ANALELE A. R.TOM. XXXVII.MEM. SECT. ISTORICE.

ACADEMIA ROMANA1

No.

DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBII

CORESPONDENTA ROMANEASCA A VOEVOZILOR DIN CLADOVA

DE

N. IORGA:SOMBRE AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II. Tom. XXX VII.k. EM OR I LE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILF, SOCEC & Comp. si C. SFETEALEIPZIG

OTTO HAR R ASSO \SPITZ.

VIENAGEROLD & COMP.

Pretul 20 haul.

2,8. 12i.

....wurmswwasys:.rmeilicief

:1

. - .

8,

s

_

-

&- s-

2 7%.

,

Gs

Analele Societatii Academice Rename. Seria I :Torn. Sesiunile anilor 1867-1878.

Ana lele Academiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indiee alfabetie al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2Tom. XI XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic at volumelor din Anale pentru 1888-1898Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.Indiee alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

XXXLMemoriile Seetiunii Istorice 10.XXXII. Desbaterile Academiei in 1909 -1910 5.

. XXXI/. Memoriile Sectiunii Istorice 14.Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-

dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romfinesti dela 1808 la 1812, de

Radu. Rosetti ,Despre elementele cronologice in documentele romfinesti, de N.

DOCan 1,20Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol 50Studii privitoare la numismatica Terii-Romane$ti. I. Bibliografie

$i documente, de N. DOCan ,60Stiri despra- veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812. de N. Iorga . . . ,80Conflictul dintre guvernul Moldovei manastirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marele spatar Ilie Tifescu $i oniorirea lui Miron $i Velisco

Costin, de I. Tanoviceanu ,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. r Ncisturel ,50Conflietul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.

Dupa 1 Iunie 1859, de Rada Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . ,70Doainna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.

Soeiologia $i socialismul, de A. D. Xenopol ,20Despre metoda in look in istorie, de A. D. Xenopol . . ,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu ,50

XXXIIIDesbaterile Academiei in 1910-1911 4.Seetiunii Istorice 12.

Francisc Raltoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. Iorga . . . . ,40

Un calator Italian in Turcia $i Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga . . . . . ........ . . . . ,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara 14-agara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508 1510,de loan Pusearia . . ,20

Carol at XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. Iorga 1.Catevit note despre cronicele traditia noastra istorica, de

lorga . . . . ,20Aite lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga ..... . . . ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. Iorga. 1.Insenmatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi Bucuresti in istoria

renasterii Rornaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anti! 1858. Caimiicamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.Partea Romanilor din Ardeal Ungaria in culture romaneasca

(influente si conflicte), de N. Iorga ,20Muntii Tams si Tamasel, de Loan Puseariu ,20Dinastia lui Radu Negru \Todd in Ungro-VIaltia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.

L. B.I XI.

2.

.

..... . . . . . . . . . .

1 .

.. si

. ...... .

. .

,XXXIIIMemoriile

. r

.

siN.

si

---- -----

si

si

. . .

. . . . .

.

. ........... . . . .

. . . ..... . . . . .

. . . . . . . .

. . . ...... . . . . . . . . . . .

..... . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . ...... . . . . . .

. . . . . .... . . .

.

. . . . . . .

. . . ..... . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . ....... .

.... . . . . . .

. . . . . . .

............. . .

. . . . . . .

. . .

DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBIICORESPONDENTA ROMANEASCA A VOEVOZILOR DIN CLADOVA

DE

N. IORGA.Membru al Academiei Roman,.

Sedinfa dela 28 Noemvrie 1914.

Acum zece ani tipariam (1) dupa originalul in biblioteca fundatieiZamoyski din Varsovia scrisoarea, dela jumatatea veacului al XVI-lea,a begului de Bender catre starostele de Rascov, scrisoare alcatuitaIntr'o romaneasca mai mult deal inteligibila. In aBrasovul si Ro-mann)) (2), am reprodus poruncile, publicate in parte si in «Foaiad)lui Barit, ale, lui Ali -Papa Maghiaroglu, comandaritul ostirii navkli-toare in Ardeal la 1613 contra lui Gabriel Bathory, principele sbur-datec al acestei teri, porunci redactate intr'o romaneasca si maibunk deli in aceeas slova particulars, cu literele raslete, rare, ma-runte, cum le intrebuintau Slavii din Balcani,, ceeace arata, clack nusi obarsia scriitorilor, macar deprinderea for cu acea cancelarie sla-vona a Sultanului pe care o constatam, langa cea turceasca si gre-ceasca, Inca din veacul al XVI-lea (3).

Sunt sigur ca astfel de corespondenfe roma nesti ale Turcilor aufost multe, ca de-a lungul Dunarii ca si de-a lungul Nistrului, delaSeverin la Hotin, s'au alcatuit, din veacul al XVI-lea pan& in alXIX-lea, pe Tanga atatea ravase grecesti si slavone ale begilor sipasilor, Inca mai multe ravase in acea limbs a noastra care si aicica si, in ceeace priveste vorbirea singura, in Ardeal, ajunsese a ca-path, o valoare internationals.

(1) Studii tics doc., V, p. 391.(2) P. 286 si urm.(3) Acte {si fragments, III, p. 71, no. 2: eGrecis itaque et Rails lingua greca scribunt;

Hungaris, Moldavia sive Valachis, Sclavis et Raguseis litteris rascianiso.Anal,!. A. 12 Torn. XXXVIIMemoMile Serf. istorice. 1

.

1

2 N. 1ORGA 230

Intro hartiile Glogovenilor se afla, multamita faptului ca NicolaeClucerul, care a fost, timp indelungat, ispravnic de Mehedinti, inepoca lui Tudor Vladimirescu, si-a pastrat, cu o ingrijire vrednicade o soarta mai buns, toata corespodenta, si cea particulars si ceaoficiala (1), un numar de asemenea scrisori turcesti. Uncle vindela comandantii de beslii asezati dupa revolutia greceasca din 1821pe parnantul Terii-Romanesti pans la evacuarea totals, pretinsa, sicapatata de Rusi. Altele pornesc dela Paso. din Ada-Cale, insula decurand trecuta in posesiunea Austriei, care o garnizonase de mult,des], printr'o uitare a diplomatilor dela Berlin, ea ramasese subtsuveranitatea Sultanului: aceasta aOrsova-Noua» are de altmintereao mare insemnatate pentru istoria noastra si in 1814. Tudor seplangea ca ((Ada llii» i-au nimicit si lui, ca lui Glogoveanu, caseledin Cerneti. Este si Oate un ravas dela vreun Turc prieten, ajunsprin Moldova si caruia-i pare deci rau ca n'a putut asigura si maideparte averea boierului sau, pans la acele cateva randuri dela ofi-terul din 1849 care nu stie decat sa faca salamalecuri la -toatalumea, dela Costache Glogoveanu, fiul lui Nicolae, stapan al easel,pans la amadaman dela copii.

Dar o sama de scrisori privesc legaturile cu acel beg de Cla-dova care-si zicea, dupa vechea dating sarbeasca (cf. si «Voevodulde Galata»): Voevod. Scrise, afara de doua, in romaneste, cu aceeascaracteristica scrisoare (afara de una singura), ele ne lamuresc siasupra contactului cu Sarbii din fata Mehedintului, cu ass de multiiRomani formand un grup compact in valea Timocului arata siraspandirea limbii noastre In aceste parti. Ele ne pot mira, nunumai din cauza vechii datine do cancelarie pe care am pome-nit-o, dar si din cauza acestui necontenit schimb de populatie cese faces in partea mehedinteana (scrisorile zic Meadinti») a Du-narii. In adevar dupa pacea din 1812, prin care Sarbii revoltatisubt Caragheorghe erau parasiti de Rusi, multi dintre satenii sarbisi romani din provincia Serbiei trecura cu vitele la noi, de undeIns& plecara cand li se cerura olitrelen dijmaritului. Actele con-temporane (2) le zic: «Sarbii duncirinfin, §i acest cuvant trebueapropiat de «Mehedinti», care vine din Mehadia si inseamna oa-meni atarnatori de cetatea Mehadiei (deli Mehedintul e mai tarziunume de om si se Intrebuinteaza In locul derivatului modern Me-

(1) V. Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, in acest_volum din ((Ana lex:.(2) V. Iorga, Storm Olteniei in vremea lui Tudor VladiMirescu (subt press).

si

si

231 DIN LEGATURILE NOASTRE CD SARBII. 3

hedintean, care cuprinde doug, sufixe de derivatie acumulate, ca inScaraotchi=Iskariotes=, din Iscara+schi slavon).

Astazi, cand din partile amehedintenen ale Ungariei bat tunurilein Cladova oDunarintilor», cand legaturile noastre, de temere si dosperante, cu Sarbii sunt mai stranse decat oricand, amintirea acestorvechi relatii din vremea cand Pasii si Voevozii-begi ai Turcilor pa-ziau aceasta Craina sarbo-romaneasch din punct de vedere national,e, credem, binevenita.

SA adaugim o paging despre Cladova in atingere cu noi.Satul sarbesc e de sigur foarte vechiu Sfantul Nicodim static pe

aici inainte de a trece Dunarea la Vodita dar pans tarziu dupaasezarea Turcilor pe malul drept el n'are vreo Insemnatate. Fetisla-mul, cetatea noun otomana, trebue sa fie o fundatie a lui Soliman eelMaret, ca si Benderul si acesta cu un nume simbolic pe loculvechii Tighine moldovenesti. Totes actele privitoare la granita du-nareana in aceasta vreme nu-1 pomenesc niciodata (1). Mihaiu Viteazulinsa se lupta cu sangeacul de Cladova si iea cetatea (2). Se spuneanume ea trupa de Cazaci a lui Mihaiu .n'ar fi luat cetatuia (Schlos-sell) in acea toamna a anului 1598, gird «infelegere cu Scirbii deacolon («V erstandtnuns mit den Retzen daselbst») (3): acesti ScIrbi,ca si loci ceilalfi crestini de pe malul drept, fury adu# la noisi asezafi in tarn (4). Cetatea insa nu putt' fi pastrata. Pentru ca-latorul Pavel de Alep Cladova-Fetislam, in care vede un vechiuClaudiopolis, e a un mare oras» (5).

La 1689 Brdncoveanu fu acela care refcicet si Cladova si Or-soya pentru Turci (6). La 25 Octomvrie din acest an, marchizul deBaden cucereste Cladova, uncle primeste si pe solii Brancoveanului,Cornea Brailoiu si $erban Greceanu; eel dintaiu fu oprit acolo, undeera si uneltitorul contra Domnului, Constantin Balaceanu. In curandImperialii trecura de aici la Cerneti (7). Dar Tokoly, indemnat deDomnul muntean, asedie cetatea, care se supuse dupa clouasprezece

(1) V. Iorga, Documente si cercetdri asupra istoriei financiare si economics a princi-patelor romdne, extras din «Economia NacionalAD, Bucuresti 1900, p. 174 si Linn.

(2) Sincai, II, p. 426; Hurmuzaki, XII, p. 258, nota 1.(3) Ibid, p. 415, no. ncXxx.(4) Ibid., p. 409.(5) Caldtoriile Patriarhului Macarie, trad. Cioran, p. 185.(6) Cronica lui Radu Greceanu, ed. $t. Grecianu, pp. 15-6.(7) Ibid., pp. 16-7; Giurescu si Dobrescu, Documehte regeste privitoare la Constantin

Brdncoveanu, Bucuresti 1907, p. 26, nota 1. Cf. ibid., p. 14.

;

4 N. IORGA 232

zile de impotrivire, Orsova avand, peste putin, aceeas soarta. In-cercarea generalului Herbeville, cu 6.000 de oameni si seice venitedin Semendria, de a lila inapoi aceasta din urma cetate nu izbuti;el pierda seicele si o mare parte din soldatii sai. Trebul sä se re-traga la Mehadia intarita. Numai biruinta cea mare a Imperialilorla Nis aduse, in cursul aceluias an 1690, parasirea de curutii re-voltei unguresti a Fetislamului ca si a Orsovei (1).

Ele fury arse, si tot Brancoveanu refacii Cladova, «din bolovani»,in 1695, Inca dela inceputul primaverii, lucrand, subt ordinele BanuluiCornea Brailoiu, solul din 1689, « tara de spre Mehedinti». Dupa po-runca Turcilor, Brancoveanu insus merse, cu oarescare zabava, aici,unde lash ca ispravnici pe Radu Izvoranul si Radu Popescu, croni-carul, «cu o seams de slujitori de paza», de ostasi munteni (2). Cer-cetari la cetate n'ar stria,: s'ar putea gasi semnele deosebitoare alearhitecturii muntene din acel Limp si poate ca in oral s'ar afla siurmele fundatiei brancovenesti la vreo biserica. La 1700, a douazi dupa pacea dela Carlovat, in Fetislamul turcesc trimesul imperialla Constantinopol, contele de Ottingen, era complimentat intaiu deun capitan muntean, apoi de trei Cantacuzini, can aduceau un calmoldovenesc si «fel de fel de esculenta si poculenta», de mancaresi de baut (3).

Un oarecare rol a jucat Cladova si In rasboiul urmator dintreGermani si Turci, cand 3.000 de oameni ai lui Nicolae Voda Ma-vrocordat, subt Serdarul Ienachi Roset si Petre Obedeanu, paziau,in 1716, Orsova, unde tradara in folosul lui Eugeniu de Savoia (4). Inrasboiul nenorocit pe care Imperialii II facura dupa aceasta si careso ispravi prin cesiunile din Belgrad, Pasa de Vidin, Mohammed,cuceri cetatea in toamna anului 1737 (5). Impreuna cu Belgradul,

Ostrovul, Rahova, ea face parte apoi din stapanirea lui Pas-vantoglu de Vidin (6).

Care era situatia Voevodului Cladovei, ce era si al Crainei In-tregi, tinut in mare parte romanesc o arata acest loc din

(1) Ibid., p. 47, no. 69: «VitislaviaD de acolo e Fetislam.(2) Radu Greceanu, 1. c., pp. 62-4. Cf. memoriile lui Radu Popescu, In Magazinul

Marie, V, p. 138 si urrn. (tot originea dela Claudiu!)(3) Ibid., p. 106, no. 174.(4) Cronies. B6laceneasc6., In $incai, III, p. 389.(5) Hammer, ed. din 1836, IV, p. 341.(6) Dionisie Eclesiarhul, in Papiu, Tezaur, II, p. 200.

-

,Nisul,

,d

233 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBII. 5

Dionisie Eclesiarhul,cronicarul oltean dela inceputul veacului al XIX- lea :«In care (parcea, de tars ce se nurne§te Craina) aunt trei judetemarl, tot Sarbi, stapanindu-se de trei oberchineji (obercnezi), §i eili iea birul §i-1 trimite la Imparatul la Tarigrad, §i ei jude5, toatepricinile terii. Insei este qi un Turc judeccitor, ce-i zic Voevoda,ca un besliaga, si, cdnd are vre-un Scirb cu Turc pricing, ju-deed Voevoda cu oberchinejii (1)». Intrucat aceasta legatura dintreVoevod §i cnezi corespunde unei vechi ordine de lucruricare ar fi extrem de interesantet qi caracteristicd qi, pentru noi,putem numai banui.

. In rasboiul din 1806-12, Ru§ii lui Isaiov incercara far& succesocuparea Cladovei (2). Ea cap din nou insemnatate in cursulluptelor pentru eliberarea Serbiei subt Caragheorghe, reprezentatin acest colt prin vestitul Haiduc-Velico, cantat §i de poezia popu- Ilara a Romanilor de pe malul drept al Dunarii. Urma§ul la Vidinal faimosului Pasvantoglu, «Molaua» (Mollah-Ibrahim), veni din Cla-dova, cu «zurba.», la inceputul anului 1807, fara voia «agalelor» (3). SiCo§antali-Halil, altul din marii aiani ai timpului, Moil in acest momentdin Cladova culcu§ul sau. El se lupta mult timp de aici impotrivaSarbilor. De aici propuse in 1808 Mitropolitul de Belgrad, Dionisie,trimes de Mollah-Ibrahim, o intelegere cu acecti rebeli (4). In 1810

numai, in ziva de 13 Septemvrie, cetatea fu capatata de ace§tia,subt Petru Dobriniat (5). Se cunosc hotaririle pacii dela Bucure§tiin ce prive§te cetatile qi felul cum ele full in sf'ax§it curAtite degarnizonele turce§ti.

La «schela Cladovei» not trimeteam sare In 1816 (6). Dervisiturci de acolo culegeau vii pe malul slang, amenintand ca impu§cape tine s'ar apropia de dansele (7). La 26 Fevruarie'1830 un negus-tor din Craiova putea sa scrie: «Varciorova a fost parasita de

(1) Papiu, II, p. 221. Semnalez si expunerea cu total nova a lui Dionisie, privitoarela r5sooala lui Caragheorghe; ibid., p. 229 si urm.

(2) V. Studii si documents, XXI, p. 144. Cf. ibid., VIII, p. 110, no. 22; Novakovki, DieWiedergeburt des serbischen Staates, Seraievo 1912, p. 92.

(3) Studii documents, VIII, p. 124, no. 67.(4) Novakovi6, 1. c., p: 73.(5) Ibid., pp. 118, 120, 133.(6) Studii fi doe., XXV, p. 21; p. 187, no. 71.(7) Ibid., p. 115. Cf. pentru parasirea de Turci, ibid., p. 125, no. 283.

cresind,

psi

6 N. IORGA 234

mull, ins5, nu tiro daca s'a par5,sit i Cladova: Ada-Cale ramanea Turcilor (1).

Adele noastre servesc ca sa fixeze mai deplin i mai de aproaperelatiile din urma ale acestor Cladoveni cu Mehedintul. Descriereainsulei Ada-Cale am dat-o in «Pe drumuri departaten §i a Clado4veiin calendarul «Neamului Romanescn din 1909.

(1) Ibid., p. 128, no. 287.

1.

r

I

DOCUMENTE

I.

Cu prietinaasca dragoste dumitale, boerT ispralnice Glovanu (sic). Mareel pentru pretesugu nostru sa prinlesti unit slujitori la satu Izvorglultri

ca sa is pe Tudortl, sit puna sA-111 aduca innaitia dumitale la Cerneti, orTInchizT acolo pa[na) voT veni ell, sail trimitY incoci ca sa vedemil

pentru ce au nasputitil caprele §i au fugitti.823, Vre (sic) 8.

Dtirvi§ii-Agade la Cladova.

Si santil alit dumitale prietinti.[Vo.] Cu prietiniasca dragoste dumitale ispalice (ispravnice) Bengescu

(sters) Glogovianulul sa sit dia aciasta scrisoare.(De la Dervisii-Aga Cladoveanti, pentru pierderea caprelorii. No. 2.)

II.

Catre ispravnicatultiAratti dumilavostra alaltaerY trecandil Ianiia Bagrghiari-Bap otu Ostrovii.

ducandu-sa la BucureOti, v'ati data veste dumniavostra pintru unit visitedpintru Mariia Sa Pasa. N'are raspunsil. Aratat-au dumniavostra de alit gasitti;de nu, s'a data raspunsil pe omu acesta care aduce scrisoriia; iara de nuva fi aratatu Ianiia Bazarghianti-Ba§a, veto fi purtatori de bine ca se-I ga-sitT unit visited cu pretu lul Luna; cumin yeti tocmi dumniavostra, yeti aratanoo, se

823, Iunie 21; Cladova.-Eminti-Aga Voivoda otti Cladova.

(Pecete.)(Da la Eminti-Aga Voivoda, No. 4.)

sa-la sarla

Miedintilor.

si

stima.

tai

8 N. IORGA 236

Catre ispravnicatuld Mihidintului.Ravasu catre dumniavostra va stintezd pintru unit zapcid care ad °situ

pintru oeritd, venit-ad la Jidovcita, si au omini nosi di la Ostrovu-gold acolovite, si au legato vacariu, si at si luvatti unit boo, ca dare vacaritil; lardRumani arata ca pima, acuma n'ad fostd obidaiu adasta ca sa diia vacaritd:ad obidaT diia erbaritu la celit cu mosiia, dart vacaritil n'ad pomenitil.Pintru adasta dad in stire dumniavostra, de va fi obidaT sa diia, si ed zactica sa diia; iara, dad'. va fi obidaT, dumniavosta stici maT bine, ca nu credopriia Rumani. Si ramand alit dumniavostra build

Emind-Aga Voivodaotd Cladova.

823, Julie 3, Cladova.La cinstita mana dumnialorit ispravnicatuld Miedintilui cu san'atate, la

CernetT.(Dela Emind-Aga pentru vacaritu streinilord. No. 11.)

(Fara pecete.)

IV.

Cu prietineasca dragoste.BoerT Glogovene. Bani ce amu avutd la Scordila, mul-

tumescii dumitale pentru prietesuguld si dragostea ce este intre vecinatateanoastra. Si dumneata sari dal zapisale ce santil lasate la dumneata, ca sa lesparga. Caci cu dansuld nu mai amd nici unit feld de amestecii, nici a maicere nimicu. !aril eu amu armed multumitd prietesugului dumitale pentrudespagubirea ce mi aT f4cutil, rugandu-ma ca Intl toata vremea sa flu lanazaruld dumitale, ca unit boerT cinstitu si pamanteaand ce to afli; §i miiesa -mi poruncesti la °rice ma veT cunoaste vrednicti. Cad amu bucuriie säslujescti dumitale, ca unu ce santil

alu dumitale build prietendIsufd-Aga Cladoveanu.

(Scrisoarea lul Isufil-Aga Cladoveanu catre dum. Corn. No. 6.)

V.

Cu prietineasca dragoste ma inchind dumv.Amu primitit o cinstita scrisoare a dumv. si afar vazutit cele poruncite

ca and fi venitu cativa dims lacuitori satuluT &Jeff da aru fi jaluitit

salt

priiatinil.

priimit6, si

237 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SIREN. 9

cinstitulul ispravnicatil cumit ca aril fi trecandii Turci, Rumani da deacinda §i,nu numai ca le cosa.gte livezile, ci le is fanu, §i cell cost da dansi; rail ailjaluitu cinstituluT ispr6mnicatti, cad nici Turci, flier RumanT da decindeanail cositti macard und paT da (Watt salahori Past i Turci ce ail fostilcu dansi. Dara ca ail lotil fanu, §i (la cell cosatil, da la lacuitori Salad, auLott inu adivaru, ca, dupa aratarea lacuitorilorti, pa unde mi ail aratatd caau cositil, el s'ail gasitil 0 suta da bociT cosate da lacuitorT si stransti dasalahori pusT, iara tans ce cositti salahori santu 453 &á bocil §i, cu cellce le ail Lott cosatil da la lacuitorT cu tote, 553 da both, iara alto finestransti all aliltoril Turd sail Rumani nu e macarti unit pal, cacT dent ve-nirea nostra incoci nu ail trecutti pidord da omit da dacindea dincoci: macartda voril fi si avutti gand6 sa cosesca, n'ait indrAznitti. tiutit -fact §i adastadumv. ca Turci florintenenT, unde cosa da multi and, inu GornovatT, pa mo§iiaVrata, nu s'ail indraznitti sa cosasca macarti unit .pal da ci mainT, Du-mineca, vol sit radicil satu Vrata, sa puT sit cosasca; balta §leauluT pa mo§iiaGarda, unde cosa Varjani da deacindea, amt post si amt cosatil, §i 1-amitsi radicatt, facandu-l6 §i clai Intl sate. Catunele turce§tY amt pust de le amtispartil da tote §i le amt trecutti da cindea. Socotesc6 cumit bine, iara nurat; apol nu §tiil cumit sa va judeca da catra intelep6une dumv. i sant5

1826, Iulie 24.alit dumv. bunt prietind

Eminti-Aga.

talon cinstita mana dumnealorit boerilord ispravnicT aT acestuT judetu Mehtucu cinste si cu prieteneasca dragoste.

Scrisori dela Adacale si Orsova.

Adaugim scrisori dela Adacale, dela Or§ova, precum §i dela §efii detrupe din 1821 §i dela cunoscutii turci ai Glogoveanulul.

I.

60 tl., adica §aTzaci lel, amti priimitit dela dumnealuT Nicolache capuchehaiaall VidinuluT, bani luT Isar(' neferuld ce avutil la popa Ghita otit Iz-verna, care banT s'ail daft lul Isaru, §i, ca sa nu maT supere pa numituldpreotil §i da alta data, amt datu adasta adeverinta a mea suptil iscalitura §ipecete ca sa sa creaza.

E5, Mahmutil-Aga, car[cil]-sardaru sudu MehedintY, adeverezil.

823, Iunie 22.E§arti-Aga otit Adacalesi adeverezil, qi amil priimitit bani.

(Pecetea.)

fAnti,

1-ad

Dint,

.

,

altl

10 N. IORGA 238

II.

Tip sUysystocv Trig gotAucciir; acrn46p,sOot.

'Enstat xxl 6 6sztAric Top 'Appian ESeCY'Ll;OU &top ix6-caz apiary µe tbvIscivxov cinb Ntyarivt, xxE, [ti to va etXav 6cOari atoptotv va AOOUV

7Cpocacepacylvnv Tvrpdariv exec va OstopiEt &alpaca; sits xpiasco;, Siv ..c6v

Etc'tvx.ov tbv icpipap,ev to µs Tot); 1.tec vcupac iaeo, xat diem" tipxstodcktipotK, xat xiltvec goact, xat cinb (13ettcrAcity, etxav to ypdapst tbv 'Anxiety Etch,-TCOY, Sta vet azsa4 si 6ext'Asv 'too, xai gun scups aiv icpciv Away ilocCob;atiXwop.sv to napovta, vet !Id; nice co ACV 064 yet gX011 axt, av Say IXOTI,that 6tczattivoc; 6 dart; Stec va Soak xotCitc (enoasocctx6v) sEg -thy Esdivxov, 6nop9,0e Ili Tot); [tciptupag ia4), xat npoap.evev dtpxst6v xatp6v. Aotnbv !tat; arroxpt-yeas, til often, dLAX6.);-, Stec vdc t&sUpt.ol.tsv. &Ito), xai slits

EOyevstocr. trig[Peceted 24 40e6p. 1823.

dt'xpot cpaot:Y.2Anaot5A-Ksgfp.-Ilocciag,

'Aad-Mouxcaptan.Tip serrsysauivp dipx. liAaticcifyyd xai tcrnpoc6. Mex., xw )1.(P NcxoAthp Dayo6etvq.),

'CP axpq) 1104s PIXY,stg Tspvi.ct (1).

stiyevetctv 'trig &CPTCMCcip,eve4, ipanOvrac sb xcalpt TOO (2).

'EXci6op.sv sb ypdp.ila tinsµ Eva r5ccytctv anb licaoctiatt, atc gXEC va Xocp,6civt

arch bay avepunrov cinb EST) ypOcsta 112' tbv 6norov Opunt cane; Ittnpocresv xpt-

(1) Te sgrutgm prieteneste pe d-ta.Deoarece si vechilul Armasului Stanciu, care a aerostat judecata cu Stancu Pacmeza

din Negoteni 5i, avand a pune some sec vie in cele patru zile din urma, ca sec se vadahotarlrea judecata, n'a venit, am adus pe Stancu impreuna cu marturii aici, si sta dedestule zile, si face cheltueli, si dela Fetislam scrisesera Armasului Stanciu ca sa tri-meata vechilimeaua lui, si pang acum nu s'a aratat; ci acum cu ei trimetem acestea casec ne spuneti de vrea sec vie on ba, deoarece, data nu vine, e silit cadiul sa dea hoget(marturie) catre Stancu, care a venit cu marturii aici, si asteaptg de vreme destula. Cirgspunduti-ne on asa, on altfel, ca sa stim. Asa, si suntem ai d-tale prieteni marl: H[agi].Abdul-Cherim-Pasa, muhafiz de Ada.

Prea-nobilplui dumisale Clucerului gi ispravnicului de Mehedinti, d.'d. Nicolae Glogo-veanu, marele meu prieten, la Cerneti, 24 Fevruarie 1823.

(2) Sarutandu-te pe d-ta intreband de hatarul d-tale,Am primit sorisoarea-ti Cu un raves dela Balotesti, ca ai sec iei dela un om de acolo

lei 112; pe care intrebandu-1 inaintea judecg.tii, si a spus ca datoreste acei bani acel

% . .1

I 11 ;

tipTip

ii`A0ev,

ply

matt t,

LTirS

t. i , . ,

t , r..1 ) .17

,

I , .1

t

/ r1 t'

1,

gi

LIccxp,icav

Tip

t

fj

239 DIN LEG //MIDI. NOASTRE CU sAnntr. 11

Tufo°, xal erne,/ Etc xpscoattbp.sy aki to ypOcrca aotOv .thy -ivApcorcov, 7037v Execcicplicrri sin -thy raw) dcp.,acVgTC &can cirsXi8e, 6p,or.o); xxi tpta 668ca xai !v aXoyoy;to p,iv Tpta 668ca xal aXoyov xxzdc (?) twv tz "i7cilpsy 6 6atc os ToonAccytou liXtocrivc, at Si 3x-ceo aysX0occ ctvac sirs HaAatiatc Tdc &cora &Az CWzp.,i npocr-cayyteg vac cr-caXeol3v etc Boupwap66av, xxi va Undcyouv ciyopaatat vac toS'CtildiO0UV va 7C0X71006V, xat va So0OGY tip ccyc.4c- crag to yp. 112, xai to itspccr-

asoorca cirth to V)a, vac Xi61-1 6 gStii kcyceic !lac °Otto; elan FLIcexpczacg xpf-

aeon. 06-cco, xat srp.s0aTics soysystag (lac 14 louviou 1823.

eixpot fpiXoc

'ASCc-Mouxacpsiric.

Tile e6yevecyccity dipxovu rcpcl)ny Meyday-KAo.4ip73, xupty NcxoAcitp nayo6dcycp,

Tip oixpcp !lac cpay,

[Pecete.] eln Tcspvgcra.

IV.

Tie, pArcAlabe Ione, ispravnice, i popo Ghith, da la Glogova, sanatate. IatAintfadinsulti va scria cu Marina, pang inu dou zile sa -mi scrieV ca ati scosit20 da mie oca porumbi Mara, ca sa triimicu °aril sa lu aradicu, si lard cuMarinu asteptii raspunsii. Ca, de nu-mT va veni Marinu cu rAspunsii. Ora2 zile ca ati scosu porumbi, pa urma pacatu vostru sa fie. Ca si eu mavol manila si vol robi totil satu, voi prapadi si mosiia stapAnului vostru,si voT in pamantil nu-mT yeti' scapa. Duel, de yeti arata bucqtele, este preabine. Ca, eu ma mire dA vol, ce treaba avetl voT cu porumbi midi, da, nuvretY sh arAtaV,' inu vreme ce porumbi cumparatil de la ne-gutitorti, care voi stip prea bine, si stapanu vostru n'are treaba la el', nici sadea, nici sa ia. Apol vol ce capil aveV sh-mi ascundetT marfa mea ce este

om, ci are s5, lase pentru amanetul lui opt vaci, asemenea pi trei boi pi un cal, si cei

trei boi pi calul dup5, spusa for i-a luat vatahul plaiului Clopani, iar cele opt vaci suntla Balotepti; care vite toate mi-au oranduit a se trimete la Varciorova, pi sa vie cum-paratori sa le precueasca, sa le cumpere, si s5, se dea raialei tale cei 112 lei, pi ce vamai prisosi din vite, sa le iea raiaua noastra de aici; astfel e hotarirea judecatii. Aga,pi suntem

ai d-tale marl prieteni:Hagi-Abdal-Cherim-Papa,

Ada-Muhafiz.Prea-nobilului boier fostului Mare Clucer, dumisale Nicolae Glogoveanu,

marele nostru prieten,la Cerneti.

tb Xi-tecv

tag

1

St1 4

mi-T

f

, .,

Ina

i-ama

1)

X: 'AeSoul- Kulµ- Ilaa2S,

eu

12 N. IORGA 240

cumparata de la negutitorT? Ca eii sAnguril amu trimisu pit post[elni]c[ulu] Gri-gorie dA au batut5 porumbi si bagat5 inu gropi ca sa nu mai is Pazvagiia,fiinda, ereamit invrAjbiti atuncea, si vol acum nu vreti sit -T arAtati. Numal,cum5 zic5, panA la soroculu ce va zic5 da nu va veni Marino cu raspuns5ca ati gasitu porumbi, rein va sa fie da satu vostru si clA voT si da acare-turile vostre i ale stApAnului vostru. i pacatu vostru va fi.

1807, Mart 6.

(Pecete.)Ragepti-Pasa otu Rusava (?).

V.

Cu prietiniiasch dragoste, cinstite (?)Post[elni]c[ulil] lonitA Grecescu este si dum. uncle dine eel mai de

aproape alit casi nostre, voesc5 ajutora dupA slujba cu care s'ail aratatti,mai vartos5 fiindu si ciracti alit dumitale, si datorie te face ca zileledumitale, pang a nu seri di, a nu sit' isterisi de bund ajutoruhl dumitale, cucare 1 -al cunoscutil si mai nainte. Pentru care poftescii dragoste dumitaleca dine treT plasi ce santil inu prejurulti casAlor5, unde are sa sa folosascA,si -1 oranduesti zapciti, cumil si la alte huzmeturi ce von trece dumitaleprim manA. Deosabitil to poftescii ca sit aiba bunti ajutorultsi dumitale si laanalogu ce-i face Tudor(' inu diiastimA de doaa hint si cinci zile vAtafil.

Pentru care ma veT indatora. santil alit dumitale buna prietinu814, Fey. 22.

RAgepii (?).

(Pecete.)Dumisale cinstitulul (?) Clucerii Nicolae Glogoveanu, ispravnic5 otti Budd

Meh[e]d[in]t, cu prieteneasca dragoste.

VI.

Cu prieteniasca si dorita dragoste, dum[ita]le, arhonii Vornice.Cu aciasta prietenia,sca scrisoare numal si numal ca eu si cercetezi sana-

tatia si petreceria dumitale, ca, deplinu si inu bunA stare aflandu-te, sa mabucurti. Vol sti dumneata ca si eu ma aflu sanatosu si Intl bung stare. Mi-atiparutil raft dice Inca anulti trecutil pe mine mail orAnduitii cu oste laMoldova, de spre partia pria-innAltatului Iusufil-Pala, si de aceia n'a[mti] pututtlsa yid la Tara Munteniasca, si n'amu pututii sa va flit de aparare satelor5dumitale. Alit doilia, te poftescil pe dumneata pentru seraculti acesta de Mate!,

i-air

.

Clucera.Fiindu -ca

a-16

slat

i

.

-4

'

241 DIN LEGATOR]. NOASTRE CU SARBII. 13

griu pui infra scutelnici dumitale la curtia de la Glogova, si forte ma vetindatori, fiindu all dumitale doritil preitenti.

Sali-Aga Bercovita, SerdarY.(Pecete.)

Cinstitti need bunil i doritti prietini, dumnealuT Vorniculti NicolaeGlogovianu, cu prietiniasca dragoste.

VII.

Cinstite dumnealul coconu Costaiche Glogoveanu la Craiova.

Rimnicu-Vilcea, 1849, Iunie 13.Ieti, ca cel doritoril ca cell ce dorescil afla totdeuna cumu petrecu

aT rale prietenT, printr'aaasta ma infatisazil catre dum. cu sarutarT de miini.Asemenea dumneael. cocoani Elenchi sarutil miinele, dorindti afla pentrudumv. cumil va aflatT intru sanatate.

FiuluT dum., dumisale coconu Alecsandru, ii triimitli multi sanatate, cumilasemenea coconului Nicu cel mic, asemenea coconiti Elenchi si coco-

nitT multi sanatate, curnti si asemenea si fetiti, coconiti dumv. ceamica. D-lui coconu Costica, fratele cocoani, II triimitT multa sanatate. MadamiNemtoichi, dadaca, coconilorti dum., multa sanatate si la toti aTcasii dum. le triimetT multi sanatate, asteptindii cinst. raspunsu dumv. casi aflu cumil vi aflatT. Sint al dumv. plecat prieten.

Ali-Aga, bimbasa de calareti.Dumnei cocoani Brailoaici ii sarutti miinile. Ieu amu vorbitil cu

cocoana Ca., fiica dum., in PitestY: sa afla sanatoasa. Dumneai batrini mumacocoani Elenchi, cocoana Catinca, ii sarutil miinile.

Cinstit dum[nea]luI coconu Costaiche Glogoveanu cu respect la Craiova.

VIII.

Sudil Mehedinti, icreli (sic).Acestil Ioanii Vladaselti all Vanji prim insalaaune ail fostil inchinatil eu

apostati greet arnauti, cunoscindil viclesugu lore, au venitil de bunavoi sa cerutil ertaaune, care dupa, porunca datu, acumilmerge la casa sa, sa-si caute da mune& treaba sa; ci da catre nimenl su-parare sa nu alba pentru vina ca atl fort panduril.

821, Avgt.loan Poroineanu Med[e]1[ni]6[e]ril.

(Iscalitura turceasca i pecete.)

si all

.

si

si

si siCatinchi

IT triimetT,

ZincI[T]

si si,da s'au s'ail si si

si

; I

.

14 N. IOROA 42

i pentru Gheorghe Gogoloiu, pentru loan Carapancea ot Carpen.(«821, Avgt 28»).

Pentru Dumitru Ciotu ot Bucura («821 Avgt. 23»).Pentru Palm Urniac ot Bucura (23 August 1821).Pentru Serban Buciu ot Cioroboreni («821, Avgt. 27»).Pentru Vasile sin loan Casapu de acolo (19 Septembre; ibid.).Pentru Marina Nanciu de acolo (aceeas data).Pentru un Stan Cura lea ot Bucura, fost rain; este firman pentru ei

tura greaca; pecete; 1821, Iunie 10). KCOGTOOTNO; Eap.oupximw.pentru Iona Rascracea, de acolo (10 Iunie 1821).

IX.

Cu prieteneasca dragoste dostomil (sic) boere.Pentru Ianasti Oobanu de la satu da la Bocetti, ce 1 -amts await la capre,

at ramasti Bator! tI. 40, si, neaN audit bani, este inchisit la puscariia dumv.; ci,findu-ca, vine muerea lui planganda la mine, si posit sorocil sa-miteasca bani inu doo saptarnanT, de aceia poftescil pe dum. ca sa-T daT drumuda la puscarie dupa, acesta ravasit alit meta, a sa duce sit -mI faca ban!. i veT

opri acestil ravasil inU lout sandsalit dumitale bung prietenti

Mahmet k -Aga Tabacu.823, Dechv. 16.

(Dela MehmetiI -Aga Tabacti sii slabazi IanosT. No. 9.)

Acte sarbesti.(Traducers Malta de d-1 D. Svilocosici, Consul general al Serbiei

la Bucuresti.)

I. Multe salutari Domnului meu, Mustafa-Aga besli-Agasi, la multi ani !1823, Iulie 31, Fetislam.

Uite, frate, sail spun in privinta acelui om care s'a turcit aici. El are aicicateva capete de vite ; sa le dai sa le dual, la ispravnic acest pandur careva aduce aceasta scrisoare, si scrisoarea begului. Iar in privinta tailor ceare sit dea lui Ibis Calfa, Felah-begul, i-a platit lui Ibis Calfa Tabaco si i-aluat caii, si acel catana Giamuz i-a dus, si acum trebuesc luati dela acela, sisa mi-i trimiteti aici.

Raman al vostru frateEmin-Aga,' Voev'od al Fetislamului.

I

(iscali-

Si ,14

luI. $iI t

.

1

omit pla-

.

243 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBIL 15

Malt respectatilor prieteni §i vecini, ispravnicului Nicolae Glogoveanu sidomnului Obedeanu, cinstitii mei prieteni din Cerneti.

II. Am primit cele trei scrisori, doua dela begul, din Bucuresti, si una delad-ta, §i am inteles totul pe rand ce-mi aratati, in ce prive§te pe acei Turciai nostri, cari tree in Valahia si nu dau pe la ispravnicie ca sa li se isca-leasca te§cherelele, §i mai departe fac neorandueli prin Valahia.

Deci, prietene, sa §tii: de sate on voiu da cuiva tescherea sa mearga inValahia dupe treburi, totdeauna it voiu stated sa mearga la Ispravnicie, caacolo sa li se iscaleasca, in te§clierea prin ce sate are sa mearga si le voiuporunci ca nimanui sa nu faca vreun neajuns. Caci iti spun §i tie ca, cumnu doresc sa li se faca for rau, a§a nu vreau nici ei sa faca altora, si niciprin vecinatate.

Iar d-ta, prietene, cand ti se va plange vreun om ca vreun Turc de-ai meii-a facut vreun neajuns, d-ta cheama-1 la Ispravnicie §i-I intreaba sa spuiecare Turc i-a facut neajuns, §i-mi scrie numai decal: si apoi vei auzi d-taatunci cum 1-am pedepsit. Dar to rog cerceteaza, bine care e Turcul cares'a facut vinovat, ca sa nu cad in pacat pedepsind vreun nevinovat.

De aceea eu pe viitor nu voiu mai da nimanui tescherea sa mearga inValahia, decat pentru cateva zile, ca sa-mi vie dela d-ta tire de cum sepoarta acela pe acolo. Caci, prietene, dela not §i pana in Rumelia, in tot lungulDunarii, mereu tree feluriti Turci de cumpara, care Mina, care unt, carevite de macelarie, §i, ca sa nu fie din alta parte, d-ta cerceteaza bine cum§i de unde este fiecare, §i apoi vei auzi de dansul. Caci, sa ma crezi, numi-ar placea ca in vecinatate sa se faca rele §i neajunsuri.

Imi mai scrii apoi de ni§te oameni dela d-tra ca au fugit in partea noastra.Eu despre acesti oameni nu §tiu nimica, nici habar nu am. Dar, cum vazuiuce-mi scrii d-ta, am trimis un om la Fetislam, sa vaza ce este cu acestioameni, §i, de indata ce voiu avea stire despre ei, iti voiu scrie. Pana acuminsa n'am aflat nimic de ei, nici nu mi-a pomenit altcineva de ei.

Cu aceasta raman, dorindu-va sanatate,Hagi-Abdul` Cherim Para, in Ada muhafiz.

si

Anatole Academiei Romane. L. B

Tom. XXXIV.- Desbaterile Academiei in 1911-1912 4 -aXXX/ Vi -Mon °Mile Sectiunii Istorice 20.-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din IasiVII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si Joan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Aduna-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de loan C. Pilitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. - II. Balinesti, de N. Iorga . . . ..... . . . -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Parvan 5.-Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Diva-trie A. Sturdza, I -,40

II -,80III. -,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui -din

1847, de N.. lorga . ............. -. . ., . . . . -,60Politica Austriei fata de Unire. - I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,

de N. Iorga -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2 -Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romfinesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silvia Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787 -1791, de N. Doran 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912- -1913 .. ..... .. . . 5.-XXX V.-Memoriite Sectiunii Istorice. 8.-

Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor strainiin Moldova, de N. Iorga -,20

Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in eele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-

Cateva stiri noun privitoare la Istoria Romanilor, de N. Iorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele.din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri nona ale lui Iemichita Vacarescu, de N. Iorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30II. 1866-1905 -,50

- III. 1894.-1919 1.-.Patraldrul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile

romfinesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga -,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Parvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici.

de Dr. loan Lupo.? -,30

...._:,_

,-

. . . . . . .-

ii°

g

,

-s------

-

. . . . .......... . . .

..

,...

. . .......

. . . . . . . . . . .

-

. . . . . . . . . .

. .... . . . . . .

-. . . . . . . . . . . . . . . ......

. . . .

. . . ............. . . . . . . .........

. . . .

. . . . .

. . . ..... .

. . . . . . . . . .

..... . . .

........ . .

. . . . . .

..... . . . . . . ...... ....... .

. . .

Ana lele Academiei Romfute. L. P.Tom. XXXVI.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-

XXX VI- Mentor file Sectiunii IstOrice. 20.-Armenii si Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40Stiri noun din Dacia Malvensis, de Vasile. Parvan 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),

de N. Iorga -,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, 'de

Vasile Parma 1.-Osta§i dela Prut cu un nou act dela Alexandra eel Bun.- Razesi

romascani, de N. Iorga -,40Ceva despre Episcopal maramarasan Iosif Stoica.-Cateva frag-

mente de vechi Cazanii romanesti, de N. lorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ea urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorglie,,intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. Iorga -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Peirvan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

-sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrran . . . . . . 2--Dela Cetatea Tropaeum-Adamelisi: Basilica-eisterna. Stadia arheo-

logic, de G. Marna . 1...Dona inscriptii noua gasite la Mantistirea Bistrita (Neamt), de

N. lorga -,20Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . 1.-Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (:Noise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa -,20Steagul lui blihnea Voda Radul in rhuzeul istoric din Belgrad,

de N. brim, . . . ..... . . . . . . . . . . . . -,50Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan .... .. . . . ...... . . . 2.-Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. lorga. -,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconal Dr. Nie. M.

Popescu . . . . -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romane-sc, de

N. forget -,20 .

Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -,30Lin act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron, de N. Iorga -,200 harta a Terii Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga -,50.Noua documente basarabene, de N. lorga -,20

Situatiunea internationala a Principatului Terii-Romanesti invremea lui Serban Cantacuzino 1678-1688), de loan Radonie. -,30

Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intro anii 1812-1828, de loan C. Filial: .... .. . -,50

Stalpul lui Mihail]. Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-fanelli -,50

Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . . -,40Venetia in Mares Neagra, II: Legaturi eu.Turcii si cu crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole(1389 -96). de N. Iorga .

Tom. XXXVII. -, Desbaterile Academiei in 1914 -1915 . . . (Sub preset)..XXXVII.;- lentortile Sectiunii Istorice. . . . . . . . (Sub preset).

Venetia in Mares Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eelMare si medial politic al desvoltarii lor, de N. lorga -,80

Pilda bunilor Domni din trecut rata do scoala romaneasca, de N.Iorga . . . ..... . . ...... ... . . . . . 1,50

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. Iorga . . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda 'Brlincoveanu si sco-

purile Academiei Romane de N. Iorga -,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. lorga. -,20Neamul Agarici, Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . . . -,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltarea paralela, de N.

lorga ---,30

last. de Arte Ciratice rCARnt_ t-tt..)tiL> it. kasi.ies,.,

..

. . . . . .

. 7-

4.

. . . . . . . .. . . .

_

\. . .

--.

"

-,50

..-

S.sor, I.

. . ..

. ...

z

. . . . . . .......

. ..... . . . . . . . . .

. . . . .

. . . ..... . .

. . . . .

. . .

. . . ....... . . . . . . . . .

. . . .

. . ...... .

. . . . . ......... . .

. .

. . ..... .