 29 65

Utilizarea PIB-ului (în % din total)Consumul

final al populaţiei

Cheltuieliguvernamentale

Formarea brută de

capital

Balanţaexternă de bunuri şi

servicii

NAFTACanada 58 19 20 3

Mexic 71 7 23 -2

SUA 67 14 20 -2

MERCOSURArgentina 71 14 16 -1

Brazilia 64 16 23 -2Paraguay 81 8 23 -12

Uruguay 71 14 17 -2

Comerţul cu mărfuriExport (mld.USD)

2001Import (mld.USD)

2001

NAFTA 1226,0 1689,0


5/25

104

Canada 277,2 249,1

Mexic 166,4 182,6

SUA 782,4 1258,0

MERCOSUR 84,7 89,9

Argentina 26,3 25,5Brazilia 55,1 58,6

Paraguay 0,9 2,3

Uruguay 2,4 3,5

Datorie externă (2001)Investiţii străine directe(mld.USD) 2001 Total

(mld.USD)În % din

PNB

NAFTA 312,4 - -

Canada 25,1 - -

Mexic 11,8 167,0 37SUA 275,5 - -

MERCOSUR 56,9 402,5 -

Argentina 23,9 147,9 56

Brazilia 32,7 244,7 48

Paraguay 0,1 2,5 31

Uruguay 0,2 7,4 37

Sursa: „World Development Report”, 2002, World Bank, 2002

4.1 NAFTA şi MERCOSUR: evoluţii, progrese şi insatisfacţii

către dezideratul creării unor zone de comerţ liber

Obiectivul NAFTA de eliminare treptată a taxelor vamale în comerţul

intra-zonal a fost îndeplinit până în prezent în conformitate cu termenele

stabilite sau chiar a fost devansat. Realizările de până acum în reducerea saueliminarea taxelor se prezintă astfel:

♣ Taxele vamale în schimburile reciproce SUA – Canada au fost

eliminate complet până la 1 ianuarie 1998. NAFTA a preluat şi menţinut de

fapt toate prevederile acordului de comerţ liber SUA – Canada (FTA – Free


6/25

105

Trade Agreement) încheiat anterior şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989.

FTA a prevăzut eliminarea totală a taxelor vamale în schimburile reciproce

Canada – SUA, fie imediat (de la 1 ianuarie 1989), fie după 5 ani (de la 1

ianuarie 1993 pentru produse cum sunt: maşini şi utilaje, calculatoare,mobilă, hârtie, ţiţei, etc.), fie după 10 ani (de la 1 ianuarie 1998, pentru

produse considerate mai sensibile, cum ar fi: confecţii, medicamente,

produse alimentare, etc.).

♣ În comerţul reciproc SUA – Mexic şi Canada – Mexic, o mare parte

din taxele vamale au fost eliminate imediat la intrarea în vigoare a NAFTA

sau în decurs de 5 ani (perioada 1994 – 1998, cu excepţia unor produse

„sensibile” la care eliminarea se va realiza în 10 ani (1994 – 2003), sau în 15

ani (1994 – 2008) la importul unor produse din SUA.

Astfel, de exemplu, la importul Canadei din Mexic, taxele vamale au

fost eliminate la 1 ianuarie 1994 pentru maşini şi echipamente, inclusiv de

telecomunicaţii, componente de mobilă, iar la 1 ianuarie 1999 pentru

camioane uşoare, maşini-unelte şi articole de cauciuc. La o serie de produse

considerate sensibile – confecţii, încălţăminte, jucării – eliminarea taxelor

vamale s-a produs începând cu 1 ianuarie 2003. La importul Mexicului din

Canada, taxele vamale au fost eliminate la 1 ianuarie 1994 pentru

echipamente de telecomunicaţii, îngrăşăminte, sulf şi produse din peşte, iar

la 1 ianuarie 1999 pentru articole metalice, maşini şi utilaje, componente de

echipamente electrice. La o serie de produse considerate sensibile – mobilă,

medicamente, jucării – eliminarea taxelor vamale la importul Canadei dinMexic, s-a produs începând cu 1 ianuarie 2003.

În comerţul cu produse agricole SUA – Mexic, majoritatea taxelor

vamale au fost eliminate imediat, cu excepţia a circa 6 % din totalul


7/25

106

produselor agricole la care eliminarea taxelor se va face în decurs de 15

ani.13

Evoluţiile ulterioare intrării în vigoare a MERCOSUR (1 ianuarie

1995), au arătat că, după o perioadă de progres relativ rapid în realizareaobiectivului de creare a unei zone de comerţ liber, ţările partenere s-au

confruntat cu dificultăţi majore atât în menţinerea fluxului liber de mărfuri

cât şi în realizarea unor evoluţii progresive în liberalizarea comerţului cu

zahăr şi automobile. Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai

puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a

doua parte a anilor ’90. Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale

între Argentina şi Brazilia, cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR.14

În aprilie 1999, Argentina a impus taxe vamale la importurile de oţel

din Brazilia. În iulie 1999, autorităţile din Argentina au aprobat un decret

care a permis restricţii la toate importurile din ţările învecinate pentru a

proteja industriile locale, fapt care a determinat Brazilia să suspende

negocierile de soluţionare a diferendelor comerciale între cele două ţări.

Argentina a anulat decretul după câteva zile, dar a repetat solicitarea pentru

o anumită formă de salvgardări temporare la anumite produse ca o

compensare pentru pierderea de competitivitate rezultată din dezvoltarea

„realului” brazilian. Cu toate acestea, progresele au fost foarte mici, iar

disputa comercială bilaterală a continuat să schimbe MERCOSUR.

Argentina a impus noi restricţii la textile şi încălţăminte iar, în septembrie

1999, Brazilia a retras acordarea de licenţe automate de import pentru produsele din Argentina, care, în consecinţă, au devenit supuse la acelaşi

13 R.H.Snape – „NAFTA, the Americas, AFTA and CER:Reinforcement or Competition for APEC”,Pacific Economic Papers, aprilie 200114 „Sticking – plaster for MERCOSUR”; The Economist, 13 octombrie 2001


8/25

107

control de calitate, măsuri sanitare şi control contabil aplicat la importurile

din ţările din afara MERCOSUR.15

În acelaşi timp, noile standarde de siguranţă şi testele de conformitate

introduse de Argentina sunt o piedică pentru exportul de produse electroniceal Braziliei. În plus, în iulie 1999, Argentina a introdus noi contingente la

importul de textile din Brazilia şi a pus în discuţie un sistem de restricţii

voluntare la exportul de încălţăminte al Braziliei.

Politicile comerciale privind sectoarele cele mai sensibile, respectiv

auto şi zahărul, sunt deosebit de dezamăgitoare. Aceste sectoare au fost deja

exceptate de la programul general al liberalizării comerciale intra-regionale

pentru a se merge tot mai repede către formarea uniunii vamale. Ideea a fost

de a reforma sectoarele sensibile pentru ca acestea să fie pregătite pentru o

piaţă regională deschisă în momentul în care MERCOSUR trebuie să fie

prezentat ca o realizare de succes.

Fondatorii MERCOSUR şi-au dat seama foarte rapid că sectorul auto

trebuie să sufere o reformă substanţială pentru a se putea crea o piaţă

regională deschisă. În esenţă, ideea a fost de a crea o piaţă MERCOSUR

integrată pentru automobile, care să rămână protejată împotriva nemembrilor

pentru o perioadă nespecificată înainte de a cunoaşte un proces de

reintegrare treptată pe piaţa mondială. Tratamentul aplicat pentru sectorul

autovehicule, care reprezintă circa 25 % din comerţul intra-MERCOSUR şi

joacă un rol cheie în specializarea intra-industrială viitoare a zonei, are un

rol extrem de important pentru viitorul MERCOSUR. În prezent, în acestsector se aplică un regim restrictiv de comerţ dirijat, care este opus atât

15H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 2001


9/25

108

conceptului de „regionalism deschis” cât şi conceptului de integrare

regională.

Din păcate, implementarea unei reforme adevărate în domeniul

politicii industriale comune pentru zona de comerţ liber cu autovehicule, nus-a realizat. Regimul MERCOSUR în domeniul auto urmează încă modul

învechit de compensare moştenit de perioadele anterioare. Conform acestui

concept, o ţară este îndreptăţită să exporte atât cât va importa din ţara

parteneră, lucru care contravine filizofiei de piaţă deschisă. Lucrurile sunt

agravate de faptul că ţările partenere nu au respectat nici măcar tratatele

asupra cărora au convenit. De exemplu, unul din cele mai importante

rezultate ale unei conferinţe sectoriale din 1997 a fost un acord comun de a

abandona stimulentele locale pentru noile uzine de automobile. Dar imediat

după proclamarea comună a acordului, Brazilia a decis să subvenţioneze

noua uzină Ford de la Bahia pentru a influenţa decizia firmei americane de

amplasare a noii unităţi. În acelaşi timp, nu s-a realizat un tratament egal al

produselor din ţările nemembre şi există încă dispute asupra prevederilor

privind conţinutul local. Brazilia, de exemplu, se pronunţă pentru un

conţinut local de 60 %, care ar ajuta protejarea producătorilor locali, dar

poate fi cu greu respectat de micile ţări partenere, afară de cazul

achiziţionării exclusive din Brazilia, unde costurile sunt ridicate.

Un nou termen, şi anume anul 2004, a fost stabilit pentru

implementarea unui regim liberalizat care să corespundă conceptului de

„regionalism deschis”. La începutul anului 2001, o altă conferinţă regionalăa decis reintegrarea industriei auto până în anul 2006, termen pe care

analiştii îl consideră greu de respectat având în vedere poziţiile diferite ale

grupurilor de interes din cele două ţări.


10/25

109

Ţările MERCOSUR nu au putut găsi, de asemenea, o soluţie pentru

problema zahărului utilizat la producerea de alcool folosit drept combustibil

pentru autovehicule. Acest sector ar fi trebuit să fie liberalizat începând cu 1

iunie 2000. Argentina se opune puternic deschiderii pieţei regionale azahărului din cauza concurenţei „neloiale” a producătorilor de zahăr din

Brazilia. Problema îşi are originea în programul adoptat în 1975 de Brazilia

de producere a alcoolului ca parte a strategiei de conservare a energiei. De

atunci, zone extinse din teritoriul arabil al Braziliei au fost transformate în

plantaţii de trestie de zahăr care au produs inputurile pentru alcool a cărui

producţie ineficientă este subvenţionată. Argentina consideră că o piaţă

liberă a zahărului în cadrul MERCOSUR va permite Braziliei să exporte o

parte a producţiei subvenţionate de zahăr, ceea ce va distruge industria

argentiniană a zahărului.16

4.2 Comerţul intra şi extra – regional în cadrul NAFTA şi

MERCOSUR: situaţii complet diferite

Analiza comparativă a fluxurilor intra şi extra-regionale de mărfuri ale

NAFTA şi MERCOSUR evidenţiază două situaţii fundamental opuse. În

timp ce în cazul NAFTA, exportul intrazonal a devenit predominant cu o

pondere de 55,3 % în anul 2001, în cazul MERCOSUR, exportul intrazonal

a reprezentat doar 21,1 % din exportul total, înregistrându-se chiar un declin

atât ca pondere cât şi ca valoare absolută în anii 2000 – 2001, faţă de anul

1999.În anul 2000, ponderea exportului intrazonal de mărfuri a NAFTA a

atins un nivel de 55,3 %, înregistrând o majorare semnificativă faţă de

16 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 2001


11/25

110

nivelul de 44,5 % din anul 1993 (anul dinaintea intrării în vigoare a

NAFTA).

Situaţia prezintă însă diferenţieri majore între cei trei parteneri ai

NAFTA. Canada şi Mexic au devenit şi mai dependente de exporturile către piaţa SUA şi, evident, au beneficiat enorm şi de expansiunea economiei

americane din perioada 1993 – 2000. Ponderea exportului intra-NAFTA în

exportul total al Canadei a atins un nivel de 87,5% în anul 2001 (comparativ

cu 79,2% în anul 1993), în timp ce în cazul Mexicului, acest indicator a fost

şi mai ridicat, respectiv 90,8% în anul 2001 (faţă de 85,9 % în anul 1993).

La exportul SUA, tendinţa a fost evidentă de creştere continuă şi

semnificativă a ponderii exportului intrazonal de la 30,5% în 1993 la 36,3 %

în anul 2001, dar aceasta este în continuare cu mult sub exportul extrazonal.

Datele centralizate se regăsesc în tabelul nr.7.

Tabel nr.7

Exportul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor NAFTA

Ţări de provenienţă şi ţăride destinaţie

1993 2000 2001

Miliarde USDTotal export NAFTA

CanadaMexicSUA

Intra-NAFTA:a) Canada

MexicSUA

b) MexicCanadaSUA

c) SUA

661,9145,251,9

464,8301,4115,0

0,6114,444,61,543,1

141,8

1077,2238,4136,7702,1581,2209,01,0

208,0122,82,4

120,4249,4

1224,2276,6166,5781,1676,5242,01,4

240,6151,13,4

147,7283,4


12/25

111

CanadaMexic

Exta – NAFTA:a) Canada, din care:

-UE

-Japonia-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia-Orientul Mijlociu

b) Mexic, din care:-UE-Japonia-Ţări în dezvoltare, dincare:

-America Latină- Asia-Orientul Mijlociu

c) SUA, din care:-UE-Japonia-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia-Orientul Mijlociu

100,241,6

360,530,28,1

6,49,4

2,05,41,07,32,70,73,5

2,80,40,2

323,0102,248,0

155,8

36,982,619,6

163,086,4496,029,410,4

5,310,5

2,26,11,113,95,20,86,8

5,21,20,1

452,7151,957,7208,8

55,2111,424,5

174,6108,8547,734,612,4

5,913,0

2,57,50,415,45,60,98,0

6,51,10,1

497,7164,964,5233,6

58,7133,323,0

În procente din totalTotal export NAFTA 100,0 100,0 100,0

Intra – NAFTAExtra – NAFTA

45,554,5

54,046,0

55,344,7

Canada:Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,079,220,8

100,087,712,3

100,087,512,5

Mexic:Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,085,914,1

100,089,810,2

100,090,89,2

SUA:Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,030,569,5

100,035,564,5

100,036,363,7

Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook, Septembrie 2002, IMF, 2002


13/25

112

Spre deosebire de situaţia existentă în cazul exporturilor, importul

intra-NAFTA nu are o pondere predominantă. Astfel, în anul 2001, ponderea

importului intra-zonal s-a situat la 39,3% în importul total de mărfuri NAFTA fiind însă în creştere faţă de nivelul de 36,4% din 1993. Această

situaţie este determinată în exclusivitate de orientarea geografică a

importului SUA, unde importul intra – NAFTA reprezintă mai puţin de 1/3

din importul total. Situaţia este complet diferită în cazul Canadei şi

Mexicului, unde importurile intra – NAFTA reprezintă 2/3 şi respectiv ¾ din

totalul importurilor, în condiţiile în care ambele ţări sunt dependente într-o

măsură predominantă de importurile de manufacturate americane.

O imagine sintetică asupra acestor date este prezentată în tabelul nr.8.

Tabelul nr.8

Importul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor NAFTA

Ţări de provenienţă şi ţăriimportatoare

1993 2000 2001

Miliarde USDTotal import NAFTA

CanadaMexicSUA

Intra-NAFTA:a) Canada

MexicSUA

b) MexicCanadaSUA

c) SUACanadaMexic

804,4135,665,4

603,4292,590,5

2,787,847,71,246,5

154,3113,640,7

1416,3214,8142,11059,4566,3149,8

6,3143,5108,22,9

105,3308,3198,8109,5

1670,9238,8174,5

1257,6657,3161,5

7,8153,7131,54,0

127,5364,3229,2135,6


14/25

113

Exta – NAFTA:a) Canada, din care:

-UE-Japonia-Ţări în dezvoltare, din

care:-America Latină- Asia-Orientul Mijlociu

b) Mexic, din care:-UE-Japonia-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia

-Orientul Mijlociuc) SUA, din care:-UE-Japonia-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia-Orientul Mijlociu

511,945,112,78,314,3

2,010,20,917,78,53,45,8

2,72,9

0,1449,1109,3110,4215,7

37,1140,517,2

850,065,021,510,124,9

3,318,20,833,914,05,114,0

3,89,7

0,3751,1199,6134,0384,5

61,3263,226,8

1013,677,324,811,231,2

3,922,21,743,014,76,514,7

4,913,2

0,6893,3223,5149,5475,5

75,7311,740,4

În procente din totalTotal import NAFTA 100,0 100,0 100,0Intra – NAFTAExtra – NAFTA

36,463,6

40,060,0

39,360,7

Canada:Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,066,733,3

100,069,730,3

100,067,632,4

Mexic:Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,072,927,1

100,076,123,9

100,075,424,6

SUA:

Intra – NAFTAExtra – NAFTA

100,0

25,674,4

100,0

29,170,9

100,0

29,071,0Sursa: Direction of Trade Statistics Yearbook, Septembrie 2002, IMF, 2002


15/25

114

Spre deosebire de NAFTA, în cazul MERCOSUR, exportul intrazonal

are o poziţie diametral opusă, reprezentând numai 21,1% din exportul total

al ţărilor membre MERCOSUR în anul 2001. Evoluţia şi situaţia exportului

intrazonal al MERCOSUR prezintă însă diferenţieri în timp şi de la o ţară laalta. Astfel, în prima parte a anilor ’90 (1990 – 1995), exportul intrazonal a

crescut într-un ritm de peste 5 ori mai mare faţă de creşterea exporturilor

extrazonale. Rezultatul a fost o majorare a ponderii exportului intrazonal în

exportul total de mărfuri MERCOSUR de la 8,9% în 1990 la 20,3% în

1995. În anii următori, până în 1999, exportul intrazonal a continuat să

devanseze, ca ritm de creştere, exportul extrazonal, dar ritmurile au fost doar

de circa două ori peste acelea ale exportului extrazonal. În felul acesta,

ponderea exportului intrazonal a continuat să crească atingând un nivel de

vârf de 24,6 % în anul 1998. Dificultăţile economice şi măsurile de protecţie

luate de Argentina şi Brazilia au condus însă la o diminuare a ponderii

exportului intrazonal la circa 21 % în anii 1999 – 2001.

În acelaşi timp, evoluţia şi importanţa exportului intrazonal prezintă

diferenţieri majore între membrii MERCOSUR. Exporturile intrazonale au o

importanţă determinantă pentru Uruguay (având o pondere de 52,5% în

2001) şi o importanţă minoră pentru Brazilia (14,2%). Totodată, anul 1998

prezintă pentru toate ţările un moment de vârf al ponderii exportului

intrazonal.

Valorile sunt prezentate sintetic în tabelul nr.9.

Tabel nr.9

Exportul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor MERCOSUR


16/25

115

Ţări de provenienţă şi ţăriexportatoare

1993 2000 2001

Miliarde USDTotal export MERCOSUR:

Argentina

BraziliaParaguayUruguay

Intra-MERCOSUR:a) Argentina


b)BraziliaArgentinaParaguay

Uruguayc) ParaguayArgentinaBraziliaUruguay

d) UruguayArgentinaBraziliaParaguay

Exta – MERCOSUR:a) Argentina:

- SUA- Canada- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia

b) Brazilia:- SUA- Canada

- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia

c) Paraguay:- SUA

54,013,1

38,60,71,69,23,72,80,40,54,52,71,0

0,80,30,10,20,00,70,30,40,044,89,4

1,30,20,53,73,71,80,834,18,00,52,3

2,612,35,33,90,40,10,00,0

74,523,3

48,01,02,215,57,05,60,60,86,85,40,7

0,70,60,30,30,01,10,40,60,159,016,3

2,60,20,54,714,67,62,241,210,90,62,2

3,819,34,63,60,40,00,00,0

84,826,3

55,11,12,317,98,36,80,60,97,86,20,8

0,80,70,30,40,00,10,40,60,166,918,0

3,00,20,44,79,64,32,847,313,40,62,5

4,314,56,53,80,40,00,00,0


17/25

116

- Canada- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:

-America Latină- Asiad) Uruguay


0,20,10,10,00,9

0,20,00,00,30,40,10,2

0,20,20,20,01,1

0,20,00,00,50,40,10,2

0,10,20,20,01,2

0,30,10,00,40,70,30,2

În procente din totalTotal export NAFTA 100,0 100,0 100,0Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

17,083,0

20,879,2

21,178,9

Argentina:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,028,271,8

100,030,070,0

100,031,668,4

Brazilia:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,011,788,3

100,014,285,8

100,014,285,8

Paraguay:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,042,957,1

100,040,060,0

100,036,463,3

Uruguay:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,043,856,2

100,050,050,0

100,052,247,8


Situaţia este similară în cazul importurilor intrazonale MERCOSUR, a

căror pondere în importul total de mărfuri s-a situat la numai 22 % în anul

2001. De remarcat că după ce a crescut de 14,4% în 1990 la 20,5% în 1993,


18/25

117

ponderea importului intrazonal a cunoscut o stagnare la un nivel de 20 – 22

% în anii 1994 – 2000.

Brazilia este cel mai puţin dependentă de importurile intrazonale

(ponderea acestora a fost de 14% în anul 2001), în timp ce grad maxim dedependenţă se înregistrează de către Paraguay (54%) şi Uruguay (51%).

Situaţia importului de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor

MERCOSUR este prezentată în tabelul nr. 10.

Tabel nr.10

Importul de mărfuri intra şi extrazonal al ţărilor MERCOSURŢări de provenienţă şi ţări

importatoare1993 2000 2001

Miliarde USDTotal import MERCOSUR:

ArgentinaBrazilia

ParaguayUruguay

Intra-MERCOSUR:a) Argentina


b)BraziliaArgentinaParaguayUruguay

c) ParaguayArgentinaBraziliaUruguay

d) UruguayArgentinaBraziliaParaguay

Exta – MERCOSUR:a) Argentina:

- SUA- Canada

45,916,825,31,52,39,44,33,60,10,63,52,80,30,40,50,20,30,0

1,10,50,60,036,512,53,90,1

80,825,549,22,73,415,96,35,60,30,46,75,80,30,61,40,60,70,1

1,50,80,70,064,919,25,00,3

87,125,155,72,83,518,97,86,90,40,57,86,80,40,61,50,60,80,1

1,80,90,90,068,217,35,10,2


19/25

118

- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină

- Asia b) Brazilia:- SUA- Canada- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia

c) Paraguay:


d) Uruguay- SUA- Canada

- Japonia- UE-Ţări în dezvoltare, dincare:-America Latină- Asia

0,74,33,21,31,6

21,86,60,71,76,48,01,91,91,00,20,0

0,20,20,40,20,21,20,20,00,10,40,4

0,20,2

1,17,15,11,52,4

42,511,92,62,615,410,92,94,01,30,50,0

0,10,40,30,10,31,90,40,00,10,70,9

0,20,3

0,86,45,01,32,7

47,913,03,03,014,115,44,05,71,30,50,0

0,10,20,50,10,41,70,60,00,10,91,0

0,20,6

În procente din totalTotal import NAFTA 100,0 100,0 100,0Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

20,579,5

19,780,3

21,778,3

Argentina:

Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,0

25,674,4

100,0

24,775,3

100,0

31,178,9Brazilia:

Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,013,886,2

100,013,686,4

100,014,086,0

Paraguay:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,033,366,7

100,051,948,1

100,053,646,4


20/25

119

Uruguay:Intra – MERCOSURExtra – MERCOSUR

100,047,852,2

100,044,155,9

100,051,448,6


4.3. MERCOSUR: progrese şi dificultăţi în realizarea uniunii

vamale şi coordonarea politicilor economice

Spre deosebire de NAFTA care a rămas un model de zonă de comerţ

liber, MERCOSUR are obiective mult mai ambiţioase de adâncire a

procesului de integrare economică regională atât prin crearea uniunii vamale

cât şi prin trecerea la coordonarea politicilor macroeconomice sectoriale.

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat în vigoare la începutul anului

1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse între

0 şi 25 %.Totodată, s-a convenit şi o listă de excepţii de la aplicarea tarifului

comun. Produsele exceptate urmează să-şi piardă statutul special şi să fie

cuprinse într-un proces de tarificare generală până în anul 2006.

Realizarea uniunii vamale în 1995 cu un tarif extern mediu de 11 %,

care acoperă circa 85 % din toate poziţiile tarifare, a însemnat o aplicare cu

succes a Tratatului de la Assuncion. Obiectivul următor pentru 1995 – 2006

este de eliminare a tuturor barierelor netarifare încă existente şi armonizarea

politicilor macroeconomice existente.

De remarcat că în momentul în care Tratatul de la Assuncion a fost

semnat în 1991, majoritatea ţărilor latino-americane erau puternic angajate

în redirecţionarea strategiilor de dezvoltare de la substituirea importurilor laorientarea către export. În domeniul politicii comerciale această modificare a

însemnat o îndepărtare abruptă de la protecţionismul de durată către

reintegrarea pe piaţa mondială. În această perioadă de transformare, nivelul

mediu al taxelor vamale în America Latină s-a redus unilateral de la circa 45


21/25

120

% la finele anilor ’80, la circa 13 % în 1995, iar barierele netarifare au fost

eliminate pe un front larg. În aceeaşi perioadă, ţările latino-americane au

început, de asemenea, să se angajeze în sistemul multilateral de comerţ şi să

participe activ la runda Uruguay.17 Pe plan extern, nivelul de circa 11 % al tarifului extern comun

semnifică, de asemenea, un nivel mediu relativ scăzut al protecţiei tarifare.

Dintre produsele excluse de la tariful extern comun fac parte bunurile de

investiţii, calculatoarele şi tehnologia informaţională, produsele textile şi

automobilele. Protecţia tarifară externă pentru aceste sectoare „speciale” se

situează între 20% şi 30%.

În prezent, de exemplu, taxele vamale la importul din ţări terţe sunt

fixate la 35% pentru autoturisme şi 14 – 18 % pentru componente. Practic,

taxele vamale din tariful comun sunt încă relativ ridicate la aceste produse,

argumentul fiind acela de protecţie a unei industrii aflată încă într-un stadiu

incipient (infant industry).

Cu toate acestea, lucrurile au evoluat mai puţin favorabil după 1995

atât în ceea ce priveşte comerţul şi creşterea economică cât şi politica

comercială.

Acest lucru este confirmat de modificările în politica comercială a

MERCOSUR şi a membrilor săi, survenite după anul 1995.18

Brazilia a fost prima ţară care a acţionat împotriva strategiei comune a

MERCOSUR de liberalizare succesivă a comerţului de la începutul anilor

’90. În anii 1995 şi 1996, Brazilia a mărit unilateral taxele vamale laimportul din ţări terţe cu până la 70 % pentru un număr substanţial de bunuri

de consum durabile – automobile, jucării, electronică, încălţăminte, etc.

17 N. Sută – „Comerţ Internaţional şi Politici Comerciale Contemporane”, Ed. Eficient, Bucureşti, 2000


22/25

121

În anul 1997, eforturile MERCOSUR de integrare economică

regională au fost puse în pericol de evoluţia nefavorabilă a balanţei

comerciale a Braziliei şi de măsurile guvernului brazilian de contractare a

deficitului care a inclus introducerea de taxe de import la anumite produse.În noiembrie 1997, guvernul Braziliei a anunţat că va majora taxele sale

vamale de import cu 3 % într-un efort suplimentar de ameliorare a balanţei

sale externe. Această măsură a fost sprijinită de Argentina ca un mijloc de

menţinere a stabilităţii fiscale regionale.19

Din acest moment au avut loc modificări frecvente în politicile

comerciale ale tuturor statelor membre. În unele cazuri taxele vamale şi alte

taxed echivalente au fost modificate în mod repetat (Ex: taxa statistică a

Argentinei), înregistrându-se, totodată, o folosire de noi bariere netarifare şi

alte instrumente ascunse de reglementare.

Un element de subliniat este acela că majoritatea noilor măsuri de

politică comercială au fost luate la nivel subregional, fiind implementate de

Argentina şi Brazilia. Astfel, de exemplu, la începutul anului 1998, Brazilia

a introdus un nou instrument al licenţelor în avans pentru produse agricole

(lactate), farmaceutice, chimice şi alimentare, iar, ulterior, a adăugat noi

certificate de calitate pentru alte produse industriale şi a mărit totodată lista

produselor agricole supuse licenţelor.

Argentina a introdus noi măsuri de control a importurilor în martie

1999, aplicând specificarea detaliată şi proceduri de declarare apriori a

importurilor. Această măsură acţionează similar cu sistemul de licenţe înavans al Braziliei în sensul întârzierii (şi creşterii costurilor) importurilor.

Argentina a aplicat, de asemenea, mai frecvent, măsuri antidumping. Acest

18 „Southern Common Market” – The Europa World Yearbook 2001, vol.I,Europa Publications Limited,Londra, 2001


23/25

122

ultim instrument a fost utilizat atât împotriva Braziliei, cât şi a UE şi

Chinei.20

După mai bine de 10 ani de integrare regională între cei patru membri,

două din cele trei etape către o piaţă comună reală au fost realizate. Acesteasunt formarea unei zone de comerţ liber în perioada 1991 – 1994 şi

introducerea uniunii vamale în 1995. Ceea ce rămâne de făcut în continuare

este consolidarea Acordului de Comerţ Liber şi a Uniunii Vamale care sunt

încă incomplete şi formarea unei pieţe comune (care înseamnă

implementarea conceptului unei integrări mai profunde).21

Până în prezent, ţările MERCOSUR au făcut eforturi de promovare a

unor componente de integrare regională profundă şi de piaţă comună.

Voi prezenta în continuare câţiva paşi făcuţi în această direcţie:

♣ În iunie 1995, miniştrii MERCOSUR responsabili pentru mediu au

convenit să armonizeze legislaţia în domeniul protecţiei mediului şi să

formeze un subgrup permanent al MERCOSUR pentru această problemă.

♣ La Summit-ul din decembrie 1995 s-a convenit, de asemenea,

creşterea cooperării în agricultură, industrie, industrie minieră, energied,

comunicaţii, transport, turism şi finanţe.22

♣ La reuniunea şefilor de state de la Fortalezza (Brazilia), din

decembrie 1996, s-a convenit, armonizarea până în 2001 a practicilor privind

concurenţa.

19 Ibidem20 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 200121 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 200122 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 2001


24/25

123

♣ În iunie 1996, Comisia Parlamentară Comună a convenit aprobarea

de către MERCOSUR a unei „Clauze de Garanţie Democratică”, prin care o

ţară nu va putea participa la MERCOSUR dacă nu are instituţii democratice.

Clauza a fost adoptată de şefii de state MERCOSUR la Summit-ul de laSaint Luis de Mendoza din Argentina, în iulie 1995.

♣ În decembrie 1996, s-a semnat un Acord privind serviciile aeriene

subregionale ( care a inclus şi Bolivia şi Chile) pentru a liberaliza

transporturile civile în regiune.

♣ Şefii de state MERCOSUR au convenit, în decembrie 1996, textele

privind drepturile consumatorilor care urmează să fie introduse într-un

Cod de Protecţie a Consumatorilor MERCOSUR.23

♣ În decembrie 1996, şefii de state MERCOSUR au convenit luarea în

considerare a creării unei bănci de finanţe a integrării şi dezvoltării în

regiune.

♣ La Summit-ul din 1997 s-a semnat un Protocol separat care a

prevăzut liberalizarea comerţului cu servicii şi a achiziţiilor guvernamentale

într-o perioadă de 10 ani. 24

În concluzie, un punct de convergenţă puternică între NAFTA şi

MERCOSUR îl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de

extindere a zonelor de comerţ liber atât prin acorduri bilaterale cât şi, în

final, prin punerea în aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor.

Exemplele sunt numeroase şi semnificative, ca , de exemplu, zona de comerţliber Canada – Chile, negocierea unei zone de comerţ liber SUA – Chile,

23 H.G. Preusse – „MERCOSUR – Another Failed Move Towards Regional Integration”, World Economy,nov. 200124 Ibidem


25/25

negocierile pentru un acord de comerţ liber MERCOSUR – Comunitatea

andină.

Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu

ţări sau grupări regionale de pe alte continente, deosebit de semnificative înacest sens fiind relaţiile NAFTA şi MERCOSUR cu Uniunea Europeană sau

acordurile de comerţ liber SUA – Israel , SUA – Iordania şi Canada – Israel.

Acordul Nord American de Liber Schimb Cap IV

Documents

Transcript of Acordul Nord American de Liber Schimb Cap IV