"-ffi

Redactor: Dan CisteCoperta: arh. Daniel Munteanu

Ilustra;ie copert[: Icoand a Sfflntului Calinic lucratd de iconar Veniamin ChiSu.

@ 2016 Toate drepturile azupra acestei edifi sunt rezervateediturii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail: editura@meteolpress.ro

Distribujie la:Tel./Fax 021 .222.83.80E-mail carte@meteorpress.rowww.meteorpress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiPASCT,',ANA

Sfentul Calinic ai algi Plrinli de la Cernica / A. Pascu. - Bucuregti :

Meteor Publishing, 2016Conline bibliografieISBN 978-605-85s3-80-8

235.3 Calinic de la Cernica

A. Pascu

SFANTT]ICAIINIC$r ArTr PARtrrtI

DE Id,CERNICA

T{IETEOR ImPUBlISHINGIU

CT.'PRINS

Introducere .........5

Parteaintei.......... ................... 9Printre furarnile unei epoci ................ 9Averile m[n[stiregti - o probleml controversat[ .................. 15Viap monahali romAneasci in secolul al XVII-lea ............. 19intemeierea Minflstirii Cernica ........22SfAntuI de la Cernica 9i Cildirugani ........... .........24BitrAnii ingelepgi ai Cernicii ............32

Partea a doua - Viata Sfrntului Cnlinic ...................37inceputurile ............... ....................... 37O noufl treapt[ spre smerenie:

staret al M[nistirii Cernica ......... 45Neintrecut organizator gi constructor .........., 46Neintrecut pdinte duhovnicesc ..................... 57O lumind in intunericul wemurilor ............. 63Administrator al averilor donate de credinciogi ..............67

O noui treapti spre mAnruire: Episcop de RAmnic ...............74O despd4ire grea ........... ...............75CuvAntarea SfLntului Calinic cu ocazia instaldrii

ca Episcop al RLmnicului ............. .............78Un organizator neobosif ................. ................ 83Un vis implinit: Tipografia ,,Kaliniku Rimniku" ............. 88Darurile unei vieSi sfinte ............. 93O lecSie de patriotism ................ 100O ctitorie dngd: Mdndstirea Frdsinei ........... 111

Partea a treia ... ll7intoarcerea la obArgii ... lI7Canonizarea Sfflntului prieten cu Sfinqii ........... L2LViaqa Ia Cernica dupH SfAntul Calinic ............... 128

Bibliografie selectiv[ ......... 138

SfintulCalinic ai alli PId4i de la Cernica

noastre, din care cauz[ mulgi aruncH cu cuvAnt gi ftrH cuvAntvorbe grele gi de dispreg asupra fiingei instituliilor mona-hicegti! S[ ciutHm a fi vorbili pentru virnrgile noastre, pentrunevoingele noastre mai ales, spre a bine face gi noud, gi nea-mului nostru.

Migcat de datoria ce am citre stareEul meu gi de dorul dea pune inaintea cregtinilor, in genere, iar mai ales inainteafragilor mei cilugXri, in particular, exemple vii gi de curAndsdvArgite de acest bdrbat spiritual gi imbunit[1it aI neamuluinostru, am indrHznit a publica aceastd scurt[ expunere a vieliiprea sfinlitului meu staret Calinic."3

3 Anastasie Baldovin, ,,Via1a gi nevoinlele cele monahale a1e

Preacuviosului Episcop al RAmnicului - Noul Severin, D. D. Calinic", inBiserica Ortodoxd Romdnd, anul al )O(I-lea, 1898-99, Tipografia Cd4ilorBisericegti, Bucuregti, 1899, p. 10f6-10U. Toate citatele din actele giscrierile epocii vor fi redate cu ortografia $i punctua[ia originalX.

Penrre iNrer

PRINTRE FT,'RTT'NILE I'NEI EPOCI

Arhiereu ales, de bund biruingd,gi inger pdmAntesc de asprd nevoingd ...

Monahul Daniil (Sandu Tudor),Acatistul Preasfingitului Pdintelui nostru

Calinic Cernicanul, condac 1a

Sfrntul Calinic s-a n[scut la Bucuregti in 7787, intr-o epoc[grea pentru lard: epoca fanariot[. A cunoscut din copil[rierizboaiele, cutremurele, schimb[rile dese de domni, epidemiile,evenimente care frceau ca viala celor de rdnd s[ fie mai degrablscurt[, nefericit[ gi plinfl de suferinle decAt infloritoare qi pagnici.Necazurile semenilor l-au marcat profund. Poate de aceea, degi

retras in singur{tatea vielii monahale, nu a rHmas indiferent laschimbHrile politice ale epocii gi chiar a activat in prima liniecAnd lara a avut nevoie de sprijinul sHu, militAnd pentru unireacelor doufl principate romAnegti gi pentru alegerea ca domn a lui

a Monahul Daniil (Sandu Tudor), Acatistul Preasfingitului Pdinteluinostru Calinic Cernicanul, Editura Anastasia, 1997, p. 73-107.

1110 Sfrntul Galinic aia[i Plri4i de laCernica

Alexandru Ioan Cuza. Viala sa este strflns legatH de epoca in carea trlit gi de aceea este necesar sH ne aducem aminte ce s-aintAmplat tn acele vremuri grele gi schimbitoare.

Cu trei generatii inainte, in 1711, domnitorul DimitrieCantemir al Moldovei ii tridase pe turci, incercAnd sH eliberezegara de sub dominaqia Porgii Otomane, f[cAnd-o vasal[ faruluirus. in !7L4, domnitorul martir aI Munteniei, ConstantinBrAncoveanu, tr[dat de propriile fude, era decapitat la Istanbulimpreun[ cu fiii gi sfetnicul sHu. in 1716, turcii il decapiteaz[ gi

pe domnitorul $tefan Cantacuzino, cel care, se pare, uneltisepentru inl[turarea lui vod[ Brflncoveanu. Nemaiavflnd lncrederein domnitorii alegi de boierii p[mAnteni, inalta Poartfl hotflr[gtes[ numeasc[ domni dintre marii dregitori membri ai familiiloraristocratice de origine greac[ ce controlau Patriarhia Ecumenic[gi deqineau funclii inalte in Imperiu, familii stabilite de veacuri incartierul Fanar din Istanbul.

a.In ciuda opiniei generale, se pare cH g[rile romAne nu ausuferit chiar de la inceput din pricina acestor domni str[ini. inprimul rAnd, erau ortodocgi, ceea ce insemna c[ Moldova gi

Muntenia scXpaserH de presiunea religioas[ care afecta populaliaortodox[ din alte p[4i ale Imperiului Otoman. In al doilea rAnd,foarte mul1i dintre domnitorii fanarioqi, mai ales cei din primelegenerafii, se inrudeau cu boierii p[mAnteni gi chiar cu voievozii,sim$ndu-se acasH in qflrile romAne.

Cu incetul, situagia s-a inflsprit. Politica fiscal[ devine exce-sivX, atAt din pricina pl[gilor citre Poart[ ca semn al vasalit[gii,cAt gi a pegchegurilor din ce ln ce mai consistente pe care lecereau pentru numire slujbagii otomani corupti. P1ini de datorii,domnii veneau cu creditorii 1or greci, pe care ii numeau boieri,dAndu-le astfel gansa sil se imbogflleascd. in p1us, incercau sH-gi

asigure avere gi pentru perioada de dup[ domnie. Lupta pentrutron era atet de crdncenH, lncflt domnii gi susgin[torii lor nuezitau s[ tr[deze, si pliteascH mit[ gi chiar s[ asasineze, totul

Pinte furanile unei epoci

ducAnd la o degradare moral[ greu de lnchipuit. in total, au fostnumili, pAn[ la 1821, un numdr de 31 de domnitori fanariolidin 11 familii diferite.

Ca de obicei, oamenii simpli suferl cel mai mult. Populalia a

ajuns rapid intr-o stare de sir[cie insuportabil[, intr-un dureros

contrast cu situaqia bun[ a 1[ranilor din vremea domnitoruluiConstantin Brdncoveanu. In aceste condilii, lncercHrile de

reformH ale unora dintre domnitori, cum a fost ConstantinMawocordat (care a abolit iobigia ?nL746 in lara RomAneasc[ gi

in 1749 in Moldova) sau Alexandru Ipsilanti (care a reformatlegislafa), ca gi infiingarea de eforii lnzestrate cu mogii pentruingrijirea bolnavilor au avut un efect redus asupra bundst[riipopulaliei. in plus, ace$ti domnitori s-au lovit de rezistenga

boierilor, care, degi erau p[mAnteni in propo4ie de 80o/o ln Divan,

preferau pHstrarea rAnduielilor vechi, mai avantajoase pentru ei.

Totugi domnii fanariogi au fost cei ce au infiinpt primele instituliide inv[gdmAnt superior, cu profesori greci gcoliqi in Apus.

Starea economicH precar[ a lHrii avea gi o a]t[ cauz[: desele

rlzboaie dintre turci, ruqi $i austrieci; multe b[tdlii se d[deau pe

teritoriul principatelor, turcii rechizigionau alimentele 9ianimalele pentru armate, ceea ce s[r[cea gi mai mult populalia.

Dup[ incheierea Tratatului de la Kuciuk-Kainargi in 1774,

Rusia cAgtig6 dreptul de a interveni in favoarea supugilor otomani

ortodocqi. Austriecii oblin Bucovina in 1775 qi, pentru c[domnitorul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, protesteazfl la'Poart[, este ucis chiar de c[tre turci Ln7777.intre1787 giL792,are loc un nou r[zboi intre ruqi, austrieci gi turci. Rugii primesc

zonele pAnH la Nistru. Presiunile politice ale Imperiului Otomanin 1flrile romine scad, in schimb, cregte presiunea politic[ aRusiei. intre 1806 gi 1812, Rusia dezl[npie un nou rizboi cu

turcii, ocuptnd timp de gase ani 1[rile romAne, pe care ar fi vnrtsd le vadl anexate. in 1812, negocierea picii le aduce rugilorMoldova dinre Prut gi Nistru, pe care o boteazfl Basarabia.

t2 Sflntl Galinicaidli PIring de laCeruica

Astfel, romAnii se vid pringi ln jocul politic dintre trei mariimperii, ameninlali in permanen$ de rizboaie nesfArgite, riscdndsH fie sfAqiagi gi sE-gi piardi identitatea naqionali. $i totugi, dincolode jocul diplomatic menit sH pdstreze integritatea 1irii, boieriiprofit[ de conflictul politic ruso-turc pentru a se opunedomnitorilor fanariogi gi a-gi pHstra drepturile, impiedicAnd oricereformd in favoarea populagiei.

in 1820, incep revoltele grecilor impotriva otomanilor;concomitent, se dau lupte impotriva lor gi in girile romAne,sprijinite gi de c[tre o parte dintre boierii romAni. Se pare cH

unii boieri l-au indemnat pe Tudor Vladimirescu s[ lupteimpotriva turcilor, impreun[ cu pandurii, in 1821, tot ei fiindprimii care l-au trddat. ingelegAnd ins[ c[ Eteria doreqte oGrecie care sH cuprindH gi 1[rile romAne, Tudor VladimirescuintrH in negocieri secrete cu turcii, dar corespondenga e inter-ceptate gi ostagii greci din Eterie il prind Ia Golegti, il judec[sumar ca tr[ditor qi iI executd. in urma haosului din 1[rileromAne, Poarta este presate de delegagiile boieregti s[ numeascddomnitori p[mAnteni: IoniqH Sandu Sturdza in Moldova giGrigorie al IV-lea Ghica in Muntenia.

f[rile romAne intrH insd sub protectorat rusesc. Prin paceade la Adrianopol (1829), turcii sunt silif sd permit[ come4ul liberpe Dun[re qi tn Marea Neagr[. Aceasta duce indirect la o altlsir[cire a 1[ranilor: boierii vor s[ exporte mai mult grAu decAt leIuau turcii gi ii exploateazdpe lHrani, m[rind dijmele. Jlranii suntnevoigi s[ dea jum[tate din recoltd boierului, ceea ce nu se

intAmplase pAnE atunci. Totugi, in timpul protectoratului rusesc,pAn[ la Revolulia din 1848, situagia economic[ a f[rilor romAnese imbun[t[qegte oarecum: se dezvolt[ capitalele (Bucuregti gi

Iagi), se paveaz[ drumuri, se dezvoltfl comeryrl, clasa superioar[incepe s[ foloseascH din ce in ce mai mult franceza, limba ln carese inqelegea cu ofilerii rugi.

Printre furanile unei epoci

Revoluqia de la 1848 a fost in[buqit[ de la inceput in Moldovade c[tre vod[ Mihail Sturdza, dar a triumfat timp de trei luni inMuntenia, apoi a fost in[buqit[ de turci, care au p[truns din sud,

qi de ruqi, care au pHtruns din nord, ocupAnd Bucuregtiul. Uniidintre capii Revolugiei au fost pringi de rugi gi deportagi in Siberia,

dar mul$ au fugit in Turcia gi in Vest, unde au militat pentrudrepturile principatelor romAneqti.

in 1854, Rusia declangeazi un nou r[zboi in Balcani. Anglia,condusfl de regina Victoria, gi Franla lui Napoleon aI III-Iea,dorind s[ impiedice extinderea Rusiei in Balcani, sar in ajutorulTurciei, impreund cu Piemontul. Rugii pleac[ din principate,acestea fiind ocupate de Austria, care se declar[ neutr[. R[zboiulse duce in Crimeea gi se incheie in 1856. Succesorul garului

Nicolae I, Alexandru al Il-lea, igi dH seama c[ r[zboiul e costisitorgi incheie pacea cu aliaqii la Paris. Acum, aliaqii silesc Rusia s[cedeze Moldovei sudul Basarabiei, judegele de la gurile Dun[rii,unde romAnii erau minoritari, ln timp ce restul r[mAne sub

st[pflnirea Rusiei.

Este insfl un moment favorabil pentru principatele romA-ne$ti, $i clasa politic[ profit[. in 1858, ca urmare a eforturilortinerilor revoluqionari, li se permite Munteniei gi Moldovei s[se uneasc[, dar cu condilii aspre: s[ aib[ doi domnitori gi cAteva

institugii comune la Focqani. Pentru aceasta, se infiinqeaz[adunflrile ad-hoc, una la Iagi gi una la Bucuregti. Cu peripelii(cici alegerile din Moldova sunt trucate prima oari de citrecaimacamul Po4ii), in ianuarie 1859, la Iagi este ales domnitorcolonelul Alexandru Ioan Cuza, iar Ia Bucuregti, pulin maitArziu, poporul face presiuni s[ fie ales tot Cuza. Astfel, romAniiau pus Europa in faqa unui fapt implinit: cele dou[ ;[ri aveau unsingur domnitor. Cu ajutorul lui Napoleon aI III-lea aI Frangei,

dup[ trei ani de disculii diplomatice, puterile europene recunosc

unirea. La inceput, lara s-a numit Principatele Unite a1e Valahiei