UNIVERSITATEA „BABEŞ BOLYAI”FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA

AFACERILOR

ARMONIZĂRI FISCALE

Accizarea produselor din tutun în Uniunea Europeană

Masterand:Biţa Mirela

Boca Maria-GabrielaExpertiză contabilă şi audit

2010

CUPRINS

Capitolul 1. Scurtă introducere în problematica accizelor ............................................... 3

Analiza accizelor .............................................................................................................. 4 1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993) ............ 6 1.3. Studiul legislativ privind accizele ............................................................................. 9

Capitolul 2. Consecinţe neintenţionate ale accizelor pe tutun ....................................... 11

2.1. Background ............................................................................................................. 11 2.2. Consecinţe neintenţionate ....................................................................................... 11

Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea Europeană ................................................. 16

Structura accizelor ......................................................................................................... 17 3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem ...................................................................... 20 3.3. Fumatorii îşi plătesc drumul lor? ............................................................................ 22 3.4. Venituri şi probleme privind rata de impozitare ..................................................... 23 3.5. Contrabanda cu ţigări .............................................................................................. 25 3.6. Implicaţii pentru politica fiscală a tutunului ........................................................... 26

Capitolul 4. Tabele accize - tutun .................................................................................... 30

Referinţe bibliografice ...................................................................................................... 48

2

Capitolul 1. Scurtă introducere în problematica accizelor

Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie – cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993.

O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.

Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.

Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica.

Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia

3

aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.

Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul carburantului.

Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor bugetare.

Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul – respectiv franarea consumului – trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.

Analiza accizelor

Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc.

In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de

4

reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul.

Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.

In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura.

Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1 ian. 1998.

Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in permanenta.

De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

5

Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la:

• stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea;

• actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;

• pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.

1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta:a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele;b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute.

Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale.Momentul datorarii accizelor il constituie:a) data efectuarii livrarii pentru producatori;b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.

Sfera de aplicare

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:

6

a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;b) produsele din tutun;c) produsele petroliere;d) alte produse si grupe de produse.

Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.

De asemenea, platitori de accize sunt:a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii;b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.

La punctul b), "produse de tutun" se includ: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat fumatului etc.

Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.

Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de 20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori utilizeaza in retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna.Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.

7

Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.

Accize sunt impozite indirecte pe consumul sau utilizarea anumitor produse. Spre deosebire de taxa pe valoare adăugată (TVA) , acestea sunt specifice impozite în principal, de exemplu, exprimată ca o sumă de bani pentru fiecare cantitate de produs.Taxele cel mai frecvent aplicate accize sunt cele pe băuturi alcoolice, produse din tutun prelucrat şi produselor energetice (carburanţilor şi combustibililor pentru încălzire, cum ar fi benzina şi benzină, electricitate, gaze naturale, cărbune şi cocs).

Toate statele membre ale UE aplică accizele la aceste categorii de produse trei. Veniturile din accize revin în întregime statelor membre. Legislaţia UE în domeniul accizelor pentru aceste produse a fost adoptată în principal în contextul instituirii pieţei interne la 1 ianuarie 1993, care a implicat eliminarea controalelor de natură fiscală la frontierele interne între statele membre. Această legislaţie, care a fost dezvoltat în continuare, deoarece, pot fi împărţite în trei categorii principale:

1. Structura taxei care urmează să fie aplicat la un anumit grup de produse. Structura de impozitare înseamnă definirea de categorii de produse, modul în care acciza este calculat (de exemplu, pe hl, pe grad alcoolic, la 1000 de piese, etc), sfera de aplicare a posibilelor scutiri, etc

2. Ratele minime ale accizelor pe care statele membre trebuie să le respecte pentru fiecare tip de produs. De mai sus, aceste rate minime, statele membre pot stabili nivelurile lor liber propria rata.

3. Dispoziţii generale care se aplică pe categorii de produse. Aceste dispoziţii se referă, în special, producerea, depozitarea şi circulaţia între statele membre de produse accizabile.

Modalităţile de impozitare a produselor din tutun au fost introduse la 1 ianuarie 1993. Ele sunt rezultatul discuţiilor care au început în 1985 cu Cartea albă privind realizarea pieţei interne, în care Comisia a propus armonizarea totală a accizelor pe tutunul prelucrat. Cu toate acestea, Consiliul a ales sa nu profite de această abordare şi nu ia în considerare o armonizare a ratelor accizelor pe întreg teritoriul Uniunii Europene necesare pentru buna funcţionare a pieţei interne.

Actual cadrului comunitar pentru impozitarea produselor din tutun prevede pentru o structură comună (definiţiilor de produse şi mijloace de impozitare) pentru accizelor la produsele din tutun, precum şi rata de nivelurile minime, peste care statele membre sunt libere să fixeze ratele naţionale lor la nivelurile pe care le consideră adecvate în funcţie de circumstanţele lor naţionale proprii. În plus, legislaţia comunitară prevede în prezent o revizuire a structurii şi ratelor accizelor la tutun la fiecare patru ani. Comisia este obligată să facă rapoarte periodice privind taxarea tutunului şi aceste rapoarte trebuie să fie prezentate Consiliului.

Raportul din 2006 a luat în considerare toţi factorii relevanţi. Deşi acciza este în primul rând un instrument pentru generarea de venituri la nivel naţional, de elaborare a

8

politicilor în acest domeniu a trebuit să ia obiectivelor generale ale tratatului în considerare. Având în vedere caracteristicile produselor din tutun prelucrat, raportul a acordat o atenţie deosebită pentru motive de sănătate, luând în stoc a Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului, adoptată recent în cadrul Organizaţia Mondială a Sănătăţii.Control, deţinerea şi circulaţia de afaceri a suspendat de tutun-taxei sunt supuse la dispoziţiile comune prevăzute în Directivele 92/12/CEE şi 2008/118/CE. În conformitate cu principiile pieţei unice, persoane particulare bucura de o mai mare libertate de a-cumpărare plătit taxa pentru bunuri proprii utilizarea lor în statul membru, la alegerea lor şi să le transportului spre un alt stat membru fără a fi nevoie de a plăti drepturile din nou.

1.3. Studiul legislativ privind accizele Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa, comercializeaza astfel de produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia interna livrati prin societatile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de stat, platitorii de accize sunt aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din rafinarii catre alti beneficiari decat sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii.

In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import. Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie cota de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%.

Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate.Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1, introduse in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.

Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr. 42/1993).LISTA taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din taraNr. crt

Denumirea produsului sau grupei de produse Cota%

1 Alcool* 32 Tuica si rachiuri naturale 503 Vinuri 204 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de

cereale din care:100

9

- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar 3005 Bauturi pe baza de vin din care:

- coniac- sampanie- vin spumos si vermut

11520011545

6 Bere din care:- bere ambalata in cutii metalice- bere ambalata in sticle sub 0.5 l

55200150

7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 808 Cafea solubila 809 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 30010 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 7011 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 4512 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 7013 Mobilier scluptat 5014 Articole de cristal 5015 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 2016 Benzina premium, regular si normala 1517 Benzina fara plumb 13.518 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 619 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea

cilindrica a motorului peste 188 cmc50

20 Produse de parfumerie 2021 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un

receptor de semnale videofonice; combine audio40

22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-disc

40

23 Camera video 5024 Cuptoare cu microunde 5025 Motociclete, scutere si miniscutere 3026 Aparate foto 2027 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 2028 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns

incorporat30

29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un singur corp

20

30 Arme de vanatoare 100* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS Nota:Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.

10

Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, valorifate prin societati comerciale – baza de impozitare o reprezinta contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.

Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cat au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.

Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe baza de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit sau importate temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

Capitolul 2. Consecinţe neintenţionate ale accizelor pe tutun

2.1. Background

Pe 20 septembrie 2006 Eudoxa, directorul Waldemar Ingdahl a organizat un discurs în Praga, la invitaţia Institutului Liberální, în ceea ce priveşte securitatea şi impactul economic al accizelor tutunului si armonizarea în Uniunea Europeană. Problema este în prezent un subiect foarte fierbinte în Europa, deoarece implică structura de dezvoltarea în continuare a UE, problemele economice ale statele membre noi şi problema armonizării fiscale, în general. Dezbaterea are în vedere acordarea atentiei în ceea ce priveşte problemele sănătăţii publice, din strategiile de reducere a noxelor şi consecinţele sociale ale impozitarii. Lăsând la o parte aceste probleme, poate conduce la dependenţa de cale în politicia economica, adoptarea unei politicii comune în domeniul accizei, fără a explora căi alternative care ar putea duce la rezultate mai bune.

2.2. Consecinţe neintenţionate

Accizele sunt un fenomen vechi. Din moment ce ei au de colectat costuri mai mici decât impozitele pe venit, adesea, aceasta a fot metoda preferată de impozitare de multe guverne, înainte de secolul 20.

Tutunul, în special, a fost perceput ca o taxa impozabila, acest impozit fiind de multe ori cel mai stabil şi profitabil venit pentru guvern. Pentru a da un exemplu, în zilele monopolului de tutun al guvernului din Suedia, accizele la tutun au reprezentat cu mult de 13 la suta din veniturile guvernamentale până în 1940. Astăzi, ele reprezintă mai puţin

11

de 1 la suta din veniturile bugetare, dar în alte ţări ele încă mai sunt o sursă importantă de venituri.

Iniţial, fiind instituit cu caracter moralist, protecţioniste sau din motive de venituri, scopul acum s-a mutat la motive de sănătate publică. Stabilirea criteriilor clare de impozitare s-a dovedit a fi o problemă dificilă pentru Uniunea Europeană încă de la structura de bază a fost prevăzută în Directiva din 1972. Până în prezent, a ramas stabilita doar o rata totala minima de 57 la sută din preţul de vânzare cu amănuntul, constituita printr-o acciza proporţionala, calculata ca procent din pretul maxim de vânzare cu amănuntul, combinat cu o acciza specifica calculata pe unitatea de ţigări (Variind între 5 - 55 la suta de o valoare monetară stabilită la 1.000 ţigări). Statele membre din sud, cu o producţie indigena de tutun, prefera impozitele proporţionale. Statele membre de nord prefera o acciză specifică mai ales cele care importa tigari (cu excepţia Suediei, care urmează modelul proporţional).

Unele ţări au ales nivelul minim al elementului specific, în timp ce altele s-au adaptat la cel mai înalt nivel, contribuind la o considerabilă variaţie de preţ în cadrul UE. Ţigările sunt cel mai impozitate substanţial din lume, fiind impozitate cu 75 la sută din preţul de vânzare cu amănuntul; variaţiile în preţul calculat pe unitate face o mare diferenţă de preţ la nivelul vânzării cu amănuntul. În cazul în care diferenţele sunt prea mari devine foarte profitabil pentru a le contrabanda sau să se facă cumpărături de ţigări la frontieră de jurisdicţii fiscale reduse. Prin urmare, UE afirmă că pentru o armonizare a impozitării accizelor pe tutun este nevoie de un nivel vest european, precum contrabanda a atins proporţii enorme, în special în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Adesea, accizarea tutunului este văzută ca o modalitate de îmbunătăţire inofensiva a sănătatii publice, dar există un efect de dezavantaj. Factorii de decizie politică prea des nu iau în considerare acest efect atunci când creşterea veniturilor fiscale stompeaza utilizarea tutunului. Anume, efectul pe care oamenii reactioneaza catre guvern a creat stimulente economice, care produc consecinţe neprevăzute, chiar şi pentru astfel de produs nepopular ca tutunul.

Este buna armonizarea? Nu şi dacă se cumpara pe piaţa neagră şi ţigările low-cost, precum ţigările arată modificări scăzute în cererea cu privire la preţ. Studiind exemple de creşteri de taxe anterioare putem vedea că ceea ce începe cu cumpărătorii de frontieră, în curând se înlocuieşte cu crima organizată atrasa de profituri uriase si pedepse mici pentru cei prinsi facand contrabandă. Creşterile bruste privind ratele de impozitare rezulta ca se încadrează în vânzări de ţigări impozitate, cu scăderi ale veniturilor guvernamentale.

Putem vedea această evoluţie în Statele Unite în 1960, atunci când statul New York, a dublat taxele fiscale a tigarilor în anul 1965. Crimele organizate au început să prade pe cumpărătorii de frontieră scotandui din afacere.

Cresterea dramatica a ratelor in asigurări şi securitate a condus la o ridicare a costurilor, ulterior la cresterea profiturilor mafiotilor, care, de asemenea, au început să se infiltreze in companii şi guvern. Guvernatorul la acel moment, Nelson Rockefeller, a cerut

12

reglementări federale mai dure privind canalele de distribuţie, a crescut aplicarea legii, dar in 1970 statul s-a adancit in contrabanda cu tigari. În 1965 statul a confiscat 70.000. de cutii de contrabandă, în 1970, 112.000. cutii, deoarece contrabanda crescuse vertiginos. Comitetul de stat privind investigarea al New York-ului a estimat că între anii 1966 şi 1971 industria a pierdut vanzari de 10 miliarde dolari (în valoare de azi), iar statul a pierdut 294 milioane de dolari din veniturile privind accizele din cauza contrabandei. Creşterea accizelor aca si consecinta crearea unui sistem de distribuţie duală, unde buna stabilire a pietei ilegale a fost plină de războaie şi reprezentantii pietei legale aratau ca niste cetăţi. Răspunsul a fost de a introduce o lege care sa interzica transportul de cantităţi mari de ţigări între linii de stat, dar interdicţia a mutat accentul crimei organizate de la contrabandă la jafuri împotriva transporturilor legale în interiorul statului New York.

Ce a atenuat în cele din urmă situaţia a fost de fapt reducerea impozitului în perioada 1976-1982, o rata a inflatiei ridicata a scazut accizele reale cu 40%. Potrivit CDC, New York nu a văzut nici o modificare semnificativa a ratei populatiei fumătoare, în ciuda politicii fiscale ridicate, cu ratele de imersiune de la 24,4% în 1991 la doar 23.2% în 2001, prezand chiar o uşoară creştere în rândul adulţilor tineri.

Aparitia World Wide Web în 1994 a înfiinţat site-uri web de vânzare de ţigări cu jurisdicţii fiscale reduse. Vanzarea pe internet face dificila identificarea tarii de origine a vânzătorului pentru scopuri de impozitare. Vanzarile impozitate au scăzut în perioada 1994-1996 de la 79% din piata la 73% si a lovit statul New York deosebit de grav. Guvernatorul George Pataki a încercat să interzică în mod eficient cetăţenilor de a face achiziţii de pe internet în scopul de a salva veniturile, înainte de a fi răsturnat. Cresterea taxei în 2002 (Creşterea impozitului pe un pachet de ţigări la 7.50 dolari) a servit numai pentru a spori profiturile în contrabandă, consolidarea crimei organizate şi re- introducerea la scară largă a cumpărăturilor transfrontaliere.

În plus, grupurile teroriste au început să intre în racheta contrabandă. Timbrele fiscale contrafacute pentru ţigări au fost deja identificate într-un apartament închiriat de către teroriştii arestati pentru tentativa de bombardare a World Trade Center în 1993, şi creşterea de Hezbollah a fost creditată ca profituri masive în contrabanda cu ţigări. Intrarea acestor grupuri cu o înclinaţie mare de violenta este o dezvoltare periculoasa, în special deoarece infrastructura necesară pentru ţigări de contrabandă ar putea bine să fie folosite în alte scopuri, cum ar fi traficului şi a contrabandei de uraniu.

Este important ca Europa evită astfel dezvoltarea americana, dar noi vedem deja iesirea din ea. Comisia Europeană identifică 50 reţele de contrabanda ca fiind active în UE, un număr care este probabil mic inca. Bandele criminalitatii vietnameze au început un război deschis privind profiturile din ţigari în Germania în anul 1996.

În 1997, Suedia a ridicat accizele la ţigarete la 63%, rezultând într-o scădere a vânzărilor legale de 25%in primul trimestru al anului 1998. Vamele suedeze au fost în mare măsură neputincioase să afecteze rapid stabilirea de inele de contrabandă şi stabilirea la scară mare în primul rand a crimei organizate în Suedia. Panica din declinul brusc din vanzarea

13

de ţigări şi comerţ prosper pe internet, apoi ministrul Thomas ÖSTROS a fost chiar înclinat pentru a elimina secretul corespondenţei si a da Post Office ordinul de a deschide toate pachetele. În cele din urmă, au reţinut secretul poştal, dar ei prezinta linii drepte cumplite pe care guvernul suedez le-a pus. Umilit în public, guvernul suedez a trebuit să recunoasca că nu a putut să susţină propriile legislaţii şi a redus accizele la 1 august 1998.

În timp ce reducerea pune o adâncitură în profiturile spirală din contrabandă şi cumpărături transfrontaliere, ea a continuat. Vamele suedeze au fost confiscate in proportie de 1.35 milioane de pachete de ţigări în 2002, număr care a crescut la 3,7 milioane în anul 2003. În 2003 a existat o grevă generală recent în rândul a 90 la sută din tutungerii în Franţa, protestând cresterea accizelor, de asemenea, cu acte de nesupunere civilă şi demonstraţii.

Norvegia nu poate fi membru al UE, ci ca un membru al SEE este bine în valoare de observare; ca nivel de accize la tutun in Norvegia impozitele sunt mai mari decât in UE, fapt care a dus la un centru comercial de frontieră cu Suedia intr-un ritm alert. Vamale din centrul Norvegiei au confiscat 117000 ţigări, 950 kg de tutun în septembrie 2006.

Europa de Est este sa armonizeze accizele la nivelurile minime in anul 2009, dar aceste niveluri minime sunt încă prea ridicate pentru naţiunile în cazul în care nivelul mediu de trai nu ar putea atinge media UE pentru zeci de ani. Acesta a fost declarat astăzi că în cazul în care rata de contrabandă atinge 20 la sută din piaţa internă, politicile fiscale a accizelor va fi ces mai dificils pentru a o menţine. Unele dintre noile state membre sunt deja acolo. În ciuda dublării ratei confiscărilor în fiecare an începând cu 2001, lituaniană încă se aşteaptă în continuare la o ridicare a contrabandei. Dar diferenţele între nivelurile de impozitare a accizelor de asemenea provin din stimulentele pentru contrabandă în Europa de Vest, de exemplu, s-a calculat că 12 la sută a tuturor vânzărilor interne din Finlanda sunt, de fapt, contrabanda cu ţigări. OMS estimează că mai mult de 20 miliarde de pachete de ţigări de contrabandă sunt în întreaga lume de astăzi.

De altfel contrabanda si cumparaturile transfrontaliere acciza impozitele mari au creat o piaţă pentru ţigări low-cost in Europa, atunci când tutunul companiilor inregistreaza o scădere de calitate si la preţuri mai mici. Sa calculat că în anul 2003 ţigările low cost cu acciză minimă reprezintă 50 la sută de pe piata suedeza. Înainte de instituirea accizei minime de 90 pe sută din "cele mai-in-demand", o asociaţie profesională calculeaza că membrii săi au pierdut 65 milioane € în veniturile şi guvernul € 100 milioane de euro în accize, în timp ce scăderea preţurilor la ţigări în mod eficient. ţigări de contrabandă, de asemenea, pune în pericol sănătatea fumătorilor în continuare. Guvernul suedez a avertizat recent pe site-ul său că noul val de ţigări ilegal produse contin niveluri mai ridicate de monoxid de carbon şi gudron decât standardele stabilite.

Adesea se afirmă că accizele compensau guverneul pentru cresterea costurilor cu îngrijirea sănătăţii. Un studiu interesant realizat în anul 2001 de către Louise Roberts de la Universitatea din Lund "Pot fumătorii sa plătească pentru păcatul lor alimentar? " poate

14

asigura hrana pentru gandire printr-o perspectiva internationala. Aceasta cercetare oferit accesul unei colectii de date, datorită biroului de statistica suedez, furnizand mai multe studii fiabile.

Studiul a descoperit că costurile de spitalizare, concedii medicale, de îngrijire a fumătorilor din sectorul public reprezinta cu € 92,200 mai mult decât costurile nefumătorilor si traiesc in medie cu 4 ani mai putin.

Într-un comentariu cu privire la studiu, profesorul Björn Lindgren de la Universitatea Lund a remarcat faptul că creşterea accizelor încă nu ar acoperi costurile suportate de fumători, în timp ce creşterea contrabandei, da. El a propus o alternativă de finanţare cu diferenţiate primelor de risc, în cazul în care fumătorii plăteasc mai mult pentru securitate si asigurări sociale, concentrându-se asupra costurilor pe cei care le provoca. Astfel, fumătorii sa plătească pentru cresterea riscului lor, în timp ce încă isi pot păstra libera lor alegere. La compararea rezultatelor cu alte studii, mai târziu, în 2005, arata că fumatul costa guvernul suedez € 2,89 miliarde (în comparaţie cu costurile concediilor de boala absenteismul costa 2 miliarde €), iar accizele se ridica la 900 milioane euro in venituri.

Încercările de a menţine accizele au văzut introducerea unor metode din ce în ce mai avansate, cum ar fi introducerea de marcaje şi numere de serie unice pe cutiile de ţigări. Astăzi nu se primeşte atat de mult finanţarea în comparaţie cu strategia că accizele vor reduce fumatul din cauza preţului ridicat (în Suedia primeşte doar 28 la sută din finanţarea acordată de droguri de prevenire). Deoarece studiile neurologice cu privire la progresul dependenţei de tutun, face mai mult posibila perspectiva de a vedea fumatul ca o boala cronica, mai degrabă decât o lipsă de caracter. Studiile arată schimbări în obiceiurile motivaţionale care creează dependenţă, cu accent pe motive biologice şi psihologice de dependenţei de tutun care se adreseaza fumătorilor neafectati de cresterea accizelor la tutun.

O altă alternativă ar fi să se extindă pe instrumentul de rate minime stabilite pentru anumite produse, de diferenţiere faţă de taxa de rate ale accizelor pe produse adecvate pentru o strategie de reducere a noxelor. Un astfel de exemplu pentru o strategie de reducere a efectelor nocive pot fi observate pentru tutunul suedez numit "snus". Vânzările în UE sunt interzise începând cu anul 1992, Suedia face exceptie de la interdicţie deoarece a intrat in anul 1995.

O parte din motivul numarului de fumatori dependenti din Suedia care se incadreaza in cei 50% pentru anul 1960 si 18% astăzi (Suedia este una dintre puţinele ţări care se potriveşte cu obiectivul OMS de 20% rata de fumători) este utilizarea de snus. Renuntarea la tutun nu este o alternativa inofensiva, dar oferă o alternativa pentru reducerea riscurilor. Barbatii suedezi utilizeaza in mod tradiţional snus în loc de ţigări, care determină o rată de fumat doar de 17 procente. Pe langa acest fapt femeile nu utilizeaza in mod traditional iar cifrele arata ca rata femeilor fumatoare din Suedia, comparativ cu Statele Unite si Canada este de 22%. Prin urmare cancerul pulmonar la barbati este mult mai scazut decat cel al femeilor vorbind la nivel european.

15

Începând cu anul 2001, vânzările de ţigări sunt în scădere cu 5 procente pe an, în timp ce utilizarea de snus creste cu 3-4%. Acesta a fost estimat că 47 la sută din toţi utilizatorii snus sunt foşti fumători. Un studiu efectuat în 2001, inclusiv 2000 persoanele fizice au indicat că 33% dintre cei care au renunţat la fumat au făcut acest lucru prin utilizarea de snus, în timp ce doar 17%au folosit ale metode de renunţare la tutun.

Când accize au crescut în anul 1997 multi dintre fumatori au trecut la snus. Deoarece suns a fost considerat in Suedia ca fiind produs alimentar, accizele acestui produs sunt comparativ mult mai mici decat alte forme de tutun. Snus este impozitat la o valoare de 13.65 euro/kilogram iar cutiile intotdeauna contin doar 24 grame, prin urmare accizele au o valoare nesemnificativa.

Efectele pozitive de sanatate in comparatie cu fumatul, taxa pe accize redusa si atitudinea publicului au deturnat fumatul la alternative sanatoase. Snus ar putea fi, de asemenea, considerat ca o alternativa low-cost, pentru renunţarea la fumat în tarile estice europene membre, în cazul în care interdicţia este ridicată.

Nu toate sunt bune cu snus, precum interdicţia creează de asemenea probleme. Eu am vorbit de situaţia de la graniţa norvegiană-suedeză, dar acest lucru este mai rău în ceea ce priveşte Finlanda. Finlanda a avut o parte din populaţie care a utilizat snus, dar nu a făcut excepţie de la interzicerea acesteia cand a intrarat în UE. Astfel, in momentul de fata in Finlanda se recurge la contrabanda de snus din Suedia, insa a fost vandut destul de deschis in unele magazine. Cu o diferenţă de preţ de 2,50 euro de câştig net per cutie vândute de contrabandişti, oferă o racheta destul de profitabila. Autorităţile au fost, de asemenea, foarte permisivi în susţinerea interdicţiei, iar Comisia Finlandei a cerut recent Curtii Europene de Justiţie schimbari cu privire la sustinerea interzicerii vanzarilor in regiunea autonoma. Utilizarea de snus în Finlanda a fost stabilizata, interdicţia ajungand la 2,5% din populaţie, în timp a crescut semnificativ in unele grupari. Se estimeaza ca acum 15-16 ani, cel putin 20% din populatie au incercat snus, care este o cifră mai mare decât aceeaşi categorie de vârstă din Suedia.

În concluzie, accizele au consecinţe nedorite pentru sănătate şi securitate atunci când oamenii răspund la Regulamentul guvernului care trebuie să fie luate în considerare atunci când se discută de armonizare în continuare. Problemele sunt reale şi afectează statele membre noi, în special, dar nu sunt necunoscute în restul UE. Europa ca întreg trebuie să compare în prezent politicile economice cu psihologia, noi cunostinte stiintifice privind natura dependentei, şi să exploreze noi metode de înlocuire a ţigărilor şi strategiile de reducere prejudicioase.

Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea Europeană

Fumatul a fost declarat o boală mortală. Potrivit unui raport cu titlul « Tutun sau sănătate în Uniunea Europeană », finanţat si pregătit pentru Comisia Europeană (2004), fumatul este singura si cea mai mare cauza a deceselor evitabile în Uniunea Europeană (UE),

16

ucigand 625.000 fumatori în fiecare an (unul din şapte din totalul deceselor) şi costurile brute care sunt implicate sunt estimat între 1.04 şi 1.39% din PIB-ul UE în 2000. Ca coloana vertebrală a unei puternice politici fumat de intervenţie, raportul recomandă ca cresterile regulate in taxe asupra tutunului ar trebui să fie o parte implicita a eforturilor guvernamentale la nivelul UE şi la nivel de stat membru alte tutun stau la baza măsurilor de control.

Alături de nivelul urmator, structura de impozitare a tutunului este considerata importanta.Accizele la tutun ar trebui sa se perceapa la o suma fixa pentru o anumita cantitate (rata specifica), un procent fix din pretul de vanzare cu amanuntul (rata ad valorem), sau unelecombinaţii a acestor rate? Într-adevăr, până acum, un echilibru adecvat între specifice şi ad valorem de impozitare a guvernat o mare parte a dezbaterii privind armonizare a accizelor tutun în UE. Deşi directivele UE încă au reguli detaliate privind acest echilibru, raportul din 2004 consideră că diferentele în ratele de impozitare ar trebui să fie armonizate pe baza de tarife specifice, spre deosebire de ad valorem.

Structura accizelor

Structurile actuale de impozitare a tutunului din UE au evoluat in peste 35 de ani într-o serie de compromisuri politice şi exigenţe, cu reformele adesea declanşate de aderarea prospectiva a noilor state membre. Cele mai recente directive ale Consiliului prevede următoarele masuri fiscale convenite:

• statele membre impun o acciză pe ţigară constând dintr-o rata specifica şi o componenta ad valorem. Eficientă din 1 iulie 2006, acciza minimă totală taxă trebuie să fie € 64 pe mia de ţigarete (€ 1.28 per pachet de douăzeci). Acest cerinţă se aplică tuturor ţigaretelor.• În plus, nivelul minim total de impozitare pe accize pe cea mai populara categorie de pret (MPPC) de ţigări în fiecare stat membru ar trebui să să fie 57% din impozitul-inclusive (accize plus TVA) preţul de vânzare cu amănuntul. Statele sunt exceptate de la această cerinţă în cazul în care totalul accizelor la ţigări MPPC este € 101 sau mai mult pe mia de ţigarete (€ 2.02 per pachet de douăzeci).• Statele membre pot alege să stabilească un nivel minim al accizelor la toate ţigările la 100% din nivelul accizelor pe MPPC.• Trebuie să existe un element atât specific cat şi ad valorem în taxa pe ţigară accizelor percepute de statele membre, cu element specific nu mai puţin de 5% şi nu mai mult de 55% din impozitul total pe MPPC, inclusiv TVA (care este identică în vigoare la accize ad valorem taxa).• rate reduse drastic - măsurată în termeni de preţ sau greutatea de tutun- Se aplică la (a) tăiat fin sau tutun de rulare: 36% din impozitul-amănuntul, inclusiv preţ sau la € 32 pe kg; (b), trabucuri şi ţigări de foi: 5% din impozitul-amănuntul, inclusiv preţ sau € 11 pe 1000 de articole sau / kg; şi (c) tutun de fumat: 20% din impozitul-inclusive

17

preţul de vânzare cu amănuntul sau 20 € pe kg. Nu există nici prescris specific componente pentru aceste produse din tutun.• Toate produsele din tutun sunt supuse la cota standard de TVA, care nu ar trebui săsă fie mai puţin de 15%.• intra-UE transfrontaliere-plătite cumpărături francizelor sunt următoarele - ţigări: 40 pachete; ţigări de foi: 200 de articole; ţigări de foi: 400 de bucăţi; şi fumatul tutun: 1 kg.• În plus faţă de aceste măsuri fiscale, Comisia Europeană a emis normele privind avertismente referitoare la sănătate pe pachetele de ţigări, precum şi restricţii la reclame, sponsorizări, şi fumatul în locurile publice.Discuţia din acest articol se concentrează în principal pe ţigări, care reprezintă aproape 90% din vânzările totale de produse din tutun. Figura 1 arată că acquis-ul comunitar pentru ţigări permite o gamă largă de nivelurile de impozitare total (specifice şi accize ad valorem plus TVA) şi a structurilor accizelor (specifice vs ad impozite valorem), precum şi preţul de vânzare cu amănuntul, pe întreg teritoriul UE.

Sursa: Tabelul 1. Statele membre sunt clasate descrescator in functie de valoarea totală a taxei pe un pachet de ţigări. Taxele au fost calculate prin referire la preţul de vânzare cu amănuntul a MPPC pe ţigări în fiecare stat membru.

În "vechile" state membre (UE-15; a se vedea tabelul 1), totalul impozitelor pe tigari la MPPC, în medie, în exces de 300% din impozitul pe preţul de vânzare cu amănuntul, sunt cele mai mari cu privire la orice produs în lume, prin comparaţie, rata standard de TVA este, în medie, 19,8% in aceste state. În plus, în timp ce relativă totală de impozite sarcinilor de, în medie, 75% din preţul de vânzare cu amănuntul nu variază foarte mult

18

între majoritatea statelor membre, există diferenţe substanţiale în sume absolute din totalul sarcinilor fiscale şi a preţurilor cu amănuntul al ţigărilor MPPC. Marea Britanie, de exemplu, taxe fiscale € 5.88 per pachet de 20 de ţigări (din care € 3.01 este de specificRata), dar Spania numai € 1.76 (din care € 0.16 este de la rata specifice). Nu este surprinzător, preţurile cu amănuntul sunt € 7.43 şi € 2.25 per pachet, respectiv – o diferenţa de € 5.18 per pachet sau € 0.26 pe stick. În mod evident, armonizarea mai are mult drum de parcurs.Toate vechile state membre ale UE îndeplinesc cerinţa minimă a totalului accizelor de € 64 pe mia de ţigarete. În Danemarca şi Suedia, acciza totală este mai mica de 57% din preţul de vânzare cu amănuntul, dar sarcina globala a accizelore în aceste ţări este mai mare de € 101, care inlocuieste cerinţa de 57%. Din noile state membre (UE-10; a se vedea Tabelul 1), Cipru şi Malta sunt în conformitate cu acquis-ului comunitar şi Ungaria cu 57% din criteriu, dar alte noi state nu. Ele vor trebui sa creasca nivelul accizelor curente pe tigari intre 18% (Slovenia) si 310% (Letonia).

19

Surse:-Preţurile cu amănuntul, ratelor de impozitare, şi elemente specifice (2006): Comisia Europeană (2006).-Consum şi venituri fiscale (2004): surse din industrie şi calcule proprii.Procentul fumătorilor-(2002-03): www.ash.org.uk (6 ianuarie 2006).-Contrabanda (1995)Note:- UE-15 şi UE-10 sunt, fiecare, ordonate în funcţie de scăderea valorii impozitului pe ambalaj total de 20 ţigări.- MPPC este cea mai populara categorie de pret la ţigări în fiecare stat membru pe carebaza impozitului pe total a fost calculat.Preferinţa pentru un predominant specific sau taxă ad valorem este de aproximativ uniform împărţită între statele membre. Când ambele tarifele sunt exprimate ca procente din preţul de vânzare cu amănuntul exclusiv TVA-ul, 12 state membre din nord importatoare de tutun au o structură predominant specifica în principal, în timp ce 13 state membre din sud, producatoare de tutun au o preferinta pentru taxa ad valorem.Excepţii notabile la contrastul nord-sud sunt Belgia, Finlanda, Luxemburg, şi Suedia unde rata de ad valorem este mai mare decât rata specifică, şi Portugalia, unde rata de specifică domină rata ad valorem

3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem

Care este echilibrul corespunzător între impozitarea ad valorem şi specifică? În practică, soldul nu este dictat de consideraţii teoretice despre calitatea produsului, costurile externe, sau veniturile, dar mai ales prin măsuri protecţioniste. Tutunul crescut acasă din statele membre din sud este mai ieftin decât cel de calitate superioară din amestecuri americane pe care statele membre din nord il importă pentru consumatorii lor, cum se reflectă în diferenţele în preţurile cu amănuntul minus taxele (cu alte cuvinte, costurile de producţie şi distribuţie), în figura 1: preţul de pre-impozitare variază de la € 0.22 (Letonia) la € 1.55 (UK) pe ambalaj, şi de la 20% (Franţa) la 39% (Lituania) din preţul cu amănuntul. Din moment ce o rată specifică tinde să scadă relativă diferenţe de preţ între low-cost şi-cost branduri ridicat, în timp ce un anunţ regim valorem nu, acesta din urmă este mult mai propice pentru producătorii din sudul Europei, în special Italia şi Grecia.

Întrucât Comisia Europeană şi-a exprimat un interes în a da mai multă greutate la rata specifică, ea poate fi instruită să revizuiască scurt argumentele teoretice în ceea ce priveşte alegerea între impozitarea ad valorem şi specifică. Într-o perfect piaţă competitivă pentru un bun omogen, alegerea este irelevantă: orice impozit specific ar putea fi înlocuit cu procentul său echivalent cu nici un efect asupra preturilor de consumatie si de productie sau asupra veniturilor guvernamentale.

Într-o piaţă competitivă imperfectă, cu toate acestea, nivelurile de calitate între produse accizabile similare, cum ar fi ţigările, diferă în mod considerabil: cineva care fumeaza ştie că există diferenţe mari de calitate între un Virginia şi două bastoane de rumeguş. Într-o astfel de piaţă, o anumită cotă de impozitare comună reduce diferenţe relative de preţ între branduri de calitate slabă şi de calitate înaltă, în timp ce o rata comună ad valorem nu. Consideraţii standarde fiscale optime, prin urmare, ar parea să

20

pledeze pentru impozitarea ad valorem - preţurilor relative ar fi neschimbate, şi consumatorii ar continua să aleagă brand pe baza costului, mai degrabă decât pe baza diferenţelor fiscale.

Aceste argumente se aplică la pieţe concurenţiale în care setul de niveluri de calitate pe oferta este dat exogen. Cu o concurenţă imperfectă, cu toate acestea, stimulentele firmelor pentru creşterea preţurilor şi să denatureze condiţiile de calitate pot fi destul de diferite în ratele de impozitare specifice şi ad valorem. În cazul unui monopolist, de exemplu, impozitarea specifică creşte costurile marginale cu o sumă fixă, în timp ce impozitarea ad valorem, actioneaza ca un impozit proporţional asupra costurilor, împreună cu o taxa (Sumă forfetară) proportională pe profituri monopole. Prin impozitarea veniturilor marginale, impozitare ad valorem, to, creste elasticitatea cererii firmei prin multiplicator 1 / (1 – to) şi astfel diminuează stimulentele pentru ca firma să crească preţurile mai sus de costul marginal. Astfel, s-ar putea aştepta ca preţurile de consum să fie mai mici în ad valorem decât sub impozitare specifică. Într-adevăr, este posibil să se arate, în caz monopol, că înlocuirea unei taxe specifice, t s , prin echivalentul ad valorem, to = ts / p, cauzează preţurile de consum să scadă şi profiturile şi veniturile fiscale la monopol să crească (Skeath and Trandel, 1994). Deci, toată lumea câştigă de la impozitarea ad valorem - cu excepţia avocatului de sănătate publică.

Aşa cum impozitarea ad valorem pare a induce firmelor să reducă preţurile, se creează de asemenea stimulente clare pentru degradarea calitatii produsului (Barzel, 1976), deoarece efectul de multiplicare a impozitarii ad valorem face îmbunătăţiri în calitatea produselor mai scumpe pentru firma. Costul de filtre de carbon, de exemplu, care purifica tutunul de gudron şi alte substanţe nocive, este supusă efectului multiplicator. De asemenea, impozitarea ad valorem reduce numărul stimulentelor de a investi în publicitate, promovare, si alte îmbunătăţiri a costurilor fixe de producţie.

În schimb, impozitarea specifică nu denaturează în mod direct deciziile producatorilor să investească în calitatea produsului. Pe scurt, alegerea între impozitare ad valorem şi specifică depinde dacă obiectivul principal al politicii este de a descuraja consumul sau de a mobiliza venituri şi dacă îmbunătăţirea calităţii produselor este considerată de dorit sau nu. În plus, în cazul în care obiectivul politicii este de a reduce consumul, nu există unele tensiuni între tendinţa de taxele specifice să conducă la consumator preţurile mai mari şi tendinţa de taxe ad valorem pentru a descuraja investiţiile în calitate, care să păstreze consumatorilor "agatat". (Pe de altă parte, în cazul în care obiectivul este de a reduce consumul de daune, ratele ad valorem au rambursare pe care le descuraja filtre scumpe echilibru.) Soluţia este probabil să fie impozitarea ad valorem la o rată echivalentă mai mare pentru a atinge nivelul dorit a preţurilor de consum, şi cu câştiguri concomitente pentru trezoreriile guvernului.

Perspectiva Pigouviană conduce la o altă concluzie total diferită, cu toate acestea – prejudiciile cauzate de fumat sunt, în orice punct din timp, independent de preţul la care ţigările sunt vândute, astfel încât corectarea externalităţilor favorizează impozitarea specifică peste impozitarea ad valorem.

21

În plus, alte, mai imediate, consideraţii ar putea guverna alegerea structurii fiscale. Astfel, un impozit specific poate fi impus la producător sau importator în cazul în care este cel mai simplu de a colecta, în timp ce, în cadrul unui sistem de preţuri la liber schimb, a unei taxe ad valorem trebuie să fie colectate la etapa comerţului cu amănuntul în cazul în care denaturarea comerţului şi a evaziunii fiscale trebuie să fie evitate. În UE, desigur, majoritatea statelor membre se sustrag de la această problemă prin determinarea de accize ad valorem prin referire la preţurile convenite cu amănuntul, făcând din accize un specific fiscal atât timp cât producătorii de ţigări nu negociază preţurile noi de vânzare cu autorităţile în accize.

3.3. Fumatorii îşi plătesc drumul lor?

În ultimii ani, controversa despre impozitarea ad valorem vs impozitare specifică în mare parte a fost preluată de către o dezbatere aprinsă cu privire la costurile pe care fumătorii le impun asupra societăţii. Fumatul este o cauza principală a cancerului pulmonar, emfizem şi bronşită cronică, şi o cauză majoră a bolilor de inima si accident vascular cerebral. Costurile economice - legate în principal de cheltuielile pentru tratarea bolilor legate de fumat, precum şi bunăstarea şi câştigurile pieţei care sunt pierdute ca urmare a bolilor legate de fumat şi moartea - sunt relevante pentru politica externă publică, dacă, adică impuse şi altora, mai degrabă decât interne, adică private suportate de fumător (de exemplu, prin intermediul contribuţiilor de asigurări de sănătate mai mari). Împreună cu informaţiile despre eşecuri, şi anume lipsa de cunoştinţe despre dependenţa şi riscurile pentru sănătate, costurile externe stabilesc un caz pentru intervenţia guvernului prin impozitare, precum şi, sau în loc de, prin regulament şi educaţie.

Diverşi cercetători au încercat să furnizeze estimări empirice ale (publică şi privată) costurilor externe brute ale fumatului. Esenţa celei mai comune abordări este de a utiliza ratele de utilizare a asistenţei medicale pentru a prognoza cheltuielile suplimentare de sănptate pentru generaţia actuală de fumatori, a face unele completări pentru costurile asociate asistenţei medicale sau de mediu second-hand "fumul de tutun", şi împărţi apoi suma totală de numărul de pachete de ţigări consumate în prezent, să ajungă la o estimare a (medie) cota de impozitare pigouviană. Deoarece externalităţile de la consumul de tutunar putea foarte bine să fie aproape constant pe fiecare unitate consumată, rata de impozitare medie trebuie să se apropie îndeaproape de rata de impozitare marginală.Pe baza o revizuire atentă a unui număr mare de studii, Lightwood concluziona că estimările costurilor brute externe variază între 0.1-1.1% din PIB în ţările cu venituri mari. Estimările mai mari se găsesc în ţările în care costurile de asistenţă medicală reprezintă o proporţie relativ mare din PIB. În ceea ce priveşte statele membre ale UE, cercetare din Marea Britanie pentru 1985-1986 costurile brute estimate între 0,08 şi 0,13% din PIB (Maynard et al 1987.,), în timp ce costurile brute în Finlanda pentru 1995 au fost estimate la 0,17% din PIB (Pekurinen, 1999).

Fumatorii tind să trăiască vieţi mai scurte decat nefumatorii, cu toate acestea, ceea ce duce la economii de plata pensiilor şi a costurilor asistenţei medicale de boli legate de vârstă. Dintr-un punct de vedere economic, prin urmare, sunt costurile nete, care

22

evaluează toate guvernamentale securitate cheltuielilor sociale pe parcursul unei vieţi, care ar trebui să fie în centrul de analiză. Deşi Lightwood et al. (2000) la concluzia că majoritatea studiilor pe secţiune transversală revizuite de către acestea indică faptul că costurile nete ale fumatului sunt mici, dar pozitive, există şi excepţii notabile în literatura de specialitate. Pentru Ţările de Jos, de exemplu, Barendregt et al. (1997) a calculat durata de timp necesară pentru economiile de costuri de la fumat să fie echilibrat de creşterea costurilor din viaţa aşteptările mai mare de non-fumatori. Rezultatele lor implică faptul că fumatul reduce costurile nete de asistenţă medicală (folosind o rată de reducere de până la 5%).

În mod similar, un studiu pentru Finlanda (Pekurinen, 1992) a concluzionat că fumatul ar putea presupune economii de costuri de asistenţă medicală nete (folosind o rată de reducere de 4%). Această dovadă este izbitoare, pentru că înseamnă că măsurile guvernului de a reduce fumatul prin impozite mai mari ar părea a fi o formă de paternalism pe care economia are puţine de spus. La urma urmei, principiul suveranităţii consumatorilor presupune ca o persoană raţională, care cântăreşte până toate costurile şi beneficiile acţiunilor sale, ar trebui să fie liberi să fumeze, atâta timp cât el este pe deplin informat cu privire la consecinţele alegerii sale şi nu impune costuri pe alţii. Desigur, astfel cum a fost subliniat, condiţia raţionalităţii încetează să se aplice în cazul în care fumătorii sunt rău informaţi cu privire la consecinţele fumatului, acţionând miopic în alegerea de a consuma un drog care creeaza dependenta (Peck et al., 2000), sau se comportă într-un mod dinamic si inconsecvent (Gruber şi Kőszegi, 2001) prin costuri şi actualizarea de prestaţii în viitorul apropiat, într-o măsură mai mare decât cele pe termen lung. În principal, cu toate acestea, ipoteza raţională este piatra de temelie a analizei economice. În consecinţă, din motive economice, rolul de impozitare la stoparea consumului de tutun la nivelul actual al accizelor nu pare a fi foarte puternică în UE, deoarece fumatorii par să plătească drumul lor şi, probabil, mult mai mult decât atât. Această concluzie economică, desigur, nu poate satisface sănătatea publică şi pledează pentru cei care cred că mai puţin fumat este întotdeauna mai bine. Dar această poziţie se bazează pe presupunerea că guvernele ştiu ce este cel mai bine pentru oameni. În echilibru, linia ar trebui să fie, probabil, trasă la furnizarea de informaţii cu privire la consecinţele fumatului, interzicerea fumatului în locurile publice, precum şi descurajarea fumatului către tineri.

3.4. Venituri şi probleme privind rata de impozitare

Impozitarea pe ţigări (şi alte produse din tutun) generează sumele de venituri fiscale foarte variate în diferite state membre, în mare parte (deşi nu în întregime) care pot fi atribuite diferenţelor la nivelul de impozitare. Tabelul 1 indică accizele la tutun, care variază de la 24 € pe cap de locuitor în Lituania la € 333 în Irlanda şi € 1353 în Luxemburg, smulgând o parte considerabilă a bazei de impozitare a acesteia statele membre vecine (vezi mai jos). Aceste cifre includ TVA, care este impusă pe accize, precum şi asupra costului produselor din tutun.

23

În medie, vechile state membre colectează în mod considerabil mai mult pe cap de locuitor decât noile state membre, cu excepţia economiile insulelor mici, Malta şi Cipru, şi Slovenia. Evident, impozit pe venit pe cap de locuitor, de asemenea, este corelat cu consumul pe cap de locuitor. După cum arată tabelul, un procent mai mare de barbati decat la femei fumează, cu excepţia cazului în emancipata Suedia, şi pe medie, procentul de fumători de sex masculin este mai mare în noile state membre decât în state vechi.

O justificare standard economică pentru impunerea de impozite ridicate pe tutun este ca minimizează eficienta costurilor de a ridica o sumă dată de venituri, deoarece elasticitatea cererii pentru ţigarete este scăzută. Ce dovezi există că această regulă a elasticitaţii inverse indică taxe pe tutun mai mari decât media?Viscusi (1992, 2002) prevede o revizuire a 41 studii privind efectele preţurilor ţigărilor asupra cererii de ţigări. Treizeci-una dintre aceste studii sunt pentru SUA, pentru care elasticităţile estimate a cererii sunt grupate în intervalul -0.4 la -1.0. Nouă dintre studiile sunt pentru Marea Britanie, unde gama elasticităţii estimate este -0.1 la -0.8, dar cele mai multe studii furniza estimări în jurul -0.5 sau -0.6. Cum era de asteptat, elasticitatea long-run este mai mare decât elasticitatea pe termen scurt şi tinerii sunt mult mai de preţ-receptivi decat fumatorii mai în vârstă. Viscusi (2006) subliniază faptul că elasticitatea preţului de tutun nu este ca alte estimari similare pentru papetărie, servicii juridice, reparaţii auto, şi ziare şi reviste, precum şi o mare varietate de produse alimentare, variind de la pui la banane. Pe echilibru, prin urmare, elasticitatea pretului a cererii de tutun nu este atât de scăzută încât sa fie în mod semnificativ mai mare decât media ratelor de impozitare ele find sunt justificate pe elasticitate inversă.

În ceea ce priveşte structura accizelor pe diferitele produse din tutun, există o substituţie considerabilă departe de ţigări super impozitate spre slab impozitate (tăiat fin)tutun. În perioada 2002-04, cantitatea medie ponderată de ţigări puse în consum a scăzut cu 10%, în timp ce cantitatea de propriul tau rolă de tutun (care reprezintă pentru unii o zecime din vânzările de produse din tutun) a crescut cu 20%. Ţigările conţin 0.75 de grame de tutun. Permiterea pentru diferenţe de cost, probabil tutun propriu rulat ar trebui să fie impozitat la două treimi din € 64 / 1000 tije nivelul accizelor pe ţigarete sau la € 57 pe kg, de trei sferturi mai mare decât curentul de acord rata minimă de € 32 pe kg.Un alt aspect se referă la calculul prevăzut a sarcinii fiscale prin referinţă la conceptul de MPPC. Acest concept, impus de utilizarea impozitării ridicate ad valorem accizelor la ţigarete, apare rău-definit şi sub rezerva de manipulare (Prognoză Oxford, 2004). Problemele administrative şi incertitudinea apar, deoarece MPPC poate fi luat din orice perioada de timp cu doi ani înainte de data la care impozitul se calculează, în timp ce categoria MPPC poate reprezenta cât de puţin 14% din volumul total de pe piaţă. În cazul în care liderul pietei în orice stat membru măreşte preţul MPPC, acest lucru poate forta taxele fiscale şi creşterea preţurilor a brandurilor competitive - un abuz de poziţie dominantă, fără îndoială, încălcare a articolului 82 din Tratatul UE.

În mod similar, criteriul de 57% are efecte perverse sub nivelul de 101 €. Un stat membru cu o piaţă volatilă de ţigări în cazul în care se schimbă MPPC-ul din partea de sus a gamei de preţuri la partea de jos poate fi în conformitate cu accize într-o zi şi să fie în

24

încălcare a acquis-ului comunitar în altă zi fără să fi făcut vreo modificare a ratelor de impozitare şi cu aproape nici o schimbare în situaţia pieţei. Adoptarea unei singure rate specifice în cele din urmă ar evita nevoia de conceptul anacronic de MPPC şi criteriul 57%. În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că taxele pe tutun sunt extrem de discriminatorii şi regresive, mai mult decât oricare alt impozit. În UE, numai 36% dintre bărbaţi şi 22% din femei plăteasc taxe pe tutun (vezi tabelul 1). Regresiv nu ar trebui să fie o problemă în cazul în care accizelor la tutun, servesc ca un proxy pentru costurile sociale care ar trebui să se reflecte în preţul de ţigări: cei săraci, la fel ca cei bogati, ar trebui să plătească pentru costurile pe care le impun asupra altora.

Dar dacă argumentul costului social nu taie multă gheaţă (a se vedea de mai sus), atunci regresiunea este o problemă care ar trebui luată în considerare. Proporţional, cei săraci cheltuiesc o pondere mai mare din venitul lor pe ţigări decât cei bogaţi, presupunând că prevalenţa fumatului este aceeaşi. Ca grup, cu toate acestea, săracii fumează mai mult decât cei bogaţi, care tind să accentueze regresiunea dintre clasele de venit. De fapt, fumatul devene din ce în ce mai concentrat în clasele inferioare - definit diferit de venit, educaţie, ocupaţie, sau clasa sociala. În timp ce cei săraci au fost ultimii care s-au apucat de fumat, ei sunt, de asemenea, ultimii care să renunţe. (A se vedea Bobak et al.. (2000))

3.5. Contrabanda cu ţigări

În plus, există probleme îngrijorătoare legate de taxarea tutunului în UE. Nivelurile ridicate de impozitare a tutunului în majoritatea statelor membre, precum şi marile diferenţe dintre acestea (împreună cu creşterile foarte mari în comerţul internaţional şi mişcările pasagerilor), au devenit motive fertile de reproducere pentru contrabandă (achiziţionarea de produse din tutun duty paid în exces în cumpărături transfrontaliere în cote de impozitare state scăzut pentru consum în high-fiscale membre) şi contrabandă (achiziţionarea şi consumul produselor din tutun pentru care nici o taxă a fost achitată).

Luxemburg este un prim exemplu de o ţară cu contrabandă majoră ca urmare a unui impozit mult mai mare pe produsele din tutun decât în statele vecine. Dacă consumul anual per adult în Luxemburg a fost aceleaşi ca consumul mediu în Belgia, Franţa, şi Germania (vezi tabelul 1), atunci doar 10% de ţigări cumpărat ar fi consumat acolo. Contrabandă este, de asemenea, o problemă între Polonia şi Germania (diferenţa de preţ este de € 2.98, vezi tabelul 1), Finlanda şi Estonia (€ 2.85), şi Grecia şi Bulgaria (€ 1.56) (Joossens şi Raw, 2000). Contrabandă a tutun de rulat este o problemă serioasă pentru Marea Britanie care are o rata specifică privind accizele ridicată de € 157.61 per kg comparativ cu Belgia, care prelevă doar o rată moderată a accizelor ad valorem de 37.55%. Doar trei din la fiecare 10 pachete de tutun de rulare consumate în Marea Britanie sunt duty-paid (House of Commons Trezoreriei Comitetului, 2005), în pofida unei creşteri considerabile a cumparaturilor la frontieră de la 1 kg la 3 kg.

Cea mai serioasa problemă cu care se confruntă majoritatea statelor membre ale UE, cu toate acestea, nu este contrabanda dar la scară largă contrabanda produselor din tutun pentru care nici o taxă a fost plătită la toate. Aşa cum indică în tabelul 1, ţigări de

25

contrabandă, ca o procent din vânzările pe piaţa internă, s-a mutat în cifre duble în Polonia şi Statele baltice, precum şi în Austria, Spania, Italia, şi Germania.

În 2004, HM Customs and Excise (House of Commons Treasury Committee, 2005) a estimat că ponderea de ţigări ilicite pe piaţa internă din Marea Britanie a fost de 15%, două treimi din care a fost reprezentat de contrabandă. Multe transporturi ilegale sunt originare din China (cel mai mare producător de tigări contrafăcute), unde ţigările nu sunt controlate în ceea ce priveşte nivelurile cancerigene (arsenic, cadmiu, plumb) şi a resturilor de pesticide periculoase sau niveluri excesive de gudron si nicotina.

3.6. Implicaţii pentru politica fiscală a tutunului

Principala concluzie a acestei revizuiri privind taxarea tutunului în UE este că argumentele externe par să fie mai puţin convingătoare decât la prima vedere. De asemenea, impozitarea peste medie a tutunului pe baza elasticităţii inverse este dificil de apărat. În plus, contrabanda, de crima organizată, este o problemă serioasă. Pe scurt, există limite conceptuale şi empirice asupra nivelurilor prea ridicate a taxelor asupra tutunului.Principalele aspecte pot fi rezumate după cum urmează:• Aparent, Comisia Europeană favorizează "o politică de intervenţie a fumatului", mai degrabă decât o abordare economică care are în vedere costurile sociale nete şi preocupările de distribuţie. Acest punct de vedere pare a fi apărat de piaţă în cazul în care aceste imperfecţiuni, cum ar fi erori de informare, sunt implicate, dar miroase a paternalism în ceea ce priveşte consumatorii de tutun raţionali. Problema cu fumul de tutun din mediu poate fi rezolvată cel mai bine de o interdicţie privind fumatul în locuri publice.

• Comisia recomandă taxe mai mari la tutun, chiar dacă taxa pe ţigarete, este de 300% din preţul de vânzare cu amănuntul înainte de impozitare, este deja cea mai mare cu privire la orice produs in lume. În mod evident, mare povara fiscală promoveaza contrabandă, care la rândul său, subminează politicile de sănătate şi venituri. Deşi cazul creşterii în continuare accizelor pe ţigări este slab, un argument poate fi făcut pentru alinierea accizelor la tutun, altele produse cu cele de pe ţigări.

• Armonizarea taxelor pe tutun, promovată de către Comisie, ar reduce contrabanda (nu smuggling), dar încalcă principiul subsidiarităţii. Interesant, armonizarea nu este urmărit în Statele Unite (sau în alte ţări federale), în cazul în care taxele pe ţigări variază de la 0.86 dolari SUA în Virginia la 2.48 dolari în New Jersey (Cnossen şi, în 2005 Smart).

• Într-o pauză cu politica urmată până acum, un raport publicat de către Comisie care acum favorizează ratele specifice peste ratele ad valorem, ca cel mai bun mijloc de a promova politica intervenţie a fumatului şi are ca goluri armonizarea fiscală. Ratele specifice nu ar necesita acordul între guverne şi producători pe preţurile de vânzare cu amănuntul prescris, care încalcă principiul pieţei libere şi care sunt sensibile la

26

manipulare. Acest lucru ar evita necesitatea de conceptul de MPPC şi criteriul 57%. Interesant, taxele - acciza ad valorem, nu sunt aplicate în Statele Unite sau în alte ţări industrializate non-UE. O rambursare a ratelor specifice, este ca randamentul lor să nu crească cu creşterea indicelui preţurilor de consum, în consecinţă, ajustarea automată ar trebui să fie prevăzută de lege.

În concluzie, Comisia Europeană pare a fi bine sfătuită să urmărească rate specifice de impozitare a tutunului şi să se limiteze elementul ad valorem la TVA. Rata creşte dincolo de nivelul actual de € 64 / 1000 sticks apare inoportună în cazul în care copilul nu este de a fi aruncat cu apa de baie. Poate că noilor state membre ar trebui să le fie acordate perioade de ajustare mai lungi. Armonizarea suplimentară nu sta bine cu principiul subsidiarităţii, deşi ar atenua problema contrabandei.

Reglementările din Franţa, Austria şi Irlanda prin care se stabilesc preţuri minime de vânzare cu amănuntul pentru ţigări sunt contrare dreptului Uniunii.

Obiectivele de protecţie a sănătăţii pot fi atinse printr-o creştere a accizelor Comisia a sesizat Curtea de Justiţie cu trei acţiuni în neîndeplinirea obligaţiilor introduse împotriva Franţei, a Austriei şi, respectiv, a Irlandei, întrucât consideră că reglementările acestor state membre în materia stabilirii de preţuri minime pentru anumite produse din tutun prelucrat, şi anume ţigările şi alte produse din tutun în Franţa, ţigările şi tutunul tăiat fin pentru rularea ţigaretelor în Austria şi ţigările în Irlanda, sunt contrare Directivei 95/591 care stabileşte anumite norme referitoare la acciza care afectează consumul acestor produse. Directiva obligă statele membre să aplice în privinţa ţigărilor o acciză care este constituită dintr-un element proporțional (ad valorem) calculat la prețul maxim de vânzare cu amănuntul, precum și dintr-un element specific al cărui cuantum se stabilește prin raportare la țigările din categoria de preț a celor mai căutate, dar nu poate fi mai mică de 5 % sau mai mare de 55 % din suma totală a sarcinii fiscale. Rata accizei proporționale și suma accizei specifice trebuie să fie aceeași pentru toate țigările. De asemenea, directiva prevede că producătorii și importatorii de tutun prelucrat sunt liberi să determine prețul maxim de vânzare cu amănuntul pentru fiecare dintre produsele lor [articolul 9 alineatul (1)].

În opinia Comisiei, reglementările celor trei state membre, prin care se impun prețuri minime care corespund unui anumit procentaj din prețul mediu al tutunului prelucrat (95% în Franța, 92,75% pentru țigări și 90% pentru tutunul tăiat fin în Austria și 97% în Irlanda), aduc atingere libertății producătorilor și importatorilor de a determina prețurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru produsele lor și, prin urmare, liberei concurențe. În consecință, aceste reglementări ar fi contrare directivei.

Mai întâi, Curtea amintește că directiva urmăreşte, în special, să garanteze că determinarea bazei de evaluare a accizei proporționale aplicate produselor din tutun este supusă acelorași norme în toate statele membre, dar și să protejeze libertatea producătorilor și importatorilor, care le permite să beneficieze efectiv de avantajul concurențial care rezultă din eventuale prețuri de cost mai mici.

27

Curtea apreciază că impunerea unui preț minim de vânzare cu amănuntul are ca efect ca prețul maxim de vânzare cu amănuntul determinat de producători și de importatori să nu poată, în niciun caz, să fie mai mic decât acest preț minim obligatoriu și este, prin urmare, susceptibil să aducă atingere relațiilor concurențiale, întrucât împiedică unii dintre acești producători sau importatori să obțină avantaje din prețuri de cost mai mici pentru a propune prețuri de vânzare cu amănuntul mai atractive.

Prin urmare, Curtea consideră că un sistem de preț minim nu poate fi considerat compatibil cu directiva în măsura în care nu este conceput în așa fel încât să excludă, în orice ipoteză, posibilitatea de a se aduce atingere avantajului concurențial care ar putea rezulta, pentru anumiți producători sau importatori ai unor asemenea produse, din prețuri de cost mai mici.

Examinarea legislațiilor naționale determină Curtea să concluzioneze că acestea nu permit să se excludă că, în orice ipoteză, prețurile minime pe care le impun aduc atingere avantajului concurențial care ar putea rezulta, pentru anumiți producători sau importatori de produse din tutun, din prețuri de cost mai mici.

În continuare, Curtea respinge argumentele prezentate de fiecare dintre cele trei state membre în apărarea reglementărilor lor. Astfel, în primul rând, Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății2 nu este de natură să pună în discuție concluzia Curții, întrucât aceasta nu impune părților contractante nicio obligație concretă în domeniul prețurilor produselor din tutun care să le permită să încalce dispozițiile directivei. În plus, directiva nu se opune unei politici de prețuri în măsura în care aceasta nu împiedică realizarea obiectivelor directivei menționate.

În al doilea rând, obiectivul de protecție a sănătății prevăzut la articolul 30 CE nu poate fi invocat decât pentru a justifica restricțiile cantitative la import și la export, precum și măsurile cu efect echivalent prevăzute la articolele 28 CE și 29 CE. Or, Comisia nu și-a întemeiat acțiunea pe aceste dispoziții din Tratatul CE.

În sfârșit, Curtea consideră că Directiva 95/59 asigură protecția sănătății și nu împiedică statele membre să urmărească combaterea fumatului. Aceasta amintește că reglementarea fiscală constituie un instrument important și eficace de combatere a consumului de produse din tutun și, prin urmare, de protecție a sănătății publice, având în vedere că obiectivul de a asigura că prețurile acestor produse se stabilesc la niveluri ridicate poate fi realizat în mod adecvat prin impozitarea mai ridicată a acestor produse, creșterea accizelor determinând, mai devreme sau mai târziu, majorarea prețului de vânzare cu amănuntul, fără ca prin aceasta să se aducă atingere libertății de determinare a prețurilor. Curtea adaugă, de asemenea, că interdicția stabilirii de prețuri minime nu împiedică statele membre să interzică vânzarea în pierdere a tutunului prelucrat în măsura în care nu se aduce atingere libertății producătorilor și importatorilor de a stabili prețuri maxime de vânzare cu amănuntul pentru produsele lor. În acest caz, acești actori economici nu vor putea să absoarbă impactul impozitelor asupra acestor prețuri prin vânzarea produselor lor la un preț mai mic decât suma dintre prețul de cost și toate impozitele aplicabile.

28

MENȚIUNE: O acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, care este îndreptată împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care decurg din dreptul Uniunii, poate fi formulată de către Comisie sau de către un alt stat membru. În cazul în care Curtea de Justiție constată neîndeplinirea obligațiilor, statul membru în cauză trebuie să se conformeze de îndată hotărârii pronunțate. În cazul în care consideră că statul membru nu s-a conformat hotărârii, Comisia poate introduce o nouă acțiune prin care să solicite aplicarea unor sancțiuni pecuniare. Cu toate acestea, în situația în care nu au fost comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, Curtea poate aplica sancțiuni, la propunerea Comisiei, de la stadiul primei hotărâri.

29

Capitolul 4. Tabele accize - tutun

Comentarii adiţionale:CZ New MPPC rate � CZK 3150 (EUR 123,92) per 1000 cigarettes.EE New MPPC rate � EEK 1609 (EUR 102,83) per 1000 cigarettes*ES: New MPPC rate as of 1/6/2010 � EUR 170,00 per 1000 cigarettesLU Figures modified as of 1/02/2010LV: * Although Latvia is allowed to postpone until 31/12/2009 the application of a minimum excise duty rates on cigarettes, at 1st January 2009 Latvia reaches the EU minimumlevel.** The most popular price of cigarettes in period 01/01/2009 – 30/11/2009MT: In Malta the excise tax structure is 50% of the retail price + EUR 22,00 per 1000 cigarettes but not less than EUR 117,00 per 1000 cigarettes.PT: Portugal may apply a reduced rate of up to 50% less than the overall minimum rate to cigarettes consumed in the most remote regions of the Azores and Madeira, made by small-scalemanufacturers each of whose annual production does not exceed 500 tonnes (Art. 3.2 of Dir. 92/79/EEC).SK New MPPC rate � EUR 121,05 per 1000 cigarettes.UK: New MPPC rate £ 314,50 (EUR 345,28) per 1000 cigarettes as of 24/03/2010.

31

32

33

34

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3(1) of Council Directive 92/80 EEC.Specific excise/per 1000 items: CZ, DK, DE, LV, MT, PL, SK, SE, BG, RO.Specific excise/per kg: CY, LT.SK: Only the specific excise is set per 1000 items.Minimum duty/per 1000 items: CZ, BEBE: as of 1st February 2010*EL as of 3 May 2010.*ES: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.*LU: as of 01/01/2009PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.*UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

35

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3(1) of Council Directive 92/80 EEC.BE: as of 1st February 2010*CZ as of 1st February 2010*EL as of 3 May 2010.*ES: Figures modified as of 1/7/2010 - VAT rate valid as of 1st July 2010.*IT: Figures don't include pipe tobacco*LU: as of 1/2/2010PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.SK: Only the specific excise is set per kg.FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.*UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

36

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3 (1) of Council Directive 92/80 EEC.BE: as of 1st February 2010*CZ as of 1st February 2010*EL as of 3 May 2010.*ES: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.*IT Figures refer to snuff and chewing tobaccos*LU: as of 1/2/2010.PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.SK: Only the specific excise is set per kgFI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010.*UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

37

Tabel comparativ legislativ Uniunea Europeana– legislaţia actuală a României privind tutunul

Domeniu Reglementare ReglementariFCTC

Legilatie UE Legislatie Ro Observatii

1) Organizareapieţei de tutunbrut

- Organizarea producătorilor îngrupuri de producători- Autorizarea unităţilor primprocesoarea tutunului- Stabilirea anuală a unei cantităţitotale de tutun brut, denumită„Prag de prim-procesare”- Acordarea de prime de producţiepentru kg de tutun brut livrat

Articolul 18Protectia

mediului sia sanatatii

persoanelor

Regulamentul CEE nr.

2075/1992 modificat prin

Regulamentele1636/1998

şi 2848/1998Reducerea gradata

asubventiilor intre

2006-2010, cand acestea

nu sevor acorda in

functie deproductie, ci doargrupurilor de prod

Legea nr.236/2003

Ordin 502/4.08.2003

Ordin.503/4.08.2003

Ordin.976/28.11.2003

ale Ministrului Agric,

pad., apelor şimediului

Hotărârea de Guvern

nr.754/14.05.2004DIV: Mai 2004

Pentru armonizarea cuprevederile FTCT va trebuiadoptată o prevedere legalăprivind eliminarea Primelor(subventii acordate de stat înfavoarea producătorilor detutun)

2) Stabilireataxelor şi aaccizelor la tutun

- Definirea produselor din tutun- Accizarea produselor din tutunNivelul accizelor armonizate va fimajorat anual începând cu data de1 iulie 2004, prin hotărâre aGuvernului, în conformitate cu

Articolul 6Masuri legate de

preturi si taxe care

se iau in vederea

reducerii cererii de

tutun

Directiva 92/79/EECDirectiva 92/80/EECDirectiva 95/59/EEC

DIV:1 ianuarie 1993

Valoarea accizei totale(acciza

specif+acciza advalorem) c.p.57%

pretul devanz al prod c.m.

Legea 571/22.12.2003(Noul Cod Fiscal)

Hot.Guv.Nr.44/februar

ie 2004DIV: 06.02.2004

HG 977/2004OG 83/2004

Acciza datorata=acc.specifică+acc.ad.valorem(val min 11E/1000 tigarete),dc acc dator<acc min, seplateste acc minimaAcc specif1000 ţigarete–5,73E+31%1000 Ţigări+ţigări foi-9

38

angajamentele asumate deRomânia în procesul de negocierecu Uniunea Europeană, laCapitolul 10 - Impozitarea. O datăcu această majorare, se vamodifica corespunzător şi nivelulaccizei minime prevăzut de legepentru ţigarete

consumat ETutun dest.fumat-17E/kgTutundest.prod.tigaret.17E/kg↑gradata pana la atingereacotei de 64% pt prodc.m.consumat

2) Stabilireataxelor şi aaccizelor la tutun

- Eliminarea scutirii de accize şitaxe a produselor din tutun dinmagazinele duty-free

Articolul 6Masuri legate de

preturi si taxe care

se iau in vederea

reducerii cererii de

tutun

OUG Nr.57/iunie 2003

DIV: iulie 2003Ord.Guv.

Nr.86/2003

Acestea sunt trecute inregim de antrepozit fiscal

- Marcarea produselor din tutun

OUG 57/iunie 2003

DIV: oct 2003Legea

571/12.2003(Noul Cod Fiscal)DIV: 1 ian 2004

HG 44/2004DIV: februarie

2004

Timbre eliberate deImprimeria NationalaContraval.timbr.suportata dela bugetul de stat Marcareade catre antrepozit.importator autorizat sau deproducator extern

-Taxa pt ocrotirea sănătăţii

OG 22/1992OG 109/1999

Pt produsele din tutun: -12% din val. Incasarilor

39

Legea 505/2001Legea 467/2002DIV: iulie 2002OUG Nr.57/iunie

2003DIV: iulie 2003

dinactiuni publicitare-2% din adaosul comercialpracticat de comerciantise utilizează pt finanţareaprogram. nat de sanatateTaxele pt producători suntincluse in accize

3)Supraveghereaşi autorizareaproducţiei,importului şicirculaţieiproduselor dintutun

- Antrepozitul fiscal- Obligaţiile de plată

Directiva 92/12/EEC Legea 571/22.12.2003(Noul Cod Fiscal)HG.44/feb2004DIV: feb2004

Definirea antrepozituluifiscal şi a condiţiilor deautorizare a acestuia

Stabilirea continutului max degudron, nicotina si CO

Articolul 9Reglementarea

continutului produselor din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: ianuarie 2004

Legea 90/2004Legea 553/2004

DIV: 31 decembrie 2006

Gudron-10mg/tigNicotina-1mg/tigCO-10mg/tig

Masurarea continut de catrelaboratoarele agreate de MScriteriipt agrearea laboratorelor

Articolul 9Reglementarea

continutuluiproduselor din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 30.09.2001 sifinalizata pana la

30.09.2002

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordin MS 858/2004DIV: 31

decembrie2006

Obligativitate de a fi trimiseanual MS, precum si laschimbarea continut de catrefirmele producatoare

Adoptarea standardelor ISO decatre MS

Articolul 9Reglementarea

continutuluiproduselor din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 30.09.2001 sifinalizata pana la

30.09.2002

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordin MS 858/2004DIV: 31

decembrie

40

2006Intocmirea unei liste cusubstantele aprobate a fi utilizatein fabricarea produselor din tutun

Articolul 9Reglementarea

continutuluiproduselor din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

Finalizata pana la31.12.2004

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordin MS 763/2004DIV: 31

decembrie2006

4) Comunicareainformatiilorprivindcontinutulproduselor dintutun

Intocmirea unui dosar alprodusului de catreproducator/importator

Articolul 9Reglementarea

continutuluiproduselor din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 18.07.2001 sifinalizata pana la

31.12.2002

Legea 90/2004Legea 553/2004DIV:31.12.2006

Lista tuturor ingredientelorCantitatea fiecaruiaMotivul utilizariiEfectul asupra sanatatiiDaca induc dependentaDatele sunt publice

Informarea MS cu privire larezultatele testelor de masurare acontinutului maxim de CO,gudron, nicotina

Articolul 10Reglementarea

comunicariiinformatiilor

privindprodusele din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV:1 ianuarie 2004

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordin MS 858/2004

DIV:31.12.2006

Informare anuala

Informarea consumatorilor cuprivire la datele testelor sicontinutul maxim de CO, gudron, nicotina prin orice mijloc adecvat

Articolul 10Reglementarea

comunicarii informatiilor

privindprodusele din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV:1 ianuarie 2004

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordin MS 858/2004

DIV:31.12.2006

Listele de ingrediente alefiecarui produs si continutulde CO, gudron, nicotina vor fi facute publice de MS

Inscriptionarea pe pachete acontinutului de CO, gudron,nicotina

Articolul 10Reglementarea

comunicariiinformatiilor

privind

Directiva 2001/37/EEC

DIV:1 ianuarie 2004

Legea 90/2004Legea 553/2004

Ordonanta nr 13/2004

DIV:31.12.2006

Pe o suprafata a pachetului,acoperind cel putin 10% dinaceasta

41

produsele din tutun

5) Etichetareaproduselor dintutun

Inscriptionarea avertismentelor ptsanatateInscriptionarea Directivei CE

Articolul 11Ambalarea sietichetarea

produselor din tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV:iulie 2001 pana celtarziu in

30.09.2002

Legea 349/2002Legea 90/2004

Legea 553/2004Legea 275/2003DIV:31.12.2006

Avertisment general(2var)Avertisment aditional(14var)Directiva Consiliului CE2001/37/CEE

Inscriptionarea produselor dintutun care nu se fumeaza

Articolul 11Ambalarea sietichetarea

produselor din tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV:iulie 2001 pana celtarziu in

30.09.2002

Legea 349/2002Legea 90/2004

Legea 553/2004Legea 275/2003DIV:31.12.2006

„Aceste produse din tutunpot dauna sanatatii siprovoaca dependenta”

Interzicerea inscriptionarilor caresugereaza ca un produs ar fi maiputin nociv decat altul

Articolul 11Ambalarea sietichetarea

produselor din tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 30.09.2003

Legea 349/2002Legea 90/2004

Legea 553/2004DIV:31.12.2006

Text, denumire, insemne alemarcii, fotografii, ilustratii

Utilizarea fotografiilor color +alte ilustrate in cadrulavertismentelor pt sanatateIntroducerea termenului deavertisment combinatAprobarea avertismentuluiDirectiva ce reglementeaza

Articolul 11Ambalarea sietichetarea

produselor din tutun

Directiva 2003/641/EEC

DIV: 1 octombrie 2004,

cel devreme, Publicarea in

biblioteca electronica dedocumente a ilustratiilor pt

fiecare din avertism. Adit.

cf Directivei 2001/37/EEC

, pana cel tarziu la

Legea 349/2002Legea 90/2004

Legea 553/2004Ordinul 764/2004DIV:31.12.2006ORDIN Nr. 618/10

aprilie 2007 siORDIN Nr. 572/ 30

martie 2007

Avertismentcombinat=avertismentaditional(una din 14var)+fotografie color saualta ilustratieCf „Directivei2003/641/EEC”

42

30.09.20046) Protectieimpotrivaexpunerii lafumul de tigara

Institutii: de invatamant, sanatate,educatie, guvernamentale,Teatre,cinematografe, Spatii de muncainchise si birouriBaruri, restauranteProtectia lucratorilor expusi lafumul de tigara

Articolul 8Protectie impotriva

expunerii la fumul

de tigara

Rezolutia CE din 18 iulie1989

Legea 349/2002Ordonanta Nr.13/2003

DIV:Decembrie 2002

Fumatul interzis, cuamenajarea de spatiispeciale pentru fumatPermis doar in conditii deventilare si dotare

7)Comercializareaproduselordin tutun

Stabilirea unei limite de varsta ptcumparatorii de produse din tutun

Articolul 16Vanzarea catre

si decatre minori

Directiva CE 2003/54/EEC

DIV: Ianuarie 2003

Legea 349/2002DIV:Decembrie

2002

Tineri sub 18 ani

Interzicerea vinderii produselordin tutun prin automate

Articolul 16Vanzarea catre

si decatre minori

Directiva CE 2003/54/EEC

DIV: Ianuarie 2003

Legea 90/2004DIV:

Decembrie2004

Interzicerea vanzarii tigaretelor labucata si in pachete cu mai putinde 20 de bucati

Articolul 16Vanzarea catre

si decatre minori

Directiva CE 2003/54/EEC

DIV: Ianuarie 2003

Ordonanta Nr.13/2003

Legea 553/2004DIV:31.12.2006

Interzicerea vanzarii produselordin tutun de uz oral

Articolul 15Comert ilicit cuprodusele din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: Iunie 2001

Legea 349/2002Legea 90/2004

Legea 553/2004DIV:31.12.2006

Interzicerea productiei siimportului produselor care nupoarta inscriptionate continutul de

Articolul 15Comert ilicit cuprodusele din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 30.09. 2003

Legea 90/2004Legea 553/2004DIV:31.12.2006

43

gudron, nicotina si COInterzicerea productiei siimportului produselor care nupoarta inscriptionateavertismentele de sanatate

Articolul 15Comert ilicit cuprodusele din

tutun

Directiva 2001/37/EEC

DIV: 30.09.2003

Legea 90/2004Legea 553/2004DIV:31.12.2006

8) Publicitatea,promovarea sisponsorizareaproduselor dintutun

Publicitatea interzisa: explicita incadrul programelor TV si radio

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 89/552/EEC

„Televiziunea farafrontiere”

DIV: 03.10.1989

Legea 148/ 2000DIV:

Noiembr2000Decizia CNA

65/2000Legea 504/2002

Publicitatea pentru tutunPublicitatea ce incurajeazacomportamente daunatoaresanatatii

Publicitatea interzisa:La televiziunile nationale siprivate, La posturile de radionationale si private, Presa scrisa+alte publicatii tipariteIn cinematografeIn cadrul serviciilor societatiiinformationale

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 2003/33/EEC

DIV: 31.07.2003 pana celtarziu in

31.07.2005

Legea 457/2004DIV:31.12.2006

In presa scrisa pe prima siultima pagina interzisa prinLegea 148/2000 cu aplicaredin 01.11.2000! Permisa doar inpublicatiile destinate in modexclusiv profesionistilor dindomeniul tutunului

Interzisa:Folosirea marcilor de tutun peproduse sau servicii care nu aulegatura cu acesteaVanzarea de dulciuri sau jucarii

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunuluiArticolul 16

Vanzarea catre si de

Directiva CE 2003/54/EEC

DIV: Ianuarie 2003

Legea 457/2004DIV:31.12.2006

44

destinate copiilor cu intentiavadita de a asemana produsul cuun tip de produs din tutun

catre minori

8) Publicitatea,promovarea sisponsorizareaproduselor dintutun

Publicitatea interzisa:Unitatile de invatamant si deasistenta medicalaPublicatiile destinate minorilorSalile de spectacole inainte, intimpul si dupa spectacoleleadresate minorilorSalile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacoleleadresate adultilor intre orele 5.00-20.00Pe biletele de calatorie(transportul public)

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 98/43/EECinlocuita de

Directiva 20003/33/EEC

DIV: 30.09.2003

Legea 148/2000DIV: Noiembrie

2000 Legea 151/2000

Legea 125/20001

La o distanta mai mica de200 m de intrarea acestoraIntrezisa daca:Se adreseaza minorilorInfatiseaza minoriconsumand aceste produseSugereaza ca produsul areefecte terapeutice sau stimulativeDau o imagine negativadespre abstinentaNu contin avertismente inlimba romana

Publicitatea interzisa:Pe panouri publicitare, pecopertine sau structuri de afisaj

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 98/43/EECinlocuita de

Directiva 20003/33/EEC

DIV: 30.09.2003

Legea 457/2004DIV:31.12.2006

Pentru care se datoreazataxa pentru afisaj in scop dereclama si publicitate

Publicitatea TV si teleshopping-ulce stimuleaza „atitudini si practicidaunatoare sanatatii” , precum si

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 89/552/EEC

Directiva 97/36/EECDIV:1 Iulie 1997

Legea nr.504/2002

DIV: 11 Iulie 2002

45

„practici daunatoaremediului”interziseInterzisa Sponsorizarea:Emisiunilor Tv si radio de catrecompanii producatoare saucomercializatoare de tutun

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 98/36/EECDIV: 30.12.1997DLA: 30.12.1998

Decizia CNA 65/2000

Legea 504/2002DIV: 11 Iulie

2002

InterzisaSponsorizarea pentru produseledin tutun a evenim.transfrontaliere sau care implicasau au loc in cel putin 2 statemembre ale UE, unul fiindRomaniaDistributia gratuita a produselordin tutun in cadrul acestorevenimente

Articolul 13Publicitatea,

promovarea sisponsorizarea

tutunului

Directiva 2003/33/EEC

DIV: 31.07.2003 pana celtarziu in

31.07.2005

Legea 457/2004DIV:31.12.2006

9) Programenationale +masuri deprevenire sicombatere aconsumuluiproduselor dintutun

Minsterele Educatiei si Cercetarii,Sanatatii, Tineretului si Sportuluivor elabora programe nationale deeducatie pt prevenirea sicombaterea consumuluiproduselor din tutun

Articolul 12Educarea,

informarea,pregatirea si

constientizareapublicului

Rezolutia CE 96/C374/04

Legea 349/2002DIV: Decembrie

2002

Posturile de radio +TV nationalepun la dispozitia MEC, MS si

Articolul 12Educarea,

informarea,pregatirea si

Rezolutia CE 96/C374/04

Legea 349/2002DIV: Decembrie

2002

30 minute/saptamanal dincare 15 minute la ore demaxima audienta

46

MTS spatiu de emisie constientizareapublicului

pentrudifuzarea de materialepromtotionale vizandprevenirea+combatereaconsumului tutun.

47

Referinţe bibliografice

1. http://www.alec.org/am/pdf/ALEC-State-Factor-Excise-Taxes.pdf 2. http://www.mackinac.org/4927 3. http://www.eudoxa.se/content/archives/ExciseEU.pdf 4. http://www.cpss.ro/UserFiles/File/fumat/comparatie_legislatie_ue-ro.pdf 5. http://ideas.repec.org/p/cpb/discus/67.html 6. http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/excise_duties/tobacco_products/ind

ex_en.htm7. http://www.globalink.org/tobacco/docs/eu-docs/taxtob.htm 8. http://ec.europa.eu/romania/news/reglementari_preturi_tigari_ro.htm 9. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/excise_duties-

part_III_tobacco-en.pdf10. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/consultations/

tax/consultation_paper_tobacco_en.pdf