Gheorghe Filip

A DOUAVIAIAprozd scurt[

ffiftnttM2016

Cuprins

cAlAronre / s

zrDUL CHTNEZESC / 17

DRUMUL spnr cnsA / gr

HANUL FECIOAREI / 34

pAlculorsnlcAvt I sG

NEBUNUL / 70

coPilr NATURII / 73

oRATORUL / 79

HOTII / 101

SUFLUL NOU / 1L7

LA PESCUIT I L23

INELUL cu ptarnA vERDE I 132

A DouA vteTA I 1.s1.

TNSULA I 2O9

EROUL / 212

DREPTUL lR RepltcA I zztcocA I 227

BUCHETUL DE TRANDAFIRI I 243

sMouKl I 2s2

9TEFAN CEL MARE I 262

TELEVTzTUNEA SPANIoLA I zaa

ULTTMUL VtS I 287

JERTFTT PENTRU PATRIE I 292

cAlAronn

Agenlia aceea apdruse parc[ dinadins, s[-i strice li-niqtea. Patronul ei, un tAnlr b[rbos, era flr[ indoial[ unsadic. Un strlin,la urma urmei, venit anume s[-i rlsco-leasc[ visurile, s[ umble prin ele cu o gioars[ de cu1it,rinjind ca un natantol cf,nd le vede sAngerAnd qi pulsAnddureros. Nu era drept. Nul intrebase pe el qi pe nimenialtcineva din oraq. Ar fi trebuit sI fac[ un referendum Eidac[ oamenii ar fi zis DA, n-avea decAt s[ infiin]eze dr[-covenia. El oricum ar fi zis NU qi mlcar satisfactia asta arfi avut-o: c[ s-a impotrivit. C[ a avut b[rb[1ia sI se opu-nI. Dar aqa? Poti sd taberi pe cet[1enii unei urbe cu totce-!i trece tie prin cap? Putea s[ prospecteze qi el piata Eisd vad[ c[ acela era un tArg amlrit, cutreierat de ciulinivara qi de viscole iarna, c[ oamenii aqteptau de ani dezile niqte minuni, pe care le tot promiteau unii - pasajesubterane, trenuri suspendate, o salb[ de parcuri indus-tiale, tot lucruri din astea, care i-ar fi scos din amo4ireasdrdciei - dar care nu sdreau niciodat[ de pe hArtiile lorcolorate. Or, cu ispitele lui nu-i fhcea decAt s[ se vad[ aqacum sunt: slrmani Ei neputincioEi. Poate n-ar fi fost r[u=E adune el, Tlchili, weo doul-trei sute de ofensa{i Ei

=a-i pun[ s[ strige cdteva zile la rdnd sub geamurile iluia;ar[ il vor alunga, s[ lase dracu]ui oraEul in pace.

Poate chiar s-ar fi apucat de o trebuqoar[ ca asta, care--a: fi tras din el, de ciuf, pe liderul, care nu fusese ni-:::,Catd, deEi tAnjise uneori s[ fie, qi Ei-ar fi testat astfels: 3uterea de convingere. intr-o diminea![, dup[ ce gi-a

Ghe*rghe Filip

b[ut cafeaua, s-a g[tit, Ei-a pus cravata, ca altldat[, qi-adat cu pulin odicolon Ei s-a inv0rtit prin cele dou[ came-re ale apartamentului, repetAnd discursul pe care aveas5-l rosteascl. Saftail urm[rea, pufnind, cu coada ochiu-lui. Unde ne ducem noi? l-a intrebat abia stlpAnindu-girAsul. Avem weo intAlnire? $i el, ca o ap[ incremenitl incare se str[vede totul, un mocofan, care pAnd la anii Iqtian-a invilat nici mlcar s[ mintfl, i-a m[rturisit bucurostoat[ tXrIqenia, ba schilAnd qi cdteva gesturi avAntate qi

rostind sacadat cAteva lozinci, pe care le va scrie el, cumAna lui, pe pancartele ilora. Trebuie, maml, a incheiatel patetic, sI se opunl cineva gi in oraEul [sta, c[ doarn-o s[ stlm ca niEte scame netrebnice ag[1ate de tArli-cii unor neavenili! Transpirase un pic din cauza jaruluirevolulionar, care mocnea in el. Safta l-a m[surat cu pri-virea aia a ei tflioas[ ca un bisturiu, gi-a fhcut cruce gi adat drumu1 r6sului, care ii juca in ochi. Doamne, T[chi{i,incepi s[ mI ingrijorezi. Se intAmpl[ ceva cu mintea ta.Cum sI te pui tu in calea economiei de piati? Cum slstdvilegti ori s[ schimbi tu destinul altora, cAnd n-ai ffi-cut asta nici cu propria-li viat5? $i ia tinut ea un discurs,aqa cum avea obiceiul, amintindu-i multe lucruri din tffr-gul acesta uitat de Dumnezeu c[rora ar fi trebuit s[ li se

impotriveascl, dar clrora nu le-a dat nici o importanti,inqirAnd numele citorva oameni mari din istorie, care auvrut sI schimbe soarta lumii, dar n-au izbutit nimic, pra-ful gi pulberea, T5chil[, qi te glseqti tu acum s[ faci, ce?

S[-i opreqti tu pe lia care vor s[ plece Ei care, cu sau fEriagenlie, vor pleca oricum? Ctezi c6, o s[ ajungi tu erouloraEului, c[ o s[-1i scrie cineva numele pe o tflblilfl qi s-obat[ in cuie aici, la intrarea in bloc? Dac[ tii neaplrat s[rimAi in memoria urbei, s[ se pomeneasci peste veacuride gloriosul T[chi1l, du-te qi rlstoarn[ primarul! T5chil[Etia deja stlrile prin care o s[ treacd. Mai intf,i, o revoltlcumpliti, amestecatl cu amflrflciunea cI ea nu l-ainteles

eA#ronra

niciodat[, urmati de tendinla de a izbucni, de a o punela punct - astea nu sunt de capul t[u, femeie!, apoi o fu-rie descrescdndl, ca vuietu] unei ape, care sfArqeqte inbolborosire, uimirea in fata abilitllii ei de a aqeza altfellucrurile gi a le pune intr-o cu totul altl luminl, ciuda c[el nu le-a putut vedea astfel qi, in cele din urm[, plecareacapului, semn c[ ea avea dreptate. Ea avea intotdeaunadreptate.

A6a se intAmpl[ qi de data asta. Tlcu, jarul revolutio-nar era in stingere, iqi scoase cravata - cum sI te duci larlzmeril[ cu cravata-n gAt? Acolo te duci descheiat, cumAnecile suflecate, nu gltit ca la parad[! - intr[ in buc[-t[rie, iqi mai turnd putinl cafea qi rlmase cu ochii pe fe-reastr[. Cum s[ dai jos ditamai primarul? Cum sd strAngiplebea proletard qi sd o mAni in fata primS.riei, s-o pui sIstrige blestem[tii, s[ se enerveze unii qi si dea cu pietregi sI sparg[ geamurile, s[ arunce cu sticle incendiare?Primarul, un om cumsecade, chiar dac[ nu face nimic,ce s[ fac[ qi el, slracul? ar aplsa pe un buton, ar ap[reaimediat jandarmii cu scuturile qi bastoanele, cu grena-dele lor lacrimogene, Ei s[ te tii ciomdgeal[, qi rupere deoase, qi tipete, vaiete, qi el? SI-1 ia [ia pe sus, si-i ardic6teva pe cocoaE[, c[ asta i-ar mai lipsi, qi Safta ca Safta,dar n-ar mai vedea nici lumina soarelui. Cum naiba slscrii pe pllcut[ numele unui nenorocit, care a complo-tat impotriva democra[iei? $i tAnlru] [sta... Ce vin[ are?Cat[ c[ n-o fi asta prima lui agentie, c[ o mai avea alte]eprin tar[, poate qi prin str[inltate. Foarte bine c[ a ve-nit $i aici! $i dac[, Doamne fereqte, iese qi acesta cu unpuqcoci in fala demonstrantilor, iqi infige ochii in mine,se eu sunt qeful, nu? Ei imi trage una intre felinare de miCi cu zgaibaracele-n sus? Asta inseamnfl c[ ai muri ca unerou, Tlchit5? Ai muri ca un prost.

Safta avea dreptate, dar mai era ceva ce ea nu qtia qirici el nu-i spusese. Se ridic5, vecina din blocul de vizavi

fih*orghe Fiiip

scosese capul pe fereastr[, exact la aceeaEi ori ca in fieca-re zi, parcl era un ceas cu cuc, iqi puse cravata - unde teduci tu, Techit[? s[ iau pu]in aer, mam5, vezi s[ nu faciweo prostie! - gi ieqi. Un soare zgArcit, pomii infipti inasfalt d[deau si inmugureascS., vine prim[vara, TIchil[,se intorc pdsXrile cllltoare, mffine-poimAine o s[ le veziqirurile negre, geometria aia frumoas[ ca visul, o sI leauzi susurul de ape curgAnd in ceruri, cine qtie de undevin, din ce depflrtiri, ce imagini vor fi tremurAnd in ochiilor rotunzi, fiecare aducAnd parc[ o ilustrati din tlrilepe care tu nu le-i v[zut qi n-o s[ le vezi niciodatl. Eralume, mai mult inc[runtifi cu gepcule, care le acopereauchelia, dar Ei tineri cu bratele goale tatuate, tunqi scurt qi

cu felele implrogate, e drept c[ unii se grflbeau, dar nu se

agita nimeni, plreau triqti, dar nu crunti, nu avea nimenipietre in buzunar pentru spart capete sau geamuri, erauliniqtiti, mai degrabl resemnati. Da, dar in mintea lor?Ce injurlturi, ce blesteme s-or rostogoli acolo, ce vacarmde glasuri infierbAntate gi de inclierlri! $i 6qtia s[ hoi-nireascl prin lume! Si viseze la Nefertiti, s[ se pozezelAng[ piramide, s[ se prljeasc[ sub soarele Braziliei, sIse f61Aie prin Caraibe...ii vezi tu p-[gtia inghesuindu-sepe scara avionului ori legflnAndu-se fermecati pe punteavreunei corXbii? Agtia, care nu qtiu decit de coada vacii,de funiile de ceapl qi de gindacii de buclt[rie? Pe dqtiavii tu s[-i ispiteqti cu Groapa Marianelor, cu broagteledin Galapagos, cu antilopele gnu qi cu qarpele boa? EEtidus cu pluta, bdiete.

Intr[ in parc, se intAlni cu cAliva cunoscuti - repedemai imbltrffnesc lqtia, de la o zi la alta li se bleojdescochii qi se acoperl de riduri, uite [sta ce nas urat are, ve-nlt, umflat qi spuzit de puncte negre - schimbarfi cAtevavorbe despre weme, despre vremuri, nu auzise nimeni denoua agenlie, nu jinduia nimeni s[ strlbati nici timpul,nici spatiul, noi abia orbeclim aici prin jungla noastri,

LA PESCUIT

Vizante clzuse la pat. Nu-qi rupsese nici o m0ni, niciun picior, nu-l betegise gerul iernii Ei nici cildura astade-acum nu-l molegise intr-atf,t incAt s[ nu mai poa-ti umbla. CAnd Vastila, nevastl-sa, iqi proptea in elochii aceia mari, cu pleoapele umflate, intre care pf,reas[ tremure lacrima Ei il intreba cu un glas parc[ de pealt[ lume ce ai? ce te doare? nu qtia ce s[ rflspundfl. Nuputea si intind[ mf,na Ei si arate un locqor m5.car, cares-ar fi invinetit ori in care i-ar fi ap[rut ceva, weo gAlm[,un cucui ori, invelit in pielea galben[, stafiditI, cap[tulvreunui os rupt, sf,-Ei plimbe degetele pe deasupra qi sIgeam[ incet, strfingffnd din dinti. Nu putea nici s[ spunlcI n-are nimic, cd aqa i-a venit lui, sd se lungeasc[ aco-lo qi s[ se odihneascfl, fiindc[ muncise destul. Nu putea,pentru c[ simtea totuqi c[ inima -ce ciudllenie! - parclii devenise dintr-odat[ gAnditoare qi bltea mai rar, ddn-du-i o curioasl senzalie de sfffrqeali. Nu inlelegea ce seint0mpl5 in[untrul lui - parcl se boltea ceva acolo, seflcuse a$a ca un cer de un albastru intens in adAncul c5-ruia stfiruia o lumin[ bl6nd[ - qi nu credea c[ asta s-arputea datora unei vedenii. Fiindc[ poate doar i se plrusein dupl-amiaza aceea cald5, cffnd aerul juca peste cAm-puri ca o imens[ plasi de argint gi cAnd el mo!5ia intretrestii, cu ochii Ia undit[. GAndurile, care pAnd atuncizumzliser[ vioaie, se toropiserd, poate alipise sau dldeasI atipeascd qi in clipa aceea suspendatl intre somn qitrezie auzise un zgomot de parcl explodase ceva sub apl

125

Gh**rghe Filip

qi v[zuse !0qnind inchipuirea aceea infd$urat5 in horbotastropilor ca intr-un curcubeu, care se prf,buEise, parclin ea inslqi in aceeaqi fracliune de secundfl. Ochii i se

zbdtuser[ ca nigte fluturi speriali gi ar fi pututjura cd n-afost nimic, c[ adormise Ei se trezise visind, c[ arltareaaceea fulgerase doar in mintea lui, care colindase prinalte lumi, dac[ n-ar fi vdzut cercurile de ap[ increlindtlcut fala bel$i. ii venise s[ strige, de parcl avea nevoie

de martori, dar nu mai era nimeni, ceilalli - doi-trei cu

care venise, plecaserfl bomblnind dezamlgili, r[mdsesenumai el cuiblrit in locul lui obiqnuit dintre trestii, el Ei

balta mare qi rotund5, inconjurat[ de stuf[riq Ei de pldu-rea de pe malul celfllalt, care acopereazarea. Maibine de

un sfert de or[, sau poate mai mult, nu mai gtia, nu fuse-

se in stare nici s[ se migte, nici s[ scoat[ vreun sunet, iqipironise ochii in locul din care izbucnise dihania aceea

parcl invelitfl in oglinzi in care se rlsfrffngeau nutresti-ile, nu imprejurimile, ci imaginile palid-colorate dintr-oalt[ lume. A.gteptase fascinat o nou[ zvAcnire, dar nu se

mai intf,mplase nimic, numai umbra pldurii se clltinau$or pe ap6, poate vietatea aceea sau ce naiba fusese nu

lAqnise din ap[, ci venise din pldure qi se aruncase, eraposibil, n-ar fi trebuit tocmai atunci sI atipeasc[, qi se

mirH c[, impregnat pesemne pe retin5, se repeta specta-

colul acela - triumful inlltlrii qi grandoarea pr[buqirii.Clipise, undila se miqcase, o ridicase precaut, in cflrlig se

zvircolea un peEte cAt degetul, era mic qi lacom, il desfh-

cuse incet, cu o ciudi tandrd qi ii dlduse drumul. Peqtele

pliciuise Ei displruse rapid in apd. Mai suutase o wemeumbra verde a pldurii, cercetase neliniqtit fala apei, nicio increliturH, nici o bulboan[, iqi dezmor[ise picioareleqi, cu rucsacul in spate, urcase malul b[ttii. Drumu] si-nuos tdiase ca un rAu, umerii de p[mint, care in niqte

wemuri de inceput se visaserd, poate, niqte dealuri, darse opriserfl din sfor[are gi incremeniserl ca o ingrlmldi-

LA Ff;sC{JiT

re de spin[ri cotropite de troscot qi de rochila rflndunicii'

Mersese ca un somnambui, cu privirile umblAnd neliniq-

iil;;-;a pldurii, care m5rgilel o Pa+u din sat' qi

i".i.", in alteiimpuii, urletul haitelor de lupi spulbera

zlpada de pe crengi. Acas[, fumase o ]igar[ pe terasS''

,*b.u sublire a leandrului inflorit intr-un vas mare' ma-

*irr, ii cresta fala nemiEcat[, apoi oftase adinc' se du-

sese in camer[ Ei se intinsese in pat'

Vastila nu gtia ce s5' fac[' Noaptea, dormea liniqtit o

*"t* Ei deodatl incepea s[ se miqte, s[ bolboroseascl

qi te a"" din mflini, "u

qi c,* se.strS'duia s[ explice ceva

;;t* care ori infelegea greu, orr nu era de acord cu el qi

bolboroseala aceea se domotea qi se desf[cea in cuvinte'

erau niqte vorbe clare, dar rostite intr-o limb[ pe care ea

,ro*uiauziseniciodat[,qi-atunciilzgillAiainfricoqa-t[, ,pr" a-l intoarce de pe tlrAmurile acelea, care plreau

r-i-ii"fU"re atat de mult qi, cine Etie, s[-1 sminteasc[ in

""t" ait urmd. Vizante treslrea, nici m[car n-o intreba

de ce-l trezise qi rlmdnea nemiEcat, pierdut probabil in

lumea aceea in care vorbea o alt[ limbl' Ziua se ridica'

t;i;$i, qi umbla prin curte, se uita la pomi de parcl ar

fi wui ,[-i *e.oure, rlmffnea minute intregi aplecat la

"at"-" floare, la cAte-un smoc de iarb[, dar plrea Y ]yJ

mai intereseze nimic altceva, c[ nu-i mai p[sa' ca alt[da--

A,;ta;"in jurimbltrfineau gi aveau nevoie de o mAnl

ili""p"te - *at u lui - ca s[ dea impresia c[' de fapt' nu

Iu i.rtar"pU nimic qi c[ fiecare lucru de-acolo nu era atins

al t."."t"u timpuiui. EI intrelinea, de fapt' iluzia asta'

Jur ru mai era micul Dumnezeu, care linea in bunl rin-J"iufa universul acela ingust, flcut dintr-o sumedenie

de nimicuri, care iqi pierduser[ dintr-odat[ qi inlelesul

Si ilp"tt"n1a. fnnh u.orn cAteva zile, dupfl ceisprlvea

ir"Urr.it" iqi lua o carte qi citeala masa de sub umbra

cireqului, cu o ceaqc[ de cafea aldturi' Vreme de un ce-

as-dou[ colind.a uttf"l prin alte timpuri qi alte lumi Ei'

tq5

ffilremrghe Filip

t6njirile nelimpezi continuau s[ pAlpAie in el qi dup[ ce

gtaiul Vastilei il aduna de pe clr[ri]e acelea indepflrtate'

l"rrr., nici asta nu mai fHcea. Umbla prin curte de parclatunci o vedea pentru prima dat[ qi voia s[ ia aminte la

tot ce e acolo, apoi intra Ei se intindea in pat.

Vastila ."curius" la toate stratagemele pe care le cu-

noEtea ea, il ironizase, plinsese, il implorase, tipase -spune mlcar c[ te-ai slturat de viald, c[ nu mai aEtepti

nimic de la ea, c[ wei sI mori a$a ca un prost, dar nu iz-

butise nici s[-] induioqeze, nici s[-l enerveze, spune dra-

cului ce !i s-a intAmplat, c[ e mai uqor dacl spui, ai aflat

ceva cumplit, te-a cotonogit cineva, ai vlzut weun inviatdin morti, !i-a flcut cineva farmece, nu !i-a mai rlmasnici o coiabie din cAte ai avut, dar el nu zicea nimic, nicim[car nu se uita la ea, stltea a$a ca o molusc[, o bAzdA-

g;;i; mare, cu ochii bulbucali infipli in tavan' tntr-o zi

I-a adus un doctor, un b[trAnel cu blrbutl roEcat[, cu

niqte mfrini plroase qi subliri, carevorbea cu pauze mari,

parcl incAntat de cuvintele pe care le rostea, dar care,

ca qi Vastila, n-a scos de la el decAt niqte sunete la rls-timpuri, care puteau insemna orice. L-a pus sI iEi scoatl

clmaqa, l-a iniors cAnd pe-o parte, cAnd pe alta, a umblatpe el qi cu stetoscopul 9i cu palmele, l-a intepat cu un

ac in ialp[ qi Vizante Ei-a tras repede piciorul, a ridicat

din umeii, n-are nimic, doamn[, qi a plecat' Pentru clditamai bilrbatul continua s[ bolAnzeascl qi pentru ci ise pf,ruse qi c[ a inceput s[ sllbeasc[ Ei s[ se afunde de

tot in mulenie, Vastila a chemat preotul. Pusese la inde-

mAn[, fflr[ s[ o vad[ el, un chibrit qi o lumAnare, noaptea

se trezea qi se incorda sX-i audfl respiralia, intunericul iiinnegrea qi mai mult gindurile, Doamne' ce blrbat fuse-

se, qlaqa,-dintr-odat[, flrS' motiv, s[ ajungl o umbr[, se

iniorcea, iEi infunda obrazul in pern[ qi plAngea i-n[bu-

Eit. Preotui a intrat Ei Vizante l-a privit surprins, dar nu

atAt pentru cI nu inlelegea rostul venirii lui, ci pentru cl