ANALELE A. R.TOM. XXXV.MEM. SECT. ISTORICE. No.

ACADEMIA ROMANA

DOIJA TRADITII ISTORICE BALCANI:

A ITALIEI SI A ROMANILOR

Di

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE.

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROM ANE

Seria If. Tom. XXXV.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

. 1913. 34 .514

Prepil bani.

15.AMIN111111i

.0,6..1.

IN

'

.

d

&made Societatii Academice Romane. Seria 1:Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

lele Aeademiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2Tom. xr-xx-.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 2.Tom. XXLDesbaterile Academiei in 1898-9 . 5.

. XXI.Memoriile Seefiunii Istorice 6.

. XXII.Desbaterile Acaderniei in 1899-1900 6.

. XXILMemoriile Secfiunii Istorice 3.v XXIII.Desbaterile Academiei in 1900-1 01 5.. XXIII.Memoriite Secfiunii Istorice 4. XXIVDesbaterile Academiei in 1901-2 6.. XXIV.Memoriite Sectiunii Istorice 3. XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50

XXVI.Desbaterile Academiei in 1903-4 5XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice . 5.

. XXVII.Desbaterile Academiei in 1904-5 8.

. XXVIIMemoriile Sectiunii, Istorice 4.XXVIIIDesbaterile Academiei in 1905-6 5.XXVIII.Memoriile Seefiunii Istorice 6XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6XXIX.Memoriile Secfiunii Istorice 8

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), -de Radu Rosetti 1,50Despre originea si transformfirile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti ,70Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

tirbei in apus, de N. Iorga ,20Congresul pentru Propriettea literara si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Cateva 'airtime din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn

si Caimacarn al Terii-Romanesti, de N. Iorga ,20Congresul sociologic din Londra si organizarea militara a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopot ,30Despre censura in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti ,40II. Censura sub .Miliaiti Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti . 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti.. ,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol ,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol ,30Traditia istoricà in chestiunea originilor romane, de Dintitre Onciul. ,20Dona Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran--

silvania, de loan Puscariu ,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . ,30Contributii la isioria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. ,30Evangheliile dela Homor si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.

XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 -

XXX.Memoriile Secfiunii Istorice . . . 6.Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigoiie Ghica si des-

fiintarea ei, de Radu Rosati 1.Cetatea Nearntului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puseariu. ,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1.Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubai', Vasile Damian) de Const. Giurescu ,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.Documental Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan . . . . . . . .......... , 1.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9

. XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan 1,60Cum se cattail moside in Moldova la inceputul veacului XIX.

Conclica de räfueald a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

L. B.

- -

- _

_

.

.,

1.

-

. 5.. . . . .

tl

N.,

.

.

.

.

.

.

. . . . .

. .

. ....

. . . . . . . .

. . . . . . . ........ . . . . . . . . . .

.

. . ..... . . . .

. ..... . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

...... . . . . . . . , . ..... . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. .

. . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. ..... . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . .

DOUA TRADITII ISTORICE IN BALCANI :A ITALIEI SI A ROMANILOR

DE

N. IORGAMembru al Academiei RomAne.

Sedinta dela 3 Maiu 1913.

Pan& tarziu in cea dintai faza a evului mediu nu se poate admiteo despartire statornica, intemeiata pe o constiinta deosebita pentrufiecare parte, a lumii romane, din care cuceririle Republicei 0 aleImperiului facusera o singura unitate. i aici nu poate fi vorbamacar de ruperea idealului roman, care ramase pana in pragul tim-purilor moderne acelas, intreg, indivizibil, necesara teorie politicaunitara stapanind tot haosul schimbarilor teritoriale, aventurilorpersonale si nelinistea crescanda a tendintelor de organizare natio-nalä: am aratat aiurea (1) ca numai o noua epoca de realism, care luatotus din mostenirea roman& chiagul tare al legilor singurei filozofiipolitica pe care umanitatea o putuse da pana atunci, dreptul roman,inviat ca nevoie a timpului de acel Bartolo a carui amintire va fiserbata in curand de toata lumea civiliz ea numai aceasta nouaera de forte, de guvern si de hotare va sfasià vesmântul pana atuncifilth cusatura al Imperiului si al Bisericii. Aici e vorba ins& dealtceva: de acel simt al unei osebiri adevarate i iremediabile care,far& sa inlature adânci pareri de rau i oarecari sperante, faciadin Apus o lume opus& Rasáritului.

La inceput, chiar si in apropierea epocei lui Carol cel Mare, indraz-netul creator al unei ordine imperiale noua, pornite din Roma Vechecontra Romei noua, pentru nevoi locale i religioase, simtul vietiicomune, ca intr'un lung trecut, cu aceleasi snit*, aceleasi glorii

(1) I. Les bases ndcessaires d'une nouvelle histoire du moyen-dge. II. La survivancebyzantine dans les pays roumains. Deux communications fades, le 7 et 8 avril 1913, autroisibme congres international d'etudes historiques Londres, Bucarest 1913.

Analete A. R.Tom. XXXV.Mentoriile Seq. Istorice. 1,

a-

,4

1 Fi

a

pi

2 R. xoRA 414

aceleasi Infrangeri mai noua, ramase atotputernic. Pentru a-1 slabin'a tnraurit atata caracterul grecesc in Elada, Macedonia, Tracia,Asia Mica si oriental armean, sirian, arab, egiptean, al Bizan-tului cu alti dusmani i alte greutati venite pe urma lor, i nici cinestie ce antagonisme dinastice. Nu, daca in Rasarit era un amestecde popoare, cari n'aveau deprinderea graiului latin, In Apus semin-iile rámái$e1e, vorbind limba lor, ale rassei celtice rama-

sesera i ele neasimilate, MIA voia i fara putinta de a se asimila;iar dinastiile si de o parte si de alta erau ridicate pe scut de soartaschimbatoare a luptelor. Un lucru era 'frisk foarte insemnat, destulde vechiu, neinlaturabil: latind in Vest, in Ostul mai

jEwapiAliturghia greceasca. i, daca, Apusenii nu intelegeau de-cat in partea lor romana, din ce in ce mai deprinsa si ea cu altesunete, alte cuvinte, derivate ori ba din cele vechi, cantarile bise-ricesti, Evanghelia, predica sacra, Rasáritenii intelegeau cuvantul luiDumnezeu, laudele ce se adresau divinitatii i recomandatiile moraleIn numele ei.

Stateau fata In fata dupa precizarea divergentelor i recunoastereacaracterului lor imutabil doll& dintre peninsulele dela Sudul Europei,acelea in cari se desvoltase pana, atunci mai mull& si mai straluci-toare vieata politica si culturala: Grecia, care uitase fan: ei elinäsi, mai mult decat atat, se gandia cu o dant& groaza crestin5, c oputuse avea odata; cu altarul statuilor de marmura stropite de sangelevictimelor, si Italia, care se simp numai ca leaganul i temeiulrnririi romane, fara nici o mandrie a rassei alese, fara nici o pie-tate fata de Latinii in al caror sange si pe al caror parnant se pu-sesera trainicele substructii ale maretei cladiri imperiale.

Ele simtiau bine ca nu samana, dar, despre aceea, nu se urau,nu se despretuiau, nu cautau sa se incalce. Noi, oamenii deprinsicu hartile clare, nu ne putem da seam& in deajuns de felul cumaceia cari nu invatau pe atlaze i n'aveau icoana lumii pe pareteintelegeau unele lucruri mari ale lumii. Aceasta Italie, care nu voia

stie decat de Roma in care se concentrase si se pierduse, secontinua In chip firesc prin Galia dela Apus, i separatie in aceastadirectie nici nu putea sa fie, odata, ce toata regiunea dela NordulPadului era tot o Galie, cucerita, stapanita si desnationalizata aproapeIn aceleasi conditii ca i cealalta, si in chip tot asa, de firesc; ea secontinua, prin Istria, in acea Dalmatie, care era, ca sa zicem a$ia,

prin substratul indigen,caci Ilirii, din rassa carora faceauparte Iapigi si Veneti si ale caror asezari s'au descoperit pana In Tirol,

germanice,

italic si

sa

115 roux TRADITII ISTORICE IN BATMAN, A ITALIEI t A ROMANILOR. 3

erau tot a§b. de bine oamenii unui term adriatic ca ai celuilaltInainte de revarsarea dominatoare romana. Apoi, intr'un timp cand inOrient un Stat de forme latine era napadit i strabatut de elementegermanice in stare de ratAcire rasboinica, elemente germanice deaceea natura luaril in sthpanire, cu sau Mr& invoire prealabilddela Imparatii räshriteni, provincia vestica mai apropiata a Italiei.Iar, când Imperiul constantinopolitan crezii ca poate trece dela aceastaarena, periculoas& catre barbari la o regie mai sig_uras, actiunea_Ji____Lus *nian absorbi intro. ra sul Când un nou val barbarInec i aceasta pretentioas& i pripith reparatie roman& intr'un stilcare pare& tot mai mult arheologic, legaturi rhmaserk si din celeMai stranse, prin pastrarea dominatiei exarhale, bizantine, in anumepuncte de coaste, din Liguria ca i, mai ales, din litoralul venetian0, tot odath, prin caracterul excluziv bizantin al Marii, unde nici

o alta Both, decal a Cezarului nu putea satiepiept .cotelor pluti-toare ale piratilor. Child din Apus pleca o pornire impotriva Rh-saritului imperial, ea venia, nu din partea Italiei, care dupa oepoc& longobarda prima cu supunere o hegemonie franca, ci dinpartea acestor Franci. Si regele lor nu fusese aclamat Cesar deconstiinta italiana separatista, ci de acea parte din plebea. romana,prefacuta ad hoc "n o sul its I I , de care putea dispunePapalitatea doritoare de un Imparat la indemana ei. Prin anexareaPanoniei smuts& dela Avari, ca i prin presiunea exercitata asupraducatului bizantin al Venetiei, acest nou Imperiu, care trecuse rapedepeste destinatia sa special& in serviciul Bisericii, contribuia iar4,conform principiilor sale, de alminterea, cu toath hotárnicia, uneori4.nvocath, si mai tarzitz_intre Carol *up_ArpAulljicyrfor(1), la con-fundarea hotarelor firesti intro lumea latin& i cea greceasca.

(And Papa Grigorie III se ridick In veacul al VIII-lea, impotriva Ini-päratilor iconocla§tr, urma numai Italia, strânsh cumva in apa-rarea impotriva ereziilor Orientului semitic, rationalist si abstract,trecute rin Bizantul de mult pierdut pentru latinitate. Era o ma-nifestatie a Occidentu ui religios, care latina a sim-bolului, cultul frumosnlui intrupat in arta sacra. Precurn-. mai tarzhlspiritul lui Grigorie, al VII-lea, noua interpretarendAsericeasch,manitatii unice, ecumenice, n'are a face cu Itaha dFar

lupta unde se savarsejte martiriul sau o largaparte a peninsulei ramâne indite-rent& la mar-eVdrama ce se joaca

kl) Tafel, Urkunden, (in a Pontes rerum austriaearumn), I, p. 55: epartitio Imperii interCarolum et NieephorumD; decretum sancitum,.

i

.

.

.

nu-1

a ro-

)

4 N. TORGA 416

intre cei doi mostenitori de drept ai Romei. Cand, dupa el, timpde un secol Inca, se urmeaza räsboiul Inviersunat dintre Papa siImparat, nu se luptä Italia impotriva cotropirii germanice, ci vieatade cetate, element politic nou, Impotriva constrangerii exercitate devechea unitate imperialk cum e gata sa se lupte impotriva aceleiace ar vrea sa exercite noua unitate a Papalitatii dominante.

In veacul al X-lea si al XI-lea Inc& un mare fapt economic sepetrece: Imperiul bizantin intinerit al lui Nichifor Phokas al luiTzimiskes, al lui Vasile respinge pe Arabii Califatului pe uscat si-iinlatura de pe Mare, luandu-le si marele lagar permanent de piratial Cretei. Porturile Traciei, Asiei Mici, Siriei, daca nu si ale Egip-tului, se deschid pentru negustorii crestini in conditii de sigurantade garantie superioare. In curând caderea Imparatiei bulgaresti dinOhrida, potolirea rascoalelor macedonene libereaza malul Adriaticeicurata Via Egnatia. Dar Imperiul Insus a pierdut prea mult pentru aputea exploata prin supusii sái situatia economic& dobandita prinaceste cuceriri i, pe de altO parte, el a apasat pretutindeni preamult, ea sa se poat& ivl vreo initiativa locala, gata de aventuri in-d raznete.

Aceste perspective mari deschise in Orient, acest gol care chemape curajosi i pe stáruitori,a_u_sr. - pan& atunci o simpla«Longobardie», i pentru Orientali, dar i pentru Venetieni(1) prinofensiva economic& pe care, aproape in acelas timp, spontaneu, opornesc Amalfi, Neapole, Pisa, Florenta.,_ Genova Venetia. Crucia-tele n'au siiint-a,rease& prin putinta crearii contoareloranatolice i siriene, cari continuau pe ale Levantului european.Cu cateva decenii inaintea lor, dogele devenise (la 998 9) duceal Dalmatiei i Croatiei, totprintr'o danie silita, ce e drepair de 'A-yala Croatilor, a acelui pe care Venetia-1 numia odata «dominusnoster ommpotens», «dominus serenissimus Imperator et conataakkrtotius mundin si dela care primià la 814-20 inaintea

Iiii «hypatus» (consul), de «protospatarius», de protose-astus i cinstea Inrudirilor imperrale pentru fii de dogi veniti sa faca

omagiu la Constantinopol. Durazzo era mai mult o colonie vene-tiana, Salonicul adapostia, o suThrae «burghezi» de lege catolica;Inceputurile vietii nationale sarbesti erau inraurite i calauzite de

(1) V. Tafel, p. 37 i actul din 960, in care, pe de o parte, e vorba de .regnum itali-cum, («de infra regno italico et de Baioria, similiter et de SaxoniaD), iar, de alta, sezice de LongobardiaD. V. si p. 38: «Amalfitani. ludei. LoneombardiA.

_ _

si

,

ci

417 Deux TRADITII ISTORICE IN BALCANI: A ITALIEI SI A ROMANILOR. 5

o forma, religioasä latinA, ai carol propagatori i reprezentanti eraueAlugäri italieni (1).

pentru 'Astra. acest rol, Venetia schimba des aliantele sale,find, supt aliata Bizantinilor (1082, 1108), caa Ungurilor (1101), cari-i recuhoscurä de o potriva expansiunea,dar otriva aceluias dusmap, Normanul stabilitin Italia dar privit ca un feodal . s t i l.com strain inesenta sa chiar comuniteitii latine (2).

Ve1-77511-Tenetia axe& locul de capetenie dincauza vecinatAtii si tendintei fresh de a-si intinde raza de alga

exploatare i pe celálalt term al Warn Adriaticetr, a-00a lumepe care Inca din al IX-lea p numik cu un simt al deose-birii ((terra Gyecorum.»(% dela sine se adáugia; -ishteb rasua pecare catastrofa arhivelor imperiale bizantine ne imploded& de a opreciza, actiunea celorlalte orae de negot ale Italiei, cari, neavand

ele intelegeri cu Imparatii bizantini, doritori, ea Domnii nostri. mai tArziu, de straini harnici si buni de alga, se ad'apostiausupt steagul cu leul inaripat al Sfantului Marcu. Si pornirea eraas'a. de genera`Ta,a737-55-71175.sccr-d-e77-Earf-Tri legätura cu a-gresiunea Occidentalilor dispunând deIia_prisos de forte_natio-nale, impotriva Orientului pe care lungi i grele lupte II särazi-sera de' 6ameni si de bani, !neat energia, vitejia indArätnicá a Nor-manzilor, stramutati abià de câteva, decenii pe p-amantul Italiei deSud, ca auxiliari de rAsboiu intaiu, apoi ca stapaeni, isi cautä dru-mul, prin nobila nerb,bdate_da_r_15120im_a_IAL,Tancted.prin irezis-tibila furie i intriga neadormita a lui B emund calm Rash ..Lindeeete e or irn a e in ier tare, _in zate grele, infruntà, in. eurandusoara cavalerie pecenegä.a Cezarilor Bizantului, .inainte de a exploataIn folosul aceleias ambitii cauza pioasä a cruciatelor.

Cruciatii franci, Lotaringieni, Francezi, Normanzi, nu se opriradecAt in vAile Siriei ori dincolo de zidurile slabe ale Ierusalimului.Negustori cari, peste deosebirile de steag, se simtiau, nu numaiFranci, topapcoc, Frenghi, cum ii numiau Räsáritenii, ci oameni aipAmântului italian, ii iritovAxAsirä i acolo, ridicand bandierele lormulticolore deasupra fundacelor, bisericilor si lo giilor n ua. Dar,inainte de toate, al or n specia al Venetiei i Genovei

(1) Cf. si recztele a_skg,cagaag44.5,aarINgya.9.1tun Archiv far slavische Philologio.(2) Alianp contra Ungurilor cu Bizantul in 1112, Tafel, I, pp. 75-6, no. xxxv.(3) Tafel, I, actul din 960, In care si (greens holm".

Si in a-c7ans

ajunse. Levantul pe izar-173Tpi Tifiraiit de Ma-

a-§i§i

§i

6 N. IORGA 418

rele talent politic al Comnenilor, sä scape de neplacuta con-curenta franca, silind pe noirilegi de Ierusalim, pe noii duci.conti sa se recunoasca vasali ai Basileus-ului si sa-i duca de capas-tru calul la intrarile triumfale, nimeirliu mai puta scoate pe agerilnegustori bogati din stapanirea lor. Industria Italiei inlatura produ-sele industriei traditionale a Rásáritului bizantin i creditul levantinajunse o anexa a creditului italian, cel mai bine organizat din lume.

Manuil, eel mai mare Comnen, va ataca Italia impotriva acelui«rege din Alamania» pe care nu-I putea privi decal ca pe un pre-tentios principe revoltat care indraznia sa se joace cu insigniile im-periale ce nu i se cuveniau; .el va infige steagul sau pe zidurileAnconei, unde osta0i sai vor sta o bucata de vreme i va anexa, Dal-matia aproape intreaga, cu Spalato, Trail 0 Ragusa (1). Dar luareaaminte a puternicului Imparat se indreapta aiurea: cand nu se gan-de§te la oprirea in loc a Turcilor Selgiucizi sau la .släbirea Statu-lui lor In decadere, el caul& Dunarea i Carpatii, in credinta cäpoate face din Serbia, din Ungaria §i din pustiile noastre o feud&a Imparatiei de Rasarit i ea va fi in stare sä rasbata biruitor panala «Tauroscitii» departati. Orice conflicte intamplatoare ar fi avut el(1172-5) cu Venetia, care nu mai voia sa §tie de nimeni in tot largulapelor Adriaticei, el a deschis bucuros portile Imperiului la toateinfluentele Apusului, ale carui elemente de vieatii erode& sa le poataconfisca in folosul propriei sale creatiunii politice. Nu numai dina-stiile france din Palestina ori familiile feudale din Germania se impar-ta0ra prin el, prin inrudirile sale, de vieata de Curte bizantina, caretrebuia, sa le impuie a0 de mult, dar, in locul Normanzilor de odinioara,pe cari Frederic Barba-Ro0e ii uni prin casatoria sa cu sfortarilespre Imperiul universal ale Hohenstaufenilor, nouale dinastii din NordulItaliei incepura, a privi cu un interes tot mai lacom spre Orient.

Cea din urma lovitura, normanda pornita din Sudul Italiei fu insaadanc impresionatä, amenintatoare, nu numai pentru viitorul, dar

pentru existenta insä§ a Bizantului ; a doua zi dupa ce uciga§ulfiului lui Manuil, san erosul Andronic, &Muse pe capitalasa ca prada unei poporatii invidaaze i neinf.r7riaTt-eTS-6,lonicul ajungea,in stapanirea rasbunatorilor (1185), §i numai intamplarea fericitaa unei biruinte impiedeca prabu0rea intregului edificiu imperial,care se mica, din toate incheieturilele.

(1) Andrea Dandolo, i in Tafel, I, p. 159, no. Ian.

putt'

si

ci

419 nowt TRADITII. ISTORICE IN BALCANI: A ITALIEI SI A ROMANILOR. 7

Cand, la inceputul veacului al XIII-lea, Venetia, doritoare de a-siasigura Dalmatia, pentru care se lupta, de mult cu regalitatea un-gureasca in mers spre Sud-Ost, spre Constantinopol si ea, Mai sa«devieze» cruciata «a patra», dogele, care capatase ingaduinta rara

riscAta, de a parasi lagunele sale pentru a conduce personal, lavrasta sa de batran orb, expeditia, putea fi foarte bine, el, urmasul ve-chilor «duci» bizantini, i urmasul Imparatilor, trecand din San-Marcoal sau, ash, de autentic oriental, la splendorile far% pareche aleSfintei Sofii insas. Nu 1-au ales, si el insus a votat bucuros peBalduin de Flandra, a carui Imparatie, ce ramâneh sa fie cuce-rita de acum inainte, impotriva Bulgarilor mai ales, a luicare era pentru acesti cavaleri numai un «rex Valachie et Corn-manie» (1), insemna deocamdata ma de putin. Ave& macar, pentrusine si ai sái, fertul sau i jumatate» din Imparatie: Pera, Arhi-pelagul, Creta, i, pe cand Franci de limba franceza ridicau caste-lele lor de stil strain pe stancile Peloponesului, un marchiz alMontferratului, a carui sora era regina_ Franciei, se incorona regea Salonicului Iaa in adâncul Albaniei erau vai ce atarnau deel. Dintre Apuseni, cine se apropia macar in putere trainica deItalia negustorilor si a cavalerilor, cari colaborasera la aceeasopera pe care instinctiv o simtiau mai mull italiana decal crestina?

prin alegerea unui Patriarh al Constantinopolei dintre Venetieniintreaga Biserica a noului Imperiu latin intr.& in dependenta cea maistransa de Republica.

Puterea aceasta italiana, asa de mare, pieri prin ea insas. Venetialash, regatul Salonicului, atacat de Bulgarii lui Ionita si de Greciidespotatului de Epir, sä se confunde tot mai mult cu grecitateapribeaga a dinastiilor de provincie, pentru a peri de o moarte mi-zerabila, si ea nu fu macar in stare sa-i iea succesiunea. Dar celmai mare rau 11 fact' invidia genovezd, desvoltatafireasca, dar rAn ae_._ Fara sa aiba im-p pearl e geografice, ash de favorabile, ale concurentei sale maifericite, trimite puterile dintr'o Mare in alta, printre atateaprimejdii, neavand baze de actiune ca Arhipelagul sau insula Creta

alai& dupa ca,tva timp capata Famagusta dela regii Ciprului dinCasa de Lusignan , Republica Sfantului Gheorghe servi cu patimarevansa greceasca a Imparatilor din Nicea, cari numai astfel puturasa iea, in 1261, Constantinopolul si sa se mantie intr'insul. Capata

(1) Chronica .Flandriae, in de Smet, I, p. 130 i urm.; Tafel, I, p. 330.

r,

.

dintr'o rivalitate-,inca abil: ; inlocul ce

silita a-si

8 N. IORGA 420

astfel, fara comunicapile necesare, fara statiuni intermediare, Peraprin noua colonie a Caffei, Intemeiata pe concesia tätAreasca, a

Hanului, dominatia asupra Márii Negre, unde Tana venetianâ, delagura Donului, vegeta numai, pe cand Metropola Gazariei i Gotieigenoveze crea Cembalo, Soldaia, Sorgat, Anapa, Poti, iar la limanulNistrului si la Dunarea de jos 1i nc s Cetatea-: Licostomo

fara a mai pomeni coloniile de pe malul asiatic aA Piuu,cu Simisso (Samsun) si Samastro (Amastris) In frunte. Amestecataprin aceasta chiar intr'un lung si greu rasboiu, reluat de mai multeori, cu Venetia, Genova fu silita a pactizà cu toti cei cari-i puteauasigurà drumul, i Intro ultimele ei pacate a fost i alianta cuTurcii osmani, pe trecii In Europa la 1402 ca si la 1444, Inceasurile crizelor celor. mai amenitatoare perigii dominatig,77n..

in acelas-timp, noua putere normanda, dupa caderea Hohenstau-fenilor, In sangele luptelor si al executiilor publice, aceea a dinastieiangevine, chematA, de Papa, reprezinta, nu numai amintiri ale re-gatului color dou5, Sicilii i aspiratii imperialiste franceze, ci i onoua forth italiana, biruitoare in concurenta ei. Si Carol I-iu si Carolal II-lea de Anjou si principii din casa de Tarent au vrut Constan-tinopolul si au putut sá pAtrunda, eel putin in Albania, care, sca-pand de dominatia despotilor greci, a atarnat cu totul de acestistapani franci i catolici, cari primiau la Curtea lor pe reprezentantiituturor natiilor din Balcani, gata serveasca. Napoletani, cafamilia Tocco se asezara in insulele Ionice, Nerio si Antonio degliAcciaiuoli din Florenta, tipuri de tirani din epoca Renasterii, tin multtimp Atena sarkita si pustie, Megara, Corintul, i, ceva, mai tarziu,principatul Ahaii, al Greciei continentale, trecti dela dinastia francezala principi din casa de Piemont, rude ale marchizilor de Saluzzo. Siinsás Savoia, menita a da regi Italiei moderne, se mile& in acesttimp catre Rasarit. Princesa savoiarda Anaaajunge Imparateasa inBizant, sotie a lui Andr nic cel Tamar, mama a lui Joan al V-lea,regenta, prigonita primejduita, regen peste citiva, am, candTurcii se aseaza In Europa, alearga nepotul Anei ConteleContele_ Verde,Amedeu VI-lea Innoeste ispravile Bonifacio de Montierrat,luand Galipoli, Anhial, Mesembria, gatindu-se de o campanie peDunare In ajutorul Impäratului oprit de Bulgari la Vidin (2). Manuil,

(1) V. cartea ce i-a consacrat d-1 Dino Muratore.(2) D-1 Dino Muratore a dovedit In opera sa recenta Culture dela ss. Aanuaziata, Turin

1912, O. vestitul ordin al .1\Anunciatei a fost creat cu acest prilej. In legenda ce poartäcolanul: fert, nu pot vedeà verbul latin care inseam mi apoartAD, ci ask cum la noi ordi-

ci;

1ba) si(Chilia),

cari-i

Si,

sa-i

.

i ci,

4 1

421 DMA TRADITII ISTORICE IN BALCANI: A ITAMEI SI A ROMANILOR. 9

fiulIui loan al V-lea, care 0 el strAbâtuse Apusul cu proiecte de unirecu Roma, va apärea, strans de Turci, intre principii italieni din carivenise bunica sa, cer0nd daruri i imprumuturi pentru pastrareaCre§tinAtátii räsAritene, si el va alege pentru flu sai doua," principesedin Italia-de-sus, dintre cari una urltá i buna, pyanse multtimp intre stráini lunga ei singurAtate, pane, ce, ne mai putând s5,rabde, se Intoarse intre ai sai.

Nu se poate admira, destul tenacitatea venetiana dup.& aceasta,izgonire care putea s5, park fare. leac. In acela, timp ea atac& acestBizant descompus, pe doua cal. Dela regele Neapolei, Ladislas, careviseaz5, i dominatia asupra. Italiei unificate §i mostenirea Ungariei,Signoria cumpAr5, g1beni gij Insulele Ionice. Coda devine oforrnidabil5, cetatuie, care domina Marea Ionia,. De aici se va treceiute, In ultimii ani ai veacului al XIV-lea i In cei dintai din veaculal XV-lea, avand coro.B.41_11.aclou, la Argos, la Corint, la Atena, ladominatia asupra Moreii intregi, pe care la R5,s5rit o stapane§teEubeia venetiana, dincolo de care, supt printi din familia Crispo,laNaxos,Sommaripa, Zeno, se intinde ducatul, ocrotit de Republica,dela care lua hotáririle in materie de mo§tenire 0 in alto procese,al Arhipelagului. Coborind din Dalmatia, din Zara, Sebenico, Spalato,Trail, din insulele litoralului, Cherso, Osero, Republica pátrunde inmoOenirea angevina a Albaniei, In lupta cu toti reprezentantii inde-pendentei provinciale: cu Bal0zii pentru Dulcigno, Antivari, Bu-dua, cu Comnenii pentru Avlona cu Castriotiipentru Croia cu micii seniori din vane albaneze, cu puterniceleclanuri libere; ea-0 puse mercenarii in Scutari, pe care pane la 1478a apárat-o Impotriva Turcilor. Peste treizeci de ani se pierdea Inmamile acelora0 Moreia toatä, cu «ochii» ei: Coronul i Modonul,dupá ce Inca, dela 1470 nu mai avea, Negropontul, luat de Moham-med al II-lea, care se facuse i in dauna Genovei Dornn pe Arhi-pelagul tot, pe insulele de Lang& Asia, pe ultimele porturi levan-tine, pe ins5,§ Pera cazuta odat5, cu Constantinopolul.

Ce a 'tines din aceasta mare putere, ce se intinsese asupra in-tregului comert al Levantului, care e timp de patru sute de aniun capitol de istorie unul din cele mai glorioase; ce a

nul de atac era aucideo, imperativul francez: fert, ferite, dela:Iférir (cf. Hilt, sans coupférir). Curtea Savoli era absolut francea

italiá., c

10 N. TONGA 422

ramas din acea stapanire care cuprindeh, supt forma direct& a area-torilor» sau supt forma mascata a podestatilor, maitoate porturile «Romaniei si ale «Igkii_celei Mari» (Mare Maius,Mar Maggiore), pe rang& ale Siriei si ale Egiptului ?

0 Dalmatie venetian& cu anume anexe albaneze a durat pan& inepoca lui Napoleon. Insulele Ionice s'au tinut pan& in aceeas epocade Republica Sfântului Marcu. Aceasta stapAnire insular& a Moutapoi cu putinta rapedea i glorioasa opera de recuperare a aPelo-ponesiacului» Morosini, venita lasS intr'o vreme cand Venetia, lip-sita de initiativa, de puterea de a area si de a asirnilb,, ata,rna in

tp_r_terii i influentei sale de imprejurarile generaleeuropene, ash meal noua provincie a Moreii, a Moreii intregi, csazilpeste douazeci de ani iarás, prin negligen i tradare, in manileTurcilor sangerosului Vizir Gin-Ali Pa. Ciprul se impotrivi atacu-rilor osmane pan& la. 1571, iar Creta statii Inca o suta de ani, cuinsulele vecine, supt vechiul steag venetian, si cucerirea cetatii Can-dia nu se fácii decat dupa trei asedii; dupa douazeci de ani de luptaa carei statornicie viteaza, a carei stiinta inteligenta fac gloria in-vinsilor cel putin cat si a invinStorilor.

Negotul la distante mari, pe care Anglia-1 face& cu un succestot mai insemnat, mergand catre monopolizarea targului levantin,nu putea convent Venetiei, legate de traditiile ei seculare. i, perang& aceasta, ea ramasese singura din instinctiva concentrare ita-liana de pe vremuri, caci tiraniile din veacul al XV-lea, stapanirilestraine din al XVI-lea pusesera capät neatArnarii i deci initiativeiorasänesti. Flotele, inarmate ca de rásboiu, cu organizatie milita-reasca, purtand adevarate corpuri de expeditie, nu mai puteau in-treprinde acele viaggi de odinioark inaintea carora nu cutezasa stea nimeni, fiindca Marea era acuma a biruitorului Sultan. Marfaieftina, pe care o core& Orientul tot mai saracit i pe care nu putea,s'o dea nici onestitatea industrial& a Franciei, nu se potrivia, cudeprinderile de arta ale atelierelor venetiene. Pe la 1600, din uriasaactivitate de pe vremuri ramasesera mai mutt amintiri.

Si in interior incetasera acele caravane ale Sasilor Ardealuluiz cariluau si marfa italiana, pe langa postavuri germane, silezienevalone in veacul al XIV-lea si al XV-lea Florentinii aveau olarga parte din comertul Ungariei mai ales, al Armenilor dinCaffa, a caror asezare ja Lemberg si in orasele Mold. d Incep6-toare nu e decat o intindere In adancul teritoriilor servite pAnaacum indirect de corabierii Italiei. In linistea asigurata de noua

fluxul

;

si,

4 refluxul

.

ci

423 DMA TRADITII ISTORICE IN BALCANI: A ITALIEI F A ROMANILOR. 11

Imparktie osmana cumparatorul poate astepta acasä, i eTnu se maipune In cheltueala de drum. Aceasta creeaza, doua feluri noua de aface comert, si amandoua, sunt, cu tot amestecul slay si grec, oprelungire a vechii activitati comerciale italiene.

Raguzanii, de vita slava, Sarbi, deveniserà tot asa, de Venetieni ininstitutii, in vieata sociala, in arta, in limba ca i toti conationaliilor din orasele Dalmatiei, care abia astazi cedeaza propagandelornationale, lepadand traditionalul lor vesmant de cultura. i ei eraupretutindeni In veacul al XVI-lea : bancheri, arendasi de venituriregaliene (vami, dijme), angrosisti de msarfuri apusene. La Constan-tinopol, casa gani la Silistra, casa ..dei Luccari, la Bucuresti

un Domenigo, fratii dei Marini Poli, la Timisoara, o suma denegustori mai marunti, i toti au legaturile lor de import si de creditcu Venetia, stapana lor pe vremuri, a caror limba o i vorbesc.

In acelas timp Creta, dar i Ciprul, Rodos, Chios, in care panátarziu traesc familii i traditii italiene, trimet in Moldova si Polonia,cu vinuri, cu mirodenii, cu produse orientale Greci cari sunt maimult decal pe jurdatate Italieni. In Pera, care si dupa supunere'Astra% asa, de mult din vechiul ei caracter, limba italiana e panain veacul al XVII-lea ceeace astazi e limba franceza. Si dela 1550pana la 1650 Domnii nostri, cari vin acum de regula din Constan-nopol,iuiic bine aceasta lume, de care sunt legati i prin ca-

satorii. Astfel avura legaturi cu dinastiile noastre neamurile Salva-zesso Vallarga, Adorno. Mica lui Petru chiopul i a unei Amiralidin Rodos iea in a doua casatorie pe Polo Minio, patriciu venetian,si fiul lor unic, care a lasat multi urrnasi, poate i pan& astazi, ebotezat cu numele lui Stefan col Mare. Fiica lui Iancu Sasul si aMariei Paleoldb din icaos e maritata cu un Zane din acelas vechiiipatriciat venetian, i fratele ei, pretendentul era sa iea pefata unui Familiile de Albanezi italianizati, vorbind dia-lectul venetian, Bruti, din Durazzo, cu legaturi de comert la Ca-podistria, i Borisi dau Moldovei boieri dintre cari un CamAras, ca-itan de Lapu na Postelnic. Gaspar Gratiani, Morlae sau Croat de

iei a iana aduce la el ao.uzani in Casa Resti Italieni: ceidoi Amati i scriitoru ontalbano. Ginevra, sotia lui Leon Tomsa areun nume italian. ocadello, secret. tta- isi zinc roanVoevod, fiu al lui Aron Voda, i, cu toate sfortarile bailului, vreacapete Moldova. Una din fetele lui Vasile Voda e petit& cu stáruintade un alt mernbru al diplomatiei venetiene In Constantinopol.

.

Cievatelli.

sa

-

12 N. IORGA 424

Cu biserica ei infloritoare a Sf. Gheorghe dei Greci, inzestratade Zotu i Apostolo Tzigaras, casnici ai lui Petru I, cu lega-turile dese pe cari le avea in Albania, cu editura sa de carti bi-sericesti si populareversuri, povestiri, istoriein limba greacasa ne gandim numai la marea Casa Glykys.cu harnicii comisio-nari de sange grecCaragiani de pe la 1680, cu monopolulunor articole ca battle i brocardul, Venetia era in parte un ora§grecesc, recum Ana mai ieri Pesta, erau in parte orase

alcamce.

Se adause pe la 1700 §i o grans& legatura culturala.De mult Inca, Biserica romana, pagubita de protestantism si cal-

vinism, se lupta pentru casti S1avi1ot, Grecilor.Toti agentii, un Possevino, un Me ;11 erau Ita-lieni sau italian1 i. a inceputul veacului al XVII-lea, acest roltrecii tot mai mult la calugarii francezi, can Iuará pe Incetul con-ducerea, punand mana pe bisericile la moda, in dauna Dominica=nilor i Franciscanilor italieni, cari ramasera insa in provinciileinterioare, ca in Bulgaria si in Tara-Romaneasca. Céeace nu puteauda inSa Francezii, departati i necunoscatori de greceste, erau sco-hle inalte de teologie pentru tinerii can trebuiau castigati la Unire,ca un Lea_Allatius si altii. Aceste scoli supt mama si frau! Romeiramasera deci tot in Italia. Si, alaturi de bursierii convertirii, inchisicu ingrijire in Colegii iezuite, unde trebuiau, sa-si agoniseasea man-t scoli de medicina sau de filozofie atrageau pe-Orientali, Romani si Greci. Dupa Alexandru Mavrocordat Exaporitul,care era medic, dela aceeas scoalasctT. Pilariri ran-coveanu, Constantin Cantacuzino Stoll-mut merse la Venetia si laPadova, si supt ocrotirea lui cartea §i arta italiana, a vura intrareala noi. Ghiculestii, inrudii cu Mavrocordatii, stateau Inca i ei suptinraurirea italiana, de care se cgs -TEfiligai Grecii fanarioti de pela 1750 cuceriti cu totul de rioua mod& franceza, care trace& alteinatii in Orient dar tot_ dna na

Si pana aici s'a atins rolul pe care noi, Romanii, 1-am jucat inRasarit, nu ca element rásboinic, ci sub raportul, superior, al cul-turii, al ideilor si mai ales al pdstreirii vechilor ideate de unitate§i a vechilor legeituri cu altd lame, cea apuseand.

.

ea

, -

I

IlL

.

425 DORE TRADITII MORTON fl BALCANI: A ITALTRI gI A ROMANILOR. 13

In eel dinthiu root, a chrui expunere nu mai e necesará aici, duphprivirea sintetich din comunicarea ce am Mout dhunazi la Congresulde istorie din Londra, urmam pe Bizantini, deci traditia imperial&romanä. i adhugim ch, nu era, poate numai pentru Moldova coroanape care si.o preghtise Despot Vodh, aventurierul care chphtase u mos-tenirea sad) moldoveneasch si vorbia Romanilor shi de Roma sta-bunk c pe la 1580 Ieroteiu, Mitropolit al Monembasiei, intovärh-sind la Bucuresti si Iasi pe Patriarhul constantinopolitan Ieremiaal II-lea, declara, cu o admiratie ce pare since* ch Petru al Mol-dovei, In curttnd i candidat la tronul regal polon, era, vrednic de afi i &thank, rege-impárat, i ca Meletie Pigas, patriarhul de Alexan-dria, vicariul patriarhal de Constantinopol, se adresa cAtre Boccaskt,Imparátia lui Mihnea Voda% (1), care in inscriptia latin& pus& de dansul

in altarul bisericutei dela Murano vorbeste de coborirea din Ro-mani a poporului s&u, a, in stArsit, in titlul unui splendid act so-lemn al lui Serban Vodá Cantacuzino am ghsit douh prescurthri cu-rioase, cari mi s'a pärut oh ar putea fi deslegate LIttp ItepurpdActauTar al Constantinopolei.

In cealalta misiune, a phstrarii leghturilor cu Apusul, leghturidin ce in ce mai insemnate, noi indepliniam la Nord exact acelaqrol pe care Italia il indepliniet la Sad, impiedecand lumea rä-säriteaná supusa, Turcilor, acea Toopmxpovcoup.ivii 'Mk care nu-siuitase niciodat& Imparatii credea, cu ntin a In viitor cu aceeaschlduroash evlavie cu care a ep a noua infatisare a Mesiei, jude-Gator drept i pedepsitor al nedreptatilor i chlarilor de lege, dea se indrepta numai dare acesti stapani, cari reprezentau i spriji-niau civilizatiile Asiei. La noi ca si In Venetia se infratiau in aceeasminte inrhuririle si amintirile de culturh ale celor douh, lumi. Decrestere greceasch i latin& in acelas timp, Stolnicul Constantin Can-tacuzino e o minune a timpului, i peste putin va veni altul, mai

deplin, care, in ce priveste Orientul, va sti, nu numai ce stiau Grecii,dar i ce constituia stiinta turco-arabk iar, in ce priveste Occj-

dentul fi initiat in taii-lere erudikeigermanegerms ag ft_j14422e.. Di-

mitrie pe care 1-am putea, numi Marele Dragoman alcelor douà culturi. Si, in Bucurestii lui Duca Voda i erban VodhCan____IKL,izinotyatroni ai invätaturii grecesti, ai tiparului grecesc, p inde monumente vechi §i nouk in cari se uneste gotismulascieleap

(1) Rex Vulachiae ii zicei 1aL1ui säu Alexandru i Iacob Paleologul din Chios. V. vol

XV (sub vela), din coleoçia Hurmuzaki.

, va

. :

i.i

14 N. /0110A 426

polon al epocei lui tefan eel Mare, arta de a face stove tatundea zilelor lui Neagoe Basarab i nevoile cerului räsaritean ca sitraditiile artei bizantine, Stavros u wails redacteaza, poate dupaun model mai vechiu, pe 'dare a sa-1 continue, acelcurios cronograf, de tesatura unica, pe care ni-1 infatiseaza, manus-criptul de curand oferit spre cumparare Academiei noastre si incare dela 777 inainte strut imp5ratilor Rasáritului e urmat cuCarol eel Mare 0 cu toti Czarii Duseni Leopold .s1.s-presuratorul Vienei, de lângà zidurile carom se aduceau manus-

unoaie pentru invatatul Stolnic al Terii-Ro-mâne§ti.

Cu banii sai depu0 la Viena i la Zecca din Venetia, cu mediciisai apuseni, cu istetul Venetian Delchiaro autorul «Revolutiilor Va-lahiei», ca secretar MO, dansul, cu necontenita sa corespondentalatinä i italiana, cu placerea de a i se aduce 0 traduce Foglietti no-velli din Venetia «Foletul Novel» pe care-0 face notitele, cudorinta sa de a cunoaste ce scrie despre soarta Orientului Gate unprofet politic german de speta lui Acxtelmaier §i, in acelas limp,protector al tuturor Patriarhiilor rasaritene, patron de §coli eline,Impartitor de ca,rti grecesti, georgiene, arabe in Tracia, in Caucaz §iSiria, observator punctual 0 fastuos al etichetei imperiale constantino-politane, BrAncoveanu, menit sä piara la Stambul ['Undo& se uitase preades si cu prea mull& prietenie la Viena, e insu§ un simbol political acestei fecunde dualitqi de indreptare care face interesul is-toriei noastre, dupd ce a Matt folosul viqii noastre trecute.

Reprezentanti Inca mai caracteristici ai acestui dualism, Domniiboierii fanarioti, dascalii adu0 i intretinuti de dân0i leaga in

chipul eel mai firesc influentele occidentale pe cari la Bosfor 0 laDunare le reprezentau factorii latini, desrobind din locuri gi pecdi deosebite Orientul crestin de lanfurile sale cele grele: ale imo-bilitatii imutabiliteifii, ale sclaviei de purteiri si de cugetare.Crescuti la Constantinopol in coala, de origine venetiana, pado-vana, a Exaporitului, ei primesc la noi influenta continua a negusto-rilor, a aventurierilor culturali §i politici din eel mai departat Occi-dent, fara, a mai vorbi de necesitatea relatiilor zilnice, intime, cuArdealul I cu Polonia, de unde necontenit a batut vantul ideilorasupra noastra. In acest mediu §colile de filologie stearpa 0 defilozofie seaca s'au prefacut in tribune de propaganda renovatoare,de inviere nationala, fara de care cu greu s'ar fi ajuns a0 derapede--oricare ar fi fost rolul Cirecilor crescuti In Apus, pana la

cripte latine

si

si

427 cora TRADITII ISTORICE IN BALCANI: A ITALIEI Et A ROMANILOR. 15

Parisul lui Voltaire 0 al lui Robespierre la mi§carea de eliberaredin 1821, al carei semnal s'a dat la noi fiindcá ea izvorise din tra-ditiile noastre speciale, din irnprejurárile noastre particulare.

* *

In zilele noastre, din focul, uneori arzand in vMvAtái mari, alte-ori distrugand pe ascuns, care se aprinsese acurn o aura, de ani laIai prin Alexandru Ipsilanti, a ie0t distrugerea ImpArAtiei otomanedin Europa, i o nouä vieata cre§tina, i s'a substituit. Ea n'a pututsap& de influenta apuseanA din care vine 0 ale carei forme le-a luat:Pentru ca aceste forme sá fie o realitate, pentru ea la Saxbi, Bul-gari, Greci chiar, sä nu mai träeasca, de loc banueala i cruzimea, exclu-zivismul i invidia, megalomania i intriga Orientului decázut, tre-bue cele mai strânse legating cu acele Tinuturi prin cari in cursde veacuri Apusul a trimes lectii de initiativá, de másurà, de altru-ism national, de loialitate 0 ideal. Spre Italia §i spre Romaniatrebue sä alerge elite ferate, dare ele trebue sá chic& poduri deo parte i curse de vapoare de alta. Amândou'd terile trebue saajute 0 tot odat'a, sa se ajute, frate0e i omene§te. E singura caleprin care creOinii din Orient pot intl.& deplin i definitiv, in comu-nitatea cultural& a lumii dominate 0 fructificate de liberul spirit latin.

*

16 N. MitaA 428

Biblioteca Academiei pdstreazci in copie, acest epitaf:

Sepulchrum I P. Il lust. Domini Ioannis Mascellini , patritii pisaurensis, I inmedica arte ceu alter Avicenna I , quem europei orbis summa capita I plu-rimi fecerunt extolleruntque, I partim principes utriusque Valachie I , cominuset eminus, I ut magni nominis virum, sunt prosecuti I , nee non supremus mi-nister poten[tissimi] Imp[eratoris] ottomanorum] I et consiliarius Achmet Passia

, itaque Cretae Andrianopoli ubique locorum I suae salutis fulcrum ha-buit secum, I nec abire unquam permisit I , tandem, fama et celebritate con-spicuus I , strenuissimus ille Tatarchan I , dubia vitae spe satis pressus , medicoet iatro aegens egregio, I d. aa. (sic) Mascellinum ad aulam precibus vocat I ,

nec votis deCipitur, nec tempore falliturI

, et en, pristina incolumitate gau-dens,--largo munificentie imbre aspersum I , repedare equo animo concessit.

Postmodum Galatii I postremam clausit, febre agitatus, diem I , aetatis suaeanno LXIII I : ad tristem acerbe mortis eius nuntium Helena Scocharda, mes_tissima coniux I epitaphem hanc s. c. [socio carissimo] I

. MDCLXXV.

[Emblema familiei, cu o sabie turceasca, in mAna,ri

I

I

I

I

I

Analele Academiei Romane. L. B.

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Supt. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru Voda si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . - . . . . . -,50Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. ......... . . . . . . . . . . -,30Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807 -1812.Amanunte relative la ambele tell, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50Tom. XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910

. XXXII. -'111emoriile Sectiunii Istorice 14.-tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60

- IV. Arnanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, deRadu Rosetti 2,-

Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.Docan. . . -,50

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Priucipatele Rornane,de A. D. Xenopol . -,60

Studii privitoare la numiSmatica Terii-Romanesti. I. Bibliografiesi documente, de N. Docan 1,20

Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea .Neamtului.I. Inainte de 1 lunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si VeliscoCostin, de I. Tanoviceanu . . ...... -,50,

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel -,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.DupS 1 lunie 1859, de Radu Rosetti 1,50

Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-cului XIX, Dirnitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70

0 Doainna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in stiin/e si in istorie, de A. D. Xenopol . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

XXX/H.-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIII.-11/emoriile Secliunii Istorice 12.-

Francisc RakOczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. Iorga -,40

Un cfilator italian in Turcia $1 Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga . . . . . .. ... . . . . . . . . -,30

Dona documente privitoare la Revolta boierilor din tara Paging,sului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu . -,20

Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.-Cate vh note despre cronicele $1 traditia noastra istoried,. de

N. lorga . . . . . . . . . -,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga -,30Cevil despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga 1.-InsCinnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatuf de Paris din 30 Martie 1856 . -,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influente si conflicte), de N. lorga -,20Muntii Tarnas si Tdmasel, de loan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voda." in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasiu M. Marienescu 1.-

I

-

,

............... . . . .

.

.

. ...... . . . c

.

p* -

.

,

..-

' --.

..... .

..... . .

.

.---

. . . . . . . . . . .

...... . . .

. . . . . .

. . . . . ..... . . . .

.

. . . . , . . .

. . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

.

. . . . . . . . . .

. . . ..... . . .

.... . .

...... . .

. . . . . . . . .

Angelo Academiei Rom line. L. B.Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912 4

b XXXIV.-Memoriile Sectiunii Istorice 20.-Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al \Targului-

Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutulni Sacuie-nilor, de N. Iorga

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electivd din Iasi . . . . . .VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Aduna-rii Elective- din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Filitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. lorga -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile NirvanInsemnatatea europeand a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I -,40

II . -,80III. -,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga -,t0Politica Austriei fata de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,-

de N. Iorga -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2.-Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insernnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanese, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanese tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu . . ....... . . . . -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787-1791, de N. Docan 1,202, XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 (Sub presd).

XXXV.-Memoriile Sectiunii Istorice (Sub presd).Plangerea lui Joan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini

in Moldova, de N. IorgaDin tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-

rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . .- . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. Iorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangerl ale episcopului de Minnie Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri nouS ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirb-ei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunei europeane dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30- II. 1866-19'05 -,50- III. 1894-1912 1.-

Patrahirul lui Alexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-man, de N. Iorga

,Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30/ Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50

Conditiunile de politica generala in cari s'au intemeiat bisericileromanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30

Inst. de Arte Grafice 'CAROL GOBLs S-soi I. St. Rasitlescu.

- '

1.--...... . . . .

-5.-

---_

---

.,

'.

, .

-,20

_,

--,30.

..... . . . . ..

. . . .

. . . . ...... .... . . . . .

.

- . . ..... . . . . . . . . .

. . ..... ...... . . . . . . . : .......

. . .

. . . . .

. . . . . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . ...... . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . ............. . .