Mscfjupii Aiïïîiüistraîiiüsea, li TlpoOTîa;

Brajov, piaţa maro Nr. 30.Scrisuri nefr*noate s a ae

primesc. — M&nuAoriptm nu as rstrimflt.

INSERATE se pnm eso la Adml- «litraţlune în Braşov şi la ur- m&târele Birouri tfe anuaolurl :

In Viena : M. Dttkts, Htmrtch Schalek, Rudolf Mot st, A. Opptiiks Nachfolger; Anton Oppeiik, J. Dmntbcr, tn Budapesta : A. 7, Goldbergerg, Xckxtem Bemat ; tn Bucuresoi: Agence Hatxu, Suc­cursale de Roumanie ; In Ham- bart,; Karoly» A Liebmann.

Preţul Inaerţlunllor : o seriă garmond pe e coiôna 6 or. şi 80or. tim bra pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială.

jîeeiame pe pagina a 3-a o •eri& 10 or. seu 30 bani.

^ - 3 i T “c r x - . l i s : .

;,5a;eta,f iese în fli-care iii. Abonamente pemin Anstro-Ungarla:Pe un an 12 fl.. pe şese ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumlneoâ 2 11. pe an.

M tru România si Rtaiîătaft:Pe un an 40 fraaol, pe ş4a* luni 20 fr., pe tre i luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci.

Se prenumdră la tâ te oâoieie poştale din In tru şi din aiară

şi la dd. ooieotorf.Aiameatnl peitrn Brasor

acuninistratiunoa, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 e ta ţlu I.: pe un an 10 fl., pe a6a« luni 5 fl., pe t re i luni 2 fl. 50 or. Ca dusul In casă: Pe un an 12 fl., pe 0 luni 8 fl., pe trei luni 3 fl. Un esempiar 5 or. v. a. s6u 15 bani. At&t abonamen­tele o&t şi inserţiunile aunt

a De p lă ti înam th.

Nr. 13. Braşov, Joi, 18 (30) Ianuarie 1896.

„Clica" vrea résboiul.„Pacea m ilenară44 s’a luat dela or­

dinea (Jilei, ca se tacă loc scandale- lor de corupţiune ale mileniului.

Cu aceste cuvinte îşî începe una din foile oposiţionale unguresci ra­portul seu asupra discusiunei, ce s’a încins în camera din Pesta privitor la abusurile ce s’au făcut cu conce­siunile de drum de fer şi mai ales cu concesiunile căilor ferate vicinale.

De-odată cu descoperirea scan- dalelor la concesiunile de drum de fer, unde au funcţionat ca concesio­nari fişpanî şi deputaţi, despre cari se susţine, că au primit în mare parte bacşişuri, ca se facă propa­gandă pentru politica guvernului şi se fiă câştigaţi mai ales pentru po­litica lui bisericescă, sosesce şi scirea, că silinţele contelui Apponyi de a încheia, în ajunul serbărilor mileniu­lui, pace între partidele maghiare, liniştind spiritele şi dând luptelor politice un curs normal prin „asigu­rarea libertăţii şi a curăţeniei ale­gerilor, au rămas fără de resultat.

Astăcfî contele Apponyi şi par­tida sa îşî recunósce, în tr’o declara- ţiune emanată din conferenţa clu­bului, flascul ce l’a suferit în Gestiu­nea „păcii milenare". Causa este gu­vernul şi şeful seu Banffy, care „n’a dat garanţiile cerute*4.

Ce-i drept — cjice am intita de- claraţiă — guvernul a promis, că va aduce în discusiune proiectul de lege privitor la judiqatura Curiei în afaceri electorale, îndată după des- baterea proiectului de lege asupra tribunalelor administrative, dór pro­misiunea a făcut’o numai condiţio­nat, în mod revocabil. Banffy a cjis adecă în dietă, că nu póte sta bun, că se pot ivi împrejurări, în cari guvernul se afle mai urgent un alt proiect de lege şi se se amâne cel cerut şi dorit de oposiţiune.

Pe astfel de promisiune nesi­gură „partida naţională44 nu se póte răzima şi atitudinea guvernului la alegerile din urmă îi insuflă cu a tâ t mai mare neîcredere. Din tóté aceste resultă, că mult dorita „pace mile­n ara44 a căc[ut în baltă şi că Ap- ponyiştilor nu le mai rămâne decât a continua cu „energiă mai poten­ţa tă44 activitatea lor oposiţională taţă cu sistemul „care numai con­diţionat voiesce a lua măsuri pen­tru păstrarea libertăţii electorale44.

Aşa-dâră în anul mileniului nu va fi pace nici între Maghiari, ci vor răsuna din nou, mai tare ca ori şi când, fanfarele resboiului înver­şunat între partide.

Se spune, că Banffy ar fi fost înclinat se facă ceva pentru buna pace, dér i a venit poruncă dela h a ­hamul elicei puternice, care dirige din ascuns destinele ţerii, ca nu cum­va se se încurce în vr’o înţelegere cu Apponyiştii.

Ori ce înţelegere de felul acesta ar fi dat o lovitură de mórte acelei clice, care cu mijlocul corupţiunei îşî susţine domnirea acuma de două­zeci de ani. Lucru firesc dér, că a pus tóté în mişcare ca se paraliseze împăcarea.

Résboiul va fi aşadâră lozinca anului mileniului şi organul lui Ap­ponyi chiamă pe toţi aderenţii sub stég ca ^sé Jupte în contra corupţiu­nei, a presiunei, a volniciei şi a bru­ta lită ţii/4

Nu putem decât se dorim ca în ce privesce stérpirea acestor rele oposiţia maghiară se potă dobéndi cât mai mari succese, dér am (\iă de nenumerate-ori şi repeţim : din Ungaria nu se va face un stat de drept, nu se va puté alunga corup- ţiunea şi despotismul, păna când nu se va face mai întâiu dreptate popóre- lor ei prin introducerea unui regim de libertate.

CRONICA POLITICA.IV (29) Ianuarie.

In cercurile diplomatice din V i en a se vorbesce de nisce scirl fôrte fantastice privitor la planurile Rusiei şi cestinnea arména. Conform acelor scirî, cestiunea armână a întrat într’o stare forte seriôsà, deôre-oe R u s i a crede, că a sosit timpul, ca să-şi realiseze planurile sale. în Orient. Se <}ice că la primâvérà de sigur vor în­tră trupe rusescl în Armenia. De present Rusia încércâ a câştiga puterile europene pentru acéstâ acţiune, şi deja a făcut o propunere privitor la împărţirea Turciei. După planul de împărţire Rusia ar căpăta Armenia, ţinuturile din Asia Ostică şi Con• stantinopolul ; Francia ar căpăta Siria şi Palestina cu Ierusalimul; Angliei i s’ar compete Egipetul şi ţărmurul ostie al si­nului persic ; Austi o- TJngaria ar càpèta Ser­bia şi Macedonia; Italia ar càpëta Tripo- lisul; şi în fine Greoia ar câpëta Tesalia şi Creta. Se afirmă, că puterile nu ar fi contra acestui plan, afară de Austria, oare ia posiţiă reservată; şi că misiunea lui Hohenlohe la Viena a fost în strînsă legă­tură cu aceste planuri.

*Din Roma se depeş0ză, oă prinţul

Ferdinand al Bulgariei a sosit acolo alal- tăerl pentru ca bô se consulte ou Papa asupra treoerei prinsului Boris le legea ortodoxă. Se afirmă, că Papa sub nicţ o oondiţiune nu se va învoi la acésta.

*Piarul „Indépendance* din Bruxalla

anunţă din isvor diplomatic, că de 14 (jile încôoe decurg pertractări în tre Rusia şi Turcia, dér nu privitor la o alianţă, ci pen­tru de-a împedeca o nouă mişcare a Ar­menilor, ce se pregătesce pentru primă- vérâ.

*piarului „Daily News“ din Londra i-se

depeşâză din Constantinopol, oă ambasado­rul engles merse înainte ou cât«-va 4il® la palatul împărătesc pentru a fi primit în audienţă de Sultunal. Acesta lăsâ atât pe ambasador cât şi pe dragomanul sëu sô

aştepte apr6pe o 6ră într’o antişambrâ reoe încât ei se răciră. In fine după* ce fură conduşi la Sultan, acesta primi cu forte puţin respect a scris6re personală a reginei Victoria.

„PoMt. Corr.44 despre întâmplările din Sibiiu.

vTester Lloydu de M arţi publică la loc de frunte o corespondenţă, ce a prim it’o din Sibiiu „lolitische Correspondene^, organ oficios al m i­nisterului de esterne din Viena. Ea este datată dela 24 Ianuarie a. c. şi conţine următdrele, privitor la ruptura, ce 4ice, că s’a întâmplat între conducătorii Românilor arde­leni :

Seisiunea remarcabilă, oare s’a iscat în timpul din urmă între conducătorii Ro­mânilor ardeleni, îşi are căuşele în apre- oiarea diferită a stărei politioe, care s’a desvoltat de o parte în urma graţiărei osândiţilor în procesul Memorandului, do altă parte prin chiămarea lui Sturdza în fruntea guvernului român şi prin declara- ţiunile lui făcute la laşi.

Controversele latente, (po® mai de­parte „Pol.-Cor.1*, au erupt în urma în­tâmplărilor dela nTnbm au. Organul acesta împreună ou Institutul tipografic a fost fundat la 1882 (?) de Eugen Brote; a fost apoi cumpărat de comitetul naţional con- stătător din 24 membri sub presidenţia lui RaţiUy care oomitet a fost însărcinat cu dirigiarea politicei Românilor din Ungaria, şi a fost destinat să represinte programul dela 1885 (vrea să (Jică 1881 — Red. „Gaz.*) Când majoritatea preponderantă a membrilor comitetului au fost internaţi în urma cunoscutului proces al Memorandu­lui, naturaJ, oă înceta ingerenţa comitetu­lui plenar, şi cedainfluinţei membrilor Brotey Albini şi Popoviciu, cari singuri erau în libertate, şi cari prin fuga lor în România s’au subtra* mternărei lor.

Aceşti domni să fi intrat acum în apele ministrului-preşedinte Sturdza, care,

FOILETONUL „GAZ. TRANS.U

Namman Abbas.De C. Tanéra.

(Urmare).

Vântul necontenit le sufla améndorora zăpadă în faţă, câte-o dată mai vineau şi petricele micuţe, cari le causau mari du­reri, dór nicl-unul dintre ei nu scotea vre­un sunet. Maronitul se urca pas de pas încet, întrebumţându-şî totă puterea muş­chilor săi şi totă energia, ér tinera Tur- ooioă se ţinea cu braţele strîns de el, pentru de-ai uşura după putinţă ostenelile.

De patru ori trebui ol sö odihoéscá, pentru de-a căpăta nouă puteri. In fine îi sucoese munca g rea ; ei ajunseră la btradă! Aoolo Abbas aşecjâ pe nenorocita pe man­taua sa, acăţâ sabia şi pistolul de şaua ar­măsarului, oare în timpul acela stătuse li- niscit pe acelaşi loc, şi învăli pe Tureciică cu batista ei de mătasă albastră ţi cu man­taua 8&. Apoi o ridică şi o luă în braţe ca pe un copil.

Ea nu vorbise încă nici un cuvânt, numai iol colea se uita ia ei cu ochii ei

mari negri, oa şi când ar voi să-i privâsoă în suflet. Aoum însă, ea întreba: „Ce luori ? “

— „Te duc la un loc scutit lângă pă- retele de stâncă44.

Cu acestea el păşi înainte şi armăsa­rul fidel îl urma. După eâte-va minute ei oooliră cotitura de stâncă periculósá şi ajun­seră la un loc mai scutit, unde viscolul fu­ribunda mai puţin, trecând pe de-asupia stâncilor. Aci se adunase o massă mare de zăpadă, şi pe acésta aşecjâ Namman pe Turcoică.

După-ce o acoperi din nou cu îngri­jire şi îi înfăşa piciorul ca brâul său, îi rjise: „Eu voiü merge aoum călare la ha­nul Murad. Aoolo voiü afla ómenl şi un p*t portativ, şi într’o jumătate de 6ră pu­tem feă fim aci. Pân’ atunci rămâi liniscită. In vremea acésta urită nu va trece nimeni p’aci. Ia însă pentru ori ce eventualitate p1 stolul meu la tine. In cas, déoá s’ar arăta vr’on lup, atunci puşcă dér numai în estremă necesitate. De regulă aceste ani­male se spariă la cea mai mică mişcare, séu décá le strigi. Om viu nu prea atacă aşa de uşor. Eu voiü grăbi cât voiü putea.“

Turcóiea nu 4i8e ű*cl un cuvânt, ci j

lua pistolul. Namman Abbas încăleoâ şi pleca în galop.

Nu durâ mult şi el se întôrse ou ’n servitor. Amândoi aduseră un pat portativ, de care se întrebuintézà adese-orl locuitorii de prin munţi îu cas de nenorocire. Afară de acésta Namman mai aduse cu sine şi strae arâbesci, pe cari ei le aşezară pe patul de lemn. Maronitul cu o singură privire observa, că în absenţa sa nenoro­cita rămase nemolestată şi nemişoată la lo­cul ei.

Acum păşi spre ea şi îi 4i®e scurt: „Trebue să te legăm de pat, pentru-oa vi­forul să nu te sufle şi pe tine şi straele. Nu te teme. Ibrahim şi eu vom résista pu­terii viscolului. Fii înoredinţată, că noi te ducem sigur la hanul Muradu.

— „Mă încred în tine“.Aoum amândoi bărbaţii aşezară pe

Turc6ică cu mare precauţiune pe pat, o învăliră în straie şi-o legară cu nisce funii. Apoi ridicară patul şi pleoară. Arabul păşea înainte, Namman însă, care ţinea în mâni partea patului pe oare zăcea capul tinerei fete, îi urma. Fusese o luptă desperată cu tempestatea pău’ ee ajunseră într’un loc scutit între stânci îu mijlocul oâruia zăcea

hanul. Aoum erau mântuiţi. Ei duseră ime­diat pe nenorocita intr’o odăiţă şi desle- gară funiile.

Sărmana fată se simţea fórte rău, de- órece piciorul rupt îi causa mari dureri. Maronitul îndată observa acesta, dór scia, oă in han este imposibil de-ai oferi un ajutor. In han nu locuiau, decât un păzi­tor bătrân de drum împreună cu soţia sa şi cu doi servitori arabi, şi toţi patru nu poseaeau nici cele mai elementare cunos- cinţe de ajutor chirurgie. Namman din contră nu era ou totul neespert în astfel de luorurl, căci în multele sale călătorii ou caravanele, asemeni inoidente i-se întâmpla­seră adeseori.

— „Cu ajutorul lui Ibrahim eu voi încerca aoum, de-aţl aduce pioiorul în po- siţia sa adevărată4*, 4^0 ei oătră tinera Turcoică. ,După aoeea te voiü lega strîns ou şindile şi ou straie. Dór nu-ţl e permis să te misei păn’ ce va fi aplicată legă- tórea“.

Ea se supuse la tote în tăoere. întin­derea pioiorului rupt îi causa dureri de to t mari, cu tote acestea însă, numai din când în când se auc|ea străourându-se de pe bu­zele ei câte-un suspin slab.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr 18—1896

pentru de*a evita încurcăturile, ci ’i*s’ar nasce faţă o u Austro-Ungaria, din G estiu ­

nea transilvánéná, se străduesoe de-a crea un modu» vivendi între Unguri şi îûtre Românii din Ungaria. Fiind întru cât-va pregătit terenul spre scopul a c e s t a prin graţiarea osândiţilor în procesul Memoran­dului şi prin disoursul dela Iaşi, Brote, instigat de Sturdza, luâ ca prilej serbarea milenară pentru de-a face cel d ’in tâ iü pas spre împăoare.

Pentru de-a curma scandalele dela „Tribuna1*, viu oomeutate în pressă, comi­tetul naţional se întrni la 10 şi 11 Ianua­rie o. într’o şedinţă, care duse numai la înasprirea controverselor. O parta din membri pretinse oontinuarea politicei con­ciliante, inaugurată de Brote la avisui lui Sturdza; pănă când cealaltă parte aprobă paşii întreprinşl de Dr. Raţiu şi insista pe lângă ţinerea strînsă la programul dela 1885, preoum şi pe lângă completa mde- pendinţă a politicei Românilor ardeleni de influinţele din regatul României.

In fine Dr. Lucaciu făcu propunerea mijlocitôre, oa së se restabilésoá starea de mai înainte (la „Tribuna44), manifestându-se tot-odată lui Dr. Raţiu încredere. Dr. Ra­ţiu enunţiâ a doua propunere oa oouclus ; majoritatea celor presenţî, sub oonducerea lui Dr. Luoaciu, difioultà însë aoéstá enun- ciare ca incorectă, se despărţi de Dr. Ra­ţiu şi de colegii sói şi publicâ un protest aspru contra presidentului. Polémia ur­mată din aoésta causa ruperea şi scisiunta comitetului in doué partide, dintre cari una aderézà la politica de oportunitate a lui Brote, ér cealaltă sub conducerea lui Raţiu ţine strîns la programul instransigent dela 1885. (1881).

Nu se póte prevedé, care din aceste doué partide duşmane, una celeilalte, va reuşi îuvingëtôre una însë se póte constata, că adecă partida Memorandului dm Ardeal se află într’o grea crisă, care probabil o Va duce la disolvare.

Sub titlul „reîntorcerea acasă a mar­tirilo r fug iţi" . „Magyarorszâg" dela 28 Ianuarie n. publică următorele : „Amin­tirăm la timpul sëu despre acţiunea acelor Român!, cari obosesc in mtere sul graţiării celor acusaţî, cari fugise­ră în România de fiica urmărilor proce­sului Replioei şi Memorandului. Intre cei fugiţi în România se află şi vechiul editor al „Tribunei44 şi redactorul Replicei. In in­teresul succesului acestei mişcări, bisericele romfine8ci(?) au redactat un memoriu, prin care cer graţiă ; memoriul e provëcjut cu multe sute de subscrieri şi au de gând së-i aşt0rnă regelui. După ouai ni-se comunică acum, ei sperézà forte tare, oă vor càpëta graţie, deôre-ce arangierii au primit în privinţa aoésta promisiuni sigure şi la Budapesta.

Namman îşt isprăvi bine lucrul; picio­rul era acum legat atât da strîns îu straie şi în şindile, încât Turoóica nici nu-1 mai putea mişoa. Cu acesta, era eschis perico­lul, ca ruptura sé aibă consecinţe mai grave. Maronitul ordona apoi, ca să i-se dea bolnavei ceaiü oald, de caro se află îu fiă-care han, şi că densa apoi să se odih- nóscá câteva óre. Soţia păzitorului de drum primi ordinul să nu părăse^oă nici un mi­nut patul bolnavei, pentru de-ai putea sta la disposiţiă îndată ce bolnava ar avó lipsă de óévá.

Apoi Namman Abbas se adresă cătră Turoóicá ou următorele cuvinte: „Eu voiü călări acum la Zahle. In două óre voiü fi acolo. Voiü ruga pe mama mea să-ţi pună la disposiţiă o odaiă, şi apoi voiü veni cuo trăsură, ca să ta duo. La noi vei ti bine îngrijită, şi vei pute rămanea pană t-tuncl, pană oând ţi-se va vindeca piciorul >?i as­iei vei puté pleca mai departe. Cred, oă voiai să mergi la Damasc?*

— «Da. Tatăl meu este unui dintre7#cei mai avuţi loouitorl ai acelui oraş. Ei te va remunera bogat, pentru-că te-ai în­grijit de mine44.

— „Tatăl téu nu póte şi n’are să mă

„ Z w is t u n te r d en K u tn ă n e n “. Nu puţină surprisă a causat în sînul publioului român din Braşov un articol, ce a apărut în „Kronstădter Zeitung" de Sâmbătă sub titlul „Zwist unter den Rumănen" (Córtá între Români).44 A surprins, nu pentru-că s’a vorbit despre tristele întâmplări din Sibiiu, oi pentru spiritul în oare este scris acel articol, ou tendinţa vedită de-a glo­rifica machinaţiunile olicei, care a provo­cat tóté scandalele în timpul din urmă.

Caracteristic este, că în lunga intro­ducere ce se faoe faimosului protest al lui Lucaciu şi soţi, pe care îl reproduce în traducere, artiooiul din „Kr. Zt". aduce oele mai mari elogiurl [„neobositului an- teiuptător al Românilor14 Eugen Brote, oare este presentat ca sufletul mişcărei ce are de scop delăturarea presidentului Dr. Raţiu. Se înţelege că Luoaciu, în faţa glo- riolei în care este presentat fostul pro­prietar al „Tribunei", dispare cu totul, aşa că „îndrăaneţul preot dela Şişeştlu, cum îl numesce articolul, apare numai ca un tra- bant ai Bmarelui" Eugen Brote.

Tóté oa tóté, numai de un lucru ne mirăm, cum colegii noştri dela nKr. Ztgu. au putut să publice în fruntea foii, fără nici o observare, un articol de un colorit atât de tendenţios faţă cu cérta ce s’a is­cat între Români.

Sperăm, că „Kr. Ztg.u va evita pen­tru viitor de a-se pronunţa atât de cate­goric intr’o cestiune de oontroversâ însăm- nată şi delicată, ca cea despre care e vorba, ţii nu va mtoi lăsa a fi informat în mod atât de tendenţios >ji unilateral, cum s’a întâmplat în articolul „Zwist unter den Rumănen".

Afacerea Lucaciu—Pazmandy.D-l deputat Dionisiu Pazmandy

ne adres6ză o scrisdre, ca respuns d-lui Dr. Vasile Lucaciu, pe care ne r6gă a-o publica. Este vorba 6răş! despre penibila afacere, ce a fost sulevată în mai multe rendurî prin foi, şi mai în urmă prin scrisorile d-lor Pazmandy şi Coroianu în „Magyarorszag44 şi prin respunsul d>lui Dr. Lucaciu publicat în „Tri­buna44 şi reprodus de noi, la care se referă scrisorea urm ăt6re:

Budapesta, 25 Ianuarie 1896.

Stimate Domnule Redactor!Iu numărul dela 21 o. al preţuitului

d-tale фаг cet?sc o scrisore a domnului pleban Dr. Vasile Luoaciu, apărută în „Tribuna"; îu oare reverendissimul domn se inceroă a resfrânge declaraţiunea mea apărută în „Magyarorszâg" de aici.

Deja de mai multe-orl am declarat înaintea cunoscuţilor mei, că nu întru în polemiă cu On. Domni MemorandiştI asu-

remunereze. Sunt destul de avut, şi n’am lipsă de banii uuui Turc. Décâ eu më în- grijeso da tine, acésta o fao din dato- rinţa, pe care o ar9 fiă-care om de a-se interesa de nenorooiţl. Niol nu voesc së soiu cine e tatăl tëu“.

El voia së mai oontinue, şi fórte uşor s’ar fi putut întâmpla, ca el să dea espre- siune vădită urei faţă de Turci, pe care toţi Maioniţii o nutreau in mare măsură; dér de-odată îl atinse o privire atât de im- ploratóre din ochii negri ai tinerei Tur- cóioe, încât îi treoú tótá mönia, şi el se gândea acum numai la sërmana rănită, şi nu la naţiunea, căreia aparţinea ea. Cu vooe blândă o intrebâ cum o chiamă.

Ea rëspunse : „Dilruba, EfFendi". Era de prima dată, oă ea întrebuinţase titula de „EfFendi", care la Turci este usitat* nu­mai la clasele înalte şi însemnă atât, cât „domnule", séu mai bine „mărite domnule", tituiă, care nu se folosesoe nicî-odată între burghezi, séu neguţători.

Namman însë puse puţin pond pe aoésta, din contră îl suprinse numele ei. Cu voce şoptindă repeta el : „Dilruba ! Acésta însémnà: seducëtôre de inimi". Apoi îşi 4:se în gândul sëu : „Numele este

pra modalităţilor graţiării lor. De aoeea şi astă4l numai fórte pe scurt observ respec­tive repetez: d-1 Lucaciu şi 80ţi nici din acel motiv n’au putut së faoă promisiuni de na­tură politică, fiind-că dela ei n’am cerut nicî-odată asemeni promisiuni nici chiar pentru caşul graţiărei lor; de oeea-ce i-am rugat eu pe ei, ca adecă pentru faptul graţiării së mulţămâscă regelui maghiar prin miniştrii maghiari, şi oa liberarea lor së nu-o folosésoà la demonstraţiunl — acésta d-1 Dr. Vasile Lucaciu mi-a pro- mis’o îu Seghedin, şi împreună cu soţii săi a şi ţinut’o credincios. Cred, că mărturi­sirea pe faţă a aoestor lucruri nu-i spre ruşine nimënui.

In fine permiteţl-ml a mai observa, oă nu pot orede, ca reverendissimul domn Dr. Vasile Lucaciu së nu-şl aducă aminte şi aoum cu recucoscinţă de ostenelele mele desinteresate.

Al D-lui redactorstimător

Dionisiu Pázmándy

După tóté acestea întrebăm din nou pe d-1 Vasile Lucaciu, cum stă în adevër cu relaţiunile, pe car! pretinde d-1 Pazmandy, c ă le-a avut cu d-sa? Căci, precum vecjurăm, în respunsul sëu publicat în „Tribuna'' d-1 Lucaciu se mărginesce pe lângă a nega, „ca ar fi făcut cu d-1 Paz­mandy nisce stipulaţiunî în causa graţiărei, şi că în acéstà cestiă i-ar fi scris epistolă44, ér d-1 Pazmandy despre alta vorbesce a tâ t în sen- sórea sa din „Magyarorszag44 dela1 Ianuarie a. c. cât şi în serisórea de mai sus.

Décâ nu voiesce së rëspunda lui Pazmandy, credem, că d-1 Lu­caciu este dator publicului român cu o lămurire clară şi sinceră, ceea- ce o pretinde şi cinstea naţională în faţa afirmărilor repeţi te ale unui adversar declarat al causei române.

Jubileul „României June“.Viena, 26 Ianuarie.

Stimate D-le Redactor!Preoum veţi fi aflat deja tinerimea

română universitară din Viena, care face parte din societatea academică literară- sooială „România Jună" împreună cu mem­brii emeritaţl ai acesteia au proiectat pen­tru sărbătorile Pascilor arangiarea unei fes­tivităţi mari ou ocasiunea jubileului de 25 de ani ai societăţii academice „România Junâu. Sărbarea va ave trei momente principale.

I. Edarea unui almanach festiv.II. Crearea unei fundaţiunl pentru

ajutorarea studenţilor lipsiţi de m'jloce.III. Festivitatea în loo (adecă în Viena)

ou următorul program:

bine ales. Faţa acesta frum6s«, ochii aceş­tia luoitorl uşor pot seduce inimi".

Probabil, că ea presimţea, ce se pe­trece în internul lui — roşi, şi perplexă îşi înt6rse capul spre altă parte.

Maronitul înţelese, oă el probabil o fixase prea tare cu ochii, şi acum voia să plece.

Atunci ea îi c}ise • voescl să aş­tepţi, Effendi, până ce se va mai domoli tempestatea ? Şi ţie ţi-se pote întâmpla vre-o nenorocire".

— „O, mie nu mi se întâmplă nimio. De-altmintrelea niol drumul nu-i atât de periculos de aci încolo, şi eu cu armăsarul meu cunoscem totă petrioica de pe el. Aşi voi ca tu încă înainte de apusul sorelui sâ fi sub scutul mamei mele. Iu cel mult patru 6re voiu fi ârăşl îndărăt. Pănă atunci în­cercă de a durmi şi de a-te reculege de spaima ee-ai avut să suferi".

Cu aoeste el saluta cu mâna, şi pă­răsi odaia. Nici nu guejise, că ea şopti în­cet: „Allah să te scutesoă!"

(Va urma).

1) In Dumineca Pascilor: o întrunire a tuturor ospeţilor veniţi din străinătate. Scopul întrunirei e numai de-a se face cunoseinţă.

2) In Lunia Pasoilor : înainte de masă; desvélirea portretelor fundatórelor cabine­tului de lectură, cari sunt : Mathilda Dumba născ. Germany (decedată). Baronósa M. de Hye născ. Filişeanu (decedată). Dómna de Mareuzeller născ. Bibescu, cure trăiesce in Craiova.

Tot Luni sera un comers academic festiv sub protectoratul Reotorului univer­sităţii, din Viena. Comersul va avó pro­grama sa specială.

3) In Marţa Pascilor înainte de amea^I la biserioa din Fleisohmarkt mare parastas pentru membrii decedaţi ai Aoademiei societăţii „România Jună" ou progra­mul seu.

In séra acelei cjtie se va da un Con* cert mare cu program ales şi Bal sub pro- teotoratul archiduoelui Reiner şi sub pa- tronagiui mai multor dame din aristo- craţiă.

4) In Mercurea Pascilor banchet în „Grand-Hotel* în onórea artiştilor şi a cjiariştilor români şi dm loo (Viena) — eventual:

5) Joi o escursiune.Acesta ar ti în trăaurl generale pro»

gramul, care incă nu e definitiv stabilit.Doriuţa nostră este sé ia parte la

aoéstá festivitate frumosă cât ső póte mai mulţi Români ţii înainte de tóté dorim să nu lipsésoá dela ea foştii membrii ai so- cietâţii „Rom. Jună1*.

Îndată ce voiu avé date mai esacte asupra Programelor vi-le voiu comunica.

—y -

SC1RILE OILES.— 17 (.29) Ianuarie .

Onomastica episcopului Meţianu.„Dreptăţii" i-se scrie din Arad, oă în 4iuaS.-lui Ioan Botezătorul, oare e <4iua ono­mastică a P. S. S. părintelui episcop Ioan Meţianu, toţi membrii oonsistoriului, în­tregul corp profesoral dela seminarul die- oesan, preoţimea locală, comitetul paro- chial, precum şi toţi şefii autorităţilor pu­blice, civile şi militare au grăbit a felicita pe P. S. Sa, dorindu-i mulţi ani fericiţt.

— o—Ajutorul preoţilor reformaţi. Soim,

că din ajutorul votat dela stat preoţilor reformaţi, ministrul de culte a voit să dea districtului bisericesc de lângă Dunăre22,000 ti., dér nu pe calea autorităţilor bisericesol, ci prin oficiile de dare. Conven- tul bisericeso însë, cum soim, a protestat contra acésta şi a cerut, oa împărţirea ba­nilor să i-se încredinţeze lui. Acum aflăm, că ministrul a încuviinţat cererea conventului încredinţăndu i lui împărţirea banilor. — Acésta e corect, dér pentru oe nu se ju- deoă în esemenea mod şi pretensiunile al­tor biseriol din stat?

—o —„Inveţătorî opriţi dela scolă". Sub

acest titlu anunţă „Bud. Hirl.", că în vi- itórea adunare a comitatului Arad se va traota oestmnea învăţătorilor din Musteşdi, Berindia şi SusanI, pe cari fisolgăbiriul din Boroş-Şebiş, cu doi ani înainte i-a oprit de-a mai propune, „deóre-ce* nu aveau ck -

hficaţiunea legală". Ou tóté acestea ei pro­pun şi a8tă4l şi înoă „cu permisiunea di­rectă a protopopiatului gr. or. din Butin".— Dér cum şi ou ce drept şi-a permis fi- solgàbirëul dela Boroş-Şebiş së se faoă stăpân peste scólele românesci şi së des­titue pe învăţătorii lor?...

— o—Camera adrocaţia!ă din Cluşiu face cu-

nosout, că au fost primiţi şi înscrişi în numita cameră, între alţii, următorii ad­vocaţi români: Ladislau Indre, Niooiau Barbu, Ioan Coşeriu, loachim Fulea, Dr. Victor Emanuel, Ioan Munteanu, Mateiu Nicola, Rubin Patiţa, Alexandru Velican, Dr. Emil Gerasim, Dr. Iaoob Brânduşanu, Ladislau Olteanu, losif Crişanu, Dr. Vasile Fodor, Dr. Enea Draia, Alexandru Filip, Dr. Laurenţiu Pop şi Dr. Vasile Preda.

GAZETA TRANSILVANIEI

r™

' Nr. 13—1896

Influenza grazâsă în oraşul nostru de mai multe c}ile. După arătările oficiale, dela18 Ianuarie n. şi pănă erl s’au ivite 26 •oasarl de influenză.

—o—Casiita magnaţilor din Budapesta,

Hainită de-altmintrelea „Casina naţională44, în adunarea generală ţinută 4il?le aoestea a ales oa preşedinte al séu pe Selavy Josef, preşedintele camerei magnaţilor. Anul treout oasina a avut cu totul 723

membri. Venitele în aaul trecut au fost: 166,556 fl., cheltuelile 139.756 fi., va sé «ţică a rémas un esoedent de 25.799 fl. In budgetul anului curent sunt cuprinse şi10,000 fl. pentru întemeiarea unor funda- tţiunl „culturale4* din incidentul mileniului.

—o—Bani falşi. De curénd s’a coustatat

4răşl, că sunt puşi în circulatiune taleri ifalsl, cari sunt dataţi din anul 1888 şi sunt mai uşori ca cei veritabili ou 10 grame. Afară de taleri, s’au mai aflat şi coróne şttngurescl false, oarl sunt lucrate asemenea icelor veritabile, ou data anului 1894, dór -de-o colóre suriă şi mai moi la pipăit.

— o—Burlacii în strîmtore. Din Belgrad

«e scrie, că 25 de deputaţi au făcut ca­merei propunerea, ca fiă-care cetăţân sârb, •oare nu se Îns6ră păuă la etatea de 30 de ani, sé fiă supus pănă U etatea de 56 de

Înl la o dare de cap dupla. Femeilor, cari |mân véduve, fiind trecute de 30 ani, sé *se dea un termin de 5 ani, după care,

déoá nu se vor mărita de nou, sé fiă su­pusă tot la asemeuea dare, ca şi burlacii.

—o—Serată cn dans. Scriitorii advocaţi aii

din loo invită 1a serata cu dans, ce se va da în 1 Februarie n. c. în sala „Hotelului JEuropa“ pentru înfiiţarea unui fond de ajator în favorul lor. începutul la 8 óre fiára. Intrarea: de persóná 60 or. de fa­milie 1 fl. 50 cr. pentru studenţi 40 cr.

— o —3 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au

«cupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz «le lui Moli cel mai bun remediu prin efec­tul lor la refu larea mistuirei. O cutie 1 fl. 86 póte căpăta dilmc prin poşte de cătră far­macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă sé sé gâră preparatul lui Moli provădut cu m arcă şi «abscriere.

Muncitorii şi „ mileniul.w. Organul muncitorilor tipografi, Î Tworaravhiau, ce apare în Buda-

Mpesta în text maghiar şi german, ■publicând în numërul sëu mai nou K n articul despre serbările milenare, «Qcepe articulul astfel : m O parte mai mare dintre locuitorii ■tőrei se pregătesc peentru o serbare mare ; Wbogaţii jubilézà, deóre-ce se buoură, că Kórdele lui Arpad au ocupat înainte ou• 1000 de ani ţâra aoésta şi astfel au creat &*icl nisce stări, decât cari mai altfel nu se

nioăirl în Europa.B Ni se spune, că străbunii noştrii au S&rmat órdele lui Arpad şi din asta oausă ■jubilézâ ; ei, dér puţini Maghiari ou stare l s e află astăcji, cari sé nu potă dovedi, oă K ţ i sunt de altă origine, ba la milióne se B arcă numéral acelora, în ale căror vine nu

afl& nici măcar un picur de sânge de Raoela, de oare a fost sângele Maghiarilor, W4S&TÍ se brăniau ou lapte de iepă.

Dér sé-i lăsăm pe bogaţi sé jubileze; A lor este bucuria şi dreptul de-a jubila: buoure-se, îmbete-se de plăceri, dér pe jftëraci sé nu-i facă cai, nu-i tragă şi pe Aoeştia în tămbălăul ţerei, căci aceştia nu ÎSQ ni ol o buouriă din aceea, că pot sé lo- >00 és o ă aici. Cumcà acésta este aşa, o do- fedesoe emigraţiunea în dimensiuni mari, pe oare o iao de sigur numai aoei buni Maghiari, cari buouros părăsesc acéstá pa- iriă ferioită, deóre-ce aiol nu pot trăi.

Aşa-dâr pentru omul sérao nu va fi Aiol o serbare, oăcl strălucitele banderii de O&l&reţI ale magnaţilor, séu grelele lanţuri ide aur, ce atârnă pe burtele rotunde ale jpeoulanţilor, şi inelele ou diamante de pe ^degetele lor unsuróse, nu vor puté ascunde «ëràoia. Omul sérao geme sub povara sér- !

bărilor şi cu inima plină de durere pri- vesce la strălucirea plătită cu preţul mun- cei sale...

Societatea pentru culturaşi literatura română în Bucovina.

Acéstá societate îşi va ţinâ adunarea generală în Cernăuţi la 2 Februarie st. n. órele 3 p. m. cu următorul program :

1) Raportul Comitetului despre acti­vitatea s a ; 2) Raportul revisorilor despre oercetarea socotelelor anului 1895; 3) In cuviinţarea budgetului societăţii pe 1896;4) Alegerea vice-preşedintelui şi a 6 mem­bri în comitet; 5) Alegerea oomisiunii de3 membri spre oercetarea socotelelor anu­lui 1898; 6) Discursuri şi propuneri privi- tóre la interesele societăţii.

*Din raportul comitetului despre tre-

bile şi lucrările sale dela 1 Febr. pănă la finea lui Decemvre 1895, care raport a apărut tipărit în broşură, însămnăm ur- mátórele:

Comitetul, oare oonstă din 17 membri, în frunte cu d-1 Eudoxiu Br. Hurmuzaohi, oa preşedinte, a ţinut în decursul anului26 şedinţe şi o adunare generală estra- ordinară. Cu deosebire a fost preooupat oomitetul de idea cumpărării unei realităţi pentru înfiinţarea unui internat de băeţl ro­mâni în Cernăuţi, a căreia realisare ínsé a trebuit amânată din oausă, că suma de 8C00 fl., cât ’i s’a încredinţat comitetului de adunarea generală, n’a fost suficientă spre acest scop.

In privinţa introducerii de classe para- lele române la gimnasiM din Cernăuţi esis- tent, séu la unul, ce s’ar înfiinţa, comitetul a înaintat o petiţiune cătră ministeriu, cum şi cătră dieta imperială.

Comitetul a continuat cu edarea „Bi- blioteoii pentru tinerimea românătf tipă­rind în anul acesta broşura a XIII-a, care ouprinde poesii şi bucăţi alese in prosă de autori vestiţi.

Intre elevii şo01elor poporale din Cer­năuţi şi alte părţi, a distribuit comitetul di­ferite scrieri poporale şi vre-o 1000 de ico­niţe; a distribuit diferite ajutore şi stipendii între studenţi şi elevi meseriaşi etc.

D-l Eusebie Constantinovicî, paroch în Pojorita, a dăruit societăţii 200 fl., obli- gându-se a mai oontribui în fiă-oare an oâte 30 fl. spre a înfiinţa o fundaţiune pen­tru băeţi meseriaşi.

Biblioteca constă din 2530 opuri, la cari mai e a-se adauge biblioteca d-rului Al. Zotta din 524 opuri.

Averea societăţii: 16,869 fl. şi 1000 galbeni. Mai sunt în administrarea societăţii vre-o 11 fundaţiunl.

Membri, numérul oărora în anul acesta au început a se spori, su n t: 3 onorari, 21 fundatori, 87 ordinari, 3 aotivl.

Coresp. part. a „Gaz. Trans.“Secusigin, Ian. 1896.

(Fine.)

Ei, dér oomedia încă nu e gata. „ în­ţelepţii şi binevoitorii poporului“ au aflat, că şcola zidită de ei e necoröspuncjötóre, voind sé o vîndă şi sé zidâscă alta to t fără soirea şi consi/nţâmântul poporului, spre care scop etă ce eu făcut: In 1893 au com­pus un protocol fals, în meritul zidirei unei şoole şi l’au înaintat ConsistorMui spre aprobare. Conclusul acelui protocol sună: „Sinodul împuternicesce pe oomitetul paro- chial, ca de loc sé c0ră dela Ven. Consis- tor prea înalta aprobare sé vândă şcola de sub Nr. 257 fără a mai fi sinodul întrebat, oa în primávérá sé se ínoépá zidirea altei şc0leu.

Consistoriul, vőcjend din conţinutul protooolului, oă nu póte fi lucru bun, a trimis pe d-1 inspeotor şcolar la f<*ţa locu­lui, oare apoi s’a convins, oă protocolul e fals şi că poporul n’are nici o ounosomţă despre vinderea şcOlei şi zidirea altei şo01e.

Nu-i vorbă, ou toţii am dorit şi do­rim sé avem şoole frumóse şi coréspun4é- tóre, dér acestea numai aşa le putem avé, déoá le vom zidi în înţelegere, după un

plan corésnun4ótor şi la timp potrivit, ér nu oum „înţelepţii*4 voesc së încépà zidirea pe asouns, fără voia poporului şi fără mijló cele necesare, numai ou intenţiunea, oa ei sé faoă înoeputul, apoi poporul va fi silit a da banii de lipsă şi a găta şo01a. Este aoésta bunăvoinţă faţă de popör ? !

Alt oas: In 1893, aoelaş comitet pa- r ochi al. to t la sfatul „înţelepfculuitt lor că­pitan, fără soirea şi consimtémêntul sino­dului parooliial şi a Consistoriului, a cum­părat V4 sesiune de pàmênt pe séma bise- rioei. Aoi oumpérátorii, pe lângă aceea, că au oumpőrat pământul cam soump, au mai făout unele spese zădarnice, ér biserica nio astăzi nu e indusă în cartea funduară.

Pământul a costat 1814 fl. 30 or. plus 151 fl. 70 or. oompetinţă financiară (Be- messung) şi spese pentru introducere (?) în oart»a funduară. In numele bisericei a li­citat epitropul prim, fără plenipotenţă în scris. După lioitaţiune, comitetul par. a fost provocat a da epitropului plenipotenţă în regulă, spre a puté deveni biserica indusă în oartea funduară, „înţelepţiiu însé n’au făcut aoésta, deci epitropul a devenit in­trodus în oartea funduară ca proprietarul pământului cumpérat pe séma bisericei.

Consistoriul n’a avut niol o ounoscinţă despre aeéstâ afacere, până când actualu comitet i-a adus la ounoscinţă şi a între­prins paşii necesari, oa pământul numit sé devină transoris pe numele bisericei, oeea ce va costa noué spese în sumă *de vre-o 90 fl. Pământul însé, cere a costat 2026 fl. afară de alte spese, nu aduce atât venit oarat, cât ar fi adus suma de 2026 fl. nu­mai cu 5°/0 depusă la vre-o casă de păs­trare, ori împrumutată, ca şi păn’ acum, óme- nilor noştri pe întabulare ou 8°/0«

Etă unde ajungem cu bunurile nóstre lăsate pe mâna unor omeni .fără de inimă, oarl în loo sé lucre pentru înaintarea şi bunăstarea poporului, îl duc la ruină ţi să- răciă !

— X. -

Apel * )Poporul rom. gr.-cat. din comuna

Ciceu-Cristur, comitatul Solnoc- Dobâca, prin aceste aduce la ounoscinţă publică, că in 17 Maiü. 1895 a fost cercat de-o ne­norocire grozavă, pnn furia unui incendiu, căruia pe lângă 45 familii, ou tote ale lor, au căcjut jertfă biserioa, şoola şi oasele pa- rochiale; dauna se uroă la 40 mii fl. Sun­tem desouragiaţl şi aprópe desperaţi, lip- sindu-ne puterile a-ne apuca de edificarea bisericei şi şcolei!

Din aoest motiv reourgem la simţă­mântul de umanitate al publicului român, oa luând în considerare starea deplorabilă, la care am ajuns, în urma înfricoşatului potop, ce a treout peste noi, sé se îndure mic şi mare a-ne întinde mână de ajutor, ca astfel încuragiaţl prin ajutorul on. pu- blio român, sé ne revenim în ori, şi strâc- gându-ne rândurile sé ne apucăm de edi­ficarea bisericei şi şcolei, unde vom ridioa versul nostru de mulţămită şi rugăciune cătră părintele ceresc pentru bunăstarea şi sănătatea binefăcătorilor noştri.

Ofertele marinimóse, oarl se vor chita pe oale ^^ is tio ă , ne rugăm, a se trimite pănă în 15 Maiü 1896, la adresa preşe­dintelui.

Ciceu-Cristur, 21 Ianuarie n. 1896. (Posta ultimă Ciceu Cristur (Csicsó Keresz-

tur, Sz. Doboka megye.)Georgiu Isaiu, preot şi pres. sen. bis. scol. Membrii sen. bis. şool.: Ioan Dascăl, Vasile Mureşian, Mafteiu Isaiü, Aleza Măr- gineanu, Arsente Turou, Simeon Zăgreanu.

Mulţămită publică.Credinoioşii comunei nóstre biseri-

oescl Satulung, St. Archanghell, având a îndura în aoest an nisce spese considera­bile ou reînoirea zidului Bisericei şi Şc0- lei, trei fii demni ai paroohiei, D-nii 1. G. Sasu, 1. Páölea şi 1. Bodeanu, comercianţi

*) Sunt rugate şi celelalte diare ro­mânesc! de-a reproduoe acest apel.

Pagina 3

îngRomânia, au colectat spre acest scop suma de 265 lei, dela următorii binefăcă­tori :

Lista colectelor: D-1 1. G. Sasu 100 lei, I. Păclea 20 lei, T. Procopian 5 lei, V. Alosora 5 lei, A. Bunia 2 lei, D. Dră- gănescu 2 lei, St. Dobrean 3 lei, C. Bo- ghiciu 2 lei, I. G. Muntean 4 lei, M. Linul2 lei, Const. Pop 2 lei, S. Haliţa 5 lei, D-na A. Culpi 5 lei, A. Frăţilă 5 lei, Ch. Chioreanu 2 lei, R. Barbu 5 lei, Cornelia Săoăşianu 5 lei, I. Radovioiu 6 lei, I. B. Bodeanu 20 lei, Gk Bodeanu 10 lei, St. Mărcuiescu 10 lei, Ilie Danoof 2 lei, G. Meşota 4 lei, Neo. Constantinescu 2 lei,I. I. Babeş 5 lei, N. Cioculesou 2 lei, N. DimitrofF 6 lei, N. Negoesou 2 lei, Pe- trache Niculaef 2 lei, N. Constantinescu 1 leu, Sava Lp. Popescu 10 lei, N. Geor- geacu 1 leu, C. Dimitresou 1 leu, S. Pe- claridi 2 lei, Radu Constantinesou 1 fl., Dimitrie Mioulescu 2 lei.

Pentru acestă binefacere primâsc& atât D-nii oolectanţl, cât şi marinimoşii oontribuitorl mulţămită poporului comunei nostre biserioescl.

Satulung, 15 Ian. n. 1896.Pentru comitetul parochial gr. or.

Romul Verzea, preşedinte.

ScirI telegrafice.Roma, 28 Ian. — Prinţul Fer-

dinand a fost primit de Papa în scurtă audienţă. Papa a declarat, cănu este nici decum admirabilă trecerea prinţului Boris la ortodoxiă.

NECROLOG. Corpul oficerilor dela regim, de infanteriă Nr. 2 din loo anunţă mortea sublocotenentului losif Ranscher, întâmplată ieri în 28 o. Rămăşiţele răpo­satului se vor înmormânta mâne în 30 c. la 3 ore. p. m. Conductul va pleca dela spitalul militar.

DIVERSE.Esplo8Înnea din Brest. O esplosiune

de dinamită s’a produs Marţa trecută la arsenalul din Brest. Antreprenorul Jourde, însăroinat de cătră administraţiunea ma­rinei de a prelungi cu cinci metri basinul Nr. 5 de lângă pórta Tourville, începu în acea 4* luorările. Pentru a detaşa însă mari blocuri de stîncă, lucrătorii se serveau da cartuşe de dinamită, dér precum frigul în­gheţase dinamita, d-1 Jourde recomandase lucrătorilor de a muia cartuşele de dina­mită în apă caldă înainte de a se s9rvi de ele. Un lucrător, după oe muiase vre-o 20 cartuşe într’un vas plin cu apă oaldă, puse din nou vasul, care era de fier, pe focul aşezat pe cheiu în f&ţa basinului, ca sé stea apa caldă. Din nenorocire, lucrătorul uitase un cartuşl în fundul vasului. Iu ace­laşi moment când vasul fu pus pe foc, se produse o esplosiune íngrozitóre. Trei lu­crători au fost trântiţi la pământ şi răniţi în mod fórte grav, sângele lor curgea în abondenţă, şi pe când ofioerl, marinari şi lucrători alergau îngroziţi, oei trei nenoro» ciţl, răniţi de mórte şi în suferinţe, scoteau ţipete sfăşiăt6re. După primele îngrijiri date în port, răniţii au fost transportaţi la spitalul marinei, unde mai mulţi medici îi pansară. Starea lor e fórte grăvă.

Coronele cele mai scumpe. Regele Portugaliei, Carol, ou ocasiunea unei visite în Paris a cercetat pe un renumit giuvaer­giu, pe care l’a înoredinţat, să reînoâsoă Goróna Portugaliei, care se susţine, oă e cea mai scumpă dintre tote, şi preţuesoe 32 milióne franci, pe oând corona Ţarului preţuesce numai 12 milióne franci. Corona Reginei Angliei preţuesce 8 milióne şi se póte vedé în fiă-care 4 pentru taxa de 60 bani englesl.

Proprietar: Dr* A urel M ureşianii*

Redactor responsabil : S reg o r iu Siaioi'.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI N r . 18— 1896.

Seiden-Damaste 65 Kr.bh jî. ţ^ .6 5 p. ÎHct. — forate seliwar/e, w e l s s e unb f a r l i l g e H e n n e b e r g - S e i d e vou 35 kr. bis f i . 14.G5 p. ITCet.— glatt, geftreift, íarríert, gemuftert. Damafte etc. (ca. 2 ^ 0 cerfcfy. (Quai, uni» 2 0 0 0 t>erfdj. ^arbett, Deffins tic.), porto und steuerfrei ins Haus. IÏÏuf= ter ungeijcnb. Doppeltes Sriefporto nadj ber SdjtDetj.

Seiden-Fabriken G. Henneberg,6. (k. u. k. Hofl), Z u r i c h »

C u r s u l la b u r s a d in V ie n a .Din 28 Ianuarie 1896.

Renta ung. de aur 4% . . . . 122,75Renta de cor6ne ung. 4% • • • 99.15Impr. oăil. fer. ung. în aur 4y2% . 125.50Impr. căii. fer. ung. în argint 4l/2% 101.85Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 121.70Bonuri rurale ungare 4% . . . 97.25Bonuri rurala oroate-slavone. . . 98.—Imprum. ung. cu premii . . . . 153.—Losnrî pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.50Renta de hârtie austr.....................100.75Renta de argint austr..................... 101.—Renta de aur austr.......................... 122.60Losurî din 860 . . . . . . 118.—Aoţii de ale Băncei austr o-ungara. 1018.—Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 122 50Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 362.50Napoleon dori.................................... 9.61V2Mărci imperiale germane . . . 59.327“?London v i s t a ............................... 121.30Paris v i s t a .................................... 48.07 V2Rente de cordne ausfcr. 4%. • • 100.60Note italiene.................................... 44.25

jsr. 404-iBye.

PUBLICAŢIUNEprivitor la aşternerea fasiunilor pentru

datoriile intabulate pe imobile.De-(5rece forte puţini dintre cei

provocaţi prin publicaţia dela 17 Nov. 1895 N1. 4029/95 şi din 30 Decera- vre 1895 Nr. 7029/95 pentru aşter- uerea fasiunilor de datorii intabulate pe realităţi au corespuns provocării, prin acesta din nou ae aduce la cu- noscinţa acelor proprietari de case şi păment ale căror moşii sunt îndato­rate, se-şi ia îq primire dela oficiul de dare orăşenesc formularele de ta- siune, şi după ce vor induce datele ce­rute se le predea pănă în bl Ian. st. n. la oficiul de dare orăşenesc în schimbul unei adeverinţe de primire.După 31 Ianuarie se pot preda fasiu- nile pănă în 15 Februarie numai cu pe­tiţie, în care se se documenteze, că predarea tasiunei nu s’a putut face îa t imp din pedecî neînlăturabile. Fasiunile ce vor încurge după 15 Februarie 1896 nu se vor considera sub nici o împrejurare, ci se vor respinge din oficiu.

B r a ş o v , 26 Ianuarie 1896. 883,1- 1. Oficiul de dare orăşenesc.

Mărci de câni,pentru anul 1896 se pot lua de as­tăzi înainte, la officiul de dare orâ- şânesc.

Nr. 87-1896.

PUBLICAŢIUNE.Se aduce la cunoscinţă, că

a r e n d a r e a v e n a t u l u i în mai jos anumitele reviere orăşenesc! va avea loc în 15 Februarie a. c. înainte de prânz la 10 ore în biroul forestieral orăşenesc. Arendarea se face pe cale de licitaţiune şi de oterte. Perioda de arendă dureză din 1 August 1896 — 13 Iulie 1901. Licitaţiunea, respec­tive ofertul se p6te estinde seu asu­pra tuturor i evierelor, seu asupra sin­guraticelor reviere, şi anume asupra re vi erelor: Krizbav, Vladeni, Apa;

ţa, Zernesci, Bran, Şanţul-vechiQ, Satulung şi Zizin. Otertele, carî au se conţină un vadiu de 10% din suma oferată, şi cari au de a fi provedute cu un timbru de 50 cr., şi cu dechieraţiunea, că oleren- tului ’i sunt cunoscute condiţiunile de arendă, şi că se supune lor, sunt de a-se ascerne pănă în 4iua indi­cată la oficiul orăşenesc forestial.

Revierele de venat sunt:Hotarul Krisbav, cu 1496 jugere

catastrale; Hotarul Viădeni, cu 702 jugere catastrafe; Hotarul Apaţa, cu 1843 jugere catastrale; Hotarul Zernesci, cu 11135 jugere catastrale; Hotarul Bran, cu 2796 jugere catas­trale; Hotarul Şanţul-vechiG, cu 2467 jugere catastrale; Hotarul Satulung, cu 7220 jugere catastrale; Hotarul Zizin cu 4345 jugere catastrale.

B r a ş o v , 9 Ianuarie 1896.876,3—3 Magistratul orăşenesc.

a>>u09<f>X3o©GO30co

W i

mP» , .

Schutzmarke.f ' / f a c u lÿ *

fi»

P ic ă t u r ile fie s to m a c Ma n a -Ze l le r

carî au efectîi escelentă în contra tu- turorti bolelorO de stomachu. suntîi unii m e d i c a m e n t i i n e a j i e r a t i i d e l i p s ă p e n t r i i © r i-c e c a s ă , la lipsă de apetitO, slăbiciunea stoma- chului, respiraţia cu mirosfl greu, vân­turi, râgăelă, colică, catarO de sto- machu, flegmă, gălbinare, greţă şi vo- mare, constipaţiă, şi la durere de capa, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suferinţe de splină, ficatO şi hemoroide ca mijlocii apro­baţii şi sigura de vindecare.

La bolele indicate s’a constatată picăturile Mariazeller ca celîi mai bunii leacii, care confirmă sute de testimonii. Preţulii unei sticle cu prescrierea de întrebuinţare 4 0 Cl*« Sticla îndoită de mare ’S'Cfr c i \ Espediţia centrală prin farmacistulfl. CARL BRADY, K r e m s i e r (Moravia).

Picături veritabile suntîi numai acelea, pe a cărorti. embalage este li­pită o făşiă verde cu cuvintelc: „B e- z e u g e d i e E c h . t h e i t a cu sub­scrierea mea.

Picăturile Mariazeller veritabilese află: B r a ş o v ii : farmaciile Iul. ITomung, F. Jekelius W-we, Franz Kel- lemen, Ed. Kuyler la Hygiea, Vid. Rotii, H. G. Obert. E o s s z u f a 1 u : farmacia: Gustav Jekelius. O s e r n â t- f a 1 u : farmacia Josef Drodtleff.

C u r s u l p i e ţ e i /B r a ş o v .

Din 29 Ianuarie 1896.

Banonote rora. Oamp. 9.51 Vend. Argint român. Curap. 9.47 Vend.

Napoleon-d’orl Ournp. 9.57 Vend. Q-albenl Câmp. 5,62 Vend,Ruble rusesc! Oump. 127. */2 Vend.

Mărci germane Oump. 58.80 Vend. Lire turcesoi Oump. — Vénd.

Soris. fonc. Albina 5H/0 — Vend.

9.549.52

9.615.67

Condiţie.U n tînSr cu moralitate buni

care cunosce în vorbit şi îi scris limba română, maghiară şi ger mană, cu cunoscinţe de Librărie, 8t p r i m e s c e c a a j u t o r de Librărie

Reflectanţii se binevoâscă a-$ înainta ofertele scrise în limba ro mână la subsemnatul

Nicoiae I. Ciurcu884.1—6. îiiS ira i* î n B r a ş o v .

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliVeritabile num ai, deeă fiaeare eutiă este provecfută eu m area de

aperare a lu i A. M oli şi eu subscrierea sa.Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor roai cerbicose Ja stosnach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- mach, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite b6le femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ca cresce m ereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutiioriginale sigilate I fl. v. a.

Falstficaţiile se vor urmări pe cale jndecâtordscâ.

Franzbranntwein şi s a re a lui Moli.n u m o S decă fiecare sticlă este provedută cu m arca de scutire şi cu

v c n i a u i l l l IlU IIld l, plumbul lui A. M oli.Franzbranntwein-ul şi sa rea este forte bine ciinoscută ca un remediu poporal cu de­

osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urm ări de răcelă. Preţul unei sticle-originale plumbate 90 cr.

Apa de gură-Salîcyl a lui Moli.(Pe basa de natron A cid-salicilic'j

L a în trebuinţarea cu deosebire im portantă pentru copii de orl-ce etate şiadulţi, asigureză : cestă apă de gură conservarea sânătosă şi mai departe a dinţilor. Pre­ţul sticlei provăţlute cu marca de aperare a lui A. Moli GO cr.

Trim iterea princ ipa lă prin

Farm acistul A. IHOLL,c, şi r. fnniisor al curţii imperiale Viena, Tncblaaben 9

Comande din provinciă se efectueză jiilnic prin ram bursă poştală.La depăşite s i se cerâ anumit preparatele provecţute cu iscălitura şi marca

de aperare a lui A. MOLL.Deposite în B raşov : la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth, Franz Keliemen şi

Ed. Kugler, engros la D. Eremia Nepoţii, J. L. & A. Hesshaimer, Teutsch & T artler, Fritz Geisberger. 5 0 -5 2 .

S i M T E DE STOMACHU ŞI U1MILE ACESTORA!!Mijloculil cold mai bunii ii eficace pentuu m enţinerea sănătăţii, curăţirea sucuri-

lorii precum şi a sângelui şi pentru prom ovarea unei m istuiri bune este deja pretutin- denea cunoscutuld şi plăcutulu

Dr. Rosa's Lebens-Balsam“-Acesta balsamtl p repara ta cu îngrijire din erburile alpine cele mai bune şi tămă-

duitore se dovedesce ca forte foJosiotra în contra tu tu ro ra greutăţilor# de m istuire c â r­cei de stomachiS, lipsa de apetitu , rîgăelei, congestiuniiorâ, haemorhoideloru etc. etc. In urm a eficacităţii sale a devenita acesta balsama acum una singura şi dovedita m edi- eamentu de easă poporul- .

Sticla, znstre costa 1 £L, mica 50 cr.Mii de scrisori de recunoscinţă stau la disposiţiă!

F IŢ I ATENŢÎ!!!Spre a evita înşelătorii, facă pe fiecine aten ta , că fiă-care sticlă cu Dr. Rosa’s

Lebens-Balsam, care singura numai de mine este p repara ta după receta originală, este ínvélitü în hârtiă grosă albastră, care portă în lungula ei inscripţia: Dr. Rosa’s Le­bens-Balsam din farmacia „zum schwarzen A dler“, B Fragner, Prag, ‘20n- B“ în limba germană, boemă, ungara şi fraucezu, şi cari sun ta provétjute cu alăturata m arcă a fa- bricei luată sub scutula legala.

Dr. Rosa’s Lebens-BalsamVeritabil se póte procura numai în

JD eposit-a.l-C ă. p r ix i c ip a l - i â . p ro d .-o .c e to r* a .l-u .i

B. Fragner,Farmacia „Zum schwarzen Adleru Prag 205—3.

I n B u d a p e s t a : la farmacia I. von Török.Tóté farmaciile din B r a şo v u f precum şi tóté farmaciile mai m ari din m onar­

chia A ustro-ungară au deposita din acesta balsamU de viâţă.Totü de acolo se póte av ea :

Alifia de casă universală de Praga( IP x a g re r T T n ,rversa ,l-IE 5C a/u .ssa ,l" toe)

unii medicament»? sigurii şi prin mii de scrisori de mulţămire recunoscuţii în contra tuturorü inflamaţiuniiorti, răniloru şi umfláturilorű.

Acestf^ se întrebuinţâză cu succesa sigura la inflamaţiuul, la stagnaţiunea lap­telui şi întărirea ţîţelora cu ocasitnea îuţercării copilului, la abscese, ulcere, pustule cu puroiu, carbuncule; copturi la unghe, la panariţii [ulceraţiunl la degete, la în tăriturl, umfiătui’I, tum órea glanduleloru li nfatice, lipume etc. — Tóté infiamaţiunile, umflături, în tăriturl se vindecă în tim pula cela mai scu rta ; la caşuri îuse, unde s’a form ată deja puroiu, absórbe buba şi o vindecă în tim pula ceia mai scu rta fără dureri.

in c u t ió r e á 25 s i 35 cr .F I t î a t e n t i !* *De-ore-co alifia de casă uuiversală de P raga sé ir^i-

teză forte desa, facil pe fiă-cine atenta, ca singura numai la mine se preparézá după receta originală. Acesta este nu­

mai atunci veritabilă, decă cu tió r 'le din me aia galbinU, în cari se pune, sun ta înfăşu­rate în hârtiă roşiă pe care se află tipărită în 9 limbi esplicaţiunea cuin se se în tre ­buinţeze, împachetate şi în cartóne vinete, — cari sun ta provédute cu marca fabricei de mai susU.

Balsam pentru autj.( G - e h . o r - B a l s a i n )

Cela mai probata şi prin multe încercări cela mai temeinica medicamenta pentru vindecarea auru lu i greu şi spre redobândirea audului perdutU. I F la c o n I fl.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.