A Mezenterica Inferioara

3
ARTERA MEZENTERICĂ INFERIOARĂ Origine: pe faţa anterioară a aortei abdominale, la 3-5 cm superior de bifurcaţia aortei, inferior de DIII Traiect şi raporturi: retroperitoneal în grosimea fasciei de coalescenţă ToldII, descendent spre stânga. Trece anterior, apoi pe flancul stâng al aortei, pe peretele posterior al firidei mezenterico-colice stângi, medial de ureter şi de vasele gonadale. Anterior de mş psoas şi de nv genitofemural. Poate încrucişa a iliacă comună. După ce dă a sigmoidiană inferioară (ultima colaterală) se continuă ca a rectală superioară care coboară prin rădăcina mezocolonului sigmoid până în pelvis, la rect. A colică stângă originea pe flancul stâng al a mezentrice inferioare - traiect retroperitoneal ascendent spre stânga Post – mş psoas, ureter şi vase gonadale - formează arcul vascular Treitz îmreună cu v mezentrică inferioară se împarte în două ramuri Ascendentă (dreaptă) - trece anterior de rinichiul stâng - pătrunde în mezocolonul transvers - formează anastomoza Haller-Riolan împreună cu ramura descendentă a a colice medii (în mezocolonul transvers) Descendentă (stângă) – se anastomozează cu ramura ascendentă a a sigmoidiene superioare, continuând arcada arterială marginală Drummond Colica stângă poate avea originea în mezenterica superioară, caz în care se realizează anastomoza centrală intermezenterică Huard Vascularizează: 1/3 stângă a colonului transvers şi colonul descendent Aa sigmoidiene

description

ciomu

Transcript of A Mezenterica Inferioara

Page 1: A Mezenterica Inferioara

ARTERA MEZENTERICĂ INFERIOARĂ

Origine: pe faţa anterioară a aortei abdominale, la 3-5 cm superior de bifurcaţia aortei, inferior de DIII

Traiect şi raporturi: retroperitoneal în grosimea fasciei de coalescenţă ToldII, descendent spre stânga. Trece anterior, apoi pe flancul stâng al aortei, pe peretele posterior al firidei mezenterico-colice stângi, medial de ureter şi de vasele gonadale. Anterior de mş psoas şi de nv genitofemural. Poate încrucişa a iliacă comună. După ce dă a sigmoidiană inferioară (ultima colaterală) se continuă ca a rectală superioară care coboară prin rădăcina mezocolonului sigmoid până în pelvis, la rect.

A colică stângă originea pe flancul stâng al a mezentrice inferioare

- traiect retroperitoneal ascendent spre stângaPost – mş psoas, ureter şi vase gonadale

- formează arcul vascular Treitz îmreună cu v mezentrică inferioară

se împarte în două ramuri

Ascendentă (dreaptă) - trece anterior de rinichiul stâng- pătrunde în mezocolonul transvers- formează anastomoza Haller-Riolan împreună cu

ramura descendentă a a colice medii (în mezocolonul transvers)

Descendentă (stângă) – se anastomozează cu ramura ascendentă a a sigmoidiene superioare, continuând arcada arterială marginală Drummond

Colica stângă poate avea originea în mezenterica superioară, caz în care se realizează anastomoza centrală intermezenterică Huard

Vascularizează: 1/3 stângă a colonului transvers şi colonul descendent

Aa sigmoidieneoriginea pe flancul stâng al a mezentrice inferioare

- traiect retroperitoneal ascendent spre stângaPost – mş psoas, ureter şi vase gonadale

- formează arcul vascular Treitz îmreună cu v mezentrică inferioară

Superioară - traiect retroperitoneal în grosimea fasciei ToldII

Inf – vasele iliace comuneÎncrucişează vasele gonadale

– se bifurcă în două ramuri ce vor contribui la formarea arcadei arteriale marginale Drummond

- ramura ascendentă se anastomozează cu ramura descendentă a a colice stângi - ramura descendentă se anastomozează în mezosigmoid cu a sigmoidiană

medie

Page 2: A Mezenterica Inferioara

Medie - traiect: străbate mezosigmoidul, având o lungime proporţională cu

lungimea acestuia– se anastomozează cu celelalte aa sigmoidiene

Inferioară- traiect: străbate mezosigmoidul. Este situată anterior de a rectală

superioară– ramură ascendentă participă la formarea arcadei arteriale marginale- ramură descendentă (a sigmoidiană ima) se anastomozează cu una din aa

recto-sigmoidiene (din a rectală superioară). Vascularizează colonul sigmoid şi partea superioară a ampulei rectale.

Această anastomoză se numeşte „punctul critic al lui Südeck”, fiind considerată o zonă importantă în chirurgia colo-rectală deoarece există o anastomoză constantă ce permite vascularizaţia porţiunii superioare a rectului şi după ligaturarea a rectale superioare.

A rectală superioară- continuă a mezenterică inferioară- coboară în pelvis prin rădăcina mezosigmoidului- încrucişează vasele iliace comune- la nivelul vertebrelor S1-S2 se desprind ramuri colaterale

recto-sigmoidiene- se anastomozează cu artera sigmoidiană ima- vascularizează joncţiunea recto-sigmoidiană

- la nivelul vertebrei S3 trece pe faţa posterioară a rectului, în grosimea fasciei rectului unde se ramifică în două ramuri terminale:

- ramura dreaptă – are calibrul mai mare - coboară oblic pe peretele posterior, apoi trece pe peretele

lateral drept. Vascularizează aceşti pereţi, ajungând la nivelul liniei pectinate- ramură stângă – coboară oblic pe peretele lateral stâng, apoi trece pe cel

anterior. Vascularizează aceşti pereţi, ajungând la nivelul liniei pectinate.

Dă ramuri care străbat columnele anale. În traiectul lor, aceste ramuri dau colaterale ce străbat tunica musculară şi pătrund în submucoasă unde formează o reţea ce se anastomozează cu cu ramuri din arterele rectale medie şi inferioară.