UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“MANAGEMENT”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: Conf. Dr. ing. PROSTEAN Gabriela Colaboratori: Sl. Ing. Dr. ec. TION Monica, As. Drd. Ing. GIUCA Olivia

Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

1 1 0 0 EP 2 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Studenţii vor dobândii cunoştinţe privind iniţierea şi managementul afacerilor mici sau mijlocii. Se vor acumula deprinderi de aplicare eficientă a metodelor şi tehnicilor de planificare strategică, organizare, conducere, evaluare şi ajustare a afacerilor. La finalizarea cursurilor studenţii vor conştientiza importanţa afacerilor mici şi mijlocii în economia românească, precum şi faptul că posibilităţile dezvoltării acestora sunt multiple B. SUBIECTELE CURSULUI

Conceptul de management definiţii; funcţiile managementului, prezentare generală; Firma ca obiect al managementului: Modalitatea înfiinţării unei firme;conceptul unei afaceri mici; definirea antrpenorului; alternative de a porni o afacere Etapele constituirii unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL) Funcţia I: previziunea, planificarea; planificarea strategică; planul de afaceri; planificarea operaţională Funcţia II: organizarea; organigrama unei firme pe parcursul stadiilor acesteia de maturizare Funcţia III: comanda Funcţia IV: conducerea personalului; stiluri de conducere; comunicarea interpersonală; managementul conflictului Funcţia V: controlul C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor teme de seminar:

1. Înfiinţarea unei societăţi comerciale 2. Studiu de caz – Pierdut pe mare 3. Analiza SWOT 4. Studiu de caz: Secretul unui întreprinzător italian – United colours of Benetton 5. Studii de caz: Stiluri de conducere şi decizii manageriale 6. Etapele planului de afaceri – dezvoltare

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Kotler Ph., Turner R.E. - Marketing-Management, Preentice Hall, Canada, Ontario, 1994 2. G Prostean, Management prin proiecte, metode clasice si moderne, instrumente software, ed Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 3. Richard F., Benedetto, Beverly J.B., Small Business Basics, Hunt Publishing Company, 1994 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluarea cunostintelor se realizeaza prin intermediul unui colocviu scris de 2 ore, structura lucrarii fiind conceputa pe 3 subiecte (1 teorie, 2 aplicatii). Nota finala include nota de la colocviu, avad o pondere de 70%, respectiv nota de la activitatea pe parcurs, avand ponderea 30%.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

University of Cambridge, Leeds Metropolitan University, Oxford University

Timişoara, data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. Ing. Monica IZVERCIANU Conf. Dr. Ing. Gabriela PROSTEAN

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“STRUCTURI SI ALGORITMI DE CONDUCERE AUTOMATA ”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: 3 Semestrul 1

Titularul cursului: PREITL STEFAN Colaboratori: VAIVODA SIMONA, PREITL ZSUZSA Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 1 1 E 5 A. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Insusirea cunostintelor de baza din domeniul reglarii automate a proceselor in vederea: - Intelegerii functionarii sistemelor de reglare automata - Comunicarii în limbaj specific cu cei care propun dezvoltarea unor aplicatii de conducere automata; - Dezvoltarii unor aplicatii de reglare automata cu grad de dificultate redus-mediu (intelegerea funcţionării procesului si a

formalismului de caracterizare matematica a sistemului de reglare); - accesării ulterioare de cursuri de specialitate de master si doctorat care sa le ofere posibilitatea perfectionarii la nivelul R&D a

sistemelor de reglare automata. 2. Cunostintele oferite au caracter fomativ la un nivel acceptabil de abordare a problemei reglarii automate si al posibilitatilor de

comunicare interdisciplinara. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului: cca. 5% In domeniul reglarii automate a proceselor studiile de iniţiere pot fi completate cu disciplinele:

- Ingineria reglarii automate - Sisteme de reglare avansata

Cunostinte avansate se pot dobandi prin diferitele capitole de reglaj automat abordate in studiile de tip master si de doctorat. B. SUBIECTELE CURSULUI Structuri de conducere în circuit deschis şi structuri de conducere în circuit închis analogice şi numerice. Distincţia

(diferenţierea) faţă de structurile cu evenimente discrete. Sisteme de reglare automată Caracterizarea performanţelor sistemelor automate în regimuri permanente şi tranzitorii. Problema perturbaţiilor. Tipuri de

structuri de reglare şi influenţa acestora asupra performanţelor. Formularea problemei de reglare. Algoritmi şi structuri convenţionale de reglare (algoritmi tipizaţi pentru regulatoare cu timp continuu şi cu timp discret,

principiul modelului intern, structura de reglare în cascadă, structura de reglare cu predictor Smith). Calculul performanţelor structurilor de reglare convenţionale în regim permanent constant. Funcţii suplimentare în SRA

convenţionale (ARW-antireset windup, filtrarea şi recondiţionarea semnalelor). Proiectarea algoritmilor de reglare pentru structuri convenţionale cu timp continuu . Implementări cvasicontinuale în timp

discret. Metode specifice de proiectare a proceselor lente (cvasiempirice) şi proceselor rapide. Aprofundare prin proiectare. Sisteme de reglare cu regulatoare bi şi tripoziţionale. Studii de caz. Sisteme de reglare cu reacţii după stare. Problema stabilizării şi abordarea ei prin metoda alocării. Aprofundarea prin proiectare.

Problema reglării. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an) LABORATOR

1. Prezentare introductivă a lucrarilor, discutarea cerintelor de prezentare a referatelor 2. Studiul proprietăţilor unor structuri de conducere automată: SCA-CD si SCA-CI. Influenţa parametrilor de acordare si de

implementare a a.r.n. asupra performantelor SRA, indicatori de calitate. Aplicatia de laborator instalatie de incalzire (process lent). (4 ore)

3. Sistem de reglare a turatiei unei actionari electrice. Modelare matematica, calculul regulatorului, simularea comportarii SRA, experimente pe o aplicatie de laborator (4 ore)

4. Sistem de reglare a nivelului intr-un rezervor (sistem cu un singur rezervor): modelare matematica, discutare solutii, conducere dupa iesire (4 ore)

PROIECT

Analiza si dezvoltarea unor structuri de conducere automata (analiza de proces, solutii de conducere, simulare solutii, discutare solutii, recomandari de utilizare. Studiul efectelor neliniarităţilor din structura regulatorului; măsura ARW. Studii de caz individualizate).

Observatie: Activitatile se desfasoara pe echipe de 3 studenti. Organizare 7 sedinte de 2 ore. Ultimele doua sedinte sunt dedicate sustinerii.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. St. Preitl, R.-Precup (editori): Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare. Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2007

2. Åstrom, K.J., Hägglund, T.: PID Controllers. Theory, Design and Tuning Research Triangle Park, North Carolina, 1995

3. O’Dwyer, A.: Handbook of PI and PID Controller Tuning Rules, Imperial College Press, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE - Examinare finala (NEX) scris cu subiecte de teorie (2-3) extensie 90 minute, subiecte problema (1-2) extensie 90

minute, cu acces la orice material bibliobrafce (Tratarea ambelor categorii de subiecte este obligatorie peste nivelul notei 5.00).

- Evaluarea activitatii (NAP) pe parcurs: 50% activitatea de laborator, 50% proiectul

- Nota finala (NF)se acorda ca nota intreaga prin ponderarea NF=intreg(0,66*NEX+0.34*NAP) cu rotunjire superioara pentru valori peste x.50)

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Budapest University of Technology and Economics, Hungary, cu extensie si variante la alegerea studentului University of Bremen , Germany , cu extensie si variante la alegerea studentului Budapest Tech Polytecnic Institution, Hungary, cu extensie si variante la alegerea studentului Technical University of Belgrade, cu extensie si variante la alegerea studentului

Data: 2 aprilie 2007 DIRECTOR DEPARTAMENT, TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing.Ioan Silea Prof.dr.ing.Stefan Preitl

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“MEDII ŞI TEHNOLOGII DE PROGRAMARE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar Colaboratori: drd. ing. Dorin Berian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Insusirea cunostintelor si deprinderilor practice necesare abordării realizării de aplicaţii informatice medii/complexe în Visual Basic. Initiere in utilizarea mediului de programare Visual C şi în cunoaşterea ierarhiei de clase MFC. Informare despre unele din tehnologiile software mai importante. B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere: medii de programare, medii pentru dezvoltare rapidă de aplicaţii, programarea vizuală, generatoare de aplicaţii. Studiu de caz. Mediul de programare Visual Basic. prezentare, proprietăţile obiectelor vizuale, evenimente şi metode, realizarea unei aplicaţii, particularităţi ale limbajului utilizat, cîteva controale uzuale, meniuri, obţinerea unei aplicaţii, lucrul cu baze de date. Grafica în Visual Basic (sisteme de coordonate, scala, controale grafice, metode, utilizarea culorilor). Elemente de programare avansată: apel de funcţii API, ActiveX, aplicaţii client-server, fişiere de resurse, implementarea Help. Studiu de caz. Mediul de programare Visual C++: prezentare, utilizare, AppWizard, cunoştinţe elementare despre MFC, proiectarea unei interfeţe, editorul de resurse, lucrul cu baze de date. Tehnologii de programare: middleware, SOA, servere, platforme ale marilor case software. Studiu de caz: platforma IBM Lotus/WEBSphere C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Mediul de programare Visual Basic. Utilizare şi câteva elemente simple de programare 4 ore 2. Utilizarea unor controale uzuale. 4 ore 3. Baze de date in Visual Basic 4 ore 4. Aplicatii client-server 4 ore 5. Mediul de programare Visual C. Utilizarea AppWizard. 4 ore 6. Baze de date în Visual C. 4 ore

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Stoicu-Tivadar, V., „Programare vizuală”, http://www.aut.utt.ro (cu parolă) 2. ***, “Visual Basic 6.0. Ghidul programatorului”, Editura Teora, Microsoft Press, Bucureşti, 1999 3. Koller, E., Roşculeţ, M.E., “Visual C++. Programarea aplicaţiilor Windows cu MFC”, Editura Teora,

Bucureşti, 1998. E. PROCEDURA DE EVALUARE

La laborator: se apreciază activitatea pe parcurs (implicarea, gradul de finalizare a aplicatiilor primite ca teme in cadrul fiecarui laborator, aspectul ingrijit al interfetelor, abilitatile de comunicare si prezentare a rezultatelor) La examen: • se răspunde la un test-grilă cu 40-50 întrebări (1 min/întrebare)

• trebuie realizate două programe pe calculator conform unor teme date (baze de date, controale uzuale, grafică, elemente de programare avansată) – un program mai complex în Visual Basic, altul mai simplu în Visual C, timp 2 ore 30 min. (din care 30 min. programul în Visual C)

Nota finală = 0.33 l + 0,67 (0,4 test + 0,6 probl.) Nota la problema = 0.67* nota program Visual Basic + 0,33 *nota program Visual C

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Exemple: Subsetting Language Elements in Novice Programming Environments http://people.cs.vt.edu/~edwards/RESOLVE2002/proceedings/DePasquale.html

Virginia Tech University http://www.cs.vt.edu Agent-based programming environments http://alumni.media.mit.edu/~mt/childs-play-pp.html MIT (www.mit.edu) Intermediate Visual Programming

http://www2.cis.gsu.edu/cis/program/syllabus/undergraduate/CIS3215.asp Georgia State University (http://www2.cis.gsu.edu)

Data: 26.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr. ing. Ioan Silea Prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“APLICAŢII CU AUTOMATE PROGRAMABILE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III , IV Semestrul 5, 7

Titularul cursului: As. ing. Onut Lungu Colaboratori: s.l. ing. Florin Dragan, prep. ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Notă: Disciplina „Aplicaţii cu automate programabile” se oferă ca disciplină opţională în pachetele 1L1.5, 4L2.7A şi 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Pregatirea studentilor pentru lucrul cu automate programabile: instalarea unui automat programabil, moduri de programare ale unui automat programabil, implementari pe diferite modele de automate programabile existente pe piata. B. SUBIECTELE CURSULUI

Componentele unui automat programabil. Structuri. Instalare. Moduri de programare ale unui automat programabil. Tipuri de date. Programarea folosind diagrame ladder. Programarea folosind lista de instructiuni. Programare folosind diagrame de funcţionare. Programul utilizator. Blocuri organizationale. Operatii aritmetice. Contoare. Timere. Functii. Module de comunicatie. Studii de caz la curs ( din diferite domenii industriale) şi în laborator. Tipuri de automate programabile disponibile pe piaţă. Configurare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, lucrari de 4 ore)

1. Instalare automat; 2. Contacte. Bobine in LAD; 3. Module aritmetice 4. Programare aplicatie semaforizare; 5. Blocuri organizationale; 6. Countere. Aplicatie conveior; 7. Timere; Aplicatie semafoare.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 1995 2. Hans Berger – Automating with Simatic, Publicis MCD Verlag, 2000 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris si proba pe calculator. Durata examen scris-1 ora, proba pe calculator-2 ore. Examen scris- lista intrebari cu raspunsuri scurte. Examen pe calculator – 2,3 probleme de rezolvat. Pondere in nota finala: 50% examen, 50% activitati

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile Oklahoma State University: Programmable Logic Controllers http://www.osu-okmulgee.edu/academics/catalog/course.php?course=DHEG University of Central Florida: Programmable Logic Applications and Device Integration www.ent.ucf.edu/courses/spring06/ EST3543C/syllabus/Syllabus.doc Arkansas Tech University: Programmable Logic Controllers Applications http://www.atu.edu/acad/catalog/2000/courses.htm

Data:

03.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“IDENTIFICAREA SISTEMELOR”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 5 / 7

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Colaboratori: as.ing. Cristian Vasar as.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Observaţie: Disciplina „Identificarea Sistemelor” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7A, 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul disciplinei este de a asigura studentilor cunostintele si deprinderile necesare constructiei modelelor matematice ale sistemelor pe baza datelor obtinute prin experiment. Sunt abordate atat conceptele fundamentale ale identificarii sistemelor cat si detalii practice privind implementarea algoritmilor de identificare. B. SUBIECTELE CURSULUI

Semnale - culegerea si prelucrarea primara a datelor. Clase de modele. Schimbari de reprezentare. Medii de simulare utilizabile pentru tehnicile de identificare. Tehnici de identificare a sistemelor liniare cu semnale de probă deterministe. Identificarea utilizand semnale de proba periodice. Identificarea cu semnale monofrecventiale/multifrecventiale. Identificarea cu semnale de proba aleatoare - relatii fundamentale. Identificarea prin metoda deconvolutiei. Identificarea utilizand zgomot alb in intrare. Identificarea utilizand SPAB. Identificarea sistemelor multivariabile. Metode bazate pe regresie: Identificarea sistemelor utilizand metode de regresie. Identificarea prin metode de regresie liniara. Identificarea in cazul unei functii neliniare arbitrare date. Studii de caz. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Caracteristicile principale ale proceselor stohastice. 2. Culegerea, prelucrarea primară şi filtrarea datelor. Identificarea sistemelor prin metode de regresie. 3. Identificarea sistemelor prin metoda deconvoluţiei. 4. Utilizarea funcţiilor specializate ale mediului Matlab pentru identificarea off-line a sistemelor.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. O. Prostean, I.Muresan, Tehnici de identificare si modelare ; Vol. I, II, Lito, Timisoara, 1985 2. M. Tertisco, P. Stoica,Th. Popescu, Identificarea asistata de calculator a sistemelor; Editura Tehnica, Bucuresti, 1987 3. L. Ljung, System identification - Theory for the user; Prentice-Hall, Inc., 1995 4. H.W. Sorenson, Parameter Estimation; New-York - Basel, 1980 5. O. Prostean, I.Muresan, Tehnici de identificare si modelare, Vol. I, II, Lito, Timisoara, 1985

E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare:scris, Durata: 3 ore, Structura subiectelor: 3 subiecte teorie/aplicatii. Ponderea examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs: 1/3.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Linköping University, Suedia - System Identification - http://www.control.isy.liu.se/~ljung/idkurs/idkurs.html 2. Katholieke Universiteit Leuven , Olanda - System Identification and Modeling -

http://www.kuleuven.be/onderwijs/aanbod/syllabi/H03E1AE.htm 3. L'École Nationale Supérieure de Techniques Avancées, Franta - System identification for automatic -

http://wwwdfr.ensta.fr/Cours/english.php?usebdd=ensta&sigle=A10-2

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. SILEA ioan Prof.dr.ing. PROSTEAN Octavian

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS

“SCADA – SISTEME DE SUPERVIZARE, CONDUCERE ŞI ACHIZIŢIE DISTRIBUITĂ”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 5 / 7

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu Colaboratori: As. Tiberiu Ionică, ing. Adrian Popa Număr de ore/săptămână/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Observaţie: Disciplina „Sisteme de supervizare, conducere şi achiziţie distribuită” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7A, 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Principalele obiective: însuşiri de tehnici de proiectare, experienţa în alegere de elemente specifice pentru realizare de sisteme distribuite de automatizare cu analiză economică, Cunoaştere aspecte practice pentru SCADA. Creare de competenţe: abilitate de concepere şi dezvoltare a proiectelor complexe, soluţii hardware, software de interfaţare, comunicaţie, şi conducere pentru sisteme distribuite, utilizare de medii industriale pt SCADA. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 8% B. SUBIECTELE CURSULUI

1) Concepte de bază SCADA, Definiţii - termeni, Arhitecturi, Domeniu de aplicare. 2) Comunicaţii specifice: importanţă, Componente, Standarde, 3) Magistrale specifice, Modbus, Fieldbus, LAN, wireless, tratare erori (recapitulare), 4) Componente specifice din locaţii distribuite: Senzori, Interfeţe analogice şi numerice, Condiţionări de semnale, Tipuri de AP industriale, 5) Metode de conectare: tipuri, aspecte de compatibilitate electromagnetică, prize-împământări, Securitate în exploatare, Standarde, 6) Mediu de dezvoltare SCADA: specificaţii, componente, posibilităţi, obiecte, 7) Unitate distribuită (RTU): sarcini, funcţii, configuraţii hardware, configuraţii software - setări mediu dezvoltare, GUI, Aplicaţii, 8) Unitate master (MTU): sarcini, funcţii, configuraţii hardware, configuraţii software - setări mediu dezvotlare, GUI, Aplicaţii, 9) Aplicaţii de monitorizare distribuită (studii de caz): - Sistem de monitorizare a energiei electrice; gaz; apă; căldură, 10) Analize economice, beneficii, 11) Training şi memtenanţă C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator - lucrări cu durată medie a 4 ore) 1) Mediu de dezvoltare SCADA specificaţii, componente, posibilităţi, obiecte, setari, 2) Unitate distribuită (RTU), 3) Unitate master (MTU) – interfaţa grafică utilizator, 4) Senzori si interfete cuplate la microcontroler, AP, 5) Magistrale seriale specifice, 6) Aplicaţii SCADA cu grupe de câte 4 studenţi, 7) Căutare pe Internet de componente SCADA pentru aplicaţia dată cu motivare tehnico-economică, 8) Referat final. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. S.A. Boyer, SCADA: Supervisory Control and Data Aqiusition, 3rd Edition, ISA, USA, ISBN:1-55617-660-0, 2004. 2. D. Bailey, E. Wrigh, Practical SCADA for Industry, Elsevier, ISBN:0-7506-5805-3, 2002. 3. G. Clarke, D. Reynders, E. Wrigh, Practical Modern SCADA Protocols, Elsevier, ISBN: 0-7506-5799-5, 2004. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris; durata 3 ore. Subiecte teoretice: 10 întrebări scurte (30 min), pondere 33%, 3 probleme 2.5 ore , pondere 67%. Nota finală disciplină: 60% examen, 40% Laborator care include şi 1 temă de casă.

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

University of Texas A&M, USA; Norwich Universit, USA.

Data: 17.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROGRAMARE JAVA”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul V / VII

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Nicolae ROBU Colaboratori: As.dr.ing. Loredana UNGUREANU Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Observaţie: Disciplina „Programare Java” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A.. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Disciplina are ca obiectiv însuşirea de către studenţi a limbajului Java şi a unor tehnici de programare în mediul JDK. Se urmăreşte cunoaşterea limbajului Java, a unor tehnici de programare în mediul JDK, dezvoltarea unor aplicaţii multithreading, programarea unor aplicaţii web. B. SUBIECTELE CURSULUI

Mediul de programare JDK – prezentare generală: compilatorul javac, interpretorul java, vizualizatorul appletviewer, depanatorul jdb, generatorul de fişiere antet javah, generatorul de documentaţie javadoc, dezasamblorul de cod virtual javap, generatorul de arhive de clase şi resurse jar, bibliotecile JDK standard. Tipuri de programe Java: aplicaţiile, applet-urile, beans-urile, servlet-urile, aglet-urile, handler-ele. Elementele fundamentale ale limbajului Java: alfabet, cuvinte rezervate, operatori, constante, variabile, expresii, instrucţii. Orientarea pe obiecte în Java: noţiunile de clasă, metodă câmp şi obiect, clasa Object, ierarhii de clase, crearea obiectelor, distrugerea obiectelor, specificatorii de accesibilitate a metodelor şi variabilelor, conversiile de tip, supraîncărcarea şi redefinirea metodelor, variabile şi metode statice, clase abstracte, interfeţe, metode native. Vectorii în Java: vectori de scalari, vectori de vectori, vectori cu număr fix de elemente, vectori cu număr variabil de elemente. Excepţiile Java: mecanismul excepţiilor, principalele excepţii, formele instrucţiilor try-catch, exemple de generare şi tratare de excepţii. Fire de execuţie: noţiunea de fir de execuţie, crearea firelor de execuţie, oprirea firelor de execuţie, sincronizarea firelor de execuţie, prioritizarea firelor de execuţie, fire de execuţie de tip daemon. Applet-uri Java. Marcajul <APPLET> şi atributele sale, compilarea şi execuţia applet-urilor, metodele unui applet, fire de execuţie în applet-uri, încărcarea claselor. Grafică Java. Butoane şi controale de editare, containere şi controale de editare, ascultarea evenimentelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, lucrări cu durata de 2 ore)

— Concepte de bază ale programării orientate pe obiecte. Componenţa unei clase. Crearea şi iniţializarea obiectelor

— Gestionarea memoriei dinamice. Tablouri, şiruri de caractere. Conversii de date. Operaţii de intrare / ieşire

— Moştenire şi polimorfism — Interfeţe — Tratarea excepţiilor — Colecţii de obiecte — Pachete

— Interfeţe grafice — Fire de execuţie — Applet-uri Java — Elemente GUI în applet-uri

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Irina ATHANASIU: "Limbajul Java. O perspectivă Pragmatică", Editura Agora, Bucureşti, 2000

2. ***, “Java Development Kit -User Guide”, Sun Microsystems, 1997

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Nota finală se calculează ca medie între nota la examen (cu pondere 2/3) şi nota pe parcurs (cu pondere 1/3). Nota pe parcurs rezultă în urma evaluării săptămânale a studenţilor în cadrul orelor de laborator. Examenul este scris, cu durata de aproximativ 3 ore şi cuprinde atât subiecte teoretice cât şi subiecte practice (aproximativ 3 subiecte de teorie şi 2 probleme similare celor realizate la orele de laborator). F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Boston University – Introduction to Java Programming, Intermediate Java Programming, Advanced Java Programming University of California – Java Fundamental Course, Java Programming Course Polytechnic University in Brooklyn - Introduction to Java Programming Data: 10 aprilie 2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ing. Ioan SILEA

TITULAR DE DISCIPLINĂ Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROGRAMAREA APLICAŢIILOR INTERNET”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul V / VII

Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: Prep.ing. Robu Andreea Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Observaţie: Disciplina „Programarea aplicaţiilor internet” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea unor cunoştinţe de baza privind programarea aplicaţiilor Internet utilizând diverse tehnologii Web şi limbaje de programare specializate: HTML, limbajul PHP, programare cu tehnologie IDC, HTX, elemente de tehnologie ASP.NET. Categorii de cunoştinţe: Internet, HTML, PHP. Scopuri formative: dezvoltarea aplicaţiilor Web. Contribuţia procentuala în cadrul competenţelor: “Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje…”-15%, “Dezvoltarea si administrarea de aplicaţii informatice …”-20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Tehnologii Internet (server-side, client-side, CGI, ISAPI etc.). Limbajul HTML: Etichete HTML, Formatare text, Imagini, Frame-uri, Tabele, liste, Casete de dialog, Formulare GET si POST, Hyperlink-uri. Limbajul PHP: preliminarii. Instalare şi configurare (server de Internet IIS si interpretor PHP). Comenzi PHP. Sintaxa de bază; Tipuri de date; Structuri de control; Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date SQL (MySQL, Interbase, Oracle). Interogare fără parametrii a unei tabele. Interogare on-line cu parametrii. Adăugarea într-o tabelă. Ştergere cu confirmare. Modificarea unei înregistrări dintr-o tabelă. Grafică. Sesiuni PHP. Funcţii pentru lucrul cu fişiere. Informaţii obţinute pe baza variabilelor predefinite de mediu. Trimiterea unui e-mail dintr-un script PHP. Informaţii asupra datei şi timpului curent. Transfer de fişiere prin UPLOAD. Programare pe obiecte. Tehnologie Microsoft Internet Database Connector. Preliminari. ODBC şi Internet Information Server (IIS). Publicarea informaţiei unei baze de date (Internet Database Connector -IDC, fişiere format de ieşire). Interogarea bazelor de date utilizând tehnologia IDC. Interogare fără parametri. Fişiere format de ieşire .htx. Interogare cu parametrii a unei baze de date. Interogare prin hyperlink-uri. Interogări multiple (câmpuri IDC, variabile HTTP). Integrare PHP - MySQL – proiectarea şi implementarea Web a unei aplicaţii. Elemente ASP.NET – aplicaţii WEB cu baze de date Oracle/MS-SQL. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1.Programare HTML. Etichete de baza. Metode GET si POST. Servere WEB- configurare (IIS, Apache). CGI/ISAPI. 2. Tabele, frame-uri, liste, mapping. 3. Limbajul PHP. Aplicatii cu elemente de baza PHP: tipuri de date, structuri de control. 4-6. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date MySQL. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 7.. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Interbase. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 8.. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Oracle. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 9 Aplicaţii PHP – grafica, lucrul cu fişiere, informaţii despre mediu, e-mail, data/timp. 10. Sesiuni PHP – securizare aplicaţii. 11. Programare pe obiecte. 12. Aplicaţii Web - interogări folosind Internet Database Connector. ODBC. Fişiere IDC si HTX. 13. Interogări multiple cu IDC – variabile de mediu;

Proiect/tema: Aplicaţie PHP (+MySQL) – proiectarea şi implementarea Web a unui magazii.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. I.Filip –”Tehnologii de programare a aplicaţiilor Internet cu baze de date”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003. 2. Peter Belesis, Arman Danesh, s.a –”Dynamic HTML Unleashed”, SAMS.Net Publishing, Indianapolis, USA, 1998. 3. Bill McCarthy -”PHP 4”, Editura Teora 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: 2 probleme/aplicatii (cu unul sau mai multe subpuncte).

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Queen Mary University of London, Department of Electronic Engineering, ELE205, Internet Programming - course, (http://www.elec.qmul.ac.uk/study/courses/ele205.html ) 2. Lulea Tekniska Universitet, Sweden, IED416, Internet Programming (https://portal.student.ltu.se/stuka/kurs.php?lang=eng&kurs=IED416&orgpage=enhet_4416&year=0607&what=kod ) 3. Newcastle University, School of Electrical, Electronic and Computer Engineering, UK CSC8108, Internet programming (http://www.ncl.ac.uk/eece/postgrad/MSc-MPC-Aims+Modules-06.pdf)

Data: 10.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

TESTAREA APLICATIILOR SOFTWARE

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 5 / 7

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac Colaboratori: As.ing. Ovidiu Banias, Prep.ing. Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Observaţie: Disciplina „Testarea aplicaţiilor software” se oferă ca disciplină opţionalăîn trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

• Cursul isi propune prezentarea domeniului testarii si al asigurarii calitatii produselor software, însuşirea de către studenţi a tehnicilor de testare software automata, dar si a modalitatilor de proiectare si documentare a test case-urilor.

Disciplina contribuie la cultivarea urmatoarelor domenii de competenta: a) Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare şi baze de date (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). b) Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenanţa şi utilizarea reţelelor de calculatoare şi de alte echipamente numerice şi dezvoltarea aplicaţiilor de tehnologia informaţiei (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). B. SUBIECTELE CURSULUI

Capitolul 1: Principiile testarii aplicatiilor software: definitii, terminologii specifice, descrierea obiectivelor si limitelor testarii. Structura test case-urilor. Proiectarea testelor (test case). Documentarea testelor. Capitolul 2: Strategii de design si selectare a test case-urilor. Logarea defectelor si urmarirea acestora (bug tracking systems). Strategia de testare tip Black Box. Strategia de testare Glass Testing/White Box. Clasificari ale testarii: testare statica vs. testare dinamica. Capitolul 3: Niveluri ale testarii software: a. Testarea la nivel de modul (Unit testing); b)Testarea de integrare (Integration testing); c) Testarea la nivel de system (System testing); d) Testarea la nivelul intergetei cu utilizatorul (GUI Testing); d)Testarea de regresie (Regression testing); e) Testarea prin intermediul utilizatorului final (User testing). Capitolul 4: Tehnologii de testare automata a software-ului: prezentarea comparativa a mediilor integrate de testare automata QTP, Winrunner si TestComplete.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator cu durata de 4 ore)

• Implementarea in QTP/Winrunner/TestComplete a testarii automate a unui produs software: proiectarea si documentarea test case-urilor, automatizarea acestora, logarea eventualelor defecte.

• laboratorul se desfasoara in grupuri de 3-5 studenti, acestia dezvoltind un set de teste ce vor fi rulate/ automatizate de ceilalti membrii ai colectivului pentru a avea feedback-ul necesar realizarii unor test case-uri consistente.

• In cadrul fiecaruia din cele 7 lucrari de laborator se va proiecta / documenta / automatiza / testa cite un test case specific aplicatiei software testate.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. C. Kaner , J. Falk, H.Q. Nguyen – „Testing Computer Software, 2nd Edition, J.Wiley&Sons Press, 1999. 2. E.Dustin – „Effective Software Testing”, Pearson, 2003 3. W.E. Perry – „Effective Methods for Software Testing”, 2nd edition,Wiley, 2000,

E. PROCEDURA DE EVALUARE

• Evaluarea se face prin examen. Numarul mediu de intrebari: 5. Conditia de acordare a notei 5: efectuarea completa a aplicatiilor practice si realizarea a 50% raspunsuri corecte la partea scrisa.

• Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intră în nota finală este de 33%. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Carlton University – Software Validation http://www.sce.carleton.ca/courses/sysc-4101/ 2. Texas University - Verification and Validation http://users.ece.utexas.edu/~khurshid/courses/EE382C_syllabus.pdf 3. U. Maryland - Fundamentals of Software Testing http://www.cs.umd.edu/~atif/Teaching/Fall2006/CMSC737.html 4. U.Concordia - Software Testing and Validation - http://users.encs.concordia.ca/~hshong/coen345/coen345.html 5. lista cu cursuri de testare software http://www.csc.ncsu.edu/faculty/xie/softtestingedu.html

Data: 14.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“COMUNICATII DE DATE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: 3 Semestrul 1

Titularul cursului: as.ing.drd. Cezar Popescu Colaboratori: sl.ing.dr. Dorina Popescu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 1.5 0.5 EP 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul se incadreaza intr-un grup, impreuna cu cursul de”Retele de Calculatoare”. Obiectivele sunt acelea de a informa asupra principalelor concepte teoretice si tehnologii din domeniu. Se prezinta atit comunicatiile de tip telefonie, cit si comunicatiile pur digitale, formind bazele necesare pentru cursul de retele de calculatoare. B. SUBIECTELE CURSULUI

Noţiuni de bază. Infrastructura comunicaţiilor. Terminale şi interfeţe de date. Structura unui sistem de comunicaţii de date. Interfaţa RS232. Modulaţia în transmisia datelor. Modemul. Codarea informaţiei. Codarea primară. Codarea canalului. Canale de comunicaţie: cabluri; fibre optice; unde radio; comunicaţii prin satelit. Telefonie celulară GSM. Reţele cu servicii integrate de tip ISDN. Standarde de comunicaţii de date pentru Internet. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect)

1. Implementarea algoritmilor de compresie/expandare conform „legii A” (laborator – 4 ore) 2. Implementarea algoritmilor de compresie/expandare conform „legii μ” (laborator – 4 ore) 3. Standardul de comunicatie I2C (laborator – 4 ore) 4. Implementarea unei aplicatii de comunicatie I2C master/slave intre doua module cu microcontroler. Se

cere un program scris in limbajul C, cu comentarii in program si cu prezentare scrisa a partii teoretice si de documentare tehnologica. (laborator finalizat cu proiect individual cu examinare orala – 9 ore de laborator si 7 ore de proiect)

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Gurdeep, Hura, “Data and Computer Communications”, CRC Press, 2001 2. Tomasi, Wayne, “Introduction to data communications and networking”, Prentice Hall, 2005 3. Proakis, John G., „Digital communications”, McGraw-Hill, 2001

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris de doua ore, cu 4-5 subiecte teoretice – 2/3 din nota finala Notare pe parcurs la laborator si examinare individuala a proiectului – 1/3 din nota finala F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

MIT - http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-263JData-Communication-NetworksFall2002/CourseHome Caltech - http://www.cs.caltech.edu/courses/cs145 Imperial College London http://www2.ee.imperial.ac.uk/electricalengineering/courses/course.asp?c=E4.04&s=T4\

Data: 20.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan Silea As.drd.ing. Cezar Popescu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“SISTEME INCORPORATE”

FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: sl. dr.ing. Dan Ungureanu-Anghel Colaboratori: sl. dr.ing. Dan Ungureanu-Anghel Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 - 2 1 ED 5 A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Insusirea cunostintelor de baza din domeniul sistemelor incorporate (embedded systems) in vederea: - Intelegerii principiilor generale de functionare si implementare a sistemelor incorporate - Prrezentarea unor arhitecturi standard ale sistemelor incorporate functie de unitatea centrala de prelucrare utilizata; - Prezentarea unor sisteme de operare caracteristice sistemelor incorporate; - Programarea sistemelor incorporate. - Insusirea cunostiintelor legate de proiectarea sistemelor incorporate. 2. Cunostintele oferite au caracter fomativ la un nivel acceptabil de abordare a problemei sistemelor incorporate si al

posibilitatilor de comunicare interdisciplinara. B. SUBIECTELE CURSULUI

a) Principii generale ale sistemelor incorporate (sisteme bazate pe microprocesoare, respectiv microcontrolere) b) Arhitecturi ale sistemelor incorporate, functie de unitatea centrala de prelucrare utilizata (ARM, MIPS, x86, PIC, Intel MCS51, Atmel AVR, Motorola HC12 etc) c) Standardul PC/104 (arhitectura, programare etc.); d) Echipamentele periferice ale sistemelor incorporate (interfete pentru comunicatii seriale asincrone: RS-232, RS-

422, RS-485 , interfete pentru comunicatie seriala sincrona: I2C, SPI , interfete USB, interfete CAN etc) e) Sisteme de operare (DOS, Linux, QNX, VxWorkx) si limbaje de programare (asamblare, C) utilizate in sistemele

incorporate ; f) Aplicatii de conducere a sistemelor bazate pe sisteme incorporate. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Seturile de instructiuni, moduri de adresare ale microcontroleror 8051, respectiv 68HC11. 2. Programarea sistemelor de intreruperi ale microcontrolerelor 8051, respectiv 68HC11. 3. Programarea sistemelor counter/timer ale microcontrolerelor 8051, respectiv 68HC11. 4. Programarea interfetelor seriale ale microcontrolerelor 8051, respectiv 68HC11. 5. Programarea si utilizarea convertoarelor analog/numeric pentru sisteme bazate pe 8051, respectiv 68HC11. 6. PC/104 structura, programare; 7. Sistemul de intreruperi al lui PC/104; 8. Sistemul video al lui PC/104. Teme proiect: Proiectarea hardware si dezvoltarea unor drivere soft pentru o serie de sisteme incorporate specifice unor aplicatii date avand ca suport microcontrolere, respectiv PC/104. D. BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Popa, Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicaţii; Editura Politehnica; Timişoara, 2003 2. M. PETRUESCU, Dan Ungureanu: “Microcontrolere şi interfeţe de proces. Îndrumător de laborator”, Ed. UPT, 1995 3. ***, “MOTOROLA HC11. User Manual “, MOTOTROLA, 2004 4. ***, “PC/104. User Manual”, PC/104 Consortium, 2006 5. ***,”MCS51. User Manual”, INTEL, 2004 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris cu durata de 3 ore. 4-5 intrebari de teorie despre notiuni de principiu.

2 probleme de proiectare hardware si software cu acces partial la documentatie.

Pondere: examen 2/3 si activitati pe parcurs 1/3. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

University of California USA, Department of Computer Science and Engineering: Embedded System Design

Vienna University of Technology, Austria : Embedded System

University of Colorado USA, Embedded System Design

Data: 17.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan Silea sl.dr.ing. Dan Ungureanu-Anghel

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROIECT SINCRETIC I”

Utilizarea microcontrolerelor pentru conducerea unor tipuri de micromotoare electrice

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: S.l.dr.ing. Nanu Sorin Colaboratori: Prof.dr.ing. Stoicu-Tivadar Vasile, As. ing. Dan Ana Maria, As. ing. Berian Dorin Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 2

A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC1. Integrarea cunoştinţelor de automatică, hardware şi software în reglarea şi comanda unor micromotoare electrice. Câştigarea experienţei în: structuri de sisteme de reglare automată şi de monitorizare cu microcontroler, implementarea regulatoarelor, structuri hardware şi tehnici de programare a microcontrolerelor, comunicaţie microcontroler-PC, crearea şi gestionarea unor baze de date pe PC.

B. SUBIECTELE PROIECTULUI

1.Reglarea poziţiei unui MCC. Elementul de măsură, elementul de execuţie, implementarea regulatorului, conectarea microcontrolerului la PC şi monitorizarea procesului de reglare. 2 Sistem de comanda a unui model de lift cu microcontroler. Elementul de execuţie, implemetarea unui sistem de conducere a unui proces secvenţial. Conectarea microcontrolerului la PC şi monitorizarea procesului. 3.Comanda sincrona a doua motoare pas cu pas pentru un inregistrator XY. Elementul de execuţie, trasarea unor curbe impuse de la PC.

C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Studenţii sunt monitorizaţi cum abordează problema, cum împart tema pe subteme şi le rezolvă separat, cum duc la bun sfârşit proiectul. Activitatea se desfăşoară în laborator, cu mici teme pe care rezolvă acasă

D. BIBLIOGRAFIE

1. ***Philips 80C552 user manual .1989 format electronic 2 Toma, L., Sisteme de achiziţie şi prelucrare numerică a datelor. Ed de Vest Timisoara 1996 E. PROCEDURA DE EVALUARE Nota finală constă în 66% din nota pe proiectul încheiat +34%din nota pe activitatea pe parcurs. Data: DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROIECT SINCRETIC I”

Aplicaţii cu microcontrolere şi DSP în comanda, controlul şi protecţia

echipamentelor electronice de putere

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: As.ing.Boraci Radu Colaboratori: S.l.dr.ing.Nanu Sorin, As.ing. Petcut Flavius, As ing. Szeidert Iosif, As ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

1 0 0 2 EP 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

Obiectivele cursului constau in: - familiarizarea studentilor cu cerinţele finalizării experimentale a unei teme de cercetare (documentare, analiza critică a soluţiilor existente, definirea temei, descompunerea temei în subteme specifice unui anumit domeniu şi localizarea subtemei în conţinutul unor discipline studiate, studiul de fezabilitate a soluţiei adoptate, întocmirea caietului de sarcini, distribuţia subtemelor membrilor echipei de studenţi, analiza etapelor de proiectare, implementare experimentală, etape de punere în funcţiune, testare experimentală, prelucrarea datelor experimentale, sintetizarea rezultatelor şi verificarea realizării cerinţelor din caietul de sarcini); - aspecte privind modul de comunicare între membrii echipei şi între echipe, evaluarea aportului fiecărui membru din echipă la realizarea temei de proiectare, discuţii privind realizarea etapelor planificate şi interacţiunea cu diferitele discipline studiate. B. SUBIECTELE PROIECTULUI

Temele de proiectare constau în sisteme de comandă, supravehere şi protecţie realizate cu microcontrolere (80C552) / procesoare numerice de semnal (DSP - TMS320LF2407) pentru circuite electronice de putere monofazate/polifazate (redresoare, invertoare, variatoare de c.a.), variatoare de c.c., surse de comutaţie, etc. Utilizarea dispozitivelor semiconductoare de putere: Solicitările componentelor semiconductoare de putere şi exigenţele impuse comenzii. Utilizarea componentelor comandate în curent: comanda componentelor de tip tiristor: SCR, GTO, IGCT. Utilizarea componentelor comandate în tensiune: MOSFET, MCT, IGBT. Scheme de comandă, de protecţie (la scurtcircuit, suprasarcini şi supratensiuni). Convertoare statice de c.a. - c.c.: Redresoare comandate (monofazate , polifazate). Convertizoare statice c.a. - c.a.: Variatoare de tensiune alternativă, contactoare statice de c.a., cicloconvertoare, convertoare matriciale. Convertizoare statice de c.c. - c.c.: Variatoare de tensiune continuă (choppere). Convertizoare statice de c.c. - c.a.: Invertoare monofazate şi polifazate cu modulare de impuls (PWM). Surse de alimentare de putere. C. ORGANIZAREA PROIECTULUI După prezentările teoretice şi dezbaterea temelor se vor alcătui echipe pe subteme care trebuie să realizeze proiectul, inclusiv partea de experimentare/simulare. Studentii propun variante de realizare în cadrul echipei de lucru, cu supravegherea discuţiilor de către cadrul didactic şi intervenţia acestuia când este cazul. În cadrul orelor de proiect studenţii verifică practic, după fiecare faza de proiectare, rezultatele proiectării, cu ajutorul echipamentelor şi programelor din dotare constând din: calculatoare PC, dotate cu programele Matlab, Orcad; kit MSK2407 bazat pe DSP - TMS320LF2407 de dezvoltare a aplicaţiilor de conducere a acţionarilor electrice; sisteme de dezvoltare cu microcontrolere 80C552, punţi cu IGBT şi tiristoare; programe compilator, asamblor si linkeditor Texas Instruments, programe de dezvoltare de aplicaţii în acţionari electrice; aparate electronice de măsură, osciloscoape Tektronix, generatoare de semnal Tektronix; documentaţii tehnice. În urma proiectării rezultă o documentaţie de proiectare. Studenţii vor colabora cu echipa astfel:

As.ing. Boraci Radu – coordonator + structura şi algoritmii de comandă, controlul şi protecţia echipamentelor electronice de putere (redresoare, invertoare, variatoare de c.c., variatoare de c.a., surse de comutaţie)

S.l.dr.ing.Nanu Sorin, As.ing. Petcut Flavius - sisteme de dezvoltare cu microcontrolere 80C552 (interfaţare, programare)

As ing. Szeidert Iosif, As ing. Vasar Cristian - modelare - simulare, sisteme cu DSP - TMS320LF2407 (programare, interfaţare)

D. BIBLIOGRAFIE

1. Muhammad H.Rashid, Power Electronics - Circuits, Devices, and Applications - second edition - ISBN 0-13-334483-5 - Editura Prentice-Hall International

2. Popescu V., Electronică de putere - ISBN 973-36-0161-2 - Ed. de Vest Timişoara - 1998 3. Palaghi N., Electronică de putere – p.1 –Dispozitive semiconductoare de putere; Ed.Mediamira; Cluj-Napoca, 2002. 4. Ionescu Fl., Niţu S., Roşu E., Preocupări actuale în domeniul electronicii de putere; Ed. Secorex, Bucureşti, 2001. 5. Popescu V., Electronică aplicată - Stabilizatoare de tensiune în comutaţie;- Ed. de Vest; Timişoara,1992. 7. Sommerville, I., Software Engineering; - Addison Wesley, 2001 8. Jan Axelson J., The Microcontroller Idea Book - Circuits, Programs, & Applications;- Lakeview Research, 1997 E. PROCEDURA DE EVALUARE Susţinerea finală a proiectului constă în: (i) verificarea funcţionării montajului experimental cu participarea întregii echipe; (ii) susţinerea de către fiecare student în parte a documentaţiei de proiectare, cu prezentarea aportului individual şi a obiectivelor realizate. Activitatea pe parcurs este evaluata printr-o notă pe parcurs, medie a mai multor note. Susţinerea proiectului se va face printr-o prezentare în Power Point, urmată de prezentarea practică. Cadrele didactice acordând o notă pentru fiecare componentă, rezultând prin mediere: nota pentru activitatea pe parcurs, nota pentru realizarea practică, nota pentru susţinere (prezentare şi documentaţie). Nota finală este constituită din 40% nota pe parcurs, 40% nota pentru realizarea practică şi 20% nota pentru susţinere.

Data: 02.05.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan SILEA As.ing. Radu BORACI

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROIECT SINCRETIC I”

Sistem de monitorizare a consumului electric in mediul industrial

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: Sef lucr. dr ing Dorina Petrica Colaboratori:As ing Dadiana Caiman, Drd ing Bogdan Groza, As Mat Lavinia Dragomir As ing Raul Robu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 0 0 2 ED 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

Cursul asociat proiectului are ca obiective consolidarea cunostintelor de C, C++, lucrul cu baze de date si consolidarea cunostintelor privind modul de comunicare dintre calculator si echipamentele periferice. De asemenea un alt obiectiv cu scop formativ este insusirea unor notiuni legate de realizarea interfetelor si a unor cunostinte legate de medii de programare de nivel inalt (platforma . NET). Proiectul necesita cunostinte de programare, lucrul cu baze de date si retele de calculatoare .Proiectul are o contributie semnificativa la cultivarea competentei referitoare la dezvoltarea unor aplicatii in C++ pentru arhitecturi client – server si baze de date.(hard – 15%, retele- 25%, soft- 60%) B. SUBIECTELE PROIECTULUI

Se va dezvolta o aplicatie client server. La calculatorul pe care ruleaza aplicatia client pot fi conectate mai multe contoare de energie electrica iar informatile sunt transmise prin TCP/IP catre aplicatia server aflata pe un calculator din reteau LAN. Toate aceste informatii sunt stocate intr-o baza de date SQL. Contoarele se conecteaza pe portul serial, comunicatia cu calculatorul se realizeaza folosind standardul IEC 61107. Se vor realiza un modul client (configurare aplicatie, citire informatii, afisare, statistici, comunicare cu modulul server, etc) si un modul server (centralizarea informatiilor, interfete, crearea unor baze de date, etc) cu acces al informatiilor prin interfata web. C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Obiectivele se descompun in urmatoarele activitati :-colectare si salvare date de la contoare si de la cititoarele de coduri de bara intr-o baza de date de tip SQL; comunicarea client- server, implementarea protocolului de comunicare TCP/IP; intefete client-server; dezvoltare modul web ( interfata, nivele de acces, rapoarte, grafice); gestionare baza de date din intefata web, distribuite formatiunilor de lucru. D. BIBLIOGRAFIE

1. Watson, K, Espinosa D, Green Z., Beginnig C#, Wiley Publishing, 2005. 2 Stallings W., Computer Networking with Internet Protocol, Prentice Hall, 2003 3. Documentatie tehnica contoare Elster Rometrics E. PROCEDURA DE EVALUARE Activitatea pe parcurs este evaluata print-o nota pe parcurs, medie a mai multornote. Sustinerea proiectului se va face printr-o prezenatre Power Point urmata de prezentarea practica, fiecare cadru didactic acordand o nota. Media acestor note reprezinta nota la sustinere. Nota finala este constituita din 50% nota pe parcurs si 50% nota la sustinere.

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROIECT SINCRETIC I”

Conducerea la distanta a unui proces

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1

Titularul cursului: S.l. Dr. Ing.Florin Dragan Colaboratori: As. ing. Emil Voisan, As. ing.Raul Robu prep. ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 0 0 2 EP A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

Obiectivul proiectului il constituie pregatirea studentilor pentru dezvoltarea de aplicaţii de tip conducere la distanta a unui proces, utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare, lucrand si comunicand in echipa. Contribuţia procentuala in cadrul competentelor: “Dezvoltarea de aplicaţii (secvenţiale, concurente, timp real, nontimp real, locale, distribuite, încorporate, nonîncorporate, mobile, etc.), utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare” - 20%, “Proiectarea şi implementarea algoritmilor şi structurilor de automatizare, inclusiv ca sisteme încorporate bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, etc.”-20% B. SUBIECTELE PROIECTULUI

1. Prezentare teme. Descriere aplicatii. Discutie pe temele propuse. 2. Impartirea proiectului pe module si echipe de lucru. Mod de comunicare intre echipe. 3. Modulul interfata. Dezvoltare teoretica. Posibilitati de abordare a problemei 4. Modului comunicare. Dezvoltare teoretica. Posibilitati de abordare a problemei 5. Modulul microcontroler. Dezvoltare teoretica. Alegere hardware. Posibilitati de abordare a problemei 6. Comunicarea si interfatarea intre module. 7. Testare si punere in functiune aplicatie 8. Moduri de prezentare rezultate(articol, referat, alte posibilitati).

C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Temele proiectului sincretic:

A. Implementare algoritmi de miscare pentru un robot condus la distanta: Scurta descriere a temei: dorim implementarea unor algoritmi de conducere pentru un robot prevazut cu microcontroler. Robotul va fi condus de la distanta prin intermediul unei interfete de calculator. .

B. Realizarea mediu virtual pentru controlul unui robot la distanta. Scurta descriere a temei: dorim realizarea unui mediu virtual pentru simularea miscarilor realizate de catre un robot intr-un mediu dat. Mediul si robotul sunt prevazute cu diversi senzori pentru a putea urmari miscarile robotului. Proiectul are o desfasurare modulara bazata pe urmatoarele taskuri: Proiectul A: Modul interfata. Avem 2 optiuni la interfata: interfata „clasica” sau interfata touch-screen. Propunere realizare: C/C++ cu elemente de programare Windows. Modul comunicare. Programare in C. Modul microcontroler. Programare microcontroler + algoritmi in C pentru miscare Proiectul B: Modul microcontroler. Programare microcontroler + culegerea informatiilor de la senzori. Modul comunicare. Programare in C. Modul mediu virtual. Programare in C/C++ pentru construirea camerei virtuale. Studentii propun variante de realizare in cadrul echipei de lucru, cu supravegherea discutiilor de catre cadrul didactic si interventia acestuia ori de cate ori e cazul.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Steve Oualline -”Practical C++ Programming”, O’Reilly 2002. 2 . Ian Sommerville- ”Software Engineering”, Addison Wesley, 2001 3. Jan Axelson – ” The Microcontroller Idea Book - Circuits, Programs, & Applications”, Lakeview Research, 1997 E. PROCEDURA DE EVALUARE Prezentare tip proiect diploma. Vizualizare parte practica si apoi prezentare powerpoint si discutii cu toti membrii echipei. Acordarea unui punctaj echipei.

Data: 26.04.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan