Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1

Informatica şi poluarea

Prof. dr. Luminiţa Ursea, Col. Naţ.Gheorghe Lazăr”, Bucureşti sultanica8@yahoo.com Prof. Victor Nicolae, Col. Naţ.Gheorghe Lazăr”, Bucureşti

Marius Cociorbă, Vicenţiu Ciorbaru, Silviu Ţolu - elevi, Colegiul Naţional” Gheorghe Lazăr”, Bucureşti

Abstract Mediul înconjurător este un ansamblu de elemente naturale şi artificiale în care se desfăşoară viaţa. Gradul de poluare a mediului a crescut odată cu evoluţia societăţii umane. Cunoaşterea agenţilor poluanţi, a comportării şi modului de acţiune asupra mediului natural permite înţelegerea fenomenului de poluare şi contribuie la educarea omului pentru a-l proteja. Lucrarea prezintă unele probleme privind poluarea aerului, apei şi a solului, într-o formă originală, folosind software MACROMEDIA FLASH 8.0. Poluarea este fenomenul antropic sau natural prin care aerul, apa, solul, mediul înconjurător, în general, sunt

contaminate cu substanţe care pun în pericol viaţa pe Pământ. Lipsa producerii unor efecte imediate în cazul unor poluanţi şi ignorarea consecinţelor ecologice dau impresia că

anumiţi factori sunt inofensivi. Poluanţii pot fi grupaţi în trei categorii:

chimici – gaze, hidrocarburi ş.a. fizici – sunete, temperatură etc. biologici – de ex. germenii patogeni.

Poluarea atmosferei se datorează emiterii în aer, de către anumite surse artificiale sau naturale, a unor substanţe chimice gazoase, lichide sau solide care dăunează fiinţelor şi ecosistemelor în care acestea trăiesc. Dintre efectele globale ale poluării atmosferei menţionăm:

- distrugerea stratului de ozon; - efectul de seră; - ploile acide.

Compuşii halogenaţi ai metanului şi etanului, CFC, substanţe folosite ca aerosoli, solvenţi sau pentru stingerea incendiilor au rol decisiv în erodarea filtrului natural - ozonul. Deprecierea stratului de ozon produce cancer de piele, boli ale ochilor, degradarea fitoplanctonului, scăderea recoltelor, a vegetaţiei ş.a.

Ploile acide - precipitaţiile cu pH < 5,5 se datorează prezenţei în atmosferă a dioxidului de sulf, oxizilor de azot din gazele de eşapament, hidrocarburilor nearse ş.a.

Efectul de seră este cauzat îndeosebi de dioxidului de carbon produs prin arderea combustibililor fosili, inclusiv a benzinei. Cu cât cantitatea de dioxid de carbon este mai ridicată , cu atât se accentuează încălzirea globală. În figura 1 am prezentat animat (folosind software MACROMEDIA FLASH 8.0.) un mesaj pentru protejarea aerului prin reducerea producerii CO2 de către fabrici.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2

Figura 1. Protejarea atmosferei prin reducerea emisiei de dioxid de carbon

Poluarea apei şi a solului se datorează apelor uzate (industriale şi menajere), utilizării substanţelor chimice - sub diferite forme - în agricultură, depozitării neadecvate a deşeurilor, a gunoaielor menajere şi a nămolurilor rezultate din procese tehnologice industriale.

Apele uzate acţionează negativ prin: - modificarea pH-ului în afara limitelor fiziologice pentru organisme şi microorganisme; - creşterea concentraţiei de substanţe organice emulsionate aflate în suspensii; - conţinut mare de noxe.

Poluanţii organici din apele reziduale sunt: solvenţi, răşini, detergenţi, acizi organici, hidrocarburi etc. Gradul de poluare a apelor uzate se poate diminua prin:

- construirea de staţii de epurare moderne, prevăzute cu instalaţii pentru recuperarea anumitor substanţe sau materiale;

- modernizarea şi optimizarea staţiilor de epurare existente; - refacerea canalizărilor şi redistribuirea corectă a surselor de ape uzate în funcţie de natura impurificării

lor; - deversarea apelor uzate în reţeaua de ape menajere şi pluviale, realizându-se o diluţie a apelor chimic

impure, care, în general, asigură încadrarea efluentului în parametrii corespunzători. Una dintre consecinţele poluării apei constă în distrugerea faunei; figura 2 reprezintă o imagine extrasă din animaţia care evidenţiază moartea peştişorilor.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 3

PoluareaPoluarea apeiapeiAruncareaAruncarea deseurilordeseurilor, accidental , accidental sausau voitvoit, in , in rezervarezerva de de apaapa a a PamantuluiPamantului, , afecteazaafecteaza viataviata pepe PlanetaPlaneta..

Figura 2. Apele poluate ucid peştişorii

Solul este un factor de mediu de importanţă majoră pentru omenire, ca urmare a funcţiilor pe care le îndeplineşte:

- ecologică; - industrială; - tehnico-economică; - energetică.

Creşterea populaţiei, a cărei consecinţă este creşterea necesarului de alimente, precum şi deprecierea calitativă a solului, accentuează necesitatea utilizării raţionale a acestei resurse.

Creşterea populaţiei, urbanizarea, industrializarea, chimizarea şi mecanizarea agriculturii şi extinderea reţelelor de transport au fost promovate în vederea creşterii standardului de viaţă, dar au dus, de cele mai multe ori, la o serie de efecte negative asupra solului, mai mult sau mai puţin previzibile.

Deprecierea calităţii solului poate evolua rapid fiind, de multe ori, un proces ireversibil. Cunoaşterea în timp util şi evaluarea cantitativă a problemelor privind deprecierea calităţii solului este o

condiţie esenţială a dezvoltării durabile a societăţii umane. Unele dintre măsurile care vin să protejeze solul sunt:

- folosirea unor instalaţii performante pentru incinerarea gunoaielor menajere şi a deşeurilor industriale; - amenajarea unor halde pentru depozitarea nămolurilor şi a deşeurilor rezultate din procesele

tehnologice şi din tratarea apelor; - utilizarea unor materiale absorbante naturale – muşchi de turbă – cunoscute sub denumirea spill- sorb.

Pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării solului am realizat o animaţie referitoare la consecinţele depozitării incorecte a ambalajelor/deşeurilor (fig. 3).

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 4

PoluareaPoluarea soluluisoluluiDistrugereaDistrugerea pamantuluipamantului““DepozitareaDepozitarea”” gunoiuluigunoiului in in locurilocuri nepotrivitenepotrivite cauzeazacauzeaza problemeprobleme pentrupentru biotopbiotop sisibiosferabiosfera..

Figura 3. Biotopul şi biosfera trebuie protejate Concluzii Gospodărirea deşeurilor şi valorificarea lor, modernizarea reţelei de alimentare cu apă, a canalizării în general,

utilizarea benzinei fără plumb, echiparea cu filtre de mare eficienţă a coşurilor la unităţile industriale puternic poluante, culturalizarea şi educarea populaţiei vor duce la scăderea poluării, respectiv la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale omenirii.

Bibliografie [1] A. Varduca, Hidrochimie organică şi Poluarea chimică a apelor, Editura H.G.A. Bucureşti, 1997 [2] L. Ursea, C. Cercasov, Manual de chimie organică pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas Educaţional,

Bucureşti, 2004 [3] G.C. Constantinescu, Chimia mediului, Editura UNI-PRESS C-68, Bucureşti, 2001 [4] George Philander, Creşte oare temperatura planetei?, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2002 [4] S. Vişan, S. Creţu, C. Alpopi, Mediul înconjurător – poluare şi protecţie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.