S-a dovedit că vitamina E este esențială pentru funcționarea neurologică normală. Datorită capacității vitaminei E de a restaura parțial sănătatea carotidei, nu ne surprinde să găsim dovezi că vitamina E previne atacurile cerebrale. Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele oleaginoase (nuci, alune și migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate și nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, semințe încolțite.

 

Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare și a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesnește transmiterea mesajelor în creier. Consumați alimente bogate în vitamina C: măceșe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roșii, mazăre, fragi.

Cercetarea științifică a descoperit că vitaminele A și C, luate împreună cu o substanță naturală numitărutină, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina se găsește în lămâie. Este un exemplu din clasa de substanțe cunoscute ca bioflavonoide, care se găsesc în pulpa acestui fruct. Consumați lămâi, grape-fruit și alte citrice cu tot cu pulpa. De asemenea, cantități considerabile ale acestui aminoacid (rutină) se găsesc și în polen.

–     Pătrunjelul și citricele conțin o grupă de substanțe numite cumarine care împiedică apariția trombușilor (cheagurilor sanguine). Consumați aceste alimente din belșug.

–       Ceapa previne formarea de cheaguri, fluidifică sângele și ajută la reglarea tensiunii arteriale. Folosiți-o din belșug

–     Alcina-un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze mușchiul cardiac. În acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul conține și niște substanțe numite sufide care au capacitatea de a scădea tensiunea arterială și a preveni formarea de cheaguri (trombuși).

–       în recuperare după infarct sau după accident vascular se folosește mierea ca aliment în primele zile. Ea conține nu doar vitamine, minerale și enzime, ci și calorii foarte ușor asimilabile, care trec ușor din tubul digestiv în circulația sanguină, fară a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului și așa slăbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un accident vascular în urma căruia se confruntă cu o paralizie mai mult sau mai puțin gravă mierea aduce o binefacere extraordinară. Se consumă zilnic 1-6 linguri.

–             Consumați pulbere din semințe de in (3 lingurițe zilnic) sau 2 linguri de ulei de in, fiind o sursă alimentară bogată de acizi grași omega-3, care au efecte pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.

–             Riscul de accident vascular cerebral de orice cauză poate fi redus prin consumarea zilnică a 5-7 nuci sau a unei jumătăți de ceașcă de fasole soia gătită.

–       Cura cu grâu încolțit: consumați 3-4 linguri de grâu încolțit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteți consuma în salatele de fructe și legume sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.

–             Preparat format dintr-o linguriță de pulbere de cătină, una de măceșe, una de polen și una de miere, Se iau 4-3 lingurițe pe zi din această combinație. Persoane care au avut fragilitate capilară pronunțată au eliminat acest neajuns după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienții care aveau sechele după accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul acestui remediu. Polenul conține un aminoacid numit rutina, care are un efect de tonifiere a vaselor de sânge. Măceșul este cea mai bogată plantă în vitamina C din flora europeană, care întărește rezistența peretelui vascular pentru a nu se rupe. Cătina este, de asemenea, foarte bogată m vitamina C și un tonifiant general.

 

–       Consumați semințe de dovleac, de floarea-soarelui, semințe de in, migdale și nuci – alimente care sunt sănătoase reconstituente în cazul acestei boli.

–       Pulbere de semințe de Schinduf – se consumă 1 linguriță de pulbere de 4-5 ori pe zi. Semințele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajută la creșterea forței și masei musculare), stimulează procesele de regenerare din organism sunt un puternic stimulent neuromuscular, măresc capacitatea de efort, reglează asimilația nutrienților și pot fi folosite în subponderalitate, deficiențe de asimilație, diferite forme de anemie, atrofie musculară, convalescentă, anorexie.         .

–       Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriționali – se găsesc la Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterială, favorizează activitatea miocardului și îmbunătățește funcțiile cerebrale. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte 2-3 lingurițe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate.

–       Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a descoperit că Adoxynolul (AND) – un extract din semințe de struguri ce

conține cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat și formarea celulelor spongioase. În urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai bună protecție împotriva aterosclerozei. AND fortifică vasele de sânge și le împiedică să plesnească, aceasta fund adeseori cauza pentru cheagurile provocatoare de atacuri cerebrale. Folosiți 4 picături, de 3 ori pe zi.

Obs: în capitolul „Rețete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentație crudivoră” (a doua secțiune a cărții) veți găsi o paletă largă de preparate ce le puteți folosi în timpul tratamentului, bineînțeles, ținând cont de indicațiile și contraindicațiile legate de afecțiunea dumneavoastră. Folosiți, în mod special, rețete ce conțin ingrediente cu potențial terapeutic pentru afecțiunea de care suferiți.

– Ginkgo biloba poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral. Astfel, Ginkgo grăbește îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic și produce inflamații),blocând moartea celulelor din hipotalamus. Ginkgo mărește circulația sângelui și a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozității sângelui. De asemenea, intensifică metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la menținerea și întinerirea memoriei. Puteți să folosiți planta sub formă de infuzie (beți 2 căni pe zi), dar cel mai eficient este să o folosiți sub formă de pulbere (folosiți pentru aceasta râșnita de cafea), administrând sublingual (încercați să păstrați pulberea 10 minute sub limbă) 1 linguriță de 4 ori pe zi, cură timp de 3 luni.

– Amestecați în proporții egale următoarele plante: Păducel, Talpa gâștei și Valeriană (rădăcină). Se face infuzie din 1-2 lingurițe de plante la o cană de apă. Se beau 1-2 căni pe zi în mai multe reprize. Păducelul are o acțiune hipotensivă, vasodilatatoare și sedativă asupra sistemului nervos central. Talpă gâștei are efecte anticoagulante și poate fi folosită împotriva formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. Tot talpa gâștei acționează ca un calmant nervos intervenind favorabil în înlăturarea stărilor de excitație cerebrală. Valeriana asigură șed: sistemului nervos și cardiac, micșorează stările de excitație (spasticitate) și are și efect hipotensiv.

– Extract glicerohidroalcoolic 1DH din muguri de Anin negru (Alnus glutinosa – sinonim Arin negru) – Se administrează 1 doză de 1,5 ml în puțină apă de izvor (sau apă plată), de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor.  Acest extract are efecte vasoreglatoare (tonifiant, previne și diluează apariția cheagurilor, antiinflamator, ameliorează circulația encefalică și miocardică.

 

– Vin medicinal: la 2 litri vin alb natural, adăugați 100 g vâsc măcinat (în râșnița de cafea)       200 ml suc ceapă, 200 g usturoi pisat, 200 g miere de albine polifloră naturală. Se pune totul într-un borcan (cu capac) de 3-5 litri,

la temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestecă zilnic cu o lingură de lemn. După 14 zile, se strecoară și se trage în sticle închise la culoare. Se păstrează la frigider. Se consumă câte 2 linguri, de trei ori pe zi înainte cu 30 de minute de masă. Are efecte remarcabile.

 

– Casca de argilă: Lutul (argila) se colectează din zone mai puțin poluate, de la o adânc de peste 50 cm sau dintr-un mal în care se evidențiază un strat de argilă. Se utilizează indiferent de culoare (roșu, brun, galben, negru, etc.) numai lutul păstos, care la urmezire cu apă lasă, la frecare între degete, senzația de unsuros. Pentru acest procedeu, lutul se înmoaie cu apă călduță, lăsându-l 1-2 ore. Apoi se omogenizează până la consistența paste (să fie ca smântâna), după care se aplică pe pielea capului (este indicat că pacientul să se tundă foarte scurt sau „la piele”) un strat de argilă de 1,5 cm grosime care se întinde uniform. Se acoperă capul cu o pânză moale de bumbac, apoi cu o căciulă moale și călduroasă. Odată aplicată cataplasma, bolnavul va sta acoperit cu o pătură, sau dacă temperatura va permite, va sta descoperit. La picioare, se vor pune sticle sau buiotă cu apă caldă (atenție să nu-l ardă, mai ales dacă are simțul tactil afectat!). Durata aplicației este de 2-3 ore. Argila după folosire se aruncă. Înainte de aplicație este recomandat ca pacientul să meargă la toaletă pentru ca să poată apoi să stea liniștit în timpul aplicației. Cataplasma cu argilă poate fi alternată în perioada de noapte cu o cataplasmă din frunze de varză(bine zdrobite în prealabil cu ajutorul unei sticle sau un sucitor de lemn).

 

– Reflexoterapia (masajul în talpa piciorului) și masajul general au o importanță specială în refacerea funcțiilor motorii alterate în urma atacului cerebral. Pentru masaj se pot folosi: tinctura de Cimbrișor, tinctura de Levănțică, tinctura de Traista ciobanului, tinctura de Rozmarin, uleiul de Sunătoare. Dacă este nevoie, folosiți gimnastica medicală de recuperare.

 

Obs.: în cazul în care bolnavul a avut un AVC și a rămas cu sechele locomotorii (ex: hemiplegie), puteți folosi  pentru masaj oțetul de Rozmarin și/sau uleiul de Sunătoare.

 

– Masajul cu oțet de rozmarin. Se fricționează zilnic zonele afectate, minim 15 minute. Are efecte uimitoare în cazul monoplegiilor, hemiplegiilor și chiar al tetraplegiilor. Oțetul de rozmarin se prepară astfel: într-o sticlă cu gâtul larg se pun 20 linguri de rozmarin mărunțit, peste care se adaugă 1 litru de oțet de mere. Se lasă să se macereze vreme de 10 zile la

temperatura camerei, după care se filtrează. Se folosește pentru fricționare și comprese.