Cuprins:

1. Acizii graşi..............................................................................................pag2

1.1 Acizii graşi.............................................................................................

1.2 Structura molecura...............................................................................

1.3.Proprietaţile acizilor graşi............................................................pag3 1.4.Importanţa acizilor graşi pentru om................................................... 1.5.Surse de acizi graşi........................................................................pag42.Familia omega-3............................................................................................. 2.1.Sursele de acizi graşi omega 3......................................................pag6 2.2.Suplimente.....................................................................................pag7 2.3.Toxicitate şi efecte adverse...................................................................3.Familia omega-6.....................................................................................pag8 3.1.Sursele de Omega 6........................................................................pag9 3.2Suplimente............................................................................................... 3.3.Toxicitate şi efecte adverse...................................................................4.Raportul ditre omega-3 şi omega-6................................................................5. Cum se poate realiza echilibrul între omega 3 si omega 6?...............pag106.Funţii şi utilizări............................................................................................. 6.1.Boli cardiovasculare...................................................................pag11 6.2.Sistemul imunitar şi inflamaţia.................................................pag12 6.3.Cancer.........................................................................................pag13 6.4.SPM şi dismenoreea.............................................................................. 6.5.Beneficii în sănătatea orală.................................................................. 6.6.Îndepărtează durerile de gât şi spate........................................pag14 6.7.Scad colesterolul................................................................................... 6.8. Menţin frumuseţea pielii..................................................................... 6.9.Formează şi întreţin creierul................................................................ 6.10.Previn infarctele........................................................................pag157.Alte utilizări.....................................................................................................8.Ce acizi graşi esenţiali aţi dori să luaţi?.........................................................9.Bibliografie............................................................................................pag16

1

1. Acizii graşi

1.1 Acizii graşi sunt componenţi fundamentali ai multor categorii de grăsimi, cărora le conferă diferitele lor gusturi, aspecte si grade de fluiditate. Ei sunt acizi monocarboxilici, cu catenă normală (saturată sau nesaturată) si număr par de atomi de carbon (de la 4 la 30 atomi de carbon). Excepţie fac căţiva acizi ciclici si acidul izovalerianic. Sinteza acizilor graşi este un proces foarte activ deţinând un rol important in stocarea rezervelor energetice ale organismului. Capacitatea organismului de a depozita glucoza sub formă de glicogen este limitată, astfel incât glucoza care prisiseşte peste nevoile imediate si nu poate fi pastrată ca glicogen este convertită in acizi graşi şi depozitată ca trigliceride in toate ţesuturile, in mod preponderent in ţesutul adipos. Proteinele alimentare, intr-o măsură redusă, furnizează şi ele material pentru sinteza de acizi graşi. De asemenea, prin arderea acizilor graşi se metabolizează cantitati mai mari de energie decat acelea puse in libertate de oxidarea glucidelor, deoarece catenele hidrocarbonate din moleculele de acizi graşi cuprind mai mult hidrogen decât glucoza.

1.2 Structura moleculară a unui acid gras este sub formă liniară şi prezintă o "coadă" alcătuită dintr-un lanţ de molecule de carbon şi hidrogen. Are caracter hidrofobic ("îi este frică de apă", nu se combină cu moleculele de apă). În capăt este prezentă o moleculă de carbon care se leagă de un atom oxigen printr-o legătură dublă şi printr-o legătură simplă de -OH (hidroxil). Această parte este considerată hidrofilă, combinându-se cu moleculele de apă.  Sunt principalii componenţi ai săpunului deoarece "coada" este solubilă în substanţe uleioase, iar "capul" în apă topind şi spălând murdăria.Termenii saturat, mono-saturat şi poli-saturat se referă la numărul de atomi de hidrogen ataşaţi de molecula de hidrocarbon din coadă. Grăsimile provenite din animale au legături simple între atomii de carbon din coadă. Atunci când conţin cel mai mare număr de atomi de hidrogen se numesc saturate. Acestea sunt de obicei solide la temperatura camerei. Acizii graşi saturaţi

2

(palmitinic, stearinic) se găsesc cu precădere în grăsimile animale (unt, smântână, untură). Acizii grasi saturati sunt folosiţi de câtre animale ca substanţe de rezervă si formează grasimi tari, stabile putin reactive.

Acizii graşi nesaturaţi sunt mai fragili, mai fluizi, fiind sensibili la oxidare (adică răcesc in contact cu aerul). Ei constituie baza grăsimilor de origine vegetală, sub formă de uleiuri vegetale (soia, floarea-soarelui, germeni de grãu, porumb, sâmburi de strugure), dar îi gasim in cantitate mare şi in peşte sau in carnea mamiferelor marine. Consumul abundent de acizi graşi saturaţi face sa creasca nivelul colesterolului in sânge.Pentru sinteza grăsimilor proprii organismul are nevoie de acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi în anumite proporţii Grăsimile nesaturate ajută la arderea celor saturate dacă raportul între ele este de doi la unu. Dacă acidul linoleic este prezent în cantitate suficientă, ceilalţi doi acizi graşi pot fi sintetizaţi în organism. Consumul ridicat de carbohidraţi determină creşterea necesarului de vitamină F.

1.3.Proprietaţile acizilor graşi:

Proprietaţile fizice:în majoritate,acizii graşi sunt substanţe solide.Din clasa celor saturaţi primii trei sunt lichizi,iar ceilalţi solizi.Cei solizi au structură cristalină,unde se află asociaţi prin legături de hidrogen sub formă de dimeri.Temperaturile de topire şi fierbere cresc in concordanţă cu creşterea masei moleculare.Acizii graşi cu lanţ scurt (până la 12 C) sunt solubili in apă iar la toţi acizii cu lanţ mai mare de 12 atomi de carbon,predomină caracterul hidrofob.Toţi acizii graşi sunt solubili in solvenţi arganici.

Proprietaţile chimice:acizii graşi reacţioneaza cu bazele dând săruri sau săpunuri.Săpunurile scad tensiunea superficială a soluţiilor şi se comportă ca excelenţi agenţi de emulsionare.Cu alcoolii,acizii graşi reacţionează dând naştere la esteri.

1.4.Importanţa acizilor graşi pentru om

   Omul, ca şi toate celelalte vieţuitoare, îşi resintetizează lipidele proprii, în cea mai mare parte din grăsimile din alimente , dar şi din alte substanţe (glucide, protide). Organismul uman, prin mijloacele metabolice pe care le are la dispoziţie, nu poate crea duble legături dincolo de carbonul 9, de aceea, acizii graşi polinesaturaţi, trebuiesc introduşi în mod obligatoriu în organism prin hrană.Pe acest considerent, sunt numiţi esenţiali (AGE) sau vitamine F (G. Niac).  Toţi acizii graşi de care omul are nevoie, se pot sintetiza pa baza AGE, motiv

3

pentru care, acizii graşi nesaturaţi sunt substanţe neesenţiale pentru om şi pentru animale. Asigurarea acizilor esenţiali se poate face din surse exclusiv vegetale (oleaginoase, uleiuri), cu excepţia acidului ω-3, care se găseşte mai mult în peşte.   Grăsimile saturate nu numai că nu sunt necesare organismului, dar aduc şi deservicii sănătăţii, prin faptul că îngraşă şi cresc colesterolemia şi trigliceridemia. Acizii graşi saturaţi cu lanţ lung (palmitic, steraic), în plus, se digeră şi se absorb greu, putând crea diverse probleme digestive. În schimb, acizii graşi saturaţi cu lanţ foarte lung (melistic, cerotic), prezenţi în ceara de albine, nu se absorb intestinal, comportându-se ca fibrele vegetale.  În cazul omului sănătos, lipidele trebuie să asigure aproximativ 15% din necesarul caloric. Din totalul acestor lipide, se recomandă ca peste 66% să provină din gliceride formate din acizi nesaturaţi. 1.5.Surse de acizi graşi

Sursa principală de acizi graşi sunt uleiurile vegetale nerafinate şi anume uleiul de floarea-soarelui care conţine acid linoleic în procent de 68%, de soia 59%, de măsline 15%, nuci de cocos 65%, boabe de orez 1.3%, de mazăre 2% şi untura de porc 9%. Alte surse sunt germenii de grâu, seminţe de in, şofran, soia şi alune, nuci, migdale, avocado. Inamiciii Vitaminei F sunt grăsimile saturate, căldura şi oxigenul. Necesarul zilnic este de 2-6g adică 10-15g ulei vegetal.

Cele doua grupe de acizi grasi esentiali carora li s-a acordat cea mai mare atentie sunt acizii grasi omega-3 si omega-6. Omega este un termen folosit pentru a indica poziţia primei duble legături la nivelul catenei hidrocarbonate (capătul nepolar), numarând de la capătul metilic al catenei. Astfel acidul linoleic este numit un acid gras ω-6, deoarece prima dublă legatură este poziţionată dupa saşe atomi de carbon, iar acidul linolenic este un acid gras ω -3, deoarece prima dublă legatură este poziţionată la al 3-lea atom de carbon. Termenul de acid gras este folosit pentru a desemna faptul că acidul organic conţine un rest hidrocarbonat lung, nepolar, solubil în solvenţi nepolari.

2.Familia omega-3

Acizii tip omega-3 (ω-3) sunt compuşi organici, care în soluţie apoasă determină apariţia unui pH acid datorită ionilor de H3O+. Acizii organici determina scăderea pH-ului unei soluţii apoase prin grupările carboxilice conţinute în moleculă. Ei pot conţine una sau mai multe grupări carboxilice, dar şi un capăt hidrofob reprezentat de o catenă hidrocarbonată de diferite lungimi, care poate fi

4

saturată sau nesaturată, în funcţie de prezenţa sau absenţa dublelor legături, precum şi în funcţie de numărul lor.

Acizii linoleic si linolenic sunt acizi graşi esenţiali pentru mamifere (nu pot fi sintetizaţi de câtre organismul acestora). Pe lânga acidul linolenic în seria ω-3 se mai găsesc şi acizii eicosapentanoic (EPA) si docosahexanoic (DHA). DHA este un acid gras ω-3 cu o catenă lungă de 22 atomi de carbon, cu 6 duble legături prezente în molecula sa. Este acidul cu cele mai multe duble legături prezent în natură. EPA este un acid gras ω - 3 cu o catenă de 20 atomi de carbon si cu 5 legături duble. Acidul linlolenic, EPA si DHA se găsesc în special în organismele marine, mai precis în peştele oceanic. Numeroase cercetări au demonstrat faptul că aceşti acizi sunt responsabili pentru scăderea lipoproteinelor cu densitate scazută (LDL), colesterolemiei si a trigliceridelor la pacienţii tratatţi cu ulei de peşte bogat în acizi omega -3.

Astăzi cercetătorii caută să înteleagă cum aceşti acizi influenţează activităţi metabolice, la nivel celular, modulând diverse procese precum dezvoltarea vederii, reacţiile inflamatorii, tromboza si carcinogeneza. Alimentaţia noastră zilnică presupune consumarea a cel puţin 20 de acizi graşi diferiţi, care sunt clasificaţi ca fiind saturaţi, mononesaturati sau polinesaturaţi. Aceşti acizi graşi suferă numeroase tranformări în organismul nostru dupa absorbţie, precum β-oxidare pentru depozite energetice în organism, sau încorporarea în fosfolipide, componente majore a membranelor celulare.

În mod normal acizii ω -3 reprezintă numai o mică fracţiune din totalul de acizi graşi ingeraţi. Suplimentele pe bază de ulei de peşte pot conţine până la 50 % din compoziţie acizi omega-3. Mici cantiţăti de acizi ω - 3 au fost decelate şi în alte alimente de orgine animală, precum carnea de vită, carnea de porc sau chiar în carnea de pasăre. Plantele conţn acizi graş nesaturaţi tip ω - 3, de exemplu inul conţine un precursor al acizilor ω -3 regăsiţi în peşte, numit acid E-linolenic. Deşi omul poate transforma în organism acidul E-linolenic în DHA, EPA şi acid docosapentaenoic, această metabolizare la nivelul organsimului uman are loc cu un randament scăzut.

După consum, acizii ω - 3 sunt absorbiţi la nivelul intestinului, dupa care sunt încorporaţi în membranele celulare de la nivelul tuturor ţesuturilor organismului. Studii recente au indicat că indiferent de sursa de acizi ω - 3 ingerată (din peşte, de la diferite plante ca precursori, suplimente nutritive sau alte surse), s-au observat schimbări majore la nivelul membranelor celulare, la câteva zile de la ingestie. De asemenea s-a mai observat că membranele celulare componente ale unor anumite ţesuturi, precum retina, miocard, creier, sunt bogate în aceşti acizi graşi. De asemenea, se pare că aceste membrane acumulează cantităţile de acizi graşi ingerate în timp, fiind un marker al conţinutului în aceşti acizi ai alimentaţiei.

5

Acizii ω - 3 pot influenţa funcţionarea unor proteine conectate direct cu stratul dublu membranar, precum rodopsina. Schimbările conformaţionale la nivelul acestei proteine transmembranare, survin în funcţie de modificările luminii, fiind mai eficiente în membrane celulare bogate în acizi graşi ω - 3. Canalele ionice sunt alte elemente influenţate de prezenţa acizilor tip ω - 3 în membrana celulară. Atfel se pare că acizii ω - 3 modulează activitatea unor canale ionice precum cele voltaice de sodiu şi calciu, canale esenţiale în excitabilitatea celulelor miocardice, Ca2+ intracelular fiind responsabil de excitaţia acestor celule. Acizii ω -3 inhibă activitatea unor proteine cuplate cu canale ionice de la nivel cardiac, acest mecanism fiind presupus a sta la baza propietăţilor antiaritmice a acestor compuşi. Numeroase studii clinice indică diverse efecte protectoare manifestate de acizii omega -3 în diverse boli coronariene.

The American Heart Association recomandă ca doza zilnică de acizi graşi tip omega - 3 să fie de cel puţin 300 mg pentru un om sănătos (adică aproximativ două mese cu peşte pe zi), în timp ce un bolnav cu boli coronariene ar trebui să consume zilnic aproximativ 1000 mg. Deşi reacţii adverse sau efecte farmacotoxicologice importante nu au fost semnalate în prezent, totuşi US Food şi Drug Administration recomandă ca doza zilnică să nu depaşească 3000 mg., deoarece s-au semnalat unele probleme privind controlul glicemiei la unii pacienţi, tendinţe la sângerări sau creşterea LDL colesterol. Deşi se cunoaşte că ingestia zilnică de acizi ω - 3 are afecte benefice asupra miocardului, totuşi obiceiurile alimentare sunt greu de schimbat, pentru cei mai mulţi oameni. O alternativă este înglobarea unor cantităţi mici de acizi tip ω - 3 în unele alimente deja existente pe piaţă, aceasta fiind o tendinţă în creştere printre producătorii de alimente, mai ales pentru cei din industria cărnii. De semenea suplimentele pe bază de ulei de peşte oceanic, sunt o soluţie pentru a se atinge DZR (doza zilnică recomandată) din aceşti acizi. Astăzi se caută noi surse de acizi graşi precum EPA sau DHA, aceştia fiind extraşi şi de la alte organisme precum Crypthecodinium cohnii, o algă, sau Echium plantagineum, o plantă ale cărei seminţe sunt bogate în ulei ce conţine steridonic. Rămâne de vazut dacă în viitor alimentele îmbogăţite cu acizi omega -3 vor deveni ceva uzual în obiceiurile noastre alimentare.

2.1.Sursele de acizi graşi omega 3:

• Somonul, sardinele, heringul şi alte specii de peşte oceanic;• Alunele de pădure;• Uleiul de canola;• Seminţele de in

6

2.2.Suplimente

Este esenţial ca suplimentele cu EPA si DHA să includă vitamina E pentru a preveni râncezirea, şi ca acestea să fie luate împreună cu suplimente cu vitamina E pentru a preveni oxidarea lor în corp. De fapt, câteva dintre rezultatele contradictorii ale studiilor folosind uleiul de peşte se pot datora faptului că, în anumite cazuri, suplimentele folosite nu conţin vitamina E care să le protejeze. Rezultatele studiilor au fost mai bune când EPA a fost luat impreună cu supliment de vitamina E. Per capsulă, suplimentele de ulei de peşte conţin în general între 180 şi 400 mg de EPA plus 120 până la 300 mg DHA. Deşi ficatul de cod conţine EPA si DHA, trebuie evitate dozele mari de vitaminele A şi D, care dacă sunt ingerate în cantitate mare, pot fi toxice.

2.3.Toxicitate şi efecte adverse

Nu sunt cunoscute efecte toxice ale EPA si DHA sau ale acidului alfa-linolenic. Timpul de coagulare trebuie să scadă o dată cu suplimentarea dar este încă în limitele normale.

Acizii omega 3 sunt necesari pentru:

- funcţionarea sistemului nervos;- prevenirea depresiilor;- prevenirea bolii Alzheimer;- prevenirea bolii Parkinson;- menţinerea elasticităţii vaselor sangvine;- prevenirea hipertensiunii arteriale;- scăderea nivelului colesterolului;- prevenirea obezităţii;- prevenirea îmbătrânirii precoce;- prevenirea bolilor de tip rheumatoid;- întărirea sistemului imunitar;- prevenirea alergiilor.

7

3.Familia omega-6 Cuprinde acidul cis-linoleic, acidul linoleic, şi acidul gamma-linolenic (GLA). Acidul cis-linoleic se gaseşte în anumite plante şi în uleiuri vegetale. Acidul linoleic se gaseşte în majoritatea plantelor şi uleiurilor vegetale. În corp o anumită cantitate de acid cis-linoleic este transformat în GLA, forma cea mai terapeutică din familia omega-6. GLA sintetizat se mai gaseşte în anumite plante, primula, agrişe negre, uleiul de limba-mielului fiind sursa cea mai obişnuită. Corpul transformă în final GLA intr-o altă grupă de protaglandine antiinflamatoare. Din nou această ultimă conversie este responsabilă de efectele terapeutice ale omega-6. De altfel ar fi de notat că acidul cis-linoleic şi acidul linoleic pot fi de asemenea transformaţi în prostaglandine antiinflamatoare.Dintre toţi acizii tip ω - 6, cel mai important este acidul arahidonic. Prin stimularea celulelor de câtre stimuli externi, din membrana celulară se eliberează acidul arahidonic, precursor al unor substanţe endogene cu diverse roluri în organism precum stimularea agregarii plachetare, reglarea secreţiei gastrice, sau bronhoconstricţie. Metaboliţii acidului arahidonic reprezintă ţintele unor importante medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau antiasmatice tip antagonişti ai leucotrienelor. S-a constatat că acizii ω - 3 din alimentaţie au acţiuni asemănătoare acestor medicamente, dar şi interfera în procesele naturale pe care le inhibă, prin substituţia acidului arahidonic în mebranele celulare. Astfel, are loc inhibiţia unor procese naturale precum agregarea plachetară, bronhoconstricţia, sau chiar pot afecta reglarea tensiunii arteriale. În mod normal acidul arahidonic este eliberat prin metabolizarea fosfolipidelor prezente în membrana celulară, mai ales cea neuronală. Deasemenea substanţe endogene cu roluri asemănătoare în organism (leucotriene) se mai eliberează şi din membrana eozinofilelor, celule componente ale seriei granulare a celulelor limfocite. Aceste substanţe au rol important în medierea inflamatiei, apărute la nivel local, în urma unor diverşi stimuli externi. Inflamaţia apare în mod normal în urma unei infecţii, răni, alergii sau alte cauze externe. Totuşi, patologic, inflamaţia necontrolată s-a dovedit a fi implicată în diverse boli precum artrita reumatoidă, astmul sau ateroscleroza. Marc E. Surette consideră că propietatea acizilor ω - 3 de a substitui şi astfel a interfera în metabolismul acidului arahidonic stă la baza propietăţilor asemănătoare antiinflamatoarelor nesteroidiene. În domeniul alimentaţiei şi al sănătăţii cardiovasculare,omega-6 a avut,până în ianuarie 2009,o “imagine proast㔺i prin urmare s-a recomandat o reducere a consumului.Cu toate acestea, American Heart Association a publicat o analiză a mai mult de doua duzini de studii controlate şi probe observaţionale care vizează legătura dintre omega-6 şi riscul de boli cardiovasculare.Concluzia sa este

8

că,consumul de cel puţin 5-10 % din energia totală de la acizii graşi omega-6 reduce riscul de boli cardiovasculare în comparaţie cu cantităţi mai mici.Studiul merge mai departe şi spune că reducerea aportului de omega-6,la niveluri mai scăzute poate creşte riscul de boli cardiovasculare şi nu contribuie la diminuarea acestuia,cum s-ar fi crezut. Pe scurt, American Heart Association recomandă o doză de omega-6 de cel puţin 5-10 % din consumul total de energie,sau mai concret spus,între 12 si 22 grame pe zi,în funcţie de vârstă,sex precum şi de nivelul de activitate fizică. 3.1.Sursele de Omega 6 sunt: seminţele de in, uleiul de canepă, seminţele de canepă, uleiul de seminţe de struguri, seminţele de dovleac, uleiul de susan, uleiul de nuc, fisticul, seminţele de floarea-soarelui, uleiul de măsline, măslinele, uleiul de coacăze, uleiul de castane, uleiul de germeni de grâu, puiul.

3.2Suplimente

Atât în studiile ştiinţifice, cât şi în practica clinică, capsulele de ulei de primula s-au dovedit a fi primele pentru suplimentul de GLA. Dar capsulele de ulei de primula conţin numai 45 mg de GLA impreună cu 100 mg de acid linoleic - principalul acid gras care are efecte inflamatorii -, adică exact ceea ce se incerca a se evita cu GLA. Aşa că aveţi nevoie să luaţi o mulţime de capsule de ulei de primula pentru a ajunge la doza terapeutică de GLA, dar in acelaşi timp ingeraţi mult acid linoleic. Totuşi, s-au gasit alte surse mai bogate in GLA, printre care uleiul de limba-mielului si uleiul de agrişe negre. Aceste uleiuri furnizează mai mult GLA (240 - 300 mg per capsulă), în timp ce conţin mai puţin ulei linoleic - 50 mg pe capsulă

3.3.Toxicitate şi efecte adverse

Nu se cunosc efecte adverse sau toxice pentru GLA.

4.Raportul dintre omega-3 şi omega-6

Cercetătorii cred că raportul perfect dintre omega 3 şi omega 6 este de 1 la 4, în condiţiile în care tendinţa de consum este de 1 la 10 sau chiar 1 la 20 în favoarea omega 6, potrivit Regimes Maigrir.Acest dezechilibru este cauzat de supraconsumul de seminţe, cereale şi uleiuri

9

vegetale sau peşte. Consumul excesiv de omega 6 nu este bun pentru sănătatea noastră şi poate provoca diverse probleme de sănătate, cum ar fi retenţia de apă, creşterea tensiunii arteriale, risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge.

5. Cum se poate realiza echilibrul între omega 3 si omega 6? Prin: - Reducerea consumului de uleiuri vegetale (în special cele bogate în Omega 6); - Reducerea consumului de carne de la animale hrănite cu cereale; - Creşterea consumului de peşte si uleiuri de peşte; - Creşterea consumului de carne de bovine hrănite cu iarbă.

Dacă este consumat în raport corect cu omega 3, omega 6 contribuie la: - Reducerea durerii asociate cu poliartrita reumatoida;

- Eliminarea disconfortului cauzat de sindromul premenstrual, endometrioza ; - Reducerea eczemelor si psoriazisului; - Eliminarea acneei rozacee; - Prevenirea şi îmbunătăţirea neuropatiei diabetice; - Menţinerea stării de sănătate a pielii, ochilor, părului şi articulaţiilor; - Reducerea colesterolului; - Prevenirea inflamaţiilor musculare; - Lupta împotriva bolilor cardio-vasculare; - Dezvoltarea creierului (la copii) şi transmiterea semnalelor nervoase; - În cazul cancerului, reduce efectele secundare ale chimioterapiei.

6.Funţii şi utilizări

Aşa cum s-a explicat mai devreme, printre rolurile principale pe care acizii graşi le joacă în organism este acela în sintetizarea prostaglandinelor, substanţă asemănătoare cu hormonii, care este produsă şi utilizată de toate celulele. O dată produse, protaglandinele reglează toate funcţiile organismului nostru, inclusiv cele cardiovasculare, reproducătoare, imunitare, şi ale sistemului nervos. În plus, acizii graşi servesc ca părti structurale ale membranei celulare şi protejează astfel celula de invazia toxinelor, bacteriilor, viruşilor, substanţelor cancerigene şi alergenilor. Este uşor de înţeles de ce cercetările au legat dezechilibrul acizilor graşi de o varietate de boli cronice printre care bolile de inimă, cancerul, diabetul, artrita, alergiile, problemele legate de sistemul nervos, inclusiv tulburările de

10

comportament, probleme dermatologice şi diferite tulburări imunologice. Pentru a vă da o idee despre cât de mare este dezechilbrul, în ultimii 100-150 de ani raportul dintre acizii esenţiali omega-6/omega-3 s-a modificat de la 2 la 1, la aproximativ 30 la 1.

6.1.Boli cardiovasculare Interesul faţă de acizii graşi a început când cercetătorii au observat că, în ciuda unei diete incredibil de bogate în grăsimi, în Groenlanda eschimoşii au o rată scazută de boli de inimă, ca şi de cancer şi diabet. Contrariaţi de aparentul paradox, cercetătorii au studiat dieta eschimoşilor şi au descoperit că era bogată în acizii graşi omega-3 EPA şi DHA proveniţi din peştele de apă rece şi din mamiferele marine care formează principala hrană a eschimoşilor. Studiile făcute apoi în Japonia, Suedia si Olanda au confirmat faptul că cu cât era mai mare consumul de peşte bogat în grăsimi omega-3, cu atât era mai scăzută incidenţa bolilor cardiovasculare şi multe studii confirmă că EPA protejează împotriva bolilor de inimă. De exemplu, în 2002, rezultatele studiului făcut pe asistente medicale a arătat că femeile care au mâncat o mare cantitate de peşte sau grăsimi bogate în acizi graşi omega-3 au înregistrat un risc mai scăzut pentru boli coronariene.EPA ajută la prevenirea aterosclerozei în mai multe feluri. Plachetele, celulele sanguine care permit coagularea şi agregarea sângelui, pot adera la peretele arterelor, contribuind la ateroscleroza sau rigidizarea arterelor. EPA acţionează ca un solvent natural al sângelui şi previne aderenţa plachetelor. El reduce avarierea pereţilor arteriali, o altă cale de a inhiba ateroscleroza. S-a constatat că DHA şi EPA îmbunătăţesc raportul lipidelor din sânge. Scad colesterolul total, trigliceridele şi VLDL, în timp ce măresc HDL. Studiile asupra GLA au condus la randamente similare atinse cu EPA. De asemenea studiile făcute cu ulei de primula - o sursă bogată în GLA ca şi cele efectuate pe ulei de peşte au dat rezultate pozitive în îmbunătăţirea anomaliilor lipidelor la unii bolnavi de diabet cu condiţia să fi primit suplimente cu vitamina E. Este interesant de notat că deoarece aspirina subţiaza sângele, a fost folosită pentru a preveni atacurile de cord. Alte studii au sugerat că uleiul de peşte, din peştele consumat sau din suplimentele cu ulei de peşte este superior aspirinei în prevenirea bolilor de inimă, fară a genera ulcere, sângerări gastrointestinale, anemie şi alte efecte adverse ce apar prin utilizarea aspirinei. În studiile care folosesc atât

11

aspirina, cât şi ulei de peşte combinaţia s-a dovedit mai eficientă decât aspirina singură. Aceşti factori împreună cu faptul că EPA apare ca factor de scădere al colesterolului,îmbunatăţeşte raportul sânge/grăsime, face ca uleiul de peşte să fie mai bun, mai sigur ca opţiune în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare la oamenii cu risc mare. De altfel,există noi dovezi că EPA reduce aritmia cardiacă la animale şi probabil şi la oameni. EPA apare de asemenea ca eficient în tratamentul bolilor de inimă diagnosticate. Aceasta este dovada că uleiul de peşte reduce tensiunea arterială şi poate reduce durerile toracice la bolnavii de anghină. Într-un studiu din 2001, 1,5 g de supliment cu acid gras omega-3 pe zi a redus dezvoltarea şi a grăbit regresia bolilor coronariene. Datorită capacităţii sale de a fluidiza sângele, GLA s-a dovedit capabil să scadă hipertensiunea la animale şi ajută la îndepărtarea durerilor generate de anghină, la oameni. Într-un studiu în care au fost implicaţi 2000 de bărbaţi care au supravieţuit unui atac de inimă, aceia din grup cărora li s-a dat să mănânce peşte mai mult, 29% dintre ei au prezentat un risc redus, murind din alte cauze. Acest rezultat este comparabil cu rezultatul obţinut cu medicamentele cu statin. 6.2.Sistemul imunitar şi inflamaţia Atât EPA, cât si GLA par să aibă efecte pozitive asupra funcţiei imunitare şi asupra inflamaţiilor. Prin blocarea prostaglandinelor proinflamatorii, EPA tinde să amelioreze simptomele astmei, bronşitei cronice, emfizemului, dermatitelor atopice, artritei reumatoide, maladiei Raynaud, ale maladiei lupus eritematos, artritei psoriatice, psoriazisului şi gutei. Suplimentele cu ulei de peşte au fost eficiente în tratarea maladiei Crohn şi colitei ulceroase. Într-un studiu recent folosind niveluri ridicate de GLA (1,4 g) ulei din seminţe de limba-mielului, pacienţii cu artrită reumatoidă au manifestat ameliorări semnificative ale simptomelor. În numeroase studii, GLA a uşurat simptomele eczemelor şi dermatitei atopice şi a redus suprafata de piele afectată. Studiile folosind GLA au arătat de asemenea beneficii clinice la pacienţii cu tulburări autoimunitare cum ar fi lupus si scleroza multiplă. Mecanismul antiinflamator al GLA este uşor diferit de acela a EPA, dar el pare sa fie complementar cu activitaţile antiinflamatorii ale EPA.

12

6.3.Cancer Numeroase studii „în eprubetă" şi pe animale au arătat că EPA si GLA pot sa prevină sau să inhibe dezvoltarea cancerului, mai ales a celui mamar într-o varietate de moduri, sugerând astfel posibilitatea unui tratament eficient şi în acelaşi timp netoxic. Se pare că GLA normalizează celulele canceroase fără să afecteze celulele sănătoase, blochează creşterea vaselor de sânge care hrănesc tumorile şi împiedică creşterea celulelor tumorale. EPA se arată promiţător în prevenirea cancerului de colon. Studiile pe oameni au arătat că EPA ajută la prevenirea metastazelor -răspândirea cancerului - în cancerul de sân, de colon, adenocarcinom şi cancerul de plămâni. Funcţionează singur sau împreună cu terapia convenţională şi pare să fie benefic ca terapie complementară împreună cu chimioterapia şi radiaţiile. 6.4.SPM şi dismenoreea În mai multe studii, uleiul de primula, bogat în GLA a redus simptomele sindromului premenstrual (SPM) inclusiv depresia si irascibilitatea. Cercetătorii cred că o deficientă a CLA cauzează o sensibilitate anormală la hormonul prolactină, care conduce la simptomele SPM. Există date privitoare la faptul că GLA ar putea fi un tratament eficient pentru formaţiunile fibrochistice din sân. Suplimentarea cu acizi graşi esentiali pare să fie benefică şi în cazurile de dismenoree - ciclurile menstruale dureroase. Într-un studiu efectuat pe adolescente, grupul care a primit suplimente cu EPA, DHA şi vitamina E a prezentat o reducere vizibilă a durerilor menstruale după două luni de suplimentare. Aparent, suplimentele au împiedicat formarea prostaglandinelor pro-inflamatoare în celulele membranei uterului, ceea ce în mod normal ar produce simptome precum crampe, greaţă, vomă, dureri de cap şi balonări.

6.5.Beneficii în sănătatea orală

Consumul acizilor graşi polinesaturaţi, care se gasesc în peşte, reduce riscul apariţiei parodontozei cu 20-30%.Parodontoza se manifestă prin inflamarea şi înroşirea gingiilor, aceste simptome fiind însoţite de senzaţia de durere. În timp, apare fenomenul îndepărtării gingiilor de pe suprafaţa dinţilor şi fără intervenţia stomatologică promptă, acesţia pot în cele din urmă să cadă. Conform datelor unei cercetări conduse de Universitatea Harvard, Statele Unite, parodontoza este o afecţiune extrem de des întalnită, a cărei apariţie ar putea fi evitată prin consumul

13

acizilor graşi polinesaturaţi –omega 3 şi omega 6 –care se gaseşte cu precădere în peşte. Pentru a obţine rezultate bune în prevenţia parodontozei este suficient consumul a 40 mg de DHA şi de 10 mg de EPA zilnic. Spre exemplu, 100 de grame de somon, macrou sau ton, conţin mai mult de 1 gram de acid DHA.

6.6.Îndepărtează durerile de gât şi de spate Acizii graşi omega 3 şi 6 din uleiul de pesşe pot îndeparta durerea asociată afecţiunilor de spate sau gât. Un grup de cercetători americani au efectuat un test clinic pentru 125 de persoane care sufereau de lombalgie sau cervicalgie. Rezultatele cercetării au indicat faptul că un supliment cu ulei de peşte a permis în cazul a 60% dintre pacienţi întreruperea medicaţiei antiinflamatorie.

6.7.Scad colesterolul

Acizii graşi, omega 3 şi 6, deţin un rol important în reglarea colesterolului şi a altor lipide din sânge (trigliceride). Acizii graşi favorizează elasticitatea arterelor, curăţă vasele sangvine şi fluidizează sângele.

6.8. Menţin frumuseţea pielii

În afara beneficiilor în ceea ce priveşte prevenirea sau tratarea anumitor afecţiuni, acizii graşi contribuie la menţinerea unui aspect frumos şi sănătos al pielii. Previn apariţia ridurilor inestetice, combat celulita şi ajută la păstrarea elasticităţii, prin repararea ţesuturilor. Prin acţiunea vasodilatatoare şi antiiflamatoare, acizii graşi menţin pielea mai tonică şi previn varicele.

6.9.Formează şi întreţin creierul

Acizii omega 3 intervin în formarea creierului la fetus. Aceştia condiţionează buna dezvoltare a celulelor nervoase şi senzoriale. Mai taâziu, acizii graşi joacă un rol important la nivelul creierului, ameliorând în special procesul de cunoaştere. Studii ştiinţifice au demonstrat că un consum periodic de cel puţin o dată pe săptămână de peşte gras (bogat în omega 3) poate reduce riscurile provocate de maladia Alzheimer.

14

6.10. Previn infarctele

Acizii graşi fluidifică sângele şi împiedică agregarea plachetelor responsabile de tromboză (formarea cheagurilor). Potrivit cercetătorilor în domeniu, o creştere de 1% de omega 3 în alimentaţie poate reduce cu 40% riscurile de infarct.

7.Alte utilizări

Uleiul de peşte şi GLA se pot dovedi de asemenea a fi componentă importantă a programului de scădere în greutate. Datele ştiinţifice sugerează că aceşti nutrienţi favorizează metabolismul grăsimilor, arzând astfel caloriile în plus. Studiile pe animale sugerează că uleiul de peşte şi GLA încetinesc dezvoltarea glomeronefritei - o boală de rinichi - şi pot ajuta pacienţii să nu mai fie nevoiţi să facă dializa. EPA poate proteja împotriva durerilor provocate de pietrele de la rinichi. În fine, se poate spune că există dovezi că acizii graşi esentţali pot fi utili în tratamentul anumitor tulburări ale sistemului nervos central. Există rapoarte că atât uleiul de peşte, cât şi GLA afectează schizofrenia. Mai mult, uleiul de peşte ajută în cazul bolii bipolare (bolii maniaco-depresive), al depresiei şi altor tulburări de comportament; GLA este eficient în dislexie şi în tulburările de hiperactivitate la copii.

8.Ce acizi graşi esenţiali aţi dori să luaţi? Proprietăţile acizilor graşi omega-3 şi omega-6 sunt extrem de importante. Ambele favorizează procesele antiinflamatorii proprii ale organismului, actionând ca şi cortizonul, dar fără efecte adverse. Ambele au proprietăţi cardioprotective şi anticanceroase. Probabil vă veţi întreba: Pe care dintre ei ar trebui să-l iau? Adevărul în această privintă este ca suplimentarea cu acizi graşi esenţiali este un caz care trebuie rezolvat pe încercate. Reţineţi totuşi că medicii şi cercetătorii au observat răspunsurile individuale la diferiţi acizi graşi, aşa că ar trebui să experimentaţi. Încercaţi un tip de supliment pentru o lună şi apoi schimbaţi-l cu altul. Comparaţi rezultatele şi păstraţi-l pe cel mai eficient. Dacă rezultatele nu sunt clare, puteţi utiliza ambele suplimente pentru a stabili un echilibru care să se dovedească bun în cazul dumneavoastră. De fapt, câţiva practicieni sugerează, să se administreze împreună ambele suplimente EPA/DHA şi GLA, iar studiile au arătat că EPA şi GLA folosiţi împreună dau rezultatele cele mai bune în anumite scopuri, cum ar fi reducerea proceselor inflamatorii şi în artrita reumatoidă.

15

9.Bibliografie: http://www.medicalstudent.ro/biochimie/de-ce-acizii-graşi-

omega-3-sunt-benefici-pentru-mentinerea-sanatatii.html; http://www.tratamente.naturiste.info/index.php/

displayArticle/index/1/135/Acizii-grasi-Omega-6; http://www.omega3.com.ro/index.php?omega-3=acizii-

grasi-esentiali; Biochimie,vol.1 de Ioan Miron,Cristian,Adriana Irina

Miron.

16