Accident Vascular Cerebral Hemoragic

8/12/2019 Accident Vascular Cerebral Hemoragic

1/15

Accidentul Vascular Cerebral Hemoragic

1. Generalitati:

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange lanivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un ceag sangvin.!n cateva minute" celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Carezultat" acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functionaadecvat.

#ste putin cunoscut faptul ca este posibila e$perimentarea unui accident vascular cerebral fara capacientul sa stie acest lucru. #fectele unui accident vascular cerebral pot fi nedetectabile dacaseveritatea atacului este redusa sau daca tesutul degradat nu indeplineste o functie critica. #videnteleunui AVC pot fi observate in urma unei scanari C% sau &' la nivelul creierului.

Accidentul vascular cerebral se poate produce in timpul somnului" iar lipsa severitatii si simptomele

minore nu vor interfera cu acesta. !n momentul trezirii insa" pacientul poate prezenta o stare confuza"imposibilitatea de a se e$prima in mod corect.imptomele matinale depind in mare masura de gradul de severitate si de partea creierului afectata deAVC. Alte simptome ce pot fi prezente la trezirea din somn includ dificultati in folosirea unui picior"senzatia de slabiciune la nivelul unui brat. *acientul se poate simti ametit" poate avea vedere dubla sau

partiala" sau in cazuri rare" isi poate pierde complet campul vizual.

Cunoasterea simptomatologiei AVC (ciar si in cazul unui AVC minor) este esentiala in prevenireae$tinderii lezarii creierului. !ngri+irea medicala de specialitate este critica" mai ales in situatia in careAVC,ul este provocat de un ceag de sange.

-. #$ista doua tipuri principale de accidente vasculare:

, Accident vascular cerebral ischemic, Acest tip este intalnit in ma+oritatea cazurilor (apro$imativ/,0) de accidente vasculare cerebrale. !n cazul accidentului vascular cerebral iscemic" irigarea cu


2/15

sange este blocata intr,o anumita parte a creierului. Acest lucru priveaza celulele creierului de o$igensi de unele dintre substantele nutritive.!n cateva minute" acestea ar putea sa moara. Cauza principala a acestui tip de obstructie este de obiceiateroscleroza" o afectiune in care placa sau depozitele de grasime (aterom) depozitate pe peretiiarterelor de la nivelul creierului si gatului pot duce la ingustarea sau blocarea flu$ului sanguin.2epozitele de grasime" pot provoca tromboza cerebrala sau embolism cerebral.!n cazul trombozei cerebrale se formeaza un ceag de sange in cadrul unui vas de sange de la nivelulcreierului. #mboliile cerebrale sunt ceaguri de sange care pot lua nastere in diverse zone din sistemulcirculator si care se pot desprinde de pe peretele unei artere sau din mucoasa care captuseste inima"a+ungand la vasele de sange ale creierului unde se pot depune., Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numitaemoragie intracerebrala) sau in spatiul din +urul creierului (numita emoragie subaranoidiana).angerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat atensiunii arteriale. angerarea in spatiul din +urul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrismsau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.

3. imptomele accidentului vascular cerebral emoragic:

imptomele emoragiei intracerebrale sau parencimatoase au un debut brusc" evolueaza in cateva oresi includ:, dureri de cap4, greata si varsaturi4, alterarea starii mentale4, convulsii.

emnalele de avertizare ale emoragiei subaranoidiene ar putea fi:, durere brusca de cap4, greata si varsaturi4, sensibilitate la lumina4, diverse anomalii neurologice (convulsii" de e$emplu).

Atunci cand se rupe un anevrism victima accidentului vascular cerebral poate sa manifeste:, durere accentuata de cap4, rigiditate a gatului4, varsaturi4, alterarea starii de constienta4, privirea poate fi fi$ata intr,o singura directie sau se va pierde vederea la unul din oci4, stupoare" rigiditate sicoma

5. 6actori de risc:

#$ista o serie de factori de risc ce pot determina aparitia accidentului vascular cerebral care nu pot fimodificati:, istoricul familial4, varsta, riscul de accident vascular cerebral vascular creste odata cu varsta , se dubleaza la fiecare 1/ani" dupa varsta de 00 de ani4, genul, inainte de varsta de 00 de ani"barbatiisunt mai predispusi decatfemeilela accident vascularcerebral" iar dupa 00 de ani" riscul este acelasi si pentru barbati si pentru femei. Cu toate acestea"femeile au mai multe sanse decat barbatii de a muri in urma unui accident vascular cerebral4, manifestarea anterioara a unui accident vascular cerebralsauatac de cord, riscul de accidentvascular cerebral dupa un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare in primele 5,7- de ore.Ar trebui sa se solicite imediat asistenta medicala pentru orice modificare neurologica acuta" ciar

daca acestea s,au ameliorat4, rasa, in cazul afro,americanilor" e$ista o incidenta mai mare de accident vascular cerebral si un risc
http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611http://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/coma_4943http://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/coma_4943http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-dupa-varsta-de-35-de-ani_1117http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-la-barbati_6008http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/estrogenul-si-emotiile-la-femei_901http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/estrogenul-si-emotiile-la-femei_901http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/atacul-de-cord-si-bolile-cardiace_8978http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/atacul-de-cord-si-bolile-cardiace_8978http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611http://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/coma_4943http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-dupa-varsta-de-35-de-ani_1117http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-la-barbati_6008http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/estrogenul-si-emotiile-la-femei_901http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/atacul-de-cord-si-bolile-cardiace_8978http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611


3/15

mai ridicat de decesdin cauza unui accident vascular cerebral decat in cazul caucazienilor4

*rintre factorii de risc care pot fi influentati se enumera:, hipertensiunea arteriala, care este probabil cel mai important factor de risc care poate fi controlat4, bolile cardiovasculare, insuficienta cardiaca congestiva" atacul de cord anterior" disfunctia uneivalve aortice si fibrilatia arterialapot creste riscul de accident vascular cerebral4, fumatul, riscul de accident vascular cerebral este de doua pana la trei ori mai mare pentru fumatoricomparativ cu nefumatorii4, afectiuni ale arterei carotide, depozitele de grasime determinate de ateroscleroza pot ingustaarterele carotide" acest lucru va diminua circulatia sanguina de la nivelul creierului si actioneaza ca un

potential factor declansator pentru emboliile cerebrale4, diabet zaharat, diabetul dubleaza riscul declansarii accidentelor vasculare cerebrale4, nivelurile ridicate de colesterol, valorile crescute ale lipoproteinelor cu densitate mica" colesterolulrau si nivelurile scazute ale lipoproteinelor cu densitate mare" colesterolul bun" cresc riscurile aparitieiaccidentului vascular cerebral4, obezitatea, e$cesul de greutate dubleaza riscul accidentului vascular cerebral iscemic4, lipsa de exercitii si activitate fizica, creste riscul de ipertensiune arteriala si implicit de accident

vascular cerebral4, utilizarea de pilule anticonceptionale, femeile care folosesc anticonceptionale" fumeaza" au varstade peste 30 de ani au un risc mai mare de accident vascular cerebral" ca si cele care sunt la menopauzasi urmeaza o terapie de substitutie ormonala.

0. 6iziopatologia accidentelor vasculare cerebrale emoragice

Hemoragiile hipertensivesunt cele mai frecvente 8i apar prin ruptura spontan9 a uneiartere perforante. Arteriolele 8i arterele mici sufer9 fie procese de scleroz9" fie de necroz9.*rocesul const9 n acumularea de substan;9 ialin9 ntre endoteliu 8i stratul muscular"fibroelastoza 8i atrofia stratului muscular. Hialinizarea arterelor cerebrale este frecvent9 la

bolnavii ipertensivi. Cele mai frecvente localiz9ri sunt: putamen" talamus" substan;a alb9adiacent9" nucleul caudat" cerebelul profund 8i piciorul pontin" mai rar lobii emisferelorcerebrale. #ste vorba de ipertensiunea malign9 cu cifre ale valorii ma$ime 8i mai ales ale valoriiminime foarte ridicate.Malformaiile vascularerupte produc emoragii lobare" frontale sau temporale"uneori intraventriculare.2intre acestea" anevrismele sunt cele mai frecvente. Aceste malforma;ii reprezint9 odilata;ie focal9 saciform9 sau fusiform9 a unei artere" constituit9 datorit9 unei deficien;estructurale parietale a peretelui vascular. #le constituie cea mai frecvent9 cauz9 a emoragieisubaranoidiene netraumatice 8i determin9 -0 din totalul emoragiilor cerebraleintracraniene.Cavernoameleapar;in grupului malforma;iilor vasculare oculte sau criptice" diagnosticate intravitaldoar dup9 introducerea imageriei computer tomografice (C%) 8i a rezonan;ei magnetice nucleare

(!&'). 'orfopatologic cavernomul este format din spa;ii vasculare l9rgite" delimitate de endoteliu"aglomerate ntr,o forma;iune rotund9 sau lobulat9" f9r9 parencim cerebral interpus. 2iametrul lor estevariabil de la c


4/15

Apro$imativ -/ din pacien;ii cu stro?e cardioembolic prezint9 transformare emoragic9 ainfarctului" de obicei n primele 5 de ore.Angiopatia amiloid cerebraldetermin9 emoragii recidivante n substan;a alb9subcortical9" prin afectarea vaselor corticale 8i leptomeningeale" preferen;ial temporo,parieto,occipital9 la v


5/15

Mecanismele fiziopatologice ale hemoragiei cerebrale intraparenchimatoaseHemoragia intracerebral9 rezult9" de cele mai multe ori" din ruptura arterelor

penetrante afectate de efectele ipertensiunii arteriale cronice. Carcot 8i Doucard au descrisruptura microanevrismelor ca 8i cauz9 a emoragiei intracerebrale.tudiile e$perimentale au identificat numero8i factori implica;i n fiziopatologiaemoragiei intracerebrale 8i a in+uriei cerebrale care urmeaz9" incluz


6/15


7/15


8/15

, fizio?inetoterapie pentru a imbunatati mersul4, psioterapie si educarea familiei pentru a putea face fata problemelor ce pot apare in ingri+irea

bolnavului cu AVC4

Accidentul vascular cerebral produce scimbari semnificative atat in viata pacientului cat si apersoanei care il ingri+este. 6enomenele de nea+utorare" frustrare" depresie si apatie sunt des intalnite.*ersoanele care ingri+esc pacienti cu AVC trebuie sa fie constiente de aceste trairi ale lor si sa le poataoferi a+utorul. Atunci cand pacientul are dificultati de mers" fiind aproape permanent imobilizat in pat"ingri+itorii sunt cei care trebuie sa,i asigure igiena zilnica" scimbul produselor de incontinenta precumsi sa il a+ute sa se raneasca.

1/. Ce complicatii pot aparea dupa un AVCM

tarea pacienilor cu AVC se poate degrada in ciuda tratamentului medical administrat rapid si corect"din cauza tumefierii cerebrale sau a emoragiei.Una din complicatiile ce pot aparea in acelasi timp sau foarte aproape de AVC este infarctulmiocardic.!n timpul manifestarilor acute ale AVC pot apare tulburari de ingitire. Hrana sau saliva pot a+unge in

caile respiratorii" cauzand pneumonie sau infectii pulmonare.2eoarece in urma unui AVC pacientul ramane imobilizat" la nivelul venelor piciorului pot apareaceaguri de sange (tromboza venoasa profunda). Aceste ceaguri pot migra in plamani determinandembolismul pulmonar" o afectiune ce pune in pericol viata pacientului.%ot datorita imobilizarii prelungite" pacientul poate dezvolta ulcere de presiune (escare) care sunt" deasemenea" complicatii ce ii pot pune in pericol viata.Adesea" pacientii se confrunta cu depresia pe parcursul recuperarii" afectiune ce trebuie recunoscuta sitratata.#ste un lucru obisnuit ca pacientii cu AVC sa sufere pierderi de memorie sau sa aiba dificultati in a luao decizie sau a intelege un concept.'ulti pacienti raman cu complicatii permanente cum ar fi: emiplegia (diminuarea sau disparitiacapacitatii de a misca o parte a corpului)" afazia (dificultatea sau imposibilitatea de a vorbi)"

incontinenta urinara siEsau fecala. 11. !ncontinenta in AVC:

Aparitia incontinentei urinare siE sau fecale la pacientii cu AVC este un lucru obisnuit si este adesea unindicator al gravitatii accidentului. tudiile au aratat ca supravietuitorii unui AVC care nu auincontinenta in primele zile dupa AVC au o rata a mortalitatii mult mai mica decat cei la care a aparutincontinenta. !ncontinenta afecteaza negativ atat pacientii" cat si persoanele ce se vor ocupa deingri+irea acestora" constituind adesea motivul pentru internarea pacientilor in camine speciale.

!ncontinenta la pacientii cu AVC poate fi de mai multe feluri:3& Incontinenta functionala" atunci cand pacientul are mobilitatea afectata si nu poate a+unge fizic la

baie sau are dificultati in a se dezbraca44& Incontinenta neurogenica" atunci cand accidentul vascular afecteaza acea parte a creierului carecontroleaza functia vezicii urinare45& Incontinenta de urgenta" atunci cand nevoia de a urina apare brusc" fara avertizare si fara a,i lasa

pacientului suficient timp sa a+unga la toaleta46& Incontinenta pe timpul noptii.

1-. &eabilitarea post,AVC

!mediat dupa AVC" pacientilor cu incontinenta le este montata o sonda urinara.2upa indepartarea acesteia e$ista mai multe metode prin care se poate controla incontinenta:, tabilirea unui program de mers la toaleta la fiecare - ore4, !mbunatatirea mobilitatii si a mersului4

, !mbunatatirea capacitatii de comunicare pentru ca pacientul sa poata anunta atunci cand apare nevoiade a merge la toaleta4


9/15

, tabilirea unei metode alternative de comunicare in cazul pacientilor care nu pot vorbi (un clopotelcare sa anunte nevoia de a merge la toaleta)4, =imitarea consumului de licide seara4, =imitarea consumului de cafea4, &educerea consumului de medicamente ce pot determina incontinenta.

!n cazul in care" in urma unui AVC" pacientul ramane imobilizat permanent" devine indispensabilautilizarea de produse igienice specifice" de unica folosinta.*rodusul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta" utilizarea luioferind numeroase avanta+e atat pentru pacient cat si pentru cel care il ingri+este. cutecele de nouageneratie au partea laterala din material netesut" permitand pielii sa respire si diminuand astfel risculiritatiilor. !n acelasi timp" corpul absorbant asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei" astfel incat

pielea pacientului sa fie in permanenta uscata" diminuandu,se astfel riscul aparitiei escarelor.Complementar" dupa efectuarea toaletei pacientului" se poate folosi o crema de protectie 'enalindcare sa prote+eze pielea de contactul cu substantele agresive din componenta urinei.*entru a usura sarcina persoanei care ingri+este pacientul" pe folia e$terioara a scutecului este trasata o

banda punctata de culoare albastra" cu rol de indicator de umiditate. Atunci cand aceasta banda se

sterge" scutecul a atins capacitatea ma$ima de absorbtie si trebuie scimbat. 2e asemenea" scutecelesunt prevazute cu benzi adezive care permit resigilarea" daca este nevoie. *rogramul de reabilitare postaccident vascular cerebraleste constituit din totalitatea procedeelor care a+uta la recuperarea fizica si

psiica a pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral.&eabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil" pentru a asigura desfasurarea unei vietinormale.'etodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta" insaau aceelasi scop si anume:

, dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si a+utor minim din partea celorlaltepersoane

, acomodarea fizica si psiica a persoanei cu scimbarile determinate de accidentul vascular cerebral

, integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

'a+oritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni" insaaltele pot sa persiste pentru intreaga viata. %rebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mairepede" deoarece e$ista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce. 2izabilitatile seaccentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului" de aceea se recomanda instituirea unui

program de reabilitare cat mai curand posibil.

13. %ipuri de tulburari

%ipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de

localizarea si e$tinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post accidentvascular cerebral" includ:

- tulburari motorii si de sensibilitate(miscare si senzatii). *ot sa apara scaderea fortei musculare"fasciculatii musculare" mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza)" spasme musculare(tonus muscular anormal crescut)" disparitia sensibilitatii pentru durere" stimuli mecanici sau termici"tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor interne

- tulburari de perceptiecare consta in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute"imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului

- probleme de comunicare si gandire" cu aparitia unor tulburari de vorbire" limba+" scris sau dememorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt

obiectivate prin pierderi de memorie" dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea si intelegereaacestora" dificultate in e$primarea unor ganduri sau sentimente
http://www.hartmann.ro/menalind_crema_pentru_ingrijriea_pielii.phphttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Leziuni-ale-nervilor-cranieni/paralizia-cerebrala_337http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/cum-sa-scapam-de-problemele-de-memorie_361http://www.hartmann.ro/menalind_crema_pentru_ingrijriea_pielii.phphttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Leziuni-ale-nervilor-cranieni/paralizia-cerebrala_337http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/cum-sa-scapam-de-problemele-de-memorie_361


10/15

- probleme emotionale" sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. *ot sa aparaan$ietatea"depresia" frustrarea"agresivitatea sau frica. 2intre acestea" depresia se poate agrava in timpsi poate necesita tratament psiiatric corespunzator.

15. 'edici specialisti recomandati

!n programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi specialisti carelucreaza in ecipa si a+uta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare. Acestia sunt:

, fiziocinetoterapeutul" care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare" ecilibrusicoordonare

, specialistul in terapie ocupationala" a+uta pacientul sa,si redobandeasca unele abilitati esentialepentru supravietuire" precum mancatul" imbaierea" imbracatul" gatitul" scrisul" cititul

, logopedul" a+uta pacientul sa citeasca" sa scrie" sa invete noi metode de comunicare verbala sau nonverbala. 2e asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire" poate a+uta de asemenea larecuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (ingitire)

, specialistul in terapie recreationala" a+uta pacientul sa desfasoare din nou activitatile cotidiene sisociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerebral

, specialistul ortoped" poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale care a+uta lacorectarea unor diformitati fizice sau a+uta la ameliorarea durerii

, nutritionistul" stabileste odietacorespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de necesitatileacestuia

, consilierul vocational" poate a+uta pacientul sa,si gaseasca o noua slu+ba sau ocupatie in functie de

abilitatile acestuia.

10. &ecuperarea initiala dupa accidentul vascular cerebral

Creierulare o capacitate mare de refacere" ariile nervoase integre putand sa preia cu succes functiilezonelor encefalului afectate de accidentul vascular cerebral.6unctiile motorii (folosirea membrelor"mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de la accidentul vascular cerebral" deaceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.

&ecuperarea se poate initia dupa -5,5 de ore de la accidentul vascular cerebral" imediat ce pacientuleste stabil emodinamic. &eabilitarea initiala necesita supravegere medicala atenta. *acientul esteincura+at sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. !n unele cazuri acest proces poate sa

dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga adoua oara).

&ecuperarea initiala variaza de la un pacient la altul" in functie de mai multi factori" precum:localizarea si e$tinderea leziunii" varsta pacientului si bolile asociate.

2e asemenea" recuperarea necesita multa rabdare si spri+in din partea personalului sanitar (asistente"infirmiere" fiziocinetoterapeut) precum si a familiei si prientenilor.

&eabilitarea initiala continua si dupa e$ternarea sau transferul pacientului intr,o alta sectie medicala(de recuperare medicala). 'edicul specialist fiziocinetoterapeut sau de recuperare medicala vastabilii impreuna cu pacientul un program de reabilitare care inlude o serie de e$ercitii fizice"tratament medicamentos (daca este necesar) si consiliere psiologica.

&eabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declansezeepisoade recurente de depresie. !n acest caz se recomanda consilierea psiologica si tratamentul
http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/nu-ma-pot-abtine-frustrare-si-adictie_78http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/nu-ma-pot-abtine-frustrare-si-adictie_78http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul-tulburari-de-echilibru_307http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/creierul-cel-mai-solicitat-organ-al-omului-contemporan_126http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-tristetea-patologica_18http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/nu-ma-pot-abtine-frustrare-si-adictie_78http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul-tulburari-de-echilibru_307http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/creierul-cel-mai-solicitat-organ-al-omului-contemporan_126http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-tristetea-patologica_18


11/15

medicamentos de specialitate. %ulburarile de limba+ si comunicare pot incetini recuperarea pacientului"astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. #ste bine ca pacientul sa discute cufamilia despre frustarile pe care le are" pentru a trece mai usor peste acestea.

%ecuperarea pe termen lung dupa accidentul vascular cerebral

*entru ma+oritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral" reabilitarea este un procescare se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita uneori tratament zilnic (de e$emplu aspirina"

pentru a preveni atacurile iscemiceviitoare" medicatia antiipertensiva" care scade riscul aparitieiunui accident vascular emoragic).

1. faturi pentru persoanele care ingri+esc un pacient cu AVC

!ngri+irea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi uneoridificila din mai multe motive. &ecuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa rabdare" minimecunostinte medicale precum si un suport material adecvat. 'a+oritatea apartinatorilor sunt ingri+oratide faptul ca nu vor putea oferi spri+inul corespunzator pacientilor cu dizabilitati. *e langa a+utorulfizic" de cele mai multe ori conteaza si spri+inul emotional" in special in momentele in care apare

depresia.#cipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferii toateinformatiile necesare ingri+irii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.

faturi privind ingri+irea pacientilor cu dizabilitati dupa un accident vascular cerebral:

, oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator

, integrarea intr,un program de recuperare

, incura+area activitatilor sociale (plimbarile" cititul" privitul televizorului" etc)

, participarea in diferite programe educationale

, incura+area unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale, supravegerea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament medicamentos" e$ercitiifizice).

17. *rofila$ia unui nou accident vascular cerebral

#$ista mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral care nu sunt influentabili prinprofila$ie. Cu toate acestea e$ista anumiti factori de risc care pot fi insa evitati si anume:

, ipertensiunea arteriala

,boala cardiaca iscemica

, dislipidemia (in special ipercolesterolemia)

, diabetul zaarat, obezitatea

, consumul e$cesiv de alcool

, fumatul

, consumul e$agerat de cofeina (cafea" coca cola)

, consumul de droguri (mai ales cocaina).

*rofila$ia unui nou accident vascular presupune scimbarea stilului de viata. *e langa administrarearegulata a unor medicamente" se recomanda urmatoarele:

, e$ercitiul fizic regulat
http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/exercitiul-fizic-cea-mai-buna-medicina_1584http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/exercitiul-fizic-cea-mai-buna-medicina_1584


12/15

, limitarea si ciar renuntarea la consumul de alcool" cafea" grasimi animale" alimente procesate"dulciuri concentrate

, consumul zilnic de fructe si legume" bogate in fibre.

Adoptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. iciodata nu e prea tarziu sa se adoptescimbarea modului de viata" acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este instituit mairepede.

Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post accidentvascular cerebral"deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivante poate sa salveze viata

pacientului.

*rofila$ia medicamentoasa a accidentului vascular cerebral recidivant

*e langa inscrierea intr,un program de reabilitare corespuzator" este necesara instituirea unui tratamentmedicamentos care poate sa previna aparitia unui nou accident vascular cerebral.

unt recomandate urmatoarele clase de medicamente:

, medicatia cu actiune antiplacetara (iniba agregarea trombocitelor" care pot forma trombi). Aspirina

este cel mai des folosita in acest scop" e$istand multiple studii medicale de specialitate care au dovediteficienta acestuia in profila$ia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard

, medicatia anticoagulanta" care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare lunara a timpilorde coagulare pentru a preveni sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai des folositein profila$ia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele)

, medicatia ipocolesterolemianta este reprezentata prin - grupe de medicamente care sunt folosite intratamentul dislipidemiilor" statinele care scad nivelul colesteroluluisi fibratii care scad nivelultrigliceridelor

, medicatia antiipertensiva este reprezentata de 5 grupe medicamentoase si anume: inibitorii enzimeide conversie a angiotensinei (!#C)" blocantii receptorilor de angiotensia !!" agentii beta blocanti si

diureticele.Nptiuni de medicamente in reabilitarea dupa un accident vascular cerebral

#$ista mai multe tipuri de medicamnete care se pot administra pe tot parcursul reabilitarii dupaaccident vascular cerebral. 2intre acestea amintim:

, medicatia antalgica si antidepresiva precum inibitorii selectivi de serotonina" antidepresiveletriciclice" anticonvulsivante (folosite ca medicatie antalgica)

, medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral" atunci cand apartulburarile de somn (insomniile). 2intre medicamentele prescrise de medicul specialist amintim:antidepresivele (trazodone" mirtazapine) care au si un efect sedativ

, medicatia an$iolitica este de asemenea des folosita dupa un accident vascular cerebral. Cel mai des

utilizat este alprazolamul (Oana$)" care reduce an$ietatea si nervozitatea. Alte medicamente utilizatein reducerea an$ietatii sunt benzodiazepinele (lorazepamul)" trancilizantele minore si sedativele" care

pot insa creea dependenta

, medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamnete din clasaneurolepticelor (aloperidol" risperidol" olanzapina)" antipsioticelor sau anticonvulsivantelor

, medicatia care a+uta la restabilirea tonusului general" precum metilpenidatul" este folosit in primelestadii ale reabilitarii dupa un accident vascular cerebral

, medicatia care a+uta la imbunatatirea atentiei si creste capacitatea de invatare" precumde$troamfetamina este folosita deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creeadependenta).
http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916


13/15


14/15

Mit7 Accidentul vascular cerebral afecteaza inima

Accidentul vascular cerebral afecteaza creierul" nu inima. Acest lucru se intampla din cauza ca esteintrerupt flu$ul de sange" de cele mai multe ori din cauza unui ceag de sange care calatoreste princircuitul sanguin la creier" unde se bloceaza o artera. Acest tip de accident vascular cerebral esteadesea rezultatul unei fibrilatii atriale" o anomalie a ritmului inimii" care poate fi deseori controlata cu

medicamente care au rolul de a dilua sangele" cum ar fi Parfarina.Mit7 Accidentul vascular cerebral nu poate fi tratat

'area ma+oritate a accidentelor vasculare cerebrale iscemice sunt cauzate de un ceag de sange" iarproducerea acestora poate fi prevenita. 2aca o persoana vine la medic" la ma$im 5 ore si +umatate dela aparitia simptomelor accidentului vascular cerebral" i se poate administra un medicament care va

putea impinge ceagul de sange prin vene" numit activator tisular al plasminogenului" care poatepreveni ori inversa leziunile care ar putea fi provocate de un accident vascular cerebral.

Mit7 Cel mai frecvent semn al unui accident vascular cerebral este durerea

Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale provoaca dureri minore sau durerea este absenta.Unii oameni cred ca accidentul vascular cerebral determina dureri de cap accentuate" dar aceasta

descriere se potriveste mai bine unei conditii cunoscute sub denumirea de emoragie subaranoidianacare implica sangerarea" localizata intre creier si tesuturile care il incon+oara.

-/. &om


15/15

--. Dibliografie

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEaccidentul,vascular,cerebral,avcQ315Rfaturi

ttp:EEPPP.umfcv.roEfilesEaEcEAccidentele-/vasculare-/cerebrale-/emoragiceQstudiu-/clinic"-/istologic-/si-/imunoistocimic.pdf

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEcum,putem,recunoaste,un,accident,vascular,cerebral,iQI10

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEaccidentul,vascular,cerebral,avcQ315

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roE!ncontinenta,urinaraEaccidentul,vascular,cerebral,si,incontinentaQII1I

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEreabilitarea,post,accident,vascular,cerebralQ330

ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEmituri,despre,accidentul,vascular,cerebralQ1/71

ttp:EEPPP.divaair.roEsanatateEneurologieEaccidentulQvascularQ,QaflaQtotulQdespreQoQboalaQnecrutatoareK
http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314#Sfaturihttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314#Sfaturihttp://www.umfcv.ro/files/a/c/Accidentele%20vasculare%20cerebrale%20hemoragice_studiu%20clinic,%20histologic%20si%20imunohistochimic.pdfhttp://www.umfcv.ro/files/a/c/Accidentele%20vasculare%20cerebrale%20hemoragice_studiu%20clinic,%20histologic%20si%20imunohistochimic.pdfhttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/cum-putem-recunoaste-un-accident-vascular-cerebral-i_9158http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/cum-putem-recunoaste-un-accident-vascular-cerebral-i_9158http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Incontinenta-urinara/accidentul-vascular-cerebral-si-incontinenta_9919http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/mituri-despre-accidentul-vascular-cerebral_10871http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/mituri-despre-accidentul-vascular-cerebral_10871http://www.divahair.ro/sanatate/neurologie/accidentul_vascular_-_afla_totul_despre_o_boala_necrutatoarehttp://www.divahair.ro/sanatate/neurologie/accidentul_vascular_-_afla_totul_despre_o_boala_necrutatoarehttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314#Sfaturihttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314#Sfaturihttp://www.umfcv.ro/files/a/c/Accidentele%20vasculare%20cerebrale%20hemoragice_studiu%20clinic,%20histologic%20si%20imunohistochimic.pdfhttp://www.umfcv.ro/files/a/c/Accidentele%20vasculare%20cerebrale%20hemoragice_studiu%20clinic,%20histologic%20si%20imunohistochimic.pdfhttp://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/cum-putem-recunoaste-un-accident-vascular-cerebral-i_9158http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/cum-putem-recunoaste-un-accident-vascular-cerebral-i_9158http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Incontinenta-urinara/accidentul-vascular-cerebral-si-incontinenta_9919http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/mituri-despre-accidentul-vascular-cerebral_10871http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/mituri-despre-accidentul-vascular-cerebral_10871http://www.divahair.ro/sanatate/neurologie/accidentul_vascular_-_afla_totul_despre_o_boala_necrutatoarehttp://www.divahair.ro/sanatate/neurologie/accidentul_vascular_-_afla_totul_despre_o_boala_necrutatoare

Accident Vascular Cerebral Hemoragic

Documents

Transcript of Accident Vascular Cerebral Hemoragic